Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Psihicul normal
135
profunzimea emisferelor regleazã miºcarea. Scãderea dopaminei dã boala
Parkinson ºi sindromul neuroleptic extrapiramidal.
Epifiza secretã melatoninã care controleazã ritmul circadian ºi ritmul
somn-veghe.
Cerebelul e implicat atât în controlul miºcãrii ºi ajustarea posturalã cât
ºi, probabil, în unele funcþii psihice superioare. E alcãtuit din cortex, vermis
ºi nucleii cerebeloºi profunzi (dentat, emboliform, globos ºi fastigial).
Trunchiul cerebral, alcãtuit din pedunculii cerebrali, punte ºi bulb, e
sediul centrilor vitali ai respiraþiei, cardiovascular ºi substratul conºtienþei
(SRAA), punct de plecare pentru aminele biogene ºi punct de trecere pentru
cãile ascendento-descendente. SRAA primeºte impulsuri de la neuronii
senzoriali ascendenþi, cerebel, ganglionii bazali, hipotalamus ºi cortexul
cerebral ºi trimit proiecþii cãtre hipotalamus, talamus ºi mãduva spinãrii,
e implicat în patologia conºtienþei.
Sistemul ventricular e format din doi ventriculi laterali, uniþi cu ventriculul
trei prin gaura Monro ºi cu ventriculul 4 prin apeductul cerebral.
Sistemul e dilatat în schizofrenia cronicã (Huber) ºi în b. Alzheimer,
proporþional cu atrofia. LCR e produs de plexurile coroide din ventriculii
laterali (500 ml pe zi, înlocuit de 4 ori pe zi) iar excesul dã hidrocefalie internã.
La nivelul scoarþei cerebrale, Brodmann a descris microscopic 46 de arii,
cu 3-6 straturi. Partea cenuºie conþine neuronul, ca unitate. E reþea de 10 11 ,
nelegatã continuu ci prin discontinuitãþi denumite sinapse de Ramon y
Cajal. Structura celulei nervoase a fost descrisã prima datã de Marinescu
ºi Blocq. Neuronul cuprinde corpul cu nucleul, axonul, dendritele ºi
sinapsa. Fiecare celulã are un singur axon, care conduce centrifug, uneori
pe distanþe de metri (ex. pentru muºchii periferici) iar alþii sunt scurþi, de
legãturã. La capãtul axonului se aflã butonul presinaptic în care se aflã
neurotransmiþãtorul. Dendritele primesc, sunt centripete ºi au un buton
postsinaptic care preia mesajul de la butonul presinaptic prin sinapsã.
Glia este alcãtuitã din patru tipuri histologice de celule neneuronale –
astrocite, oligodendrocite, celule ependimare ºi microglia. Conþine receptori
pentru neurotransmiþãtori. Astrocitele susþin neuronul ºi formeazã
cicatricile în apoptozã. Oligodendrocitele produc mielinã, sunt trofice.
Ambele produc fagocitozã. Cilii celulelor ependimare miºcã LCR-ul.
Microglia acþioneazã ca un „gunoier“, eliminând resturile celulare rezultate
la moartea sau lezarea neuronilor.
Bariera hemato-encefalicã (BHE) izoleazã SNC de sistemul circulator,
dar în mod selectiv participã la o activitate de transfer semipermeabilã în
funcþie de concentraþia unor substanþe (hormoni, neurotransmiþãtori, ioni).
Acest spaþiu extracerebral reprezintã un mediu intern secundar, în