Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

272 Aurel Romila – Psihiatria
se descifreze mecanismul, ei „fac ordine“ la lapte, pâine, cu orarul etc. În
aceastã perioadã poate sã aparã psihoza cu debut tardiv, deci un om care a
fost normal poate face PMD ca debut sau o schizofrenie ºi se cheamã psihozã
funcþionalã de preinvoluþie.
Preinvoluþia poate sã mai aibã douã forme foarte grave de demenþe
senile: boala Pick ºi boala Alzheimer. Demenþele sunt staþia terminus
pentru toate bolile psihice de naturã organicã (infecþii, SIDA, TCC, tumori
cerebrale, alcoolism, îmbãtrânirea psihozelor endogene), dar ºi pentru
involuþia fiecãrei persoane, care se poate accentua ºi scurta pe o cale
vascularã (demenþa ASC) ºi pe o cale atrofic-degenerativã (demenþa senilã).
Boala Pick se produce mai ales la femei, care rãmân la pat, sunt tãcute,
nu-ºi mai fac gospodãria ºi nu fac nimic. Spre deosebire de neurastenie,
care se leagã la cap, „nu mai pot“, aceasta nu se mai plânge de nimic, deci
este o retragere liniºtitã ºi nemotivatã într-o apragmazie, abulie ºi mutism.
S-a mai descris ºi ecolalia, un semn important pentru diagnostic. Dacã o
întrebi: „ce mai faci, Lenuþo?“, ea rãspunde cu aceeaºi întrebare – ce mai
faci, Lenuþo. Aceasta ne va duce cu gândul la boala Pick. Este un substrat
organic, o atrofie corticalã specificã de zonã prefrontalã, atinge deci polul
psihic, intelectual al creierului, deci se reduce intelectual, deci se
demenþiazã, dar nu zgomotos.
Boala Alzheimer debuteazã nespecific, cazul fiind vãzut de mai mulþi
medici ºi trecut prin mai multe diagnostice mai uºoare, confundându-se
cu toatã patologia de involuþie, diagnosticul impunându-se pânã la urmã
prin excluderea altei patologii organice cerebrale (sifilis, tumorã cerebralã).
Diagnosticul pozitiv este susþinut prin tomografie sau PEG, care
evidenþiazã atrofia cerebralã generalizatã, cu predominantã frontalã ºi în
polii anteriori ai lobilor temporali, cu LCR normal, fãrã semne de HIC,
care se adaugã examenului clinic complet.
In boala Alzheimer, funcþiile psihice superioare sunt pierdute ºi aceasta dã
conþinutul de demenþã. Funcþiile neurologice clasice (motilitatea, sensibilitatea,
reflexivitatea) ca ºi funcþiile viscerale sunt pãstrate. Între aceste douã categorii
de funcþii, superioare ºi inferioare, Delay („Les trois memoires“) a descris
a treia categorie de funcþii intermediare, pe care le-a numit instrumentale, deoarece
se interpun între funcþiile psihice care dau ordin ºi funcþiile neurologice
care executã ordinul prin trei instrumente neuropsihice simbolice, care dau
socotealã de memoria perceptualã în gnozii, memoria cuvintelor în fazii ºi
memoria gesturilor în praxii.
Deci, se poate vorbi despre o demenþã instalatã dupã 45 de ani (relativ
timpuriu), inexplicabilã prin factori organici de tipul infecþii, TCC etc., ºi
care are ca semn patognomonic triada A-A-A (agnozie, apraxie, afazie). Dupã
faza iniþialã, nespecificã, se pot observa ascuþirea trãsãturilor de caracter