Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

386 Aurel Romila – Psihiatria
Dupã DSM IV TR, nevrozele se grupeazã în:
• nevroze anxioase (tulburarea de panicã fãrã agorafobie, agorafobia
fãrã tulburare de panicã, agorafobia cu tulburare de panicã, fobii
specifice, fobii sociale, tulburarea obsesiv – compulsivã, tulburarea
de stres posttraumatic, tulburarea de stres acutã, tulburare de
anxietate generalizatã, anxietate adatoratã condiþiilor medicale
generale ºi anxietate indusã de o substanþã),
• tulburãri somatoforme (tulburare de somatizare, tulburarea
somatoformã nediferenþiatã, tulburarea conversivã, tulburarea algicã
(de durere), hipocondria, tulburare dismorficã corporalã)
• tulburãri disociative (amnezia disociativã, fuga disociativã,
tulburarea de identitate disociativã, tulburarea de depersonalizare)
• tulburãrile factice (cu semne ºi simptome psihologice, cu seomene ºi
simptome fizice, combinate,
• disfuncþii sexuale (tulburarea dorinþei, tulburarea excitaþiei,
tulburarea orgasmului, tulburãri algice sexuale); disfuncþiie seuxale
datoratet unei condiþii medicale generale
• parafilii – exhibiþionismul, fetiºismul, froteurismul, pedofilie, masochismul
sexual, sadismul sexual, fetiºism transvestit, voyeurism
• tulburãri de identitate sexuale
• tulburãri alimentare – anorexia nervoasã, bulimia nervoasã
• tulburãri de somn – primare (dissomnii – insomnia, hipersomnia
primarã, narcolepsia, tulburare în legãturã cu respiraþia, tulburarea
ritmului circadian) ºi parasomnii (coºmarul, teroarea de somn,
somnambulismul)
• tulubrãri de impuls – tulburarea explozivã intermitentã, cleptomania,
piromania, jocul patologic, tricotilomania
• tulburãri de personalitate – paranoid, schizoid, schizotipal, antisocial,
borderline, histrionic, narcisic, evitant, dependent, obsesiv-compulsiv
I. Neurastenia
Neurastenia sau boala epuizãrii ºi a suprasolicitãrii, era foarte
frecventã ºi în trecut, cea mai dispreþuitã ºi cea mai mascatã de alte etichete
(pentru concedii ºi pensionari). A fost descrisã în 1869 de psihiatrul
american G.N.Beard. Nu existã ca noþiune în DSM IV, dar descrierea ei
se apropie foarte mult de forma depresivã, denumitã aici distimie.E vorba
de o slãbiciune iritabilã, sau cum se spune popular „ încep sã-l lase nervii“;
deodatã excitaþii de prag obiºnuit încep sã enerveze. Omul devine un
„pachet de nervi“. La cea mai lumea devine greu de suportat, te enerveazã