Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Endogenii
351
poate frânge de multe ori acest fir, de câte ori zicem – l-am remis, adicã
reuºim sãintroducem la loc acest fir, – el se rupe ºi încercãm sã mai lipim
bucãþile bine, altfel se disperseazã. Faptul cã aceastã linie e frântã, obligã
pe psihiatri sã vorbeascã de un deficit esenþial al bolii. Nu e restitutio ad
integrum în schizofrenie. Schizofrenul este un fel de frângere, infirmizare,
chiar dacã îi dãm ulterior serviciu, familie, diplomã, stigmatul rãmâne
definitiv. Când schizofrenul ajunge sã renunþe la aceastã lume ºi se plaseazã
într-o lume autistã, unde numai subiectul lui este, obiectul nu-l mai
intereseazã, atunci se simte el cel mai bine. El s-a simþit bolnav numai în
primii ani, când s-a luat dupã noi, sã fie ca noi, sã meargã la doctor, sã facã
Fluanxol, etc. Dacã se depãºeºte un numãr de ani, nu se ºtie câþi, ºi niºte
stadii, el se simte foarte sãnãtos ºi unitar. Sunt acei oameni care dispar din
familie, pot sã treacã graniþa, sã facã niºte lucruri extrem de personale ºi
într-un mod cu totul excepþional.
Tulburãri ale activitãþii (parakinezii). În schizofrenie întâlnim stereotipiile,
negativismul, catalepsia, agitaþia catatonicã ºi gesturile patetice.
Tulburãri de conºtiinþã. Conºtiinþa a fost numitã clarã, pentru a o deosebi
de cea confuzã (e un fel de claritate nonconfuzã). E un fel de visare cu ochii
deschiºi, un fel de vacuum, pierdere. Mamele spun cã e obosit. Conºtiinþa
schizofrenului trebuie descrisã dupã schemele moderne ale lui H.Ey.
Tulburãri neurologice. Se descriu tulburãri pupilare (o pupilã mai lentã),
parestezii ºi anestezii (automutilãrile se datoreazã tocmai unei sensibilitãþi
deosebite), mers stângaci, artificial, cu paºi mari, cu mâinile care nu însoþesc
armonios mersul. Construcþia cerebralã dupã Huber e diferitã de normal.
El a evidenþiat-o prin PEG (1958), care þinde sã dovedeascã cã fenomenul
primar e legat de un substrat cerebral. Ar fi ipoteza dupã care creierul
acestora ar funcþiona la un regim de oxigenare mai scãzut. El a descris
dilatãrile de ventricul trei, ºi a descris ºi o formã de schizofrenie cenestopatã,
care ar corespunde cu aceastã imagine.Hill a descris patternuri EEG
întâlnite mai frecvent în schizofrenie (unde ascuþite – choppy rythm – de 4
c/s, rezistente la blocare prin luminã). Aceste fenomene, departe de a fi
patognomonice, au fost sesizate ca fiind mai frecvente în schizofrenie.
Tulburãrile somatice.
Nu s-au gãsit tulburãri patognomonice. S-au observat tulburãri
circulatorii periferice. Ei au mâinile roºii. S-a vorbit de o secreþie salivarã
mai vâscoasã, de constipaþie, de o scãdere ponderalã, tulburãri endocrine
(amenoree, impotenþã sexualã), numeroase fenomene vegetative tratate
ca nevroze mulþi ani. Un lucru e sigur, schizofrenul e mai fatigabil decât
normalul. Chiar dacã se remite, aceastã fatigabilitate îl opreºte sã lucreze
opt ore atent ºi eficace.