Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Endogenii
307
În DSM IV, tulburãrile de dispoziþie sunt împãrþite în depresive ºi
bipolare. Cele depresive sunt tulburarea depresivã majorã (cu episod izolat
sau recurent) ºi tulburarea distimicã. Tulburãrile bipolare sunt: tulburarea
bipolarã I (manie/depresie) ºi tulburarea bipolarã II (hipomanie/depresie),
tulburarea ciclotimicã ºi tulburãrile de dispoziþie datorate unor afecþiuni
medicale ºi uzului unor substanþe. În DSM IV TR, tulburãrile sunt cuprinse
în rubrica tulburãri afective ºi împãrþite în trei grupe:tulburãri bipolare ºi
tulburãri monopolare cu episoade depresive ºi depresii recurente. Apoi
fiecare episod poate fi de intensitate uºoarã, medie sua severã ºi cu/fãrã
tulburãri cognitive psihotice.
Se înregistreazã o creºtere a formei ciclice, o impuritate a remisiunilor
ºi o trecere din depresie în hipomanie cronicã prin tratament
Manie – tratamentul anticonvulsivant – lamotriginã, valproat, care
concureazã tratamentul clasic cu haloperidol ºi e ferit de riscul SEP.
Tulburãrile afective – DSM face distincþia ºi la manie ºi la depresie de
cu/fãrã tulburãri psihotice. Fãrã a face precizarea cã cei fãrã tulburãri
psihotice sunt tulburãri nevrotice iar cei cu tulburãri psihotice presupun o
manifestare delirant – halucinatorie (vezi tulburãrile de conºtiinþã H.Ey).
Tratamentul
Când existã pericolul de suicid, e necesarã ºi supravegherea ºi o echipã
specializatã antisuicidarã. Deci trebuie tratatã în mediu specializat, cu gratii,
încuietori, supraveghere. Aici indicaþia de terapie electroconvulsivantã
(TEC) e majorã: ºase ºedinþe, dupã avizare. Dacã are contraindicaþii
ortopedice, se face TEC protejat.
Tratamentul antidepresiv
Tratamentul depinde de particularitãþile cazului, trãsãturile sindromului
depresiv respectiv.Substratul biochimic este comun. Depresia este
interpretatã cel mai frecvent ca un minus de 5HT ºi nA. În mod logic,
substanþele antidepresive cresc neurotransmiþãtorii deficitari sau
moduleazã pe cei existenþi.
Tabloul depresiv este semiologic impur pentru cã asociazã
comorbiditatea anxietãþii. Aºa cã tratamentul antidepresiv este ºi antianxios
ºi hipnotic. Antidepresivele se descriu în evoluþia lor pe mai multe generaþii
– triciclicele (cap de serie amitriptilina, imipramina, clomipramina), IMAO,a
doua generaþie (tetraciclicele – mianserina ºi maprotilina), a treia generaþie
– SSRI, SNRI, ºi cele duale – venlafaxina, mirtazapina, milnacipran.
Succesiunea lor cronologicã se explicã prin nevoia de a trece de la un efect
global asupra receptorilor la efecte din ce în ce mai diferenþiate. Astfel,
triciclicele au dezavantajul efectelor secundare multiple (anticolinergice,