Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

306 Aurel Romila – Psihiatria
depresia ci demenþa, cã se pierde ºi intelectual ºi sfârºeºte ca o demenþã.
Existã de la Falret ºi Baillarger o schemã a evoluþiei ºi a combinaþiei maniei
cu melancolia. Deci combinarea acestor douã faze – manie ºi melancolie –
a fost observatã încã de acum o sutã de ani, când un om :
• face exclusiv accese de manie, mai multe în cursul vieþii, accese separate
prin intervale imprevizibile de timp, purtând numele de manie simplã.
• invers, când face câteva accese de melancolie, independente, simple,
fãrã nimic altceva, fãrã intricare cu altceva, poartã numele de
melancolie simplã.
• situaþia urmãtoare poartã numele de manie remitentã, pentru cã este
vorba de obicei de douã – trei sau mai multe accese de manie
neîntreruptã ºi neseparate prin perioade de totalã revenire. Observaþi
cã între accese este mai sus ºimania poartã numele de remitentã,
pentru cã în psihiatrie numai accesele care dispar total poartã numele
de restitutio ad integrum. În rest vorbim de remisiune. În manie ca
sã dea remisiune este o excepþie, mania trebuie sã dea vindecare ºi
forma care nu dã vindecare se cheamã remitentã.
• mania intermitentã, adicã acces/perioadã bunã/acces/perioadã bunã
etc. ªi alterneazã cu strictã regularitate binele cu accesul ºi atunci se
cheamã intermitentã.
• altã situaþie descrisã de Falret în 1850 sub titlul „ Folie à double forme
circulaire“
• este o psihozã maniaco-depresivã fãrã interval de sãnãtate. Se trece
din manie în melancolie, din accese de melancolie în manie, ºi aºa
toatã viaþa. Sindromul apare în sens circular, dar nu trebuie înþeles
chiar aºa pentru cã lucrurile merg spre involuþie, unde totul se complicã
ºi cu factorul organic demenþial ºi amplitudinea circularã scade. Deci
se pleacã de la oscilaþii mari ºi se ajunge cu vârsta la oscilaþii mici.
Deci aceastã formã nu este identicã de-a lungul întregii existenþe.
• altã formã este folia cu dublã formã intermitentã, adicã un acces de
manie cu un acces de melancolie, apoi un interval liber; apoi secvenþa
se repetã.
• nebunia cu dublã formã alternã este acces de manie, pauzã, acces de
melancolie, pauzã.
• psihoza maniaco-depresivã, cu stãri mixte. Concomitent cu accesul
maniacal bolnavul are ºi fenomene melancolice, iar când are acces
melancolic are ºi intricãri de fenomene maniacale. Ar însemna ca în
plinã veselie plânge ºi invers. Fenomenele mixte aparþin de obicei
de stãri date de factori organici, toxici. Deci sunt formele pe care le
fac bãtrânii, alcoolicii.