Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Endogenii
323
o luptã; parafrenia pune problema maniheismului – a rãului în lume. Noi
nu ºtim dacã Dali vrea sã simbolizeze aceeaºi lume ºi nici nu credem cã el
ar avea o asemenea boalã.
Cum spuneam, parafrenicul are o luptã cu rãul, crede în diavol ca
reîncarnarea rãului, deci într-o personificare primitivã a acestui rãu, el nu
a evoluat asupra formelor pe care le ia rãul.
Ce e caracteristic e cã deºi tema persecuþiei trebuie sã o recunoaºtem, el
se simte aºa de tare încât crede cã o manipuleazã ºi o învinge; cât trãieºte,
veþi vedea cã nu a învins-o dar ne spune cã oricând poate da o dispoziþie
sã termine cu rãii, dar acest lucru nu se produce niciodatã.
Persecuþia ia urmãtoarele forme: comploturi foarte încurcate, conjuraþii,
otrãviri (romane romantice, presãrate cu experienþe de înãlþare, lãrgire,
extensie cosmicã).
In descrierea modernã a parafreniei, cu mult mai importantãe fabulaþia
decât halucinaþia.
Aceste trei trãsãturi psihopatologice care alcãtuiesc lumea parafrenã
stau în contrast diplopic cu a patra, care e pãstrarea personalitãþii – expresia
de armonie interioarã ºi de eficacitate în realitate. Parafrenul actual vrea
sã se ocupe de albine sau de altceva real, nu-ºi pune flori în cap ºi sã se
plimbe apoi pe aleile spitalului. Deci asistãm prin tratamentele actuale la
omenþinere a celei de-a patra trãsãturi, adicã de menþinere a unei
personalitãþi suficiente pentru a menþine o viaþã realã. Viaþa realã
desfãºuratã nu la un nivel social organizat, aºa cum se ºtie de la toþi
psihoticii afarã de paranoici; nu vor sã se integreze în lumea realã, nu la
condicã ºi servicii stricte; rãmân niºte particulari interesanþi care vând miere
sau mere.
Tabloul clinic descris este cel din perioada de stare.
Evoluþia
Se face în faze. Diverºi autori au descris trei – patru faze. Magnan a
descris patru faze, care sunt: 1. analiza subiectivã (faza de incubaþie),
2. apariþia halucinaþiilor auditive, 3. delirul megalomaniac, 4. deteriorarea
demenþialã (de un tip special).
Prima fazã poate dura ani de zile ºi omul ne apare ca un nevrotic. Deci
cu multiple cenestopatii ºi frãmântãri, lucruri incerte în care se menþine
statutul social, se îngrijeºte la doctor ca un nevrotic ºi are conºtiinþa unei
boli uºoare.
În faza a doua apar halucinaþiile. Deoarece descrierea lui Magnan are
100 de ani, acesta era capitolul cel mai dezvoltat, cu descrierea bogãþiei de
halucinaþii, cu halucinaþii auditive ºi pseudohalucinaþii, ca elemente ale