Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

236 Aurel Romila – Psihiatria
achiziþii) ºi cu o creºtere a proceselor afective, adicã labilitate afectivã, sentimentalism
exagerat (patologic), pânã la râs ºi plâns spasmodic (pseudobulbar),
însoþite cu omul îmbãtrânit, cu mers târºâit, cu pierderea gesturilor
fine, cu scrisul modificat, cu scãderi ºi acuze în toate simþurile (nu mai vãd
bine, nu mai aud bine, fosfene, acufene), ameþeli, cefalee, etc. Se pierde
enorm, dar totuºi se menþine ceva din conºtiinþa propriei persoane (eu am
fost cineva). Un vascular poate da rãspunsuri o datã mai bune, o datã mai
proaste, mai vagi, mai incomplete, deci rãspunsuri inegale. Totuºi, la el
faþada poate fi mult timp menþinutã. Nu se moare de demenþã, ci de faptul
cã slãbeºte, e vulnerabil la infecþii ºi la toatã patologia de involuþie. Pe
acest fond se pot înregistra episoade confuzionale legate de creºteri ale TA
sau de procese tromboembolice ºi deci se poate asista în ultimii ani la
anumite agravãri ºi nesperate reveniri, vorbindu-se în cazul acestui tablou
clinic de demenþã multiinfarct. E un om în general îndurerat ºi în legãturã
afectivã cu doctorul.
Demenþa senilã e pe un fond de indiferenþã, de inconºtienþã globalã, nu
mai ºtie ce a fost, nu-l mai intereseazã nimic, decât sã mãnânce. Demenþa e
globalã, cu inconºtienþa bolii, cu agresivitate, sãlbãticie, gatism. E ori mult
prea liniºtit, ori prea agresiv. E un om total pierdut. Moare prin boli
intercurente.
De remarcat la ambele categorii scãderea capacitãþii de adaptare,
pierderea independenþei. E important la bãtrâni sã evitãm sindromul
Charpantier – sindromul schimbãrii (de acasã la spital ºi invers).
Demenþele Pick ºi Alzheimer se numesc demenþe atipice ºi se datoreazã
unor degenerãri cerebrale de tip Pick sau Alzheimer. Demenþa Pick are ca
substrat o atrofie, în principal frontalã ºi a polului frontal a lobilor temporali.
Se caracterizeazã printr-un sindrom apato-abulic, în care bolnavele
(raportul femei/bãrbaþi este de 5/1) rãmân inactive, ba chiar la pat, nu
sunt agresive ºi lipsindu-le lobul frontal, tabloul seamãnã cu cel al frontalilor
(tumorile de ex.): pot fi moriatici, cu afazie amnesticã (o amputare de
vocabular).
Demenþa Alzheimer e cea mai gravã, poate fi socotitã o demenþã precoce.
Acelaºi substrat ca la demenþa senilã: atrofie globalã, cu mãrire a
ventriculilor (hidrocefalie internã), iar microscopic – plãci senile ºi
degenerescenþã fibrilarã (plãcile senile au fost descrise de Gh. Marinescu).
Pe lângã demenþa senilã obiºnuitã, caracteristic în demenþa Alzheimer este
sindromul neurologic instrumental al celor trei A: afazie – agnozie – apraxie.
Apoi incontinenþã, emaciere, final prin infecþii.