Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Organogenii
Traumatismele craniocerebrale
259
Traumatismele craniocerebrale provoacã o patologie acutã cât ºi
sechele – o patologie cronicã.Frecvenþa lor a crescut în ultimul timp, în
primul rând prin accidente de circulaþie (semn de civilizaþie) ºi prin violenþã
(semn de violenþã publicã). Pot fi TCC închise sau deschise. Din punctul
nostru de vedere sunt 4 categorii:
Comoþia cerebralã – TCC dupã care la examinarea clinicã nu sunt prezente
semne neurologice, ci semne psihiatrice, de obicei ºocul de accident, pânã
la o pierdere a cunoºtinþei în general scurtã, de care nu totdeauna subiectul
ºtie, ºi cu un tablou clinic oarecum curios: respectivul e vesel, vorbeºte
cam mult, zice cã nu are nimic, nu ºtie, nu înþelege de ce e adus la spital.
Dar trebuie sã se interneze 2-3 zile, sau i se recomandã repaos ºi
supraveghere la domiciliu (sã bea lichide multe, sã nu batã lumina prea
tare, adicã vrãjeli...). O excepþie, dacã respectivul este victimã – comoþia
cerebralã se lungeºte, se complicã, ºi depinde ºi de inculpat -se negociazã).
Dupã o comoþie cerebralã poate începe un sindrom cerebrastenic de 1-2 ani,
ce poate duce la infirmizare, pensionare, procese nesfârºite, victimizarea
celorlalþi. Ei vin la expertize ºi noi trebuie sã descifrãm toatã situaþia. E
foarte greu, pentru cã nu existã substrat anatomic obiectivabil în comoþie,
nu are modificãri EEG, PEG e normal, ºi atunci e folosit termenul de
sindrom subiectiv comun („Rent Neurose“ la germani, fosta comoþie
cerebralã de rãzboi, din cauza suflurilorde explozie, etc.)
Contuzia cerebralã – pierdere a cunoºtinþei durabilã, de ore, zile,
sãptãmâni, e o comã cu sindroame neurologice obiectivabile – pareze,
paralizii, anestezii mai clar evidenþiate la ieºirea din comã, deci aici întâlnim
deficite neurologice, semne de encefalopatie, examenul psihologic poate
arãta deficit obiectivabil, poate exista sau nu epilepsie post-traumaticã,
deteriorare mentalã pânã la demenþã.
La ieºirea din comã, individul poate prezenta un delirium post-traumatic
datorat leziunilor tisulare sau hipertensiunii intracraniene, cu
comportament agresiv, înfricoºat, dezorientat, cu fluctuaþii ale conºtiinþei
ºi halucinaþii mai ales vizuale. Durata este variabilã, dar o duratã prelungitã
sugereazã o afectare tisularã semnificativã. Poate exista ºi un sindrom
amnestic-confabulator, caracterizat prin confabulaþii, deficit de memorie,
tulburãri de percepþie.
Hematomul epidural sau subdural – cu evoluþie în doi timpi. Secvenþa este
accident – comoþie prezentã sau nu – interval liber – timpul doi cu tulburãri
de conºtiinþã progresive, pânã la comã. Internat de urgenþã, se vede cã a
avut un cheag la cap. Pericolul principal este pentru artera temporalã
mijlocie, deci la loviturile directe sau indirecte la tâmplã. Deci întotdeauna