Al Treilea Raport National al Republicii Moldova cu privire la ...

Al Treilea Raport National 

al Republicii Moldova cu privire 

la Diversitatea Biologica 

DECEMBRIE 2005 

1

Cuprins 

A. REPUBLICA MOLDO VA....................................................................3 

Informatie privind procesul de elaborare a prezentului raport.....................4 

B. CONSTATAREA PRIORITATILOR, SCOPURI SI OBSTACOLE........................5 

Constatarea prioritatilor.................................................................. 11 

Greutati si obstacole întîlnite în implementare...................................... 12 

Scopul, trasat pentru anul 2010........................................................ 14 

Strategia Globala pentru Conservarea Plantelor (SGCP)........................... 41 

Abordarea ecosistemica .................................................................. 56 

C. ARTICOLELE CONVENTIEI............................................................. 59 

Articolul 5 – Cooperarea ................................................................. 59 

Articolul 6 – Masurile generale pentru conservarea si utilizarea durabila ..... 61 

Biodiversitatea si schimbarea climei................................................... 64 

Articolul 7 – Identificarea si monitoringul............................................ 65 

Decizii, cu privire la taxonomie......................................................... 69 

Articolul 8–Conservarea in-situ......................................................... 72 

Programa de lucru cu privire la ariile protejate..................................... 73 

Articolul 8h) – Speciile straine ......................................................... 78 

Articolul 8 j ) – Cunostinte traditionale si prevederile respective ale 

Conventiei................................................................................... 83 

Crearea capacitatilor si Participarea Comunitatilor Indigene si locale ......... 84 

Suportul pentru implementare .......................................................... 86 

Articolul 9 – Conservarea ex-situ ...................................................... 87 

Articolul 10 – Utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice ...... 89 

Diversitatea biologica si Turismul...................................................... 92 

Articolul 11 – Masurile de stimulare ................................................... 93 

Articolul 12 – Cercetarile si instruirea cadrelor.................................... 95 

Articolul 13 – Constientizarea si sporirea nivelului de informare a populatiei 96 

Articolul 14 – Evaluarea impactului si minimizarea urmarilor impactului.....103 

Articolul 15 – Accesul la resursele genetice ........................................108 

Articolul 16 - Accesul la Tehnologii si Transferul lor..............................111 

Programa de lucru cu privire la transferul tehnologei si cooperarea 

tehnologica.................................................................................113 

Articolul 17 – Schimbul de informatie................................................116 

Articolul 18 – Cooperarea tehnico -stiintifica........................................117 

Articolul 19 – Aplicarea biotehnologiei si distribuirea beneficiilor.............120 

Articolul 20 – Resurse financiare......................................................121 

D. DOMENIILE TEMATICE................................................................128 

Ecosisteme acvatice interne............................................................129 

Diversitatea Biologica a marilor si acvatoriilor.....................................132 

Starea generala ...........................................................................132 

Realizarea reglarilor complexe a zonelor marine si a acvatoriilor..............133 

Resursele vii ale zonelor acvatorial-marine .........................................133 

Arii protejate marine si acvatoriale...................................................135 

Maricultura .................................................................................135 

Specii si genotipuri straine .............................................................136 

Diversitatea biologica agricola.........................................................137 

Diversitatea biologica forestiera.......................................................142 

Starea generala ...........................................................................142 

Programa extinsa de lucru cu privire la biodiversitatea forestiera.............144 

Diversitatea biologica a terenurilor aride si subhumide ..........................151 

Biodiversitatea montana................................................................. 153 

E. FUNCTIONAREA CONVENTIEI........................................................155 

2

A. REPUBLICA MOLDOVA 

Partea Semnatara Republica Moldova 

Denumirea completa 

a organizatiei: 

Numele si pronumele 

persoanei de legatura, 

functia: 

Adresa postala: 

Telefonul: 

Fax: 

Adresa poszei 

electronice: 

Centrul National Coordonator 

Oficiul Biodiversitate de pe lânga Ministerul 

Ecologiei si Resurselor Naturale 

Dr. St. Alexandru Teleuta 

Str. Cosmonautilor 9, MD 2005. Chisinau. 

Republica Moldova 

(+373- 22) 242022 

(+373- 22) 242022 

bsapm@dnt.md 

Colaboratorul de legatura cu privire la Raportul National (daca acesta este o alta 

Denumirea completa a 

organizatiei: 

Numele si pronumele 

persoanei de legatura, 

functia: 

Adresa postala: 

Telefonul: 

Fax: 

Adresa postei 

electronice: 

Semnatura 

colaboratorului, 

responsabil de 

prezentarea raportului 

national: 

Data prezentarii 

Raportului: 

persoana si nu cea indicata anterior ) 

P REZE NT A RE A RAPO RTUL UI 

Alexandru Teleuta 

Decembrie 15, 2005 

3

Informatie privind procesul de elaborare a prezentului raport 

Boxa I. 

Informatie cu privire la procesul de elaborare a prezentului raport, inclusiv date 

cu privire la subiectele cointeresate, care au participat la elaborarea lui si despre 

materialele care au servit ca baza la pregatirea raportului: 

Raportul National III a fost elaborat de catre Oficiul Biodiversitate de pe lânga 

Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale cu suportul financiar al Programului 

Natiunilor Unite pentru Mediu. La elaborarea raportului au participat colaboratorii 

Academiei de Stiinte (Gradinii Botanice, Institutului de Zoologie, Institutului de 

Geografie, Institutului de Genetica), Universitatii de Stat, Institutului National de 

Ecologie, Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, Ministerului Agriculturii si 

Industriei Alimentare, Agentie pentru Silvicultura « Moldsilva «, Rezervatiilor 

stiintifice « Codru » si « Padurea Domnesca », Organizatii neguvernamentale 

(Ecospectr, Miscarea Ecologista din Moldova, REC-Moldova, Ecomedia, Ecotera, 

Protectia Biodiversitatii, revista « Natura »). 

Specialistii de baza care au participat la realizarea Raportului sunt: 

Dr. st. Alexandru Teleuta, conducatorul proiectului, generalizarea informatiei; 

Dr. hab. St. Constantin Mihailescu, redactia stiintifica; 

Dr.st. Andrei Munteanu, conducatorul grupului de sinteza; 

Dr. hab. st. Georghe Postolache, conducatorul grupului de sinteza; 

Dr. hab.st. Maria Duca, conducatorul grupului de sinteza; 

Dr. st. Stefan Lazu, consultant local; 

Dr.st. Vasile Chirtoaca, consultant local; 

Dr. Valentin Corcimari, consultant local; 

Dr. Stefan Manic, consultant local; 

Dr. Valeriu Tarigradschi, consultant local; 

Alecu Renita, consultant local ; 

Ion Cotofana , consultant local; 

Mihai Coca, consultant local; 

Valentina Caldarusi, consultant local; 

Dr. st. Iachim Gumaniuc, consultant local; 

Violeta Ivanova, consultant local ; 

Ala Rotaru, consultant local; 

Marcela Vatamaniuc, consultant local; 

Valeriu Balan, consultant local; 

Alexandru Apostol, consultant local; 

Veronica Josu, consultant local; 

Ludmila Zavorotnaia, consultant local; 

Ludmila Murduhaeva, consultant local ; 

Valeriu Cazac, consultant local ; 

Stela Drucioc, consultant local; 

Ina Coseru, consultant local; 

Dr. st. Ilie Boian, consultant local; 

Dr. st. Ilie Mangul, consultant local; 

Gavril Gâlca, consultant local; 

Nicu Vrednic, consultant local; 

Dr. st. Aliona Glijin, consultant local; 

Stefan Lozinschi, consultant local ; 

Dr.st. Nina Ciorchina, consultant local ; 

Aliona Solomon, consultant local ; 

Mihai Mustea, consultant local ; 

4

Boxa II. 

B. CONSTATAREA PRIORITATILOR, SCOPURI SI OBSTACOLE 

Concluzii generale despre starea si tendintele dezvoltarii diferitor componente ale 

Diversitatii Biologice în Republica Moldova în baza informatiei si datelor existente 

Starea actuala a biodiversitatii în Republica Moldova 

Republica Moldova este situata în partea de sud-est a Europei, între latitudinile 

nordice 45° si 48° si longitudinile estice 26° si 30°, pe o suprafata de 33800 km 2 . 

Moldova are acces direct la ariile Dunarii de Jos si Marii Negre si frontiere comune 

la vest cu România si la nord, est si sud cu Ukraina. Teritoriul republicii, este în 

ansamblu, colinar, slab înclinat de la nord-vest spre sud-est, coborând treptat de 

la 400 la 150 m altitudine. Din gama larga de soluri, dominante sunt 

cernoziomurile care ocupa 75% din teritoriul total al republicii. Principalele râuri 

sunt reprezentate de fluviile Dunarea, Nistru si Prut. Clima republicii este 

temperat-continentala. Populatia Republicii Moldova constituie 4,293 mln oameni, 

din care 45% - populatia urbana si 55% - rurala. Pe teritoriul Republicii Moldova 

sunt evidentiate doua zone naturale: de silvostepa si stepa (fig.1). 

5

Zona de silvostepa ocupa partile de nord si centru ale republicii si reprezinta o 

câmpie deluroasa cu o alternare evidenta a câmpiilor si podisurilor. Zona de stepa 

este situata în sudul si sud-estul republicii. Biodiversitatea este vasta la toate 

nivelurile de organizare a materiei vii – genotipic, populational, genomic, 

biocenotic si ecosistemic. Principalele ecosisteme naturale sunt: ecosisteme 

forestiere, de stepa, de lunca, petrofite si acvatice si palustre. Actualmente 

ecosistemele naturale si seminaturale acopera aproximativ 25% din teritoriul 

republicii. Aceste ecosisteme în mare masura sunt puternic degradate. Terenurile 

agricole ocupa circa 75% din teritoriul tarii. 

