Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

22 Aurel Romila – Psihiatria
se înscrie între impulsivitate ºi psihastenie (oscilaþie), lucru care este luat
în consideraþie la fiecare caz în parte.
Pierre Janet a vorbit de subcoºtient, de dinamica psihicã, în acelaºi timp
cu Freud. Ginerele sãu, psiholog, ºi-a dat seama cã socrul sãu face o operã
paralelã cu Freud, ba chiar era el însuºi psihanalist. Freud, însã, a refuzat
întâlnirea cu Janet; Janet îºi revendicase, faþã de Freud, anumite prioritãþi.
Era epoca prioritãþilor.
Charcot era neurolog ºi numele sãu este legat de descrierea isteriei –
marele ºi micul acces, cazurile celebre, pavilionul special de cucoane de la
Salpêtrière, demonstraþiile de marþi. La el a învãþat trei luni ºi Freud. Tot la
el a fost ºi Babinski, neurolog, care a dat celebra definiþie a isteriei – boala
care se provoacã prin sugestie datoritã sugestiei ºi care tot prin sugestie se
vindecã – demolând astfel toatã demonstraþia lui Charcot. Babinski a pus
ºi bazele unei semiologii organice (semnul Babinski este un indiciu sigur
de leziune organicã). Deci începutul unei separãri organice între neurologie
ºi psihiatrie, pentru cã paraliziile, parezele, tulburãrile de sensibilitate
puteau avea natura mixtã.
Chaslin, un burlac psihiatru, un azilist de altãdatã, un „alienist“, a descris
psihoza discordantã. Perrin a descris cele cinci trãsãturi ale psihopatiei
paranoice. Clérambault, venerat de francezi ca un creier strãlucit, a descris
micul ºi marele automatism; el stã la baza unei concepþii speciale în
psihiatrie, de tip neurologic, adicã punctiform. El considera cã bolile psihice
încep printr-un focar, ca o sãmânþã, ca un fitil de dinamitã. De aici se
rãspândeºte ºi dacã excitaþia e micã, dã micul automatism, iar dacã e mare
dã marele automatism. Rãmâne ceea ce el a descris ca sindrom (Kandinski-
Clérambault). A funcþionat 40 de ani la Bicêtre, care era un fel de centru
pentru poliþie. În 1934 s-a sinucis.
Lui Monakow ºi Mourgue le aparþine ideea nivelurilor de destructurare,
idee sublimã preluatã de H.Ey.
Baruk a avut aport în demonstraþia intoxicaþiei interne în catatonie, prin
studii experimentale ºi ideea cã ar putea fi vorba de o intoxicaþie digestivã.
Starea catatonicã malignã e consideratã o autointoxicaþie. ECT scoate din
aceastã stare.
Cele mai importante contribuþii ale lui Delay sunt „cele trei memorii“ –
memorii instrumentale (afazia, agnozia, apraxia). Ceea ce e la vârful
neurologiei e la baza psihiatriei, idee genialã care aratã graniþa dintre cele
douã discipline. Memoria e componentã atât a conºtiinþei prezente, cât ºi a
fondurilor de personalitate. Tot el are ºi o descriere superbã a demenþelor
(împreunã cu Brillon). A fost înlãturat de studenþi în 1968. E singurul
psihiatru membru al Institutului.