Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Endogenii
325
In parafrenia sistematicã predominã delirul de persecuþie mai evident,
forþa gândirii este mai mare ºi de aici o posibila sistematizare. E cea mai
apropiatã de paranoia ºi s-ar confunda cu ea dacã nu ar fi ºi halucinaþiile.
Deci aici ar fi cãtre polul paranoiac de maximã sistematizare ºi organizare.
Normalul stã între un paranoiac ºi un schizofazic. Acestea sunt posibilitãþile
maxime din punct de vedere al organizãrii.
Parafrenia expansivã, pseudomaniacalã – predominã afectivitatea, ea conferind
megalomanie, generozitate, înãlþime, romane cavalereºti, nu instinct
ci relaþii manierate, manieriste, poveºti cu „romanul trandafirului“. Apare
mai frecvent la femei, unde afectivitatea este mai pregnantã.
Parafrenia confabulatorie corespunde cel mai bine termenului de psihozã
de imaginaþie a autorilor francezi. Mecanismul principal e halucinaþia de
memorie, adicã confabulaþia. Cel mai frecvent este vorba de o poveste de
filiaþie. Frapeazã caracterul insolit, extraordinar ºi nesfârºit al fabulaþiei.
Parafrenia fantasticã e cea mai apropiatã de schizofrenia paranoidã,
prezentând ca ºi ea un delir incoerent, dar spre deosebire de ea, în afara
momentelor delirant – halucinatorii se pãstreazã personalitatea relativ
armonioasã.
Parafrenia de involuþie predominã la femei surde, domniºoare bãtrâne,
cãlugãriþe, la care apare un delir halucinator bogat cu teme mistice ºi
sexuale, fãrã semne de deterioare organicã.
Prognosticul este rãu funcþional – trebuie pensionat, dacã nu chiar
izolat. Prognosticul vital e foarte bun; spre deosebire de schizofreni care
fãceau TBC, boli somatice, fiindcã nu se alimentau, parafrenicul e jovial,
aratã bine.
Etiopatogenia
E vorba de anumite consideraþii clinice, nu se putea vorbi de etiologie
în mod serios. Vom observa anumite trãsãturi care ar pune problemã. Apare
pe o personalitate adultã, în contrast cu schizofrenia care apare în
adolescenþã. De aici bogãþia ºi explicaþia unor mecanisme deosebite; de
aici frumuseþea fiindcã bolnavul deja s-a îmbibat de culturã ºi acum îºi
face cãrãmizile lui, templul propriu.
Predominã la femei, dar nu e exclusã la bãrbaþi. De ce predominã la
femei? Dacã e sã admitem un postulat, adicã în adult trebuie sã predomine
raþiunea, trebuie sã vedem cã tipul de raþiune de la femeie este nu cea
abstract – logicã ci cea imaginativ – concretã, intuitivã, deci mai coloratã,
mai afectivã. Aceastacorespunde pentru tipurile tip, nu pentru femeia
matematician ºi bãrbatul feminizat, adicã sunt ºi intricãri de tipuri.