Ecosistemele forestiere ocupa suprafata de 325 mii ha (9,6% din teritoriul 

tarii) si principalele tipuri de paduri sunt: paduri de stejar cu raspândirea 

preponderenta a stejarului pedunculat (Quercus robur) si ciresului (Cerasus 

avium); paduri de fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petreae) si stejar 

pedunculat (Quecus robur), carpen (Carpinus betulus), tei argintiu (Tilia 

tomentosa), frasinul (Fraxinus excelsior) si alte specii. Flora padurilor Moldovei 

cuprinde peste 859 specii si se caracterizeaza printr-o pondere înalta a speciilor 

introduse din alte regiuni floristice, care ocupa 34% din suprafata totala 

împadurita. Fauna include 172 specii de vertebrate terestre si cca noua mii specii 

de insecte, majoritatea din care sunt în declin. 

Ecosistemele de stepa ocupa o suprafata de 65 mii ha (1,92% din suprafata 

totala a tarii) în zonele nordice (stepa Baltului) si în cele de sud (stepa 

Bugiacului). Stepele native si stepele asociate cu luncile inundabile au fost 

transformate în terenuri agricole si pasuni. Flora stepelor include peste 600 specii 

unde un rol important le revine Poaceelor (Poaceae)cu caracter xerofit (Festuca 

valesiaca) si speciilor din genul Stipa. Fauna stepelor este constituita din 109 

specii de animale vertebrate. Cele mai raspândite sunt: mamifere – iepurele de 

câmp (Lepus europaeus), hârciogul comun (Cricetus cricetus), chitcanul mic cu 

dinti albi (Crocidura suaveolens) si altele; pasarile – prepelita (Coturnix coturnix), 

potârnichea (Perdix perdix), ciocârlia (Alauda arvensis) si altele. 

Ecosistemele de lunca ocupa cca 101 mii ha (3% din teritoriul total al tarii). 

Biodiversitatea ecosistemelor de lunca include: plante – 650 specii, animale 

vertebrate – 88 specii. Majoritatea ecosistemelor de lunca ramase pe teritorii 

fragmentate sunt puternic degradate si adesea sunt ocupate de biocenoze 

secundare cu participarea plantelor ruderale, halofite, etc. 

Ecosistemele petrofite reprezinta forme unicale de relief (calcare) si ocupa 23 

mii ha în partea de nord a republicii. Flora este constituita din 252 specii (muschi, 

licheni, vegetatia de stepa, paduri etc.); fauna – 38 specii. Pestera „Emil 

Racovita” este considerata un monument important al naturii. 

Ecosistemele acvatice si palustre (râuri, lacuri, iazuri) ocupa suprafata de 94,6 

mii ha (2,8% din suprafata totala a tarii). Reteaua hidrografica este constituita din 

3 râuri principale – Dunarea, Nistru si Prut si 3260 râulete si 3532 lacuri. 

Majoritatea râuletelor au fost deteriorate, distruse sau canalizate. Biodiversitatea 

include 160 specii floristice si 125 specii faunistice (vertebrate). Hidrofauna 

înregistreaza cca 2135 specii. 

Ecosistemele agricole ocupa 2555 mii ha (75,6%). Biodiversitatea cultivata în 

ecosistemele agricole constituie 94 specii de plante (cerealiere, culturi pomicole, 

vinicole, tutun, sfecla, etc.) care includ 550 soiuri, hibrizi si forme. Fauna 

spontana a ecosistemelor agricole constituie 109 specii. 

În prezent suprafata ecosistemelor naturale si celor antropic modificate constituie, 

respectiv, 18% si 12 % din teritoriul republicii. 

Regnul vegetal al Republicii Moldova include 5513 specii de plante (plante 

superioare – 1989 specii) si 1200 specii de Mycophyta. Majoritatea speciilor sunt 

specii relicte tertiare si cuaternare. Unele specii rare sunt subendemice: Genista 

tetragona, Centaurea thirei, Centaurea anngelescui, Euonymus nana. 

Regnul animal include 14800 specii de animale, inclusiv 461 specii de 

vertebrate. Circa 55 de specii sunt relicte pentru regiunea ponto-caspica. 

Cota speciilor periclitate este destul de mare. Starea actuala al plantelor si 

animalelor indica ca multe specii devin mai periclitate si trebuie sa fie luate sub 

protectia statului. 126 de specii de plante, 9 specii de ciuperci si 166 specii de 

animale sunt incluse în Cartea Rosie. 

Flora invaziva si introducenta include 463 de specii de plante. Artarul american 

(Acer negundo) reprezinta un pericol considerabil pentru ecosistemele forestiere. 

216 de specii de pasari sunt migratoare în spatii largi, cât si pe linii directoare 

ale caii est-europene de migratie. Cursurile inferioare ale Nistrului si Prutului sunt 

principalele locuri de odihna pentru pasarile acvatice si palustre. Padurile Moldovei 

fac parte din prima grupa de clasificare, având numai functia de protectie 

6

(protectia apelor, terenurilor, solurilor; recreatie si importanta stiintifica). 

Paduricele de stejar si acatie sunt cele mai importante comunitati forestiere din 

punct de vedere stiintific si constituie cca 80% din întregul teritoriu împadurit al 

republicii. Volumul masei lemnoase constituie 38-40 mln m 3 . Aproximativ 30% sunt 

padurile tinere, 60% - sunt paduri de vârsta medie si cele exploatate si numai 

10% constituie padurile supra exploatate. Volumul anual al defrisarilor autorizate 

au fost efectuate pe o suprafata de cca 15 mii ha si volumul masei lemnoase 

colectate constituie 500 mii m 3 . 80% din volumul total al masei lemnoase au fost 

repartizate populatiei pentru încalzire. Resursele accesorii ale padurii sunt in 

declin. 

Din an în an volumul masei lemnoase colectat si taiat a fost redus si în anul 

2004 s-a stabilit între 30-40% din volumul total colectat în ultimii 10 ani. 

Impactul antropogen asupra biodiversitatii este rezultatul activitatilor întreprinse 

în anii '60 – 70, care au dus la distrugerea multor habitate în zona terenurilor 

inundabile, intensificarea proceselor de eroziune a solului, fragmentarea 

habitatelor si pierderea biocenozelor. 

Sistemele forestiere si de stepa sunt puternic degradate si cer masuri urgente 

de restabilire a viabilitatii lor. 

Exista un numar impunator de legi si regulamente privind conservarea 

biodiversitatii, care sunt în permanenta completare cu legi si acte normative noi. 

Legislatia în domeniul biodiversitatii include urmatoarele acte legislative si 

normative: Legea privind regnul animal (1995); Legea privind zonele si fâsiile de 

protectie a apelor râurilor si bazinelor de apa (1995), Codul silvic (1997); 

Conceptia dezvoltarii gospodariei cinegetice (1997); Legea privind fondul ariilor 

naturale protejate de stat (1998); Legea privind Cartea Rosie al Republicii Moldova 

(2006). 

Moldova a aderat la principalele tratate internationale: Conventia cu privire la 

zonele umede de importanta internationala, în special, ca habitat al pasarilor 

acvatice; Conventia cu privire la conservarea lumii salbatice si a habitatelor 

naturale din Europa; Conventia cu privire la Diversitatea Biologica; Strategia 

paneuropeana în domeniul diveristatii biologice si al landsafturilor. 

Monitoringul este efectuat periodic. Principalele activitati de monitoring sunt 

dezvoltate în rezervatia stiintifica (I categorie dupa IUCN) asupra speciilor 

periclitate. Multa informatie nu se pastreaza în bazele de date si are un caracter 

fragmentat si nesistematizat. Sunt elaborate proiecte de regulamente privind 

Cadastru de Stat al Regnurilor Vegetal si Animal. Activitatile de monitoring sunt la 

faza de revitalizare si prognozele în acest domeniu sunt foarte optimiste pentru 

urmatorii 5 ani. Managementul informational în domeniul biodiversitatii este 

dezvoltat de Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, Academia de Stiinte a 

Moldovei si Agentia de Stat pentru Silvicultura „Moldsilva”. Instituirea bazei de 

date în sistemul geoinformational este la etapa de dezvoltare. 

În conformitate cu cerintele Conventiei cu privire la Diversitatea Biologica, în 

Republica Moldova a fost înfiintat sistemul ariilor naturale protejate de stat. A fost 

elaborat Regulamentul privind structura organizationala si activitati în teren, a 

fost adoptata clasificarea ariilor naturale protejate de stat conform criteriilor 

IUCN, care serveste drept baza pentru Legea privind fondul ariilor naturale 

protejate de stat, adoptata în 1998. În prezent fondul ariilor naturale protejate de 

stat constituie 66467 ha sau 1,96% din teritoriu tarii (fig.2). În acelasi timp, 

suprafata ariilor naturale protejate de stat în Republica Moldova este cu mult mai 

mica decât în alte tari europene. 

Elaborarea Conceptiei Retelei Ecologice Nationale a fost dezvoltata în anul 2001 

care va acoperi suprafata de 1650 km 2 (fig.3). Principalele componente ale retelei 

sunt ariile-nuclee, care includ 62 parti determinate (72,309 ha) categorizate în 

conformitate cu evaluarea comparativa. Ariile nuclee de importanta internationala 

(7 în total) includ 3 categorii (6,032; 5,177 si 1,691ha), o categorie V (585 ha), o 

categorie VIII (50 ha) si doua arii neprotejate de 6,2 si 1,503 ha. Reteaua 

Ecologica Locala în bazinul Prutului de Mijloc a fost dezvoltata în anul 2005 si 

include 1230 km 2 (fig. 4). 

