Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

354 Aurel Romila – Psihiatria
Debutul subacut afectiv, cel mai adesea maniacal, e o manie iritabilã de
la început, instabilã, deci ar pãrea o formã mixtã, ceea ce e foarte rar. Mai
curios e cã survine la longilinul astenic, deci nu într-un context propriu
sau familial de distimic.
Debutul acut confuzional poate îmbrãca ambele forme extreme – stupor
confuxional, confundat cu bolile infecto-contagioase ºi socotit de unii psihiatri
ca posibilã formã de encefalitã, deci transferaþi de la contagioase dupã
sãptãmâni de tratament ca encefalitici, ºi – confuzia agitatã, care de asemenea
este luatã drept insolaþie, ca o obosealã dupã pierderea unui examen, post
traumaticã posibilã – copilul a fost la ºtrand ºi s-a aruncat în cap. Tot timpul
cauþi factori ºi ai mereu în faþã factori explicativi ai unei situaþii.
Debutul catatonic acut poate fi identificat cu catatonia malignã, gravã
(Stauder), care azi e consideratã ca o reacþie hiperergicã panencefalicã.
Aceastã formã încã nu am vãzut-o; am vãzut forme mai uºoare, curabile.
Existã forme descrise de Mayer-Gross – catatonie oneiroidã, deci confuzã,
nu vigilã.
Durata debutului este invers proporþionalã cu intensitatea manifestãrii,
deci ani pentru cel lent ºi zile sau sãptãmâni pentru formele acute, ajungând
la ore în formele supraacute.
Puþini cercetãtori au studiat perioada de debut, majoritatea s-au ocupat
de perioada de stare ºi puþini sunt ºi cei care s-au ocupat de fazele terminale.
Perioada de stare
In perioada de stare sunt descrise de fapt formele clinice clasice, adicã
formele paranoidã, catatonicã, hebefrenicã, simplã, la care se adaugã alte
forme descrise mai de curând – formele afectivã, hipocondricã, cenestezic,,
recurentã, asteno-juvenilã, tardivã, latentã, grefatã, amestecatã.
Forma paranoidã e forma prototip, adicã a bolnavului cu delir,
halucinaþii, mai ales auditive, delir de persecuþie cu halucinaþii auditive,
formând prin excelenþã sindromul paranoid, nesistematizat, adicã variabil
în expresie, neformând un tot organizat. Cuprinde cele mai multe cazuri.
Debutul este de obicei dupã 25 de ani ºi merge larg pânã la 40 de ani.
Apare deci pe o personalitate maturã, în care se produce fenomenul
depersonalizãrii. E o depersonalizare gravã nereactivã ºi cu un rãspuns
disproporþionat faþã de reacþia posibilã ºi în care decisive sunt fenomenele
de debut primar, socotite practic fenomene de prim ordin în diagnostic.
Din care forme de debut vine paranoidul? Vine din toate, totuºi 3/4 vin din
formele lente; deci a fost precedat de diagnosticul de nevrozã sau psihopatie.
Dacã ar fi sã înþelegem foarte schematic aceste patru forme clasice, ar
trebui sã înþelegem cã nu reprezintã decât sublinierea unei laturi din