Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Organogenii
253
(obnubilare, delirium, oneiroid etc.). Tratamentul e etiopatogenic în principal.
Tratamentul psihiatric ce se adaugã e simptomatic. Un bolnav cu
febrã ºi cu o condiþie generalã precarã în caz de agitaþie nu trebuie tratat
ca un agitat de la psihiatrie; el nu suportã neurolepticele sedative în dozele
obiºnuite (ele dau hipotensiune arterialã severã, colaps ºi poate muri).
Noi opinãm pentru o sedare cu tranchilizante injectabile ºi hipnotice.
Dacã totuºi nu cedeazã, adãugãm neuroleptice incisive cu
antiparkinsoniene (de ex. Haloperidol cu Romparkin). Suntem împotriva
tratamentului cortizonic. Infecþioniºtii intrã de obicei cu antibioterapie +
corticoterapie masivã. Din punctul nostru de vedere, cortizonul poate
da un sindrom psihodisleptic (confuzie ºi agitaþie la cortizon), care poate
fi greºit interpretat ca fiind dat de infecþie.
Dintre bolile infecþioase în cadrul cãrora pot apare tulburãri psihice,
mereu altele în epoci diferite, putem aminti: tifosul exantematic, febra
tifoidã, holera, bruceloza, hepatita viralã acutã, reumatismul articular acut
cu determinãri cerebrale, meningoencefalitele virale.
Encefalitele virale pot fi acute sau cronice. În cele acute se descriu
somnolenþa, letargia ºi confuzia. Alþi pacienþi se pot prezenta cu irascibilitate
ºi hiperactivitate. Unii resimt anxietate, teamã, au crize de fricã sau furie.
Simptomele somatice comune includ febra, cefaleea ºi fotofobia. Encefalitele
virale cronice pot avea o simptomatologie somaticã ºtearsã. La adulþi pot
domina simptomele extrapiramidale sau convulsiile. La copii apar tulburãri
de comportament. Pot exista deficite neurologice sau intelectuale. S-a descris
un sindrom asociat infecþiei cu virusul Epstein – Barr.
O serie de boli au o presupusã etiologie ce implicã virusurile lente, cum
ar fi bolile kuru ºi Creutzfeldt – Jakob, panencefalita sclerozantã subacutã
ºi leucoencefalopatia multifocalã progresivã. Bolile kuru ºi Creutzfeldt –
Jakob sunt encefalopatii spongiforme cu evoluþie de luni de zile, mortale.
Boala kuru se caracterizeazã prin ataxie cerebeloasã, tremor, disartrie ºi
labilitate emoþionalã. În boala Creutzfeldt – Jakob sedescriu demenþa
progresivã, fasciculaþii mioclonice, ataxia ºi somnolenþa. Nu existã
tratamente specifice.
Problema actualã e SIDA, care poate ºi ea sã dea determinãri
meningoencefalitice, tablouri psihice nespecifice de la uºor la confuzional.
În primele trei luni de la infectare pot apare encefalita ºi neuropatia acutã.
La bolnavii care au dezvoltat SIDA, în 10% din cazuri, apar manifestãri
neurologice, dar la necropsie 3/4 dintre cazuri au leziuni cerebrale date de
virus, de infecþiile oportuniste sau de tumorile cerebrale dezvoltate. Se
descriu demenþa (mutism, incontinenþã, paraplegie, mioclonus), encefalita,
meningita, tumori, demielinizãri, retinita, mielopatia ºi neuropatia
perifericã. Se reînnoieºte speranþa cu aºteptarea unui vaccin.