Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

344 Aurel Romila – Psihiatria
la reþinere ºi control emoþional. Aceste reacþii discordante se numesc paratimii
(adicã alãturi de eutimia sintonã, normalã). Când spunem râde sau plânge
nemotivat, noi numim nemotivat ceea ce e legat de tulburarea lui primarã,
el având o simbolizare alta decât noi. Bleuler a introdus noþiunea de
ambivalenþã, adicã coexistenþa aproape imposibil de conceput a emoþiilor
contrare, sentimentelor ºi pasiunilor contrare (de ex. zâmbeºte ºi te strânge
de gât etc.). Mai caracteristicã este inversiunea, lucru care uimeºte pe pãrinþi,
pe care-i urãºte (cu strãinii se poartã normal). Teroarea este maximã, invers
proporþional cu distanþa afectivã corectã, normalã.
In conþinutul afectiv este însã sâmburele psihopatologic al tulburãrii
schizofrene. Se pierd sau se denatureazã scopurile, þelurile. Se produce o
bramburealã. Are loc pierderea scopurilor înalte, o devalorizare fãrã regret
a lucrurilor, un cinism („tu cu ce te-ai ales dacã ai învãþat?“), brutalitate,
nesimþire ºi înlocuirea cu derizoriul („lasã cã iau examenul la anul, mã duc la
anul“). Aici intervine un conflict în familie, ºi el începe atunci brutalitatea.
Sau scopurile pot fi pervertite (de ex. ca sã se realizeze, trebuie sã ajungã
neapãrat în Cuba; Cum? Sã vândã pãrinþii casa pe dolari).
Afectiv, schizofrenia indiferent de agitaþiile ºi complicaþiile pe care le
conþine, tinde în timp la o sãrãcire (sãrãcire afectivã). Ei sunt reci, sau tind
cãtre o rãcire. Pãstreazã distanþa, o distanþã astronomicã, ºi interpun o
manierã. Nu existã cupluri în care sã-ºi pãstreze atasamentul faþã de soþ,
copii. Din ura aceasta inexplicabilã, din violenþa ºi agresiunea combinate
cu rãceala ies actele antisociale ºi criminale cele mai grave ºi înspãimântã
prin cruzime ºi gratuitate. Uneori numai dupã caracteristicile crimei se
deduce schizofrenul. De obicei nu au mobiluri curente. Aici intervine un
amãnunt psihanalitic – s-a observat cã schizofrenul umblã pe la sex, dar
nu în sens libidinal, de profit, ci de maltratare. Un cadavru emasculat sau
cu distrugeri în zonele genitale e foarte probabil opera unui schizofren.
Tulburãrile instinctive
Instinctivitatea dezlãnþuitã, periodicã, ºi neaºteptatã îi caracterizeazã.
Acest imprevizibil se numeºte raptus.
Tulburãrile de gândire
Gândirea schizofrenã are douã laturi: tulburãrile formale, în care cãutãm
disocierea, destrãmarea, incoerenþa, neologismele, paralogismele,
paragramatismele, blocajele, fadingul (adicã variaþiile de ton, ca la radio) ºi
tulburãrile de conþinut (în care survin fenomene psihopatologice de imensã
importanþã pentru diagnostic, totuºi greu de descifrat fãrã experienþã).
In primul rând e vorba de delirul primar (adicã psihologic nu e
condiþionat de o altã verigã psihicã). Ne intereseazã trei forme ale delirului