Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Psihogenii
397
facã, simte o anxietate extremã. Compulsiile nu fac plãcere ºi sunt
recunoscute ca inadecvate ºi dezadaptative.
In trecerea anxietãþii ºi conflictului fundamental al pacientului în obsesie
ºi compulsie, un rol important este jucat de mecanismele de deplasare,
simbolizare, condensare ºi uneori formare reacþionalã ºi izolare. La mulþi
pacienþi cu NOC se observã influenþa stadiului anal de dezvoltare
psihosexualã. Prin urmare, conflictele subiacente sunt adesea legate de trãiri
privind autoritatea ºi controlul extern, impulsuri ostile sadice sau la probleme
legate de curãþenie ºi ordine. De obicei existã probleme în ceea ce priveºte
generozitatea/zgârcenia, administrarea banilor, relaþiile cu autoritãþile,
preocupãri legate de tranzitul intestinal, acuze de diaree sau constipaþie.
Pacienþii obsesivi tind sã arate o rezistenþã pasivã în timpul interviului
clinic, chiar dacã au nevoie de ajutor. Este un resentiment faþã de autoritate,
reprezentatã de doctor, sentimentul de posesiune asupra propriilor gânduri
pe care le împãrtãºeºte cu zgârcenie.
NOC este una din cele mai grave forme de nevrozã, cu prognosticul cel
mai prost.
Nevroza motorie – pe fondul neurasteniei survin manifestãri neurologice:
ticuri, crampe (crampa scriitorului, torticolis spasmodic, bâlbâialã º.a.). Ele
cer excluderea unei afecþiuni neurologice organice. Nu se poate rãspunde
exact de ce unii fac neurastenie, alþii nevrozã motorie (mixtã). Se pare cã
cei cu nevrozã motorie ar avea o leziune cerebralã minimã (MBD – minimal
brain damage), care s-ar putea obiectiva prin EEG, ºi care ar arãta o
encefalopatie minorã (minimã) cu includerea unor centrii motori mai fragili.
Sunt foarte rezistente, îngrozitor de tratat. Cer, pe lângã tratamentul
nevrozelor, o artã deosebitã în mânuirea tranchilizantelor sau
neurolepticelor în doze mici. Sunt trataþi la diferite specialitãþi, ca ORL,
neurologie, reumatologie. Se produce frecvent la instrumentiºti, scriitori,
creându-le serioase probleme.
Nevrozele ocupaþionale, de tipul crampei scriitorului, nu se încadreazã
întotdeauna la nevroze isterice (nevrozã de conversie).
Criza de panicã (atacul de panicã). Este o anxietate subitã, care tipic survine
în cursul nopþii fãrã motive inteligibile. Subiectul se trezeºte din somn cu
senzaþia de sufocare, cu frica cã a fãcut o boalã gravã ºi va muri. Alerteazã
partenerul, Salvarea ºi cere ajutor. E chiar agitat, se miºcã foarte mult (în
contrast cu cel care face un infarct care e imobil de durere).Administrarea
unui sedativ injectabil, cu sugestia psihoterapeuticã cupeazã accesul dar
rãmâne frica repetãrii lui aºa cã subiectul urmeazã sã se supunã unor
explorãri cardiace care sã ducã la excluderea unei afecþiuni organice ºi sã
rãmânã cu tratamentul psihiatric.Crizele repetate intrã la rubrica tulburare