Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Endogenii
333
noþiune trebuie înþeleasã dupã teritoriul geografic afectat. S-a observat cã
acolo unde este un spital, zona din jur conþine ºi bolnavi.
• frecvenþa dupã sex este egalã, diferenþele þin mai ales de diferenþele
culturale, sociale, în sensul cã psihiatria transculturalã a adus
precizãri: numãrul de divorþaþi, vãduvi, cãsãtoriþi nu e atât în funcþie
de diagnosticele psihiatrice cât þin de permisivitatea în care trãieºte
bolnavul respectiv.
• factorul de rasã: la un moment dat s-a observat o fragilitate mai mare
la aºa-zisele rase inferioare – negrii, evrei, armeni. Toate s-au dovedit
false – era vorba de condiþii sociale de izolare, de climat de ghetou,
de emigrare, adicã de instabilitate socialã.
• climatul: schizofrenia a fost socotitã boala nordicilor longilini, blonzi.
Legat tot de anotimp, s-a remarcat cã frecvenþa agravãrilor, a
recãderilor se poate observa în anumite luni ale anului.
• s-a subliniat ºi aspectul fenotipic, tipologia somaticã. Caricatura
acestui tip a fost longilinul astenic. Pare dezarticulat, pare stângaci,
merge dizarmonios, nu ºtie sã alerge, deci sunt semne de mic copil
cã nu intrã în calapoadele obiºnuite ale armoniei somatice. Cât este
de adevãrat acest tablou? Observaþia lui Kraetschmer nu se aplicã
studiilor fãcute de Manfred Bleuler decât la 1/3 din cazuri. Bleuler a
gãsitcã în cazul a celorlalte 2/3, întâlnim tot felul de fenotipuri. Deci
ideea despre tipul astenic a început sã cadã. Noi putem observa o
anumitã fragilitate somaticã a schizofrenului, care se remarcã nu atât
la debut, cât dupã un numãr de ani.
Etiologia geneticã. Ar fi vorba despre o dispoziþie specificã poligenicã.
Frecvenþa bolii este mult mai mare la rudele schizofrenilor.
Etiologia infecþioasã. A fost susþinutã în catatoniile acute febrile, pentru
reacþia biologicã a acestor forme.
Alþi factori posibili. Familiile mai ales au observat cã existã schizofrenie
post-traumaticã. Mamele (se pune mare preþ pe mamele care urmãresc 30
de ani un schizofren) au incriminat factorul posttraumatic („bãtãile în cap“,
cãderile de la înãlþime, bãtãile în cadrul investigaþiilor sociale). Încâmpul
acestor cercetãriexistã o mulþime de oameni care se bagã pur ºi simplu,
fãrã sã cunoascã schizofrenia, adicã ºtiu sã facã un anumit tip de analizã
de urinã ºi atunci îºi spun sã vinã ºi la spitalul Central, ca sã vadã dacã nu
cumva în schizofrenie urina se face verde.
Se pot nota o serie de sinonimii, care ar fi: dezorganizare funcþionalã,
disociere, dezagregare, discordanþã, incoerenþã, slãbire specialã, dezordine,
fragmentare, dezadaptare, distractibilitate particularã (în sensul de atenþie
distractibilã), toate cu al doilea cuvânt ºi anume – progresivã. Oricare din