Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Psihicul patologic
233
În timp ce în stadiile psihotice psihofarmacologia este pe prim plan, în
stãrile psihopatoide psihofarmacologia este pe al 2-lea plan ºi nu dã decât
o stare de fond. Se folosesc numai niºte psihotrope uºoare sau medii, cu o
reputaþie aproape exageratã fiind Neuleptilul sau Leportilul. Se mai
corecteazã simptomatic cu antidepresive, tonice cerebrale (ex.piracetam).
Pe primul plan ar trebui sã fie procedeele de psiho– ºi socioterapie, care
sunt în curs de dezvoltare.
Sindromul psihoorganic de involuþie
Ultima etapã ontogeneticã presupune fenomenul de regresiune anatomo-fiziologicã
globalã. Aceastã regresiune se numeºte proces patoplastic
(adicã un proces organic care favorizeazã ºi un dezechilibru psihologic).
Existã o involuþie fiziologicã, deci o scãdere a performanþelor, însã cu o
compensare spiritualã (omul devine mai înþelept, capãtã titluri mai înalte) ºi o
involuþie patologicã, în care creativitatea adultului este înlocuitã cu o dominantã
nouã, care este corpul, nu atât sub aspect estetic (care nu dispare din capul
omului niciodatã) ci întreþinerea, menþinerea corpului, lupta cu deformarea ºi
suferinþa corporalã. Asta îl îngrijoreazã ºi începe sã-ºi punã problema finalã,
ajunge la probleme de filosofie, escatologie. Se pune deci problema morþii de
care suntem angoasaþi, neliniºtiþi ºi reevaluãm viaþa de pânã atunci.
În psihiatrie sunt douã cãi mari prin care se poate ajunge la acest final.
Cea mai frecventã e calea vascularã – procesul anatomo-patologic esenþial
este ateroscleroza sistemicã cu determinãri cerebrale, cardiace, renale izolate
sau reunite, cu sau fãrã HTA. A doua cale este cea degenerativã, globalã
sau în principal cerebralã (proces atrofic cerebral). Aceste douã procese
izolate sau grupate, combinate (deci mixt), explicã substratul material al
tablourilor psihopatologice pe care le vom descrie.
S-a vorbit despre sindroame funcþionale (deci totul este reversibil), ca
reacþii la evenimentele prin care trece ºi despre sindroamele organice parþial
sau total ireversibile. Indiferent de substrat (vascular, atrofic, mixt),
tablourile psihopatologice se pot grupa în: tablouri psihopatice
(psihopatoide), tablouri nevrotice, tablouri psihotice, tablouri demenþiale.
Tablourile psihopatice. Sunt legate mai ales de menopauzã ºi
andropauzã, deceniul 45-55 de ani, epoca de vulnerabilitate mai ales pentru
femei, dar ºi pentru bãrbaþi în care, pe fondul scãderii hormonale obiective,
din punct de vedere psihic parcã s-ar produce compensator o biciuire a
problemelor sexuale. Vor sã prindã ultimul tren din toate punctele de
vedere. Se pot produce toate aceste zãpãceli, se poate ajunge la despãrþire
etc. La noi ajung cazuri de sindroame de gelozie patologicã (deci, sindroame
paranoide), sau depresiuni cu suicid.
Tablourile psihopatice se pot contura astfel: fiecare îmbãtrâneºte
accentuându-ºi propriile trãsãturi pe care le-a avut mai moderate ca adult,