Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

278 Aurel Romila – Psihiatria
Nimodipina este un antagonist de canale de calciu folosit în boli
cerebrovasculare datoritã efectului de normalizare a nivelurilor de calciu
intracelular sau influenþãriiunor enzime implicate în cogniþie.
Psihostimulantele ex. metilfenidaltul pot ameliora dispoziþia la
depresivii demenþi dar nu amelioreazã cunoaºterea. Procaina hidroclorid
poate acþiona ca inhibitor de MAO, având acþiuni similare.
S-au mai aplicat inhibitori de anhidrazã carbonicã, anticoagulantele,
acidul nicotinic, piritinolul, meclofenoxatul, oxigenul hiperbaric,
vasodilatatoarele cerebrale (papaverina, vincamina, cinarizina,
pentoxifilina), potenþatori metabolici ca amestecurile de alcaloizi de
ergotaminã cu acþiune antagonistã slabã pe receptorii alfa-adrenergici ºi
modificatoare ale nivelurilor de AMPc, posibil ºi acþiune agonistã parþialã
pe receptorii dopaminergici, serotoninergici þi nA, vitamine, chelatoricu
rezultate echivoce þi eficacitate limitatã sau nedoveditã
Sindromul psihoorganic, indiferent de etiologie, ajunge la staþia finalã
care este sindromul de deteriorare ºi sindromul demenþial. Aceste
sindroame dureazã cât viaþa bolnavului ºi se agraveazã progresiv, devenind
din sindroame cronice medicale sindroame cronice medico – sociale, pentru
care propunem denumirea de cazuri dependente organic de condiþiile
sociale. Aceste cazuri devin din cazuri medicale – cazuri sociale ºi pun
problema ca comunitatea româneascã sã se adapteze la aceastã realitate.
Deocamdatã reþeaua de cãmine spital este cu mult sub necesitãþi, lãsând la
o parte cã ºi psihiatria trebuie sã îºi diferenþieze cadre pentru acest capitol.În
þãrile dezvoltate (Suedia) existã o dublã organizare atât a reþelei instituþionale
cât ºi a reþelei comunitare. Se pune problema atât a ajutorului
bãnesc (aºa-numita pensie de însoþitor) cât mai ales a ajutoarelor la
domiciliu (masã caldã zilnicã, administrarea medicaþiei, însoþitor de noapte
sau pentru perioadã de zi). Mai este ºi o problemã economicã ºi medicolegalã,
în sensul cã trecerea în îngrijirea comunitarã presupune cedarea
averii, în special a casei pentru o camerã în cãmin, amenajatã cu lucrurile
ºi dupã gustul rezidentului. Deºi distanþa pare utopicã, este foarte probabil
cã va deveni una dintre exigenþele adaptãrii la indicatorii europeni de
sãnãtate publicã.