Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Psihicul patologic
173
Inversul distribuþiei este impresia de împrãºtiere, zãpãcealã. Calitatea
distribuþiei este una din cele mai bine ºi mai greu de stãpânit. In distribuþie
trebuie sã þii cont de ce este esenþial, adicã trebuie sã ai o atenþie selectivã,
sã te faci cã recepþionezi toate, dar sã nu rãspunzi la toate.
ªi o ultimã calitate psihologicã este expresivitatea atenþiei. Omul normal
este recunoscut dupã faptul dacã este sau nu atent. Cum omul are
capacitatea schimbãrii expresive, ajunge sã aibã o faþã extrem de atentã
dar în acelaºi timp sã se gândeascã la cu totul altceva. Deci existã ºi o
mascã de atenþie. Nu totdeauna corespunde cu o vivacitate realã ºi invers,
dupã un ceas, scãderea atenþiei, când luptaþi cu inconºtientul ºi atunci
atenþia are o structurã dublã ca orice structurã – o parte conºtientã
voluntarã, care se mai cheamã ºi atenþia de concentrare, de cealaltã parte
inconºtientã, involuntarã, automatã, care are douã expresii: una de atenþie
spontanã, adicã tot ce intrã pe scenã întrerupe atenþia de la concentrare
sau în mod global inconºtientul se impune ºi aduce pe scenã obnubilarea
ºi somnul.
Dacã realizãm în mod optim aceste calitãþi ale atenþiei, avem o funcþie
de atenþie normalã, dacã realizãm în perspectivã o funcþie de atenþie
normala, înseamnã cã avem o aptitudine de atenþie deosebitã.
Atenþia se mai cheamã ºi conºtiinþa elementarã sau orientare ºi se
probeazã ºi se mãsoarã prin celelalte funcþii de cunoaºtere. Metodele sunt
urmãtoarele – se cere bolnavului sã execute câteva operaþiuni neautomate,
sã numere de la 20 înapoi din 3 în 3, sã spuna zilele sãptãmânii în ordine
inversã. Deci memoria automatã înseamnã sã evoci fãrã greutate fiindcã
zeci de ani ai repetat aceasta, dar pentru prima data þi se pune problema
absurdã de a o face invers de cum fãceai, atunci trebuie sã foloseºti pentru
prima datã o atenþie de concentrare. O altã probã este de a sublinia într-un
text o anumitã literã, într-un interval de timp dat (Bourdon). Investigarea
conºtiinþei elementare se face prin orientarea temporo-spaþiala unde trebuie
nu numai atenþie ci ºi percepþie ºi reprezentare, gândire, toate la un loc
dau aceastã conºtiinþã elementarã.
Limitele normale ale atenþiei se înscriu între atenþia treazã sau vigilenþã
ºi atenþia obositã sau blazatã. În aceste limite, deduceþi simplu cã atenþia
nu este un fenomen mecanic, automat ci ea depinde de douã lucruri: starea
de moment dacã eºti odihnit, dacã ai dormit azi noapte ºi eºti bine dispus,
acum poate ºi cu o cafea ºi a doua care e ºi mai importantã, conteazã
interesele pentru actele respective în momentele acelea; ºtie cã excitaþiile
care vin sunt vitale pentru persoanã, se sileste sã ramânã treaz. ªtie cã
aceste lucruri sunt perimate, este imposibil sã rãmânã treaz ºi sã urmãreascã
expunerea. Deci atenþia este selectivã ºi personalã ºi reprezintã sinteza
dintre conºtiinþã ºi personalitate la un moment dat.