Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

258 Aurel Romila – Psihiatria
stânjenitã),cefalee, vomã, tulburãri de conºtiinþã, EEG modificat cu unul
sau mai multe focare inexplicabile, PEG (pneumoencefalografia) aratã o
asimetrie ventricularã, o modificare în circulaþia LCR (de obicei o
hidrocefalie internã asimetricã), cu posibile atrofii corticale aferente acolo
unde este presat creierul, angiografie cu modificãri (sistemul vascular
injectat cu o substanþã de contrast prin carotidã ºi apoi radiografiat, poate
arãta de ex. un anevrism pe silvianã). Clinic nu existã specificitate.
Computerul tomograf ºi imagistica modernã aratã cu un coeficient foarte
mic de eroare dacã masa cerebralã e modificatã. Azi, din imaginea
respectivã se poate spune ºi natura biochimicã a leziunilor respective.
Psihiatrii pot greºi, de ex. sã facã electroºoc la un depresiv, care dupã asta
moare, iar la examenul anatomopatologic se vede tumora. Sau mai pot
veni cu sindroame schizofreniforme, deliruri paranoide. Aproape ca o
rutinã trebuie suspectatã tumora cerebralã, sau mãcar un fund de ochi
trebuie fãcut (la 40% din cazuri FO este tardiv modificat). ªi cei operaþi cu
succes rãmân cu un defect organic pe viaþã, care poate face obiectul
psihiatriei. Deci existã ºi defecte post-operatorii psihice ºi neurologice. Viaþa
se menþine, asta e important, dar nu ºi personalitatea.
Tulburãrile de personalitate pot sã se manifeste în direcþia accentuãrii
unor trãsãturi preexistente (de exemplu, un individ foarte ordonat poate
deveni obsedat de curãþenie). Personalitatea poate fi modificatã mult, cu o
dezinhibiþie ce duce la un comportament sexual inadecvat, fãrã nici o ruºine.
Orice funcþie cerebralã poate fi afectatã. Un individ poate deveni distrat
sau poate sã prezinte deficite de memorie evidente, sã aibã modificate
judecata sau calculul mintal, sã aibã halucinaþii. Se pot observa unele
tulburãri de conºtiinþã, cu tendinþã la somnolenþã, de obicei. Pacientul poate
fi confuz, poate confabula, poate sã se concentreze cu dificultate.
Anumite simptome pot orienta asupra unor localizãri specifice. Tumorile
de lob occipital sunt asociate cu halucinaþii vizuale simple, tumorile
parietale – cu deficitele senzoriale ºi agnozie. Tumorile de lob frontal se
pot manifesta prin modificãri treptate, insidioase ale personalitãþii, cu
pasivitate, apatie, aplatizare afectivã, iritabilitate, anxietate iar
comportamentul devine impulsiv ºi dezinhibat. Tumorile de lob temporal
se aseamãnã clinic cu tabloul de epilepsie de lob temporal. Frecvent se
întâlnesc simptome paroxistice motorii, perceptuale ºi comportamentale.
Intensitatea simptomelor este legatã de localizare ºi ritmul de creºtere al tumorii. O
tumorã care creºte încet dã modificãri de personalitate, iar una cu ritm rapid de
creºtere poate produce delirium.