La moment nu exista Strategia cu privire la securitatea biologica, în special 

ceea ce tine de utilizarea organismelor genetic modificate (OGM), cu toate ca 

începând cu anul 2000 exista un sistem de reglementare pentru OGM. La aceasta 

treapta Moldova dispune de facilitati pentru dezvoltarea OGM de valoare economica 

importanta în cooperare cu partile terte. În acelasi timp RM nu dispune de 

capacitati necesare pentru dezvoltarea si beneficierea avantajelor produselor 

obtinute prin tehnologii moderne. Institutiile stiintifice, ca Academia de Stiinte a 

Moldovei (Institutul de Microbiologie, Institutul de Genetica), Universitatea de 

7

Stat din Moldova, Universitatea Agrara de Stat gazduiesc, în cea mai mare parte, 

resursele umane si institutionale necesare pentru dezvoltarea biotehnologiilor. 

Aceste institutii nu sunt sustinute cât de cât de Guvern în obtinerea oricaror 

facilitati. Moldova nu dispune de laboratoare acreditate pentru analiza OGM, 

cercetarile în sectorul privat aproape lipsesc. Efectul acestor activitati a fost 

cauza progresului în actiuni ce tin de conservarea biodiversitatii si, în sens mai 

larg, a protectiei mediului. Cu toate acestea, în cea mai mare parte, structura 

complexa a legislatiei, cât si suprapunerea activitatilor ale diferitor autoritati 

ministeriale cauzeaza unele confuzii. Nerespectarea prevederilor legislatiei în 

vigoare cât si lipsa unei constrângeri administrative pentru contraventiile 

depistate împiedica progresul în domeniul protectiei mediului, dar cu toate acestea 

Moldova are de acum unele succese în acest domeniu. Republica a alocat o 

suprafata mare de terenuri pentru ariile protejate. A progresat controlul poluarii 

resurselor de apa si aer, cât si s-au intensificat eforturile de împadurire si 

reîmpadurire a terenurilor. 

8

Constatarea prioritatilor 

1. Indicati, folosind semnul "? " în colonita corespunzatoare, gradul de prioritate 

pe care RM îl acorda în realizarea diferitor articole, decizii si programe de 

lucru corespunzatoare Conventiei 

articol/decizie/program de lucru 

a) articolul 5 – Cooperarea X 

b) articolul 6 – Masuri generale în conservarea si 

utilizarea durabila 

c) articolul 7 – Identificarea si monitoringul X 

d) articolul 8 – Conservarea in-situ X 

e) articolul 8 h) – Specii straine X 

f) articolul 8 j) - Cunostinte traditionale si deciziile 

referitoare la ele ale Conventiei 

gradul de prioritate 

înalt mediu scazut 

g) articolul 9 – Conservarea ex-situ X 

h) articolul 10 - Utilizarea durabila a componentelor 

biodiversitatii 

i) articolul 11 – Actiuni de stimulare X 

j) articolul 12 – Cercetari si instruirea cadrelor X 

k) articolul 13 - Constientizarea si sporirea 

nivelului de informare a populatiei 

l) articolul 14 - Evaluarea impactului si reducerea 

urmarilor impactului 

m) articolul 15 – Accesul la resursele genetice X 

n) articolul 16 – Accesul la tehnologie si 

transmiterea ei 

o) articolul 17 – Schimbul de informatie X 

p) articolul 18 – Colaborarea tehnico-stiintifica X 

q) articolul 19 - Utilizarea biotehnologiei si 

distribuirea beneficiilor obtinute de la ea 

r) articolul 20 – Resurse financiare X 

s) articolul 21 – Mecanismul de finantare X 

t) Agrobiodiversitatea X 

u) Biodiversiatea forestiera X 

X 

X 

X 

X 

X 

X 

X 

11

v) Biodiversitatea acvatica X 

w) Biodiversitatea marilor si acvatoriilor 

x) Biodiversitatea zonelor aride si subhumide X 

y) Biodiversitatea zonelor montane 

Greutati si obstacole întîlnite în implementare 

2. Ind icati grad ul de g reutate care sta în fata RM în p ro cesul de rea liza re a a rtico lilo r 

Conventie i (5, 6, 7, 8, 8h, 8j, 9, 10, 11,12, 13, 14, 15,16, 17, 18, 19 ? 20) 

3 = înalt 1 = scazut 

2 = mediu 0 = greutatile cu succes sunt depasite 

obstacole 

a) l ipsa 

b uneivo in te i 

po li tice s i 

s ustiner i i 

b ) par tici parea 

nesa tifaca toare a 

p ubl icu lu i larg si 

n ivel ul scazu t de 

i mpl icare a 

s ubiec te lor de 

dec iz ie 

c ) evi den ta 

nesa tisfa catoa re 

a prob lemelor 

b iod iversi ta tii în 

a lte sec toare s i 

i nc luderea 

aces tor prob leme 

î n ac tivi ta tea sa 

d ) l ipsa masur i lor 

de prof ilax ie s i 

pre în tîmpi nare 

e) po ten tial ul 

nea decvat î n 

l uarea ma sur ilor , 

provo cat de 

i ncompe ten ta 

s tru cturi lor 

orga ni zato rice 

f ) l ipsa 

trans feru lu i de 

tehn olog ii s i 

c unos ti n te pen tr u 

exper tiza 

g ) p ierderea 

c unos ti n telor 

trad i tio nale 

N/A = nus acceptabile în cazul de fata 

articolul 

5 6 7 8 8h 8j 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 

2 2 1 1 3 1 2 2 3 2 2 2 3 3 2 2 3 3 

2 3 3 3 3 2 3 3 3 2 3 3 3 3 3 2 3 3 

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 

2 2 

N 

/ 

A 

2 2 2 2 3 3 N/A 2 2 3 3 3 2 3 3 

1 1 1 2 2 2 2 2 3 1 1 3 3 3 2 1 2 1 

2 3 3 3 3 2 3 3 3 2 2 3 3 3 2 2 2 2 

N 

/ 

A 

N 

/ 

A 

N 

/ 

A 

N/ 

A 

N/A N/A N/ 

A 

N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A 

12

h ) l ipsa 

po ten tial ul ui de 

cerce tare adecva t 

pe ntru s us ti nerea 

tu tur or sco pur ilo r 

i ) i nsu fic ien ta 

i nforma tiei 

acces ib ile si 

c unos ti n telor 

j ) l ipsa i ns tru iri i 

s i info rmari i 

po pula tiei la 

toa te n ivel uri le 

k) c unos ti n ti le 

s ti in tif ice 

exi ste nte si 

c unos ti n ti le 

trad i tio nale se 

u til izeza în tr -o 

mas ura sca zu ta 

l ) p ierderea 

b iod iversi ta tii si 

a ma rfur il or s i 

serv ici il or 

core spun zatoare, 

pe care ea le 

as igura , nu 

gase ste o 

s ustinere 

core spun zatoare 

s i n u se 

doc umen teza în 

mod ul cuve ni t 

m) i nsu fic in ta 

res ursel or 

f ina nciare , 

uma ne, te hni ce 

n ) i nsu fic in ta 

mas uri lor 

eco nomice de 

s tim ula re 

o ) l ipsa u til izari i 

î n com un a 

be nefi ci ilor 

p ) l ipsa 

co laborar ii la 

n ivel na tio nal si 

i n terna tional 

q ) l ipsa 

co laborar ii 

or izon ta le în tre 

s ubiec te le de 

dec isz ie 

r ) l ipsa 

par te neri lor 

or izon ta li 

s ) par tici pa trea 

nesa tisfa catoa re 

a cercur ilo r 

s ti in tif ice 

t) l ipsa po li tici i s i 

le gis la tie i 

2 

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 

2 3 3 3 3 2 2 3 3 2 3 3 3 3 2 2 3 2 

3 2 3 3 3 3 2 3 3 2 2 3 3 3 2 2 3 3 

3 

N 

/ 

A 

2 3 3 3 3 3 3 

3 2 2 3 3 2 2 3 3 3 3 3 2 2 

N/ 

A 

3 

N/ 

A 

3 3 2 3 3 3 

N/ 

A 

2 3 3 

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 2 3 3 3 3 

3 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 

2 

3 

3 

3 

2 

N 

/ 

A 

N 

/ 

A 

3 N/ 

A 

2 3 3 3 

N/ 

A 

2 

N/ 

A 

N/ 

A 

3 3 3 3 3 3 

1 3 

N/ 

A 

3 3 3 

3 2 3 2 3 2 3 3 2 2 3 3 3 2 3 3 3 

3 3 3 3 3 2 3 2 

N/ 

A 

3 2 3 2 3 2 3 

2 3 2 3 2 3 2 3 2 3 2 3 2 3 2 3 3 

2 1 2 2 2 3 3 3 

N/ 

A 

2 3 2 2 2 2 2 3 

2 2 2 3 2 2 3 2 1 3 2 2 2 3 3 2 3 

2 

13

core sponza toare 

u ) sarac ia 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 

v) pre sin gu l 

po pula tiei 

w ) carac ter ul 

i ns tab il al 

co nsumu lu i s i 

pro ducer ii 

x) l ipsa 

po ten tial ul ui de 

s ustinere a 

com uni ta tilor 

l ocale 

y) l ipsa 

c unos ti n telor de 

abor dare 

ecos is temica s i 

pra ctic ii de 

u til izare a ei 

z ) pos ib il i tati 

red use în 

co ns trî ngerea 

le gis la tiva 

aa) ca lami ta ti 

na turale si 

sc himba ri ale 

med iu lui 

î ncon jura tor 

bb ) a lte le( ind ica t 

i con cre t) 

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 

3 3 

N 

/ 

A 

3 N/ 

A 

3 

N 

/ 

A 

3 3 

N/ 

A 

3 

N/ 

A 

3 3 

N/ 

A 

3 3 3 

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 

2 

2 

2 

N 

/ 

A 

2 

N 

/ 

A 

N 

/ 

A 

N 

/ 

A 

N 

/ 

A 

2 2 2 2 2 2 2 2 3 2 

2 2 2 2 2 2 2 2 1 2 2 

2 2 2 

N 

/ 

A 

2 2 

N/ 

A 

2 

N/ 

A 

2 

2 

N/ 

A 

N/ 

A 

N/ 

A 

N/ 

A 

2 2 

2 

2 2 2 

2 2 

- - - - - - - - - - - - - - - - - - 

Scopul, trasat pentru anul 2010 

Boxa III 

Scopul 1 

Sarcina 1.1 

Contributia la conservarea biodiversitatii ecosistemelor, habitatelor 

si biomurilor. 

