Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Organogenii
243
operaþiile lor reuºite, mai trag ºi câte o duºcã de cocainã. Intoxicaþia provoacã
o hipomanie, deci o uºoarã euforie, dar nu te dai în stambã, eºti controlat,
energic, în forþã, bine, dinamic. Pot face ºi stãri de abstinenþã (devin violenþi,
þipã, urlã, lovesc, îºi schimbã caracterul); de fapt ei nu ºtiu cã deveniserã
dependenþi. Dând o creºtere a performanþelor, cu acea stare de bine, e de
înþeles de ce e folositã. Sursa este traficul de drog din Columbia.
Marijuana e folositã mai ales în þigãri cu marijuana. Consumul se începe
precoce, elevii se preseazã unii pe alþii. Este uºor euforizantã. Unii cred cã
nu depãºeºte efectul bãuturilor gen Coca-Cola, Pepsi. S-au þinut congrese
în care s-a arãtat cã nu e nocivã, cã trebuie lãsaþi copiii în pace. Dar acolo
unde se consumã s-a constatat o scãdere a interesului pentru matematicã,
fizicã, pentru încordare în general. Deci stimuleazã plãcerea, evitã durerea,
dar nu stimuleazã ambiþia, flecteazã voinþa, planurile, strategiile. E un lucru
general la drog („trãieºte clipa“ – formula falsã de seducere). ªi pânã la
urmã s-a hotãrât sã nu se mai permitã folosirea ei în ºcoli. Sub formã de
cânepã sãlbaticã s-au semnalat fumãtori de asemenea substanþe. Persistã
discuþia dacã nu ar trebui toleratã marijuana deoarece semnele de
dependenþã sunt foarte mici iar beneficiul ar fi al folosirii în sindroamele
dureroase cronice.
Amfetaminele (psihostimulantele) sunt adevãrate substanþe de dopaj.
Se injecteazã iv. La politoxicomani se injecteazã cu heroinã (cu heroina
cãlãtoreºti, cu amfetamina devii un „strong“ – pe trotuarul pe care merg
ei, trebuie sã dispari). Tabloul de excitaþie seamãnã cu schizofrenia
paranoidã; are idei de forþã, de grandoare, e agresiv, intolerant, cu o capacitate
de efort excepþionalã. O ramurã importantã sunt rockerii.
Retragerea la amfetamine poate da psihoze confuzionale de tip delirium,
în care pot fi ºi halucinaþii. Halucinaþiile, visarea ºi cãlãtoria aparþin heroinei,
amfetamina doar în retragere poate da confuzii. Deci se descrie un sindrom
de efect direct ºi un sindrom de retragere. S-au înregistrat cazuri sporadice
de dependenþã dupã folosirea anorexigenelor.
LSD (dietilamida acidului lisergic) e o substanþa psihodislepticã, adicã
provoacã o patologie psihiatricã, o psihozã experimentalã. Substanþa nu e
în comerþ. Aici deci nu e vorba de drogaþi. Monopolul producerii îl au
doar 30 de firme din lume, interconectate. Se produce în scopuri terapeutice,
anume în schizofrenia cronicã, apato-abulicã, poate fi stimulat terapeutic
cu LSD. Pentru Europa Centralã se face în Elveþia. Existã lucrãri care
dovedesc mobilizarea schizofrenului, care întotdeauna înseamnã ºi un risc,
pentru cã nu se reface o personalitate, ci dintr-un tãcut poþi face un agresiv.
Deci meritã riscul ieºirii din aceastã stare pseudodemenþialã.
Khat reprezintã frunzele unui pom (ca un salcâm) din þãrile arabe, din
Orientul Apropiat, pe coasta esticã a Africii, cu tendinþa de a trece spre