Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

248 Aurel Romila – Psihiatria
Sindromul Korsakov la alcoolici (chiar aici l-a descris Korsakov, ulterior
l-a extins) înseamnã sindrom Korsakov plus polinevrita alcoolicã (exprimatã
mai ales prin dureri în gambe spontan sau la apãsare). Este un sindrom de
memorie cu tulburare de orientare – este o dezorientare temporo-spaþialã,
cu confabulaþii, euforie, polinevritã, hipomnezie de fixare cu scãderea
memoriei recente. Ei nu mai fixeazã dar umple golul confabulând.
Polinevrita este un semn important, cãci dacã mergi pe pista polinevritei
ajungi la etilismul cronic pe care de obicei îl ascunde.
Encefalopatia Gayet-Wernicke seamãnã cu encefalopatia portalã.
Interesante ºi oarecum patognomonice sunt etilismul cronic cu paralizii
de nervi cranieni („îºi strâmbã privirea“). Sunt stãri grave, preletale.
Demenþa alcoolicã e afecþiunea finalã, în care se varsã toate. Aici bei orice,
fãrã alegere. Existã o pierdere globalã, ireversibilã a funcþiilor intelectuale,
cu exacerbarea instinctualitãþii, a impulsivitãþii. Este de fapt sindromul
psihoorganic cronic propriu-zis, celelalte de mai sus fiind deteriorãri.
Alãturi de complicaþiile descrise mai trebuie menþionat suicidul. Mai mult
de 80% din indivizii care se sinucid sunt depresivi, alcoolici sau cu ambele
probleme. Alcoolismul poate fi o încercare de autotratament al unei alte
tulburãri psihiatrice, de obicei depresia, anxietatea sau psihoza. Aceasta este
posibil dacã simptomele psihiatrice au existat înaintea abuzului de alcool.
Istoricul este adesea neconcludent ºi doar o perioadã de probã de abstinenþã
poate clarifica diagnosticul. Dacã suferinþa psihicã se rezolvã dupã perioada
de abstinenþã, este mai probabil ca alcoolismul sã fi fost o cauzã, mai curând
decât un efect al tulburãrii psihiatrice. Pot apare complicaþii sociale, ca în
cazul tuturor abuzurilor de substanþe psihoactive. Rata de accidentare la
locul de muncã este de 3-4 ori mai mare la lucrãtorii care abuzeazã de
substanþe psihoactive. Aceste substanþe dau ºi probleme sexuale ºi familiale.
• alcoolismul delta – se deosebeºte de precedentul printr-un singur
amãnunt: dacã în alcoolismul gamase poate rãbda, se face o pauzã
de 2-3 zile pânã la o sãptãmânã, în cel delta nu e posibilã nici o pauzã.
Nu mai existã altceva important pentru individ, doar sã bea, alcoolul
este pe primul plan, tot restul sunt mijloace de a-l obþine.
• alcoolismul ipsilon; dipsomania – e alcoolismul periodic, vecin dupã
unii cu PMD. Aici intrã acei oameni foarte corecþi, simpatici, bine
situaþi, care nu au nimic 6 luni-1 an, ºi deodatã îi apucã amok-ul
acesta, adicã o echivalenþã depresivã sau maniacalã, în care beau
nebuneºte, îºi vând tot, beau cu toatã lumea. Dupã care revin lanormal
ºi din cauze necunoscute recad. La douã-trei cãderi, vin la psihiatru.
Fiind din familia PMD se încearcã litiu. Ei nici vorba sã admitã cã
sunt alcoolici.