Este asigurata conservarea efectiva a cel putin 10% din fiecare 

regiune ecologica globala 

I)Sarcina nationala: este stabilita sarcina nationala în corespundere cu sarcina 

globala mentionata mai sus? 

a) Nu 

b) da, în corespundere deplina cu sarcina globala 

c) da, este determinata o sarcina sau cîteva sarcini nationale 

concrete 

Comentariu detaliat 

În prezent, în conformitate cu Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, suprafata 

acestora este de 66 467, 3 ha, ceea ce constituie 1,96% din teritoriul tarii. Se accepta , în general, 

ca prin extinderea la scara spatiala a retelei de arii naturale protejate pîna la 10% din teritoriul tarii 

se poate asigura protectia a 50% din totalul de specii care reprezinta diversitatea taxonomica a 

structurii sistemelor biologice (biota). 

ANALIZA STRUCTURII FUNCTIONALE A ARIILOR PROTEJATE DE STAT INDICA FAPTUL CA NUCLEUL 

ACESTOR ARII ÎL CONSTITUIE REZERVATIILE PEISAGISTICE (51,5%) SI STIINTIFICE (29,4%). 

CARACTERISTIC PENTRU RETEAUA NATIONALA DE ARII PROTEJATE ESTE FAPTUL CA 89,5 % DIN 

SUPRAFATA TOTALA, RESPECTIV 59 495 HA, SUNT AMPLASATE ÎN SECTORUL FORESTIER, CEEA CE 

X 

2 

14

CONSTITUIE CCA 18,8% DIN SUPRAFATA TOTALA A FONDULUI FORESTIER NATIONAL. SUPRAFATA 

CELORLALTE ECOSISTEME PROTEJATE DE STAT ESTE FOARTE MICA (DE STEPA - 0,40%, DE LUNCA 

- 0,40%, ACVATICE SI PALUSTRE - 2,1% DIN SUPRAFATA TOTALA A ECOSISTEMELOR) SI NU 

ASIGURA O PROTECTIE SIGURA A BIODIVERSITATII RESPECTIVE. SARCINA DE BAZA A STRATEGIEI 

NATIONALE SI PLANULUI DE ACTIUNI ÎN DOMENIUL CONSERVARII DIVERSITATII BIOLOGICE (ÎN 

CONTINUARE – SNPACDB) ESTE DE A EXTINDE FONDUL DE ARII NATURALE PROTEJATE PÎNA LA 

LIMITELE OPTIME (2,36% DIN TERITORIUL TARII CATRE ANUL 2015). 

II) Sarcini nationale pentru programe concrete de lucru: daca astfel de 

sarcina(i) nationala(e) a/au fost determinata(e) indicati în tabelul de mai jos si 

faceti comentarii în boxa corespunzatoare 

Programul de 

lucru 

a) agricultura X 

b) ape interne X 

da nu Comentarii 

c) mari si acvatorii X Nu-i valabila 

d) terenuri aride si 

subhumide 

e) paduri X 

f) munti X Nu-i valabila 

X 

SNPACDB si Primul raport national cu 

privire la diversitatea biologica prevede 

reducerea ritmurilor de extindere a 

suprafetelor terenurilor agricole. Sporirea 

mozaicului ecosistemelor agricole prin 

practicarea culturilor mixte, alternanta 

ecologic optima a culturilor anuale si 

multianuale, crearea oazelor biocenotice si 

a fîsiilor forestiere de protectie 

SNPACDB prevede protectia si utilizarea 

durabila a resurselor acvatice, inclusiv 

crearea zonelor si fîsiilor de protectie a 

apelor rîurilor si bazinelor acvatice 

Ecosistemele de stepa ocupa cca 65 mii ha 

(1,92% din teritoriul tarii). SNPACDB 

stipuleaza inventarierea biodiversitatii 

spontane a ecosistemelor de stepa, 

monitorizarea diversitatii biologice si 

elaborarea unor planuri de management, 

sporirea capacitatilor ariilor protejate 

existente si luarea sub protectie a unor noi 

sectoare cu vegetatie de stepa. 

Suprafata padurilor Republicii Moldova este 

de 345 000 ha, dintre care padurile 

naturale ocupa o suprafata de 120 000 ha 

sau aproximativ 30% de sectoare pretioase 

care necesita a fi luate sub protectia 

statului. 

III) Este inclusa sarcina globala sau nationala în planurile, programele si 

strategiile corespunzatoare? 

a) Nu 

b) da, în Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul 

conservarii diversitatii biologice 

c) da, în strategiile sectoriale, planuri si programe 

Comentarii detaliate 

SNPACDB PREVEDE EXTINDEREA CATRE ANUL 2015 A RETELEI DE ARII NATURALE PROTEJATE DE 

STAT PÎNA LA 2,36% DIN TERITORIUL TARII, CEEA CE POATE ASIGURA O PROTECTIE MAI 

EFICIENTA A DIVERSITATII TAXONOMICE A STRUCTURII SISTEMELOR BIOLOGICE. 

IV) Prezentati informatia despre starea lucrurilor si tendintelor în legatura cu 

X 

15

ealizarea acestei sarcini în momentul de fata 

Protectia biodiversitatii este reglementata în Republica Moldova de urmatoarele 

acte legislative: 

LEGEA PRIVIND FONDUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE STAT (1998); 

Legea regnului animal (1995); 

Legea cu privire la zonele si fîsiile de protectie ale apelor rîurilor si bazinelor 

de apa (1995); 

Codul silvic (1997); 

Legea cu privire spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale (1999); 

Legea privind protectia mediului înconjurator(1993). 

Fondul de arii protejate se extinde pe an ce trece, însa foarte anevoios. Lasa 

de dorit respectarea regimului de protectie a acestor arii în conformitate cu 

cerintele legislatiei. 

V) Prezentati informatia despre indicatorii utilizati în realizarea acestei sarcini 

Se utilizeaza urmatorii indicatori: suprafata totala a ecosistemului; suprafata 

ecosistemului din zona respectiva; suprafata protejata a ecosistemului 

respectiv. În aceiasi ordine se reflecta si diversitatea biologica, cu specificarea 

speciilor periclitate. 

VI) Prezentati informatia despre obstacolele întîlnite în realizarea acestei 

sarcini 

Regimul de protectie a ariilor protejate nu se respecta conform cerintelor 

internationale si nationale. 

VII) Prezentati alta informatie corespunzatoare 

Majoritatea detinatorilor de terenuri nu înteleg importanta activitatilor de 

conservare a ecosistemelor. 

Boxa IV. 

Sarcina 1.2 

Asigurarea protectiei ariilor, care au o importanta specifica pentru 

biodiversitate 

I) Sarcina nationala: este stabilita sarcina nationala în corespundere cu sarcina 


a) Nu 

a) da, în corespundere deplina cu sarcina globala 

b) da, este determinata o sarcina sau cîteva sarcini nationale 

concrete 

Faceti comentarii detaliate 

Ariile naturale de importanta regionala si nationala pentru conservarea biodiversitatii sunt luate sub 

protectia statului. Conform legislatiei Republicii Moldova paza si protectia ariilor naturale protejate de 

stat sunt puse în baza detinatorilor funciari ai acestor arii. Modalitatea de protectie este stipulata în 

Legea nr. 1538 – XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat. 

Sanctiunile pentru nerespectarea regimului de protectie sunt stabilite de Codul cu privire la 

contraventiile administrative, care prevede raspunderea atît a persoanelor fizice, cît si a celor 

juridice. 




Programul de lucru da nu Comentarii 



Codul apelor prevede paza si protectia 

ecosistemelor acvatice, care servesc drept 

habitate valoroase pentru biodiversitate. 

X 

16

c) mari si acvatorii X Nu-i aplicabila 


subhumide 

e) paduri 

f) munti X Nu-i aplicabila 

X 

Programul national de actiuni pentru 

combaterea desertificarii (în continuare - 

PNACD) stipuleaza protectia ariilor 

valoroase pentru biodiversitate 

Conservarea ecosistemelor forestiere cu o 

biodiversitate bogata este stipulata în 

Strategia dezvoltarii durabile a sectorului 

forestier din Republica Moldova (în 

contiunare –SDDSF). 



a) Nu 

b) da, în strategia nationala si planul de actiuni în domeniul 




Sarcinile nationale cu privire la dezvoltarea fondului de arii naturale 

protejate sunt stipulate în SNPACDB 


realizarea acestei sarcini în momentul de fata 

Suprafata ariilor naturale protejate se extinde, dar foarte anevoios. 


Indicatorii sunt: suprafata totala a ariei; suprafata ariei protejate, prezenta 

administratiei separate pentru aria protejata, atribuirea categoriei respective de 

protectie conform cerintelor IUCN, prezenta planurilor de management, 

realizarea cerintelor planurilor de management. 

VI) Prezentati informatia despre obstacolele întâlnite în realizarea acestei 

sarcini 

Deseori populatia locala si autoritatile publice responsabile de asigurarea 

protectiei nu respecta cerintele legislative în acest domeniu. 


Unii detinatori ai ariilor protejate nu respecta cerintele legislative cu privire la 

regimul de protectie a acestor arii protejate. 

Boxa V. 

