Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Concepþii în psihiatrie
ajungem la corelaþii salivã ºi LCR. Trebuie sã ne gândim deci la corelate
banale – omul îºi lasã mai uºor pãrul, saliva, unghiile etc. la studiat – ºi sã
gãsim pânã la urmã corelatul în corelatul din catecolamine, deºi nu se ºtie
dacã acest lucru va fi posibil.
e. Perspective terapeutice. H. Ey pune bazele complementaritãþii ºi
sfârºitul rãzboiului dintre farmacologi ºi psihoterapeuþi – un conflict care
nu are rost ºi o segregare imposibilã din punct de vedere al concepþiei.
Numai un psihiatru trebuie sã-ºi însuºeascã ambele categorii, fiindcã boala
psihicã este organo-dinamicã, pentru aspectul organic apelându-se la
farmacologie, fiindcã influenþeazã structurile neuro-fiziologice, dar nu va
fi de ajuns dacã se neglijeazã alte aspecte. Se ºtie, de altfel, cã accesul la o
anume categorie de bolnavi nu a fost posibilã fãrã medicaþie. Din
nenorocire, însã, noi rãmânem niºte organiciºti ºi acumulãm o mulþime de
dinamisme, fãrã sã le aplicãm.
f. În perspectivã, asistenþa, instituþiile de asistenþã psihiatricã trebuie
sã fie ºi sã rãmânã medicale – fãrã a putea spune cã reprezintã un centru
de educaþie al tinerilor. Boala psihicã este ºi o boalã organicã; ceilalþi din
echipa psihiatrului vor fi complementari, idee pe care de multe ori am
susþinut-o.
Progresele terapiei moderne au dus la un câºtig sub aspect umanitar al
subiectului; nu mai suntem animale numai cu sex, tip darwinian, dar nici
Platon în Colocviu cu elevii; existam, simbiotic, pe douã planuri. ªi în
patalogie, catastrofa este cã nu creºte aspectul umanitar.
H.Ey spune cã adultul rãmâne stãpânul, cel care îºi tempereazã
pornirile... Nu întâmplãtor Bach numeºte clavecinul bine temperat – de
fapt, maestrul care poate stãpâni toate tonalitãþile (probã de examen pe
vremea lui).
Concepþia clinico-nosologicã
Concepþia este un sistem noþional ordonat, coerent, obiectiv despre
obiectul studiat. În psihiatrie, concepþia este ºtiinþã, artã ºi empirie. Astãzi
psihiatria este contestatã de antipsihiatrie care este un act de apãrare pentru
a gândi la bazele ei. Psihiatria actualã poate avea douã sensuri: unul
tradiþional, limitat, ºi unul modern, care a asimilat din alte concepþii ºi
încearcã sã le aplice (fenomenologia, structuralismul, psihanaliza). Acest
adaos substanþial face diferenþe între clinicile ºi psihiatrii de astãzi.
Vom descrie contribuþiile a douã secole – XIX ºi XX. Deci, care sunt
personalitãþile care au edificat psihiatria clinicã ºi prin ce anume. Cu
precizarea cã acei psihiatri care, cronologic, încalecã douã secole, îi descriem
acolo unde au desfãºurat cea mai mare parte din activitate.
15