Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Organogenii
257
paraplegie, dezorientare spaþialã, rãspunsuri emoþionale tulburate. Orice
parte a sistemului nervos poate fi afectatã. Deci simptomatologia poate
varia foarte mult.
Clasic pacienþii sunt descriºi ca fiind euforici sau cu o bunã dispoziþie
patologicã. Unii pot fi iritabili sau deprimaþi. Prezenþa semnelor neurologice
temporare, efemere poate ridica suspiciunea unei somatizãri. Neurologul
zice cã e o boalã de-a lui ºi face corticoterapie, iar psihiatrul zice cã e de-a
lui ºi face masiv neuroleptice. E o neînþelegere ºi frecvent nu ºtim cu cine
sã þinem. Bolnavii au particularitatea de a-ºi menþine luciditatea (nu pare
o boalã demenþialã mortalã) ºi au numeroase organizaþii, fundaþii, asociaþii
foarte tari pe plan mondial.
Alãturi de scleroza multiplã, o boalã demielinizantã cronicã, se descrie
o encefalomielitã diseminatã acutã, care poate cuprinde atât SNC cât ºi
mãduva spinãrii. Debutul este brusc, de obicei dupã exantemul unor boli
virale, ca rujeola, rubeola, varicela sau dupã vaccinarea contra rabiei sau
variolei. Uneori nu se poate decela un eveniment premergãtor. Iniþial
apar cefaleea, confuzia, rigiditatea cefei. Paralizia ºi deficitele senzoriale
reflectã afectarea mãduvei spinãrii, iar stuporul, convulsiile ºi coma –
afectarea cerebralã. Mortalitatea este de 10 – 50%. La supravieþuitori se
descriu frecvente manifestãri neurologice reziduale, deficite intelectuale,
modificãri permanente de comportament, precum agresivitatea crescutã
sau izolarea socialã.
În coreea cronicã Huntington, tabloul este organic demenþial. Dupã ani
de zile de evoluþie (caracteristice sunt miºcãrile involuntare), rãmâne la
pat cu tablou demenþial: e indiferent la bine sau la rãu, nu mai poate sã
judece, e gatos, nu mai ºtie nici ce mãnâncã, e violent, animalizat, sãlbãticit,
moare prin caºexie finalã ºi boli concomitente.
Tumorile cerebrale
Tumorile cerebrale se caracterizeazã prin semne generale incluse în
sindromul de hipertensiune intracranianã, sindroame neurologice locale,
din care foarte importante sunt pierderile de cunoºtinþã ºi epilepsia
generalizatã sau parþialã, un sindrom psihiatric de acompaniere, nespecific,
variat, foarte derutant, astfel încât te poþi înºela uºor asupra tumorii
cerebrale, pentru cã semnele obiective sunt relativ tardive ºi greu de
evidenþiat. Asta duce la o fobie generalã de tumorã. Neurologii ºi chirurgii
au cam 50% pacienþi cu fobie de tumorã cerebralã (au cefalee – neapãrat sã
meargã la computer-tomograf). Abia de la neurochirurgie vin la psihiatrie.
Drumul psihiatru – neurolog – neurochirurg e mult mai rar.
Sindromul de hipertensiune intracranianã include: fund de ochi modificat
(edem papilar, vase turgescente, congestionate, o întoarcere venoasã