Scopul 2 Promovarea conservarii diversitatii speciilor 

Sarcina 2.1 

Restabilirea, mentinerea si reducerea declinului unor populatii de 

specii a unor grupe taxonomice selectate 

I) Sarcina nationala: este stabilita sarcina nationala în corespundere cu 

sarcina globala mentionata mai sus? 

a) nu 

b) da, în deplina corespundere cu sarcina globala 

c) da, este determinata o sarcina sau câteva sarcini nationale 

concrete 

Faceti comentarii detaliate 

X 

X 

17

SNPACDB prevede masuri de protectie a speciilor de plante si animale 

periclitate la nivel national si regional. 

A fost elaborata Lista speciilor de plante si animale de importanta 

internationala si nationala care necesita protectie prioritara. În aceasta lista 

sînt incluse specii de plante si animale protejate în cadrul Conventiei privind 

protectia vietii salbatice si habitatelor naturale din Europa (Berna), Conventia 

privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice (Bonn) si 

Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe 

cale de disparitie (CITES, Washington). La nivel national - speciile periclitate si 

cele incluse în Cartea Rosie a Republicii Moldova. 

Regulamentul Cadastrului de stat al regnului animal a fost aprobat prin 

Hotarîrea Guvernului nr.1005 din 13.09.2004 privind aprobarea Regulamentului 

Cadastrului de stat al regnului animal. 


sarcina(i) nationala(e) a/au fost determinata(e) indicati în tabelul de mai jos 

si faceti comentarii în boxa corespunzatoare 




Conform Regulamentului cadastrului de stat al 

regnului animal, Ministerul Agriculturii si Industriei 

Alimentare tine evidenta speciilor de animale întâlnite 

pe suprafetele agricole 

Este prevazuta tinerea evidentei speciilor din 

ecosistemele acvatice - Broasca tistoasa (Emys 

orbicularis), Pastruga (Acipenser stellatus), Lostrita 

(Hucho hucho) Lopatar (Platalea leucorodia), Lebada 

cucueata (Cygnus olor), Vâdra (Lutra lutra) etc. 

c) mari si acvatorii X COMPONENTA ACTUALA A FAUNEI INCLUDE CIRCA 55 

SPECII RELICTE PONTO-CASPICE, DIN CARE CIRCA 10 

% SÎNT ENDEMICE PENTRU BAZINUL MARII NEGRE. 


subhumide 

e) paduri X 

f) munti X N/A 

X 

Rezervatiile de stepa „Bugeac”, „Dezghindja”, 

”Ciumai”, „Vranesti”) sunt destinate protectiei speciilor 

de plante Creasta cucosului (Polystichum aculeatum), 

Brândusa Fomin (Colchicum fominii), Chelerie 

moldoveneasca (Koerelia moldavica), Brândusa 

(Colchicum ancyrense), Hodolean tataresc (Crambe 

tatarica), Sadina (Chrysopogon gryllus), Rindera 

umbelata (Rindera umbellata), Studenita capitata 

(Eremogone cephalotes), Studenita rigida (Eremogone 

rigida) etc. specii de animale- Dihorele de stepa 

(Mustela eversmanni), Erete vânat (Circus cyaneus), 

Erete alb (Circus macrourus), Acvila de stepa (Aquila 

rapax), Dropie mica (Tetrax tetrax), Dropia mare (Otis 

tarda), Striga (Tyto alba), Sopârla multicolora (Eremias 

arguta), Vipera-de-stepa (Vipera ursini), Calugarita 

(Mantis religiosa), Cal de stepa (Saga pedo), Bondar 

paradox (Bombus paradoxus) etc. 

Este asigurata protectia speciilor în rezervatiile 

stiintifice: Pisica salbatica (Felis silvestris), Jder-depadure 

(Martes martes), Chitcan-cu-abdomen alb 

(Crocidura leucodon), Acvila tipatoare mica (Aquila 

pomarina), Ciocanitoare neagra (Dryiocopus martius). 

Habitatul coloniilor de bâtlani – stârc cenusiu (Ardea 

cinerea), stârc de noapte (Nicticorax nicticorax), Egreta 

mica (Egreta garzetta) - este protejat în cadrul 

Rezervatiei stiintifice „Padurea Domneasca”. 

III)Este inclusa sarcina globala sau nationala în planurile, programele si 


18

a) nu 

b) da, în strategia nationala si planul de actiune în domeniul 




SNPACDB prevede masuri de protectie a plantelor si animalelor periclitate la 

nivel national si regional. Fondul ariilor naturale protejate de stat asigura 

protectia in-situ a cca 269 specii de plante si cca 215 specii de animale. Este 

asigurata protectia unor specii de plante si animale în Gradina Botanica 

(Institut) si Gradina Yoologica – protectia ex-situ. 

IV) Prezentati informatia despre starea lucrurilor si tendintelor în 

legatura cu realizarea acestei sarcini în momentul de fata 

În conformitate cu Legea nr. 1538 – XIII din 25 februarie 1998 privind fondul 

ariilor naturale protejate de stat au fost luate sub protectia statului 269 specii 

floristice si 116 specii faunistice rare determinate în conformitate cu 

clasificarea Uniunii Internationale de Conservare a Naturii (UICN). 

V) Prezentati informatia despre indicatorii utilizati în realizarea acestei 

sarcini 

Sunt utilizati urmatorii indicatori: denumirea binara a speciei; statutul în 

conformitate cu cerintele IUCN; raspândirea; habitatul; aspectul cantitativ al 

populatiilor; factorii limitativi; starea si masurile de protectie. 

VI) Prezentati informatii despre obstacolele întâlnite în realizarea 

acestei sarcini 

Volumul redus de finantare a cercetarilor în acest domeniu. Managementul 

ariilor naturale protejate de stat nu se respecta de catre Autoritatile Publice 

Locale si agentii economici. 


Cartea Rosie a RM reflecta o informatie ampla în acest domeniu. 

Boxa VI. 

Sarcina 2.2 Îmbunatatirea starii speciilor care se afla în pericol de disparitie 



a) Nu 

b) Da, în deplina corespundere cu sarcina globala 

c) Da, este determinata o sarcina sau câteva sarcini 

nationale concrete 

Comentarii 

Editia a II-a a Cartii Rosii a Republicii Moldova prevede protectia a circa 116 

specii de animale si 126 specii de plante periclitate si vulnerabile. Pentru aceste 

specii sunt întreprinse masuri de protectie. 




Programa de lucru da nu Comentarii 


b) ape interne 

c) mari si acvatorii X 

X 

Pentru 4 specii sunt elaborate recomandari 

de protectie 

X 

X 

19


subhumide 

e) paduri X 

f) munti X 

X 

Pentru 31 specii sunt elaborate 

recomandari de protectie 

Pentru 46 specii sunt elaborate 

recomandari de protectie 



a) nu 





SNPACDB, SDDSF si PNACD prevad conservarea speciilor vulnerabile 

IV) Prezentati informatie despre starea lucrurilor si tendintelor în legatura cu 


Flora Republicii Moldova include circa 5513 specii de plante: 

- PLANTE SUPERIOARE - 1989 SPECII; 

- plante inferioare - 3524 specii. 

Flora include un sir de specii relicte tertiare (specii din genurile Quercus, Fagus, Carpinus, Acer, 

Cotinus, Swida, Berberis, Trapa, Nymphaea, Nuphar) si cuaternare (specii din familiile Asteraceae, 

Poaceae, Lamiaceae). Din flora republicii lipsesc speciile de plante endemice, iar unele sînt întîlnite 

foarte rar si reprezinta elementul subendemic (Genista tetragona, Centaurea thirkei ). 

Speciile de plante periclitate si vulnerabile se afla într-un declin continuu si necesita protectie din 

partea statului. Din numarul total de specii periclitate si vulnerabile 46 specii sînt caracteristice 

ecosistemelor forestiere, 31 – ecosistemelor de stepa, 18 - ecosistemelor de lunca, 18 – 

ecosistemelor petrofite si 4 specii - ecosistemelor acvatice. 

Fauna Republicii Moldova constituie circa 14800 specii de animale: 

- animale vertebrate - 461 specii; 

- animale nevertebrate – 14339 specii (peste 12000 specii de insecte) 

Fauna vertebratelor include 70 specii de mamifere, 281 specii de pasari, 14 specii de reptile, 14 

specii de amfibieni si 82 specii de pesti. 

Componenta actuala a faunei include circa 55 specii relicte ponto -caspice, dintre care circa 10% 

sînt endemice pentru bazinul Marii Negre. Se cunosc circa 116 specii de animale periclitate si 

vulnerabile 


Sunt utilizati urmatorii indicatori: denumirea binara a speciei; statutul de 

protectie; raspândirea; starea habitatului; abundenta populatiei; starea 

factorilor limitativi; masurile de protectie. 

VI) Prezentati informatii despre obstacolele întâlnite în realizarea acestei 

sarcini 

Finantarea limitata, cooperarea si coordonarea slaba a acestor activitati, 

integrarea slaba a cerintelor conservarii biodiversitatii în programele sectoriale 


Boxa VII. 

Scopul 3 Stimularea conservarii diversitatii genetice 

X 

20

Sarcina 3.1 

Conservarea diversitatii genetice a platelor agricole, animalelor 

domestice, pestilor, a speciilor arboricole exploatabile si a altor specii 

pretioase protejate, mentinerea cunostintelor populatiei aborigene si 

locale. 



a) nu 


c) da, este determinata o sarcina sau câteva sarcini 



SNPACDB si SDDSF reflecta cerintele cu privire la conservarea diversitatii 

genetice. Colectiile genetice ale plantelor agricole sunt mentinute în institutiile 

Academiei de Stiinte a Moldovei si institutiile de cercetari stiintifice ramurale 

(specii si varietati de vita-de-vie, pomi fructiferi, cereale, culturi tehnice, 

furajere etc.) 




