Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

134 Aurel Romila – Psihiatria
Macroscopic, creierul mare are douã emisfere, dreaptã ºi stângã legate
prin corpul calos. Este învelitã de trei foiþe meningeale, care conþin lichidul
cefalo-rahidian între înveliºuri ºi în sistemul ventricular. Înveliºurile ºi
lichidul formeazã o barierã hemato-encefalicã, protectoare mecanic ºi
selectivã chimic. Pentru 94 % din populaþie emisfera dominantã este cea
stângã, sediul limbajului expresiv, rãspunzãtoare de cunoaºterea abstractlogicã.
Emisfera dreaptã rãspunde de sinteza perceptualã vizuo-spaþialã,
coloratura afectivã a percepþiei ºi creativitate.
Sindroamele psiho-organice ºi schizofrenia se leagã de modificãri ale
cortexului prefrontal. Acesta se leagã de nucleul medio-dorsal al
talamusului, explicând legãturile afective, euforia, depresia, tulburãrile
pozitive ºi negative ale schizofreniei. Clasic s-a vorbit de morie în accidente,
traume, tumori care afecteazã lobul frontal dar se vorbeºte ºi de organizarea
ego-ului, care este afectatã în schizofrenie (hipofrontalitate defectualã) –
defect cognitiv ºi negativ care creºte în timpul evoluþiei schizofreniei.
Lobii temporali sunt legaþi de auz, limbaj, memorie ºi afectivitate,
evidenþiaþi în epilepsia de lob temporal. Leziunile lobului temporal bilateral
se leagã de sd. Korsakov.
Lobul parietal dominant dã sd. Gerstman (dezorientare dreapta – stânga,
incapacitate de a denumi degetele, agrafie, acalculie ºi afazia senzorialã
Wernicke) iar lobul nondominant dã dezorientare spaþialã, apraxie de
construcþie ºi anosognozie. În boala Alzheimer afectarea poate fi
caracterizatã prin afazie, agnozie, apraxie (cei trei A).
Sistemul limbic (McLean) se compune din structuri cerebrale profunde
(amigdala temporalã), hipocamp, arii selective din cortex (girusul cingulat,
girusul parahipocampic, cortexul entorinal) ºi anumiþi nuclei hipotalamici,
nucleul accumbens. Este substratul afectivitãþii ºi memoriei. Papez a descris
circuitul omonim între hipocamp, corpii mamilari ai hipotalamusului,
talamusul anterior ºi retur la hipocamp. McLean ºi Henri Ey au vorbit de
creierul tripartit (neocortexul cognitiv, paleocortexul afectiv cu sistemul
limbic ºi arhicortexul mezencefalic cu substrat pentru conºtienþã).
Legãtura hipotalamusului cu hipofiza explicã mecanismul de eliberare
a hormonilor ca sistem efector al sistemului limbic. Hipotalamusul
elibereazã factori stimulatori ºi inhibitori ai hipofizei ºi prin aceasta a
glandelor endocrine periferice ºi prin aceasta regleazã somnul, apetitul,
activitatea sexualã, sistemul imun, sistemul neurovegetativ. Hipotalamusul
este legat de cãile dopaminergice mezolimbice, cãile ascendente
noradrenergice, serotoninergice, colinergice din trunchiul cerebral. Hipofiza
anterioarã conþine axoni din supraoptic ºi paraventricular, care elibereazã
ocitocina ºi vasopresina. Prin sistemul venos portal hipofizar, vin axoni
din nucleul ventromedial ºi infundibular al hipotalamusului, care inhibã
sau elibereazã tropii din hipofiza anterioarã. Ganglionii bazali din