Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Organogenii
247
porcoase, e agresiv, violent, un cãlãu domestic, îºi bate nevasta, îºi neglijeazã
copiii, divorþeazã sau e lãsat (depinde de nevastã; existã o „nevastã de
alcoolic“, adicã o victimã, care adesea nu se poate despãrþi de un nenorocit,
culmea e cã îl ia ºtiindu-l alcoolic ºi vrea sã-l salveze). Ei îºi pierd aptitudinile
fine, luptã sã fie plãtiþi la categoria lor, dar nu mai au fineþea sã-ºi facã meseria
cum trebuie. Dimineaþa trebuie sã se dreagã, devine apt ºi capãtã o anumitã
ameliorare a reflexelor (e ca o drogare).
Dacã acest etilic cronic, din motive independente uneori de voinþa lui
(de ex. prin internarea pentru alte boli) întrerupe consumul, intrã într-o
psihozã confuzionalã numitã delirium tremens, cu febrã, tremurãturi,
halucinaþii vizuale, onirism, delir fragmentar, cu amnezie, stare gravã care
dureazã câteva zile, ºi pânã nu demult se murea frecvent prin colaps. Se
fac hidratãri masive, se administreazã B1 (principala carenþã în etilismul
cronic), tranchilizante (Meprobamat, Diazepam), nu neuroleptice, nu
barbiturice. Astfel iese din delirium tremens, reia cursa, eventual mai face
alte delirium-uri, pânã la urmã tot moare prin delirium tremens.
Se spune foarte uºor predelirium tremens, fãrã a se ºti care este diferenþa
faþã de delirium tremens; predelirium-ul are aceleaºi simptome dar fãrã
fenomenele vegetative din delirium, deci fãrã febrã (sub 37°C nu e delirium
tremens – Coirault). Se cam abuzeazã de eticheta de delirium tremens
pentru a susþine internarea.
Halucinoza Wernicke e un sindrom paranoid, numit greºit halucinozã.
Constã din halucinaþii auditive cu conþinut persecutor, cu caracter de
comentariu la persoana a III-a (Benedetti a constatat cã în schizofrenie,
spre deosebire de halucinoza Wernicke, halucinaþiile auditive sunt ordine
directe date bolnavului). Este o afecþiune periculoasã, antisocialã, bolnavul
dând curs falselor mesaje. E o afecþiune cronicã, mulþi cred cã e condiþionatã
ºi de un teren schizoid (ºi ar trebui tratatã pe viaþã ca ºi schizofrenia, ar
face parte din grupul schizofreniilor).
Paranoia alcoolicã. Este un alcoolic cronic cu probleme sexuale care se
vor accentua cu anii. La început el este în curba pozitivã, cu aventuri ºi
apoi, dupã un ºir de încurcãturi, aflã cã toþi au aceeaºi problemã – aflã de
la cârciumã – ºi nu mai poate crede în soþie, devine mai atent ºi observã cã
este neglijat – asta este pãrerea lui – ºi el fiind impotent, ajunge la întrebarea
„dar ce, ea o sã stea aºa?“. Si începe sã bãnuiascã cã ea are pe cineva. Adunã
în cap dovezi, forþeazã dovezile prin brutalitate ºi violenþã, mai ales
nocturnã. Tema esenþialã este deci gelozia. Premisele sunt false. E o
afecþiune gravã, soþii trebuie despãrþiþi cât mai repede, altfel nevasta e
sacrificatã la modul propriu.
Epilepsia alcoolicã constã în crize majore apãrute în cadrul etilismului
cronic (clasic situat dupã 40 de ani, azi se admite ºi dupã 30 de ani). Se
trateazã prin stoparea alcoolului ºi cu anticomiþiale. E un factor de agravare.