Programul de lucru da nu comentarii 





subhumide 

e) paduri X 

f) munti X 

X 

Sarcina nationala prevede conservarea 

speciilor si varietatilor autohtone si celor 

ameliorate folosite în agricultura 

Într-o serie de documente cu privire la 

managementul forestier sînt descrise 

scopurile cu privire la conservarea 

diversitatii genetice, în special cu privire la 

arborii selectati ca surse genetice 



a) nu 



c) da, în strategiile sectoriale, planuri si programe X 


Scopul global a fost descris într-o serie de documente cu privire la agricultura 

si gospodaria forestiera. Concomitent, scopuri privind conservarea diversitatii 

genetice au fost incluse în SNPACDB, la compartimentele ce tin de protectia insitu 

si ex-situ a speciilor. 



Conservarea diversitatii genetice a speciilor spontane si a animalelor salbatice 

X 

21

este asigurata în Rezervatiile Stiintifice („Codru”, „Plaiul Fagului”, „Padurea 

Domneasca”, „Prutul de Jos”), gradinile zoologica si botanica. 

V) Prezentati informatia despre indicatorii utilizati în legatura cu realizarea 

acestei sarcini 

Pentru speciile spontane: denumirea speciei; populatia cercetata; abundenta 

populatiei; structura populatiei (de gen, vârsta). 

Pentru colectiile genetice ale culturilor agricole: specia; populatia purtatoare a 

unei gene; descrierea genei, locul de amplasare a speciei 

VI) Prezentati informatii despre obstacolele întâlnite în realizarea acestei 

sarcini 

Suportul financiar limitat, cooperarea si coordonarea nesatisfacatoare a 

activitatilor respective. 


Boxa VIII. 

Scopul 4 Promovarea utilizarii si a consumului durabil 

Sarcina 4.1 

Organizarea obtinerii produselor, asigurate de biodiversitate, din surse stabil 

administrate si efectuarea administrarii ariei de producere în corespundere cu 

sarcinile conservarii biodiversitatii 



a) nu 


c) da, este determinata o sarcina sau câteva sarcini 



Sarcina nationala este stabilita conform sarcinii globale pentru ecosistemele 

forestiere, de stepa, lunca, acvatice si palustre, petrofite (SNPACDB, SDDSF) 







c) mari si acvatorii X N/A 


subhumide 

e) paduri X 

X 

În SNPACDB sunt stipulate cerintele 

utilizarii durabile a biodiversitatii agricole 

(compartimentul III.8) 


utilizarii durabile a biodiversitatii 

ecosistemelor acvatice si palustre 

(compartimentul III.7) 



ecosistemelor de stepa (compartimentul 

III.4) 



ecosistemelor forestiere (compartimentul 

III.3) 

X 

22




a) nu 





SNPACDB si SDDSF prevad utilizarea durabila a biodiversitatii din 

ecosistemele respective, aplicarea bunelor practici în agricultura 



Este adoptata Legea nr.755 din 21.12.2001 cu privire la securitatea biologica si 

Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr.447 din 17.04.2003 cu privire la 

aprobarea Programului national de asigurare a securitatii ecologice. Este 

reglementat importul/exportul, precum si folosirea în agricultura a organismelor 

modificate genetic (Hotarîrea Guvernului nr.1153 din 25.09.2003) 


Lista criteriilor si indicatorilor gestionarii durabile a padurilor este urmatoarea: 

Criteriul 1. Mentinerea, conservarea si ameliorarea diversitatii biologice din paduri. 

Indicatori: 

1.1. Schimbarile intervenite în: suprafata padurilor naturale si seminaturale exploatabile si peste 

vârsta exploatabilitatii (la fiecare 5 ani); suprafata padurilor incluse în Catalogul national ca resurse 

genetice forestiere pe categorii (la fiecare 5 ani); suprafata padurilor incluse în fondul ariilor naturale 

protejate de stat pe categorii (la fiecare 5 ani). 

1.2.Evolutia numarului si a raportului speciilor dependente de paduri, incluse în Cartea Rosie sau 

pereclitate în raport cu speciile forestiere (utilizând listele UICN, CE, UE) (la fiecare 5 ani). 

1.3. Modificarile intervenite în suprafata si raportul arboreturilor din specii indigene si introducente 

(la fiecare 5 ani). 

1.4 Modificarile intervenite în suprafata si raportul arboreturilor amestecate si pure (la fiecare 5 

ani). 

1.5 Raportul suprafetelor anuale de regenerari naturale semincere la suprafata totala regenerata 

si împadurita. 

1.6. Raportul suprafetelor ocupate de paduri, care nu corespund conditiilor stationale (la fiecare 5 

ani). 

Criteriul 2. Mentinerea sanatatii si vitalitatii padurilor 

Indicatori: 

2.1. Cantitatea totala de depuneri a poluantilor atmosferici si schimbarile survenite în ultimii cinci 

ani, raportate la o unitate de suprafata cu paduri. 

2.2. Suprafata padurilor afectate de defoliere grava si modificarile din ultimii cinci ani apreciate 

dupa metodologia si clasificarea ECE/ONU si UE: daune grave cauzate de agenti biotici si abiotici; 

suprafata anuala a padurilor si altor terenuri cu vegetatie forestiera parcurse de incendii; raportul 

suprafetelor afectate de pasunat ilicit la suprafata totala a padurilor si aparte a celor cu regenerare 

si culturi forestiere (anual); volumul si raportul suprafetelor afectate de taieri ilicite la suprafata 

totala a padurilor (anual). 

2.3 Variatiile bilantului nutritiv si a aciditatii pe parcursul ultimilor 10 ani. 

Criteriul 3. Mentinerea si intensificarea functiilor de protectie a padurilor. 

Indicatori: 

3.1 Ponderea suprafetei forestiere incluse în categoria functionala de protectie a terenurilor si 

solurilor. 

3.2. Ponderea suprafetei forestiere incluse în categoria functionala de protectie a apelor. 

Criteriul 4. Mentinerea si consolidarea capacitatii productive a resurselor forestiere, 

contributia lor în ciclurile mondiale de carbon. 

Indicatori: 

4.1. Suprafata si ponderea padurilor si a altor terenuri cu vegetatie forestiera si schimbarile care 

X 

23

au survenit în acestea la fiecare 5 ani: structura pe specii silvoformante; structura pe clase de 

vârste; structura pe tipuri de padure; structura pe regimuri silvice; structura pe forme de 

proprietate. 

4.2.Schimbarile survenite la fiecare 5 ani în: volumul total al lemnului pe picior recoltat ; volumul 

mediu al lemnului pe picior pe specii si clase de vârste. 

4.3. Stocajul total de carbon si evolutia acestuia în diverse arboreturi forestiere (la fiecare 5 ani). 

Criteriul 5. Mentinerea si stimularea functiilor de producere ale padurilor 

(produse lemnoase si nelemnoase). 

Indicatori: 

5.1. Echilibrul între cresterea medie si volumul recoltat pe parcursul a 10 ani si 5 ani (inclusiv pe 

specii). 

5.2. Raportul suprafetei padurilor exploatabile la suprafata totala a padurilor (la fiecare 5 ani). 

5.3. Raportul posibilitatii de recoltare la volumul recoltat, inclusiv pe specii. 

5.4. Modificarile în ponderea suprafetelor padurilor (la fiecare 5 ani) în suprafata generala a tarii 

(gradul de împadurire). 

5.5. Cantitatea totala posibila si recoltata de produse nelemnoase, evolutia valorica si cantitativa 

(anual). 

Criteriul 6. Mentinerea altor functii si conditii socio – economice. 

Indicatori: 

6.1. Ponderea sectorului forestier în Produsul Intern Brut (la fiecare 5 ani). 

6.2. Raportul volumului de masa lemnoasa prelucrata la volumul total recoltat (anual). 

6.3. Volumul investitiilor în silvicultura, inclusiv: împadurire; regenerari; protectia padurilor; paza 

padurilor. 

6.4. Ponderea suprafetei padurilor incluse în circuitul economic sub diverse folosinte la suprafata 

totala a fondului forestier (la fiecare 5 ani). 

6.5. Ponderea cheltuielilor pentru cercetare si proiectare, inclusiv amenajari silvice si pregatirea, 

perfectionarea cadrelor silvice în volumul total de finantare a silviculturii (anual). 

6.6. Modificarile intervenite în structura angajatilor din sectorul forestier, inclusiv în localitatile 

satesti (salariatii în silvicultura, exploatarea si prelucrarea lemnului, alte folosinte si preocupari 

forestiere) 


sarcini 

Cooperarea si coordonarea nesatisfacatoare a activitatilor în domeniul utilizarii 

durabile a resurselor biologice. 


Boxa IX. 

Sarcina 4.2 

Utilizarea nedurabila a resurselor biologice sau utilizarea care 

influenteaza asupra biodiversitatii, reducînd-o 



a) nu 



concrete 


Conform Legii regnului animal nr.439 –XIII din 27.04.95 este reglementat 

vînatul si pescuitul, precum si perioadele de autorizare a acestor activitati. 





X 

24

a) agricultura 




subhumide 

e) paduri X 

f) munti X 

X 

Este reglementat cantitatea pescuitului. 

Este stabilita perioada de prohibitie a 

pescuitului resurselor piscicole în 

bazinele naturale 

Este reglementat pasunatul si cositul 

fânului în ecosistemele de stepa. 

Este reglementata cantitatea vînatului si 

perioadele de vînatoare. 



a) nu 







Ecosistemele antropizate constituie cca 85% din teritoriul tarii, inclusiv 

ecosistemele agricole cca 75,6% din tot teritoriul. În ele predomina 

agrofitocenozele cerealiere (grîul, orzul, porumbul), pomicole (marul, prunul, 

ciresul, visinul, caisul, nucul), viticole (diverse soiuri de vita de vie), 

legumicole (rosiile, varza, ceapa, castravetele), de culturi tehnice (tutunul, 

sfecla de zahar), furajere (lucerna, sparceta) etc. Extinderea si exploatarea 

nechibzuita a terenurilor agricole au cauzat accelerarea proceselor de erodare 

hidrica si de dehumificare a solului. 



sarcini 


Boxa X. 

