Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Scurt istoric
Endogenii
283
Melancolia a fost descrisã de Hipocrate, care o considera efectul bilei
negre (observaþie valabilã ºi azi, vezi diskineziile biliare).
În Evul Mediu boala a fost atribuitã, ca toate bolile psihice, diavolului,
adicã mania era socotitã urmarea vânzãrii sufletului diavolului care te
conduce la distracþie (vezi legenda lui Faust) iar melancolia reprezenta
plata pãcatelor faþã de faptul cã ai greºit.
Legãtura dintre melancolie ºi bucuria excesivã (excitaþia maniacalã) a
fost observatã în secolul al XIX-lea de Falret ºi Baillarger. Primul a observat
ciclicitatea bolii, numind-o „la folie circulaire“. Al doilea a considerat-o o
singurã boalã cu douã faze: „la folie à double forme“ (i se mai spunea „ la
maladie de Falret et Baillarger“).
În 1899, Kraepelin descrie PMD. Cu aceastã denumire se creeazã al doilea
pilon al construcþiei ºi care, dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, se numeºte
bipolarã, psihozã bipolarã (ICD 10, DSM IV).
Etiopatogenie
Este o psihozã endogenã (deci nu exogenã, reactivã), cu precumpãnire
ereditarã. Întotdeauna întrebãm de sinucideri în familie (care pun stigmatul
pe astfel de familii), dar la mulþi nu o gãsim, aºa cã toþi zic „neam de neamul
meu n-a avut boli mintale“.“Endogen“ vrea sã zicãcã nu i-am gãsit cauza.
Fiziopatologic e o maladie biologicã, nu una psihologicã. PMD e exemplul
tipic de boalã ce nu trebuie preluatã de cine nu ºtie biologie. Pentru cã este o
dereglare de „plus“ sau „minus“ a centrilor afectivi (diencefalici).
Pentru cã periodicitãþile sunt legate de sistemul nervos vegetativ, ºi de
biologic în general, PMD e modelul cã noi posedãm ciclicitate, cã
afectivitatea noastrã are ciclicitate, cã avem un ceas, un pace-maker, un
ritm fundamental care ne menþine în normalitate (care ne dã somnul ºi
veghea atât cât ne trebuie) ºi care ne dã amestecul de tristeþe ºi bunã
dispoziþie din care la normal trebuie sã predomine totuºi a doua. Dacã
vrem sã schimbãm acest ritm, îl dereglãm.
Deci PMD trebuie înþeles ca un ceas dereglat, înainte sau în urmã din
când în când. Are deci o întârziere (lentoare, inhibiþie, angoasã, tendinþã
spre polul morþii) ºi invers (tendinþã spre polul vieþii, ceva bahic, dionisiac,
brutal, vulgar, o nuntã, un vis al unei nopþi de varã) care e excitaþia maniacalã.
Psihopatologie
Deºi boalã afectivã, se descrie cel mai bine logic, pentru cã se descriu
douã emisfere simetrice de conduite, la fiecare descriindu-se activitatea,
afectivitatea ºi gândirea.