Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Bolile interne
Organogenii
263
Mai ales în cele grave, care afecteazã metabolismul general, circulaþia ºi
deci baza materialã cerebralã, la tabloul ºi ades final se adaugã suferinþe
psihice cu o anumitã coloraturã (altfel la cardiac decât la hepatic sau renal).
Deci la tulburãrile specifice organului respectiv se adaugã tulburãri
psihiatrice. Un hepatic final nu are ce cãuta în salonul de agitaþi.
E vorba de obicei de o confuzie mintalã, de obicei de origine endotoxicã
în cazul insuficienþei hepatice finale, unui cord insuficient în tulburãrile
circulatorii (insuficienþã cardiacã, crize Adams-Stokes, cord senil etc.),
insuficienþei renale finale, în care înainte de comã pot apare obnubilãri ce
se pot confunda cu somnul. Destul de frecvente sunt tulburãrile psihice în
anemia feriprivã, pernicioasã, de asemenea în tumorile de orice origine.
Tratamentul este simptomatic, adicã aproape nu este. Oricum, nu trebuie
trataþi cu agitaþii noºtri obiºnuiþi.
Tulburãrile psihice în endocrinopatii
In endocrinopatii putem întâlni simptome psihice. Eugen Bleuler ºi mai
ales Manfred Bleuler au descris psihosindromul endocrin. Tablourile sunt
amestecate. Este important de a afla trãsãturile personalitãþii premorbide,
de exemplu, dacã anterior sindromului endocrin avea tendinþa de a merge
cãtre depresie sau interpretare paranoidã ºi dacã sindromul endocrin
accentueazã aceste tendinþe.
In patologia hipofizarã, pentru hipofiza anterioarã se descrie un sindrom
hipofizar anterior. În gigantism se descrie un infantilism psihic, deci în
ciuda dimensiunilor somatice este o persoanã fragilã ºi nesigurã; complex
psihic ar fi cu timiditate, probleme sexuale – cã nu îºi gãseºte partenera;
dacã nu se salveazã prin sport, rãmâne cu probleme psihopatoide pe viaþã.
Pentru acromegali predominã depresia, sindromul dismorfofobic. S-au mai
descris tendinþe paranoiace, cu agresivitate, cverulenþã. Aceasta ne duce
cu gândul la ceea ce a observat Kretschmer în legãturã cu relaþia între
trãsãturile corporale ºi psihic.
In hipopituitarismul global (sd.Sheehan) se pot confunda cu o neurastenie
cronicã, cu un sindrom depresiv cenestopat, cu o anorexie mintalã. Fetiþelor
slabe li se recomandã sã se mãrite ºi se vor îngrãºa, dar dupã aceea observã
cã acestea slãbesc progresiv, se caºectizeazã. În aceste situaþii aspectul
psihiatric nu este decât secundar. In sindromul de hipofizã posterioarã –
diabetul insipid – prevaleazã un complex de inferioritate, în care prevalenþa
este gândul la apã ºi la WC.
Tumorile hipofizei ºi ale hipotalamusului pot modifica funcþiile
endocrinologice ºi neurologice. Iniþial cefaleea e rarã, deoarece nu existã
hipertensiune intracranianã. Memoria ºi gândirea vor fi influenþate prin