Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Psihogenii
391
Pãrinþii noºtri care au trãit totuºi rãzboaiele au avut o stabilitate mai mare
decât noi, existã deci un factor de generaþie. Existã atitudini uimitoare ºi
epoca pe care o trãieºte are cu totul alte trãsãturi decât acum 20 de ani.
Ne-am obiºnuit sã nu mai vorbim de loc unul cu altul, nu ne mai mirãm
cã nu ne mai salutãm, nu-i nimic dacã celãlalt nu ne mai vede, cã suntem
refuzaþi, toate acestea cresc sentimentul de izolare ºi scad valoarea noastrã
în faþa lumii. Asta este în fond neurastenia, o profundã neîncredere în
noi înºine.
Forme clinice dupã simptomul predominant, sunt: anxioasa, depresivã,
cenestopatã (Nevroza cenestopatã e mai neplãcutã (mai vechi se numea
nevrozã de organ), cu manifestãri neurovegetative (s-a mai numit ºi nevrozã
vegetativã). S-a vorbit de o minoris resistentiae a unei zone din corp la
fiecare om, fiecare face nevroza în altã parte. Rãspunsul personal þine ºi
aici de o anamnezã foarte atentã; de ex. cei care au avut decese de inimã în
familie se nevrozeazã pe cord, cei cu boli digestive se nevrozeazã pe digestiv
etc. Sunt ºi oameni susceptibili care cum aud de ceva, li se pare cã ºi ei sunt
afectaþi în primul rând la acel nivel.), polimorfã, hipocondriacã, cu
depersonalizare.
Diagnosticul pozitiv trebuie diferenþiat de sindroamele astenice care
pot debuta ºi menþine uneori schizofrenia sau mai uºor psihastenia sau
forma minorã de depresie care este distimia.
II. Nevroza anxioasã
Pe lângã trepiedul clasic, accentueazã încã un simptom, anxietatea, adicã
o încordare, o aºteptare dureroasã, plictisitã. Oricine a resimþit în viaþa lui
acest simptom. Este o trãire neplãcutã asemãnãtoare cu frica, atât din punct
de vedere subiectiv cât ºi al rãsunetului fiziologic. Frica are un obiect exterior
ºi este proporþionalã cu pericolul pe care îl poate aduce vieþii sau
bunãstãrii (este, deci, o reacþie adecvatã la un pericol exterior). Pe de altã
parte anxietatea nu este produsã de un pericol extern sau este
disproportionat de mare faþã de pericolul real. Al doilea simptom adãugat
sunt miºcãrile parazite, care reflectã neliniºtea interioarã, care se exprimã
în ambientalul cel mai apropiat al tãu.
Frica avertizeazã asupra unui pericol extern, anxietatea – asupra unui
pericol intern. Cât timp e o avertizare, fie ºi neplãcutã, e folositoare.
Pericolul exprimat prin anxietate este un impuls implicat într-un conflict
intrapsihic ºi inacceptabil pentru ego, un gând refulat apropiat de conºtiinþã,
o anxietate semnal. Senzaþia subiectivã de anxietate se poate întinde de la
o aºteptare încordatã, nespecificã ºi difuzã, pânã la forma cea mai severã,
de panicã. Anxietatea este însoþitã de tulburãri fiziologice ce includ:
tensiune muscularã, neliniºte, tremor, hiperhidrozã, midriazã, tahicardie.