Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

268 Aurel Romila – Psihiatria
Efectele unor toxice din mediu
În momentul de faþã existã o mulþime de toxice, cu care populaþia intrã
în contact fie la locul de muncã, fie locuind în medii poluate, fie utilizând
unele toxice (ca solvenþi organici ºi droguri).
Intoxicaþii cu:
Oxigen – inhalare de oxigen pur la mai mult de 2 atm.: modificãri ale
dispoziþiei, iritabilitate, labilitate, ameþeli, parestezii, pierderea cunoºtinþei.
Bioxidul de carbon – între 2 – 10 % creºte frecvenþa respiraþiei ºi
amplitudinea miºcãrilor respiratorii, urmatã de cefalee, confuzie, delirium.
Monoxidul de carbon – duce la hipoxie, cefalee, greaþã, vomã, ameþeli,
tulburãri de vedere; la 20-40% – tahicardie, tahipnee, convulsii ºi sincopã;
la aprox. 60% insuficienþã respiratorie ºi moarte;
În intoxicaþia acutã apar leziuni la nivelul globus pallidus, substanþa
neagrã, rezultând convulsii ºi fenomene extrapiramidale, iar în intoxicaþia
cronicã – apar depresii episodice, izolare, apatie, defecte de percepþie ºi
memorie, dezorientare.
Unele metale (plumb, mercur, thaliu, mangan, arsenic, bismut) ºi fosfaþii organici
dau fenomene psihice ºi neurologice importante.
Mai se pot cita deficienþele nutriþionale (B1, B6, B12, acid nicotinic) ºi
etiologiile metabolice: b.Wilson, porfirie, encefalopatii (hepaticã, uremicã,
hipoglicemicã), cetoacidoza diabeticã ºi coma necetozicã, hipo/hipernatremia
ºi hipoxia.
Interferenþa psihiatriei cu bolile interne
Existã 7 situaþii privind patologia somaticã ºi patologia psihiatricã:
1. Patologie psihicã exclusiv, unde omul este foarte bine din punct de
vedere somatic, dar are ceva psihic.
2. Bolnavii psihici cu concomitenþe somatice – de la bãtãturã la orice
patologie cãreia nu i s-a gãsit un corespondent psihiatric.
3. Patologia somatico-psihicã, de organ, când devin cronice, decompensate
grav (la nivel hepatic, renal, cardiac, pulmonar); se însoþesc de
sindroame de patologie acutãpsihiatricã, de tulburãri de conºtiinþã pânã
la confuzii mintale grave. În aprecierea tabloului clinic somatic, aceºti
somaticieni se bazeazã pe aprecierea stãrii de conºtiinþã. La contagioase,
medicul care trece la contravizitã vede un bolnav cã trece într-o stare de
somnolentã mai specialã, care poate fi o agravare comatoasã. Deci se poate
orienta dupã aceasta. În clinica de interne, de asemenea, vechii clinicieni
vorbeau de uremia liniºtitã – dupã ce bolnavul vãrsa, era agitat, ureea