Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Psihogenii
393
Anxietatea generalizatã se simte de minim 6 luni în performanþele
profesionale ºi ºcolare, care dau anxietate, obosealã, tulburãri de somn,
stare de încordare corporalã.
In nevroza depresivã gãsim lipsa chefului de acþiune, de activitate, de
viaþã sau, bolnavii mai zic, „nu are sens“. Nevrozele depresive urmeazã
unui stres precipitant, care implicã aproape întotdeauna o pierdere.
Pierderea poate fi: o fiinþã dragã (moartea unui membru al familiei,
despãrþire, cearta cu un prieten, etc.), o pierdere de bani sau valori materiale,
o pierdere de statut (ºomaj, scandal ce afecteazã poziþia socialã, etc.).
Totuºi lipsa chefului de acþiune nu înseamnã inhibiþie psihomotorie.
Nu este caracteristicã nici neliniºtea psihomotorie. Una din caracteristicile
nevrozei depresive faþã de alte depresii este fluctuaþia marcatã a intensitãþii
depresiei. Nevrozele depresive sunt adesea descrise ca inconstante,
schimbãtoare. Pacientul poate veni într-o stare de pesimism total, într-o
depresie profundã iar peste câteva ore, angajat într-o activitate socialã,
poate fi bine dispus, râzând însufleþit. Aceasta se poate observa ºi în timpul
anamnezei. Pacientul exprimã tristeþe ºi vinovãþie, cu mimicã ºi ton
adecvate, ulterior, vorbind de ceva plãcut, se poate lumina ºi pare pe moment
sã uite de toate tulburãrile. Dar brusc îºi aminteºte de ele ºi recade în
suferinþã. Aceste schimbãri bruºte de dispoziþie pot fi greºit interpretate ºi
suferinþa poate fi minimalizatã, existând un risc de suicid ºi în aceastã
formã de depresie.
Adesea istoricul poate arãta o pierdere semnificativã în copilãrie, faþã
de care existau sentimente ambivalente. Elementul ostil faþã de acea
persoanã, combinat posibil cu gândirea magicã a copilului (gândirea magicã
a copilului de a fi dorit moartea cuiva ºi acesta sã se fi întâmplat), poate
conduce la vinovãþie. Sentimentele sunt refulate eficient, dar rãmân o sursã
de conflict psihic ºi sunt reactivate de alte pierderi din viaþa adultã.
Nevroza polimorfã îmbinã simptome ale mai multor forme clinice de
nevrozã, în diferite proporþii ºi combinaþii.
Nevroza cu depersonalizare este interesantã pentru confuzia cu debutul
schizofreniei. E vorba de un sentiment de înstrãinare, de obosealã („nu-mi
mai simt picioarele“), impresia cã se întâmplã ceva rãu cu tine, nu mai ºtii ce
reacþii va avea corpul tãu. E o panicã, o spaimã de moarte, în care intri prin
depersonalizare. Aceste trãiri de înstrãinare, de stranietate pot apare uneori
ºi la sãnãtoºi. Experienþe frecvente sau prelungite de acest tip pot fi o
manifestare de nevrozã.
Nevroza hipocondriacã – pe senzaþiile cenestopate se grefeazã supoziþia
mai exactã a unei boli, de obicei mai periculoasã. Ideile nu ating un nivel
delirant, dar pot avea trãsãturi obsesive. Sunt frecvente dispoziþia