Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

396 Aurel Romila – Psihiatria
Gândurile ºi ruminaþia obsesive trebuie diferenþiate de gânduri sau
preocupãri repetitive. Nu este atât de importantã frecvenþa cu care apare
gândul sau cât timp se insistã asupra lui. Un gând obsesional este nedorit ºi
supãrãtor. Gândul unui tânãr la fete, chiar dacã îl preocupã mult ºi îi ocupã
mult timp gândirea, poate fi o ruminaþie, dar nu este obsesivã. De asemenea,
nu toate gândurile supãrãtoare sunt obsesive; cineva poate fi îngrijorat de
situaþia lui materialã, de o sursã de frustrare în viaþã, etc. Nu este obsesivã,
dacã persoana poate, când este cazul, sã îndepãrteze ºi sã se concentreze pe
altceva. Dacã gândul este ridicol, ciudat, pacientul îºi dã seama de
absurditatea lui. Aceasta poate ajuta la diferenþierea de ideile delirante.
O obsesie de inhibiþie este un gând sau o fricã recurente, cã cineva ar
putea sã facã ceva ce nu doreºte sã facã (de obicei frica de a nu face ceva
rãu cuiva din familie). De exemplu, un individ poate avea gândul obsesiv
cã ar putea sãri de pe o înãlþime. Aparent, reacþia lui faþã de înãlþime
seamãnã cu o fobie, dar nu este o fricã de înãlþime ci este speriat cã ar
putea avea impulsul sã sarã. Pacientul cu obsesia de inhibiþie nu vrea sã
facã de fapt lucrul la care se gândeºte. Ele nu sunt trecute în acþiune, dar
este nevoie sã fie diferenþiate de alte frici de a face rãu. Cineva care vrea sã
facã rãu, motivat sau nu pentru aceasta, ºi cãruia îi este fricã de o posibilã
lipsã de control al impulsului, prezintã o problemã diferitã. De asemenea,
e altceva când pacientul este conºtient cã a avut perioade de confuzie sau
amnezie, sau explozii de mânie ºi îi este teamã cã ar putea face rãu într-un
asemenea moment.
O compulsie poate lua forma unui act unic, pe care pacientul simte
nevoia sã-l facã (de exemplu, sã calce pe crãpãturile din trotuar), sau o
serie de acte (o anumitã aºezare a obiectelor în camerã, un anumit
aranjament al lucrurilor). O serie de asemenea acte poartã denumirea de
ritual compulsiv. Acestea trebuie diferenþiate de ritualurile religioase de
exemplu, care sunt cu scop, cu sens, determinate cultural ºi se fac voluntar.
Compulsiile pot fi asociate cu obsesiile. De exemplu, spãlatul pe mâini
compulsiv este adesea asociat cu frica ºi gândul obsesiv de murdãrie ºi
microbi. Tot compulsie este când cineva face un lucru, apoi îl reface ºi îl
verificã de nenumãrate ori (de exemplu, închide gazul ºi verificã apoi de
multe ori). Mâncatul compulsiv poate fi la origineaunor obezitãþi, unele
cazuri de alcoolism ºi dependenþã de substanþe.Actele compulsive sunt
relativ inofensive dar unele pot duce la urmãri nedorite, de exemplu,
piromania, cleptomania, etc. Existã diferite probleme în ceea ce priveºte
evaluarea, cãci nu toþi pacienþii care dau vina pe impulsuri irezistibile de a
face ceva sunt compulsivi.
In cazul actelor, ritualurilor obsesive, a nevoii de verificare permanentã,
nu vrea sã acþioneze dar trebuie sã acþioneze. Dacã este împiedicat sã o