Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

180 Aurel Romila – Psihiatria
halucinaþiei, subiectul se sustrage realitãþii ºi uneori poate alterna momentul
percepþiei reale cu produsul halucinator. Halucinaþia marcheazã nivelul cel
mai profund de alienare ºi împreunã cu delirul formeazã aºa-numita
productivitate, sau parte productivã a sindromului psihotic. A nu se confunda
cu relatãrile „halucinatorii“ ale nevroticilor, ale psihastenicilor, care în
momentul adormirii (hipnagogic) ºi în momentul trezirii (hipnapompic) au
modificãri de conºtiinþã de trezie ºi se sperie de trãirea acestor momente,
care nu sunt totuºi halucinaþii propriu-zise.
Halucinaþia nu trebuie confundatã cu dedublarea care se produce la
scriitorul dramatic, care are imaginaþia sã improvizeze conversatii, sã dea
replici (cum se spune). Este de fapt o hipersensibilitate de tip isteric ºi o
vom discuta la fenomenul disocierii isterice în comparaþie cu disocierea
schizofrenului.
Halucinaþia auditivã este un simptom þinta în psihofarmacologia
halucinoliticelor ºi este un simptom care cere continuarea tratamentului,
contraindicã externarea ºi indicã internarea. Este adesea simulat de
delicvenþi, dar psihiatrul trebuie sã ºtie sã distingã simularea de fenomenul
autentic. Halucinaþia auditivã este disimulatã de bolnavii care vor sã scape
de internare ºi tratament.
Halucinaþiile ºi pseudohalucinaþiile gustative ºi olfactive sunt descrise
împreunã pentru cã ºi neurologic sunt greu de disociat. Mirosul pare sã
aibã ca menire principalã de a ne feri de pericole (dar e ºi cheia succesului:
deo Fa!). În mod practic, sunt mai rare, se întâlnesc în schizofrenii (mirosuri
de cadavru, etc..) ºi în tumorile cerebrale.
Halucinaþiile tactile în care bolnavul simte senzaþii neplãcute (piºcãturi,
înþepãturi) sau senzaþii de cald ºi rece, pe piele sau sub piele se întâlnesc în
schizofrenie sau în dependenþa la cocainã.
Halucinaþiile interne pot fi kinestezice (de miºcare) – e convins cã i se
miºcã corpul, membrele su e convins cã îi sunt populate organele cu ºerpi,
mercur, vrãji etc.; un exemplu este subiectul care crede cã se vorbeste prin
laringele lui sãu cã a fost invadat de ºerpi care i-au pãtruns în stomac –
aºa-zisa schizofrenie ruralã, sau cã e violat. In cadrul sindromului de
influenþã exterioarã bolnavul reclamã sau acuzã cã i se provoacã orgasme.
Cu halucinaþiile ne gãsim în psihozã ºi alienare, suntem foarte departe
de lumea realã. Este un simptom major ºi necesitã tratament halucinolitic.
Pseudohalucinaþiile sunt o parte esenþialã a sindromului de automatism
mental ºi formeazã simptome de gradul unu, deci de importanþã
majorã în diagnosticul schizofreniei (Kurt Schneider).