Sarcina 4.3 

Nici un fel de specii din flora si fauna spontana nu sunt supuse 

pericolului din partea comertului international 

I) I)Sarcina nationala: este stabilita sarcina nationala în corespundere cu 


a) nu 


c) da, este determinata o sarcina sau cîteva sarcini 



X 

X 

25

SNPACDB stipuleaza cerintele de protectie a speciilor. Prin Legea nr.1246-XIV 

din 28 septembrie 2000 a fost ratificata Conventia privind comertul 

international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie CITES. 









subhumide 

e) paduri X 

f) munti X 

X 



a) Nu 





Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului a aprobat la 

25.01.2002 Procedura de autorizare a activitatilor de export si import a 

plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica, a partilor si derivatelor 

acestora, precum si a importului/exportului sau reexportului speciilor de fauna 

si flora reglementate de Conventia privind comertul international cu specii 

salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie (CITES). 



Activitatile de export sau import ale plantelor si animalelor din flora si fauna 

salbatica, terestra si acvatica, a unor parti sau produse ale acestora, în stare 

vie, proaspata ori semiprelucrata, se pot organiza si desfasura de persoane 

fizice sau juridice în baza acordului de mediu, în conformitate cu prevederile 

Procedurii de autorizare a activitatilor de export si import ale plantelor si 

animalelor din flora si fauna salbatica, a partilor si derivatelor acestora, precum 

si a importului /exportului sau reexportului speciilor de fauna si flora si a 

procedurilor si normelor controlului vamal, veterinar si fitosanitar în vigoare. 



sarcini 


X 

26

Boxa XI. 

Scopul 5 

Presingul, provocat de pierderea habitatului, modificarea structurii 

utilizarii terenurilor, degradarea solurilor si utilizarea nedurabila a 

apelor, redus 

Sarcina 5.1 Reducerea ritmului pierderilor si degradarii habitatelor naturale 

Sarcina nationala: este stabilita sarcina nationala în corespundere cu sarcina 


a) Nu 




Comentarii detaliate mai jos 

SNPACDB prevede actiuni de stopare a degradarii ecosistemelor naturale 

existente si initiere a proceselor de restabilire ecologica a celor mai importante 

habitate pentru biodiversitate. 

I) Sarcini nationale pentru programe concrete de lucru: daca astfel de 








subhumide 

e) paduri X 


X 

SNPACDB prevede actiuni de stopare a 

extinderii ecosistemelor agricole, sporirea 

mozaicului acestora 

SNPACDB stipuleaza actiuni de conservare 

a ecosistemelor acvatice existente, 

reabilitare a celor degradate, reducere a 

poluarii lor, extindere a ariilor acvatice 

protejate de stat 

SNPACDB prevede actiuni de conservare a 

ecosistemelor existente de stepa si 

reducere a impactului negativ asupra lor, 

restabilire a celor degradate, precum si de 

extindere a ariilor de stepa protejate de 

stat. 

SNPACDB si SDDSF stipuleaza majorarea 

suprafetelor terenurilor acoperite cu paduri 

pâna la 15% din teritoriul tarii, conservarea 

padurilor naturale si crearea carcasei 

forestiere. 

II) Este inclusa sarcina globala sau nationala în planurile, programele si 

strategiile corespunzatoare 

a) nu 





SNPACDB prevede actiuni de stopare a extinderii terenurilor agricole, sporire a 

mozaicului ecosistemelor agricole prin practicarea culturilor mixte, alternanta 

X 

X 

27

ecologic optima a culturilor anuale si multianuale, crearea oazelor biocenotice si 

a fîsiilor de protectie. 

III) Prezentati informatia despre starea lucrurilor si tendintelor în legatura cu 


IV) Prezentati informatia despre indicatorii utilizati în realizarea acestei 

sarcini 

V) Prezentati informatia despre obstacolele întîlnite în realizarea acestei sarcini 

VI) Prezentati alta informatie corespunzatoare 

Boxa XII. 

Scopul 6 Controlul pericolului speciilor invazive straine 

Sarcina 6.1 

Supravegherea cailor principale de patrundere a speciilor invazive 

straine 



a) nu 





SNPACDB si SDDSF prevad masuri de supraveghere a cailor de patrundere a 

speciilor invazive si introducente. 









subhumide 

e) paduri X 

X 

SNPACDB prevede descrierea speciilor 

invazive si introducente a ecosistemelor 

agricole, masurile de combatere a celor 

agresive. 

SNPACDB prevede masuri de prevenire a 

patrunderii speciilor invazive pe 

teritoriul Moldovei 



de stepa, masurile de combatere a celor 

agresive. 



forestiere, masurile de combatere a celor 

agresive. Un pericol considerabil pentru 

ecosistemele forestiere îl prezinta artarul 

american (Acer negundo). Este elaborat un 

X 

28


proiect de combatere a speciilor invazive si 

reconstructie ecologica a padurilor de lunca 

din Rezervatia stiintifica „Padurea 

Domneasca” 



a) nu 

b) da, în strategia nationala si planul de actiune în 

domeniul conservarii diversitatii biologice 



Sarcina globala este reflectata în Strategia nationala si Planul de actiune în 




Prezenta plantelor invazive în ecosistemele naturale indica tendinta de 

sinantropizare a florei Republicii Moldova. Activitatea antropica intensiva a 

provocat invazia speciilor sinantrope în ecosistemele agrare si naturale 

degradate, cere frîneaza procesele de dezvoltare fireasca si de restabilire a 

biocenozelor naturale. Flora sinantropa este constituita din trei grupe 

principale: ruderala, segetala si adventiva, diversitatea specifica a carora 

enumara 463 specii. Buruienele- plante cu caracter agresiv- constituie 114 

specii. Grupa speciilor de carantina (11 specii), afecteaza, mai cu seama, 

ecosistemele terestre naturale, de pajisti, degradate si agroecosistemele. Un 

pericol considerabil pentru ecosistemele forestiere îl prezinta artarul american 

(Acer negundo). 


Indicatorii de baza sunt: suprafata ecosistemelor naturale afectate de speciile 

straine invazive, suprafetele ecosistemelor ecologic restabilite 


sarcini 

Lipsa unor masuri eficiente de prevenire a patrunderii speciilor invazive si a 

celor de combatere a lor. 


Boxa XIII. 

Sarcina 6.2 

Promovarea planurilor de combatere a speciilor invazive straine care 

prezinta pericol pentru ecosisteme si habitate 



a) Nu 





În Republica Moldova este evaluat riscul eventual pentru ecosistemele 

naturale, habitatele si speciile autohtone în raport cu speciile straine invazive. 

Este elaborat programul de combatere a speciei Acer negundo în ecosistemele 

X 

X 

29

forestiere. Exista planuri anuale de extragere a artarului american din 

ecosistemele forestiere naturale. 









subhumide 

e) paduri X 

f) munti X 

X 

Exista Programul national de combatere a 

speciilor straine de carantina din 

ecosistemele naturale si agricole. 

Extragerea artarului american si 

restabilirea ecologica a padurilor de lunca 

pe o suprafata de 1200 ha (zona de 

protectie a Rezervatiei Stiintifice „Padurea 

Domneasca”) 



a) Nu 





SNPACDB si SDDSF reflecta aceste cerinte 



Artarul american se extinde în padurile de lunca. Pasunile sunt puternic 

atacate de buruiene cu caracter agresiv. 


Numarul de specii invazive; suprafata afectata de aceste specii. 


sarcini 

Particularitatile biologice ale acestor specii sunt slab cercetate si masurile de 

combatere au o eficienta scazuta. 


Boxa XIV. 

Scop 7 

Sarcina 7.1 

Reducerea presingului asupra biodiversitatii provocate de poluarea 

mediului înconjurator si influentei schimbarilor climatice 

Mentinerea si sporirea rezistentei componentelor biodiversitatii la 

schimbarile climatice si capacitatilor de adaptare la ele 

X 

30



a) Nu X 



concrete 










subhumide 

e) paduri X 

f) munti X 

X 



a) Nu X 









sarcini 


Boxa XV. 

Sarcina 7.2 

Reducerea nivelului de poluare a mediului înconjurator si gradului de 

influenta asupra biodiversitatii 

31



a) Nu X 





În acest context Republica Moldova a ratificat : 

Conventia privind poluantii organici persistenti (Stockholm, 2001) 

Protocolul de la Montreal referitor la substantele ce distrug stratul de ozon 

(Montreal,1987) 

Conventia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi(Geneva, 

1979) 

Conventia privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor 

periculoase si a eliminarii acestora (Basel, 1989) 

Conventia cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice (Rio de 

Janeiro, 1992) si Protocolul de la Kyoto 





a) agricultura 

b) ape interne 

c) mari si acvatorii 


subhumide 

e) paduri 

f) munti 



a) nu 





Prevederile tratatelor internationale ratificate sau la care a aderat Republica 

Moldova sînt reflectate în legislatia nationala de mediu. 





32

sarcini 


Boxa XVI. 

Scopul 8 

Mentinerea capacitatilor ecosistemelor de a furniza marfuri si servicii, 

asigurarea cu mijloace de existenta 

Sarcina 8.1 Mentinerea capacitatilor ecosistemelor de a furniza marfuri si servicii 



a) nu 





Este asigurata în baza întreprinderilor silvice de stat. 

Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova 

prevede obtinerea produselor de origine vegetala. 









subhumide 

e) paduri X 

f) munti X 

X 



a) Nu 





Întreprinderile autoritatii silvice centrale dispun de o capacitate totala de prelucrare a lemnului de 

circa 100 mii m 3 pe an (ceva mai putin de a treia parte din masa lemnoasa recoltata), se 

prelucreaza însa doar circa 25 mii m 3 pe an, sau 7% din masa lemnoasa recoltata în padurile 

Republicii Moldova. Dat fiind faptul ca industria forestiera nu dispune de utilajele necesare si 

tehnologii avansate, asortimentul produselor lemnoase se limiteaza la parchet, aschii tehnologice, 

scânduri, mangal, butoaie, clesti pentru rufe, cozi de hârlete si alte articole asemanatoare, care 

nu pot aduce un profit esential ramurii si economiei nationale în ansamblu. 

X 

33



ANUAL, SECTORUL FORESTIER ADUCE ECONOMIEI NATIONALE UN VENIT DE CIRCA 34-35 

MILIOANE LEI, CEEA CE CONSTITUIE 0,3-0,4% DIN PRODUSUL INTERN BRUT. 



sarcini 

SÎNT INSUFICIENT VALORIFICATE SI PRODUSELE NELEMNOASE ALE PADURII. POTENTIALUL 

ANUAL AL PADURILOR REPUBLICII MOLDOVA PRIVIND PRODUSELE ACCESORII, CUM AR FI 

FRUCTELE SI POMUSOARELE DE PADURE, NUCILE, CIUPERCILE, PLANTELE MEDICINALE ETC., 

SE CIFREAZA LA CIRCA 4 MII TONE, REAL FIIND RECOLTATE DOAR CIRCA 3 MII TONE DE ASTFEL 

PRODUSE PE AN. 


Boxa XVII. 

Sarcina 8.2 

Conservarea resurselor biologice care mentin stabilitatea mijloacelor 

de existenta, aprovizionarea cu produse alimentare si medicinale în 

interesul paturilor vulnerabile 



a) nu X 













subhumide 

e) paduri X 

f) munti X 

X 



a) nu X 

34

) da, în strategia nationala si planul de actiune în 








sarcini 


Boxa XVIII. 

Scopul 9 

Sustinerea diversitatii social-culturale ale comunitatilor bastinase si 

locale 

Sarcina 9.1 Protectia cunostintelor traditionale, inovatiilor si practicilor 



a) Nu 

b) Da, în deplina corespundere cu sarcina globala 

c) Da, este determinata o sarcina sau cîteva sarcini 



PROTECTIA CUNOSTINTELOR TRADITIONALE, INOVATIILOR SI PRACTICILOR SUNT ASIGURATE ÎN 

DOMENIUL AGRICULTURII TRADITIONALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA. ESTE ELABORATA LEGEA 

NUCULUI, SE IMPLEMENTEAZA PROGRAMUL DE RESTABILIRE A VITICULTURII PE ANII 2002 – 2020 









subhumide 

X 

Protectia producatorilor autohtoni este 

prevazuta la nivel national. Conform 

Programului de restabilire a viticulturii pe 

anii 2002 – 2020, pîna în prezent au fost 

plantate cu vita-de-vie 10432 ha de 

terenuri destinate agriculturii 

X 

35

e) paduri X 

f) munti X 



a) Nu 





Sarcina globala este reflectata în Strategia nationala si Planul de actiune în 

domeniul conservarii diversitatii biologice, precum si alte strategii sectoriale de 

dezvoltare a agriculturii 



Are loc implementarea Programului de restabilire a viticulturii pe anii 2002 – 

2020. Legea nucului prevede implementarea unui program national de fondare a 

plantatiilor de nuci. 



sarcini 


Pe parcursul ultimilor 4 ani în Republica Moldova au fost restabilite 

urmatoarele suprafete destinate agriculturii: 2002 – 530 ha, 2003 – 1853 ha, 

2004 – 3751 ha si 2005 – 4478 ha 

Boxa XIX. 

Sarcina 9.2 

Protectia drepturilor comunitatilor bastinase si locale la cunostintele 

lor traditionale, inovatii si practici, în acelasi rînd dreptul la folosirea 

în comun a beneficiilor 



a) Nu X 





Legislatia ecologica nu prevede dreptul preferential al bastinasilor la folosirea 

resurselor naturale. 





36





subhumide 

e) paduri X 

f) munti X 

X 



a) Nu X 









sarcini 


Boxa XX. 

Scopul 10 

Sarcina 10.1 

Asigurarea valorificarii în comun si în baza echitabila a beneficiilor 

obtinute din exploatarea resurselor genetice 

Toate transferurile de resurse genetice se efectueaza în 

corespundere cu Conventia privind diversitatea biologica, Tratatul 

International despre resursele genetice de plante pentru producerea 

produselor alimentare si agriculturii si alte acorduri corespunzatoare 



a) Nu X 





37









subhumide 

e) paduri X 

f) munti X 

X 



a) Nu X 









sarcini 


Boxa XXI. 

Sarcina 10.2 

Beneficiile de la comercializare si alte utilizari ale resurselor genetice 

si folosirea beneficiilor în comun cu tarile care acorda aceste resurse 



a) Nu X 






38








subhumide 

e) paduri X 

f) munti X 

X 



a) Nu X 









sarcini 


Boxa XXII. 

Scopul 11 

Sarcina 11.1 

Partile, îmbunatatesc potentialul financiar, uman, stiintific, tehnic si 

tehnologic în scopul realizarii Conventiei 

Partilor, care sunt tari în curs de dezvoltare, li se acorda resurse 

financiare adaugatoare pentru ca ele sa realizeze efectiv 

angajamentele luate în cadrul Conventiei în corespundere cu Articolul 

20 



a) nu X 




39









subhumide 

e) paduri X 

f) munti X 

X 



a) Nu X 





IV)Prezentati informatia despre starea lucrurilor si tendintelor în legatura cu 



VI)Prezentati informatia despre obstacolele întîlnite în realizarea acestei 

sarcini 


Boxa XXIII. 

Sarcina 11.2 

Partilor, care sunt tari în curs de dezvoltare, li se acorda tehnologii 

pentru a realiza angajamentele luate în cadrul Conventiei în 

corespundere cu punctul 4, Articolul 20 



a) Nu X 




40





programul de lucru da nu Comentarii 





subhumide 

e) paduri X 

f) munti X 

X 

III)Este inclusa sarcina globala sau nationala în planurile, programele si 


a) Nu X 





III) Prezentati informatia despre starea lucrurilor si tendintelor în legatura cu 


IV) Prezentati informatia despre indicatorii utilizati în realizarea acestei 

sarcini 

V) Prezentati informatia despre obstacolele întîlnite în realizarea acestei sarcini 

VI) Prezentati alta informatie corespunzatoare 

Strategia Globala pentru Conservarea Plantelor (SGCP) 

Boxa XXIV 

Sarcina 1: Pregatirea accesului larg la lista speciilor de plante cunoscute, ca 

pas în inventarierea globala al florei. 

I) A stabilit RM sarcina nationala în corespundere cu sarcina globala de mai 

sus? 

a) Da X 

b) Nu 

41

Indicati concret 

Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii 

biologice prevede masuri de protectie a lumii vegetale. Baza de date 

http://bsapm@dnt.md reflecta lista totala a speciilor de plante si animale de pe 

teritoriul Republicii Moldova 

II) A inclus RM sarcina globala sau nationala în planurile, programele si 


a) Da X 

b) Nu 


Programele stiintifice ale Institutului de Botanica al Academiei de Stiinte a 

Moldovei prevad asemenea activitati. 

III) Starea lucrurilor în momentul de fata (starea lucrurilor în corespundere 

cu sarcina data) 

În anul 2005 Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale în comun cu Academia 

de Stiinte a Moldovei si editura „Stiinta” a editat doua volume din seria “Lumea 

vegetala a Moldovei” : volumul 1 „Ciuperci. Plante fara flori” si volumul 2 

„Plante cu flori – I”. 

IV) Masurile luate pentru îndeplinirea sarcinii (indicati activitatile, masurile 

legislative si alti pasi în scopul realizarii sarcinii date) 

Legea nr. 1538 – XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale 

protejate de stat prevede protectia a 269 specii floristice rare conform 

clasificarii UICN. 

A fost elaborat proiectul Legii privind regnul vegetal. 

V) Progresul atins în realizarea sarcinii (enumarati indicatorii folositi pentru 

monitorizarea progresului în realizarea sarcinii) 

Nu au fost determinati indicatorii pentru monitorizarea acestei sarcini. 

VI) Obstacolele în atingerea progresului în realizarea sarcinii 

VII) Alta informatie corespunzatoare 

Boxa XXV. 

Sarcina 2: Evaluarea preventiva a starii lucrurilor în conservarea speciilor de 

plante cunoscute la nivel national, regional si global 


sus? 

a) Da x 

b) Nu 


Institutiile stiintifice ale Academiei de Stiinte a Moldovei efectueaza cercetari 

în rezervatii stiintifice si în rezervatiile naturale pentru conservarea speciilor de 

plante. 



a) Da x 

b) Nu 

42


SNPACDB prevede masuri de protectie a plantelor cunoscute la nivel national si regional. 

A fost elaborata Lista speciilor de plante si animale de importanta internationala si nationala ce 

necesita protectie prioritara. În Lista sînt incluse specii de plante si animale protejate în cadrul 

Conventiei privind conservarea vietii salbatice si habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979), 

Conventiei privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice (Bonn,1979) si Conventiei 

privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie (CITES, 

Washington, 1973), iar la nivel national - speciile periclitate si cele incluse în Cartea Rosie a 

Republicii Moldova. 



Cartea Rosie a Republicii Moldova (editia II din 2001) include 117 specii de 

plante, 9 specii de ciuperci. Din totalul plantelor periclitate, 48 de specii sunt 

caracteristice pentru ecosistemele forestiere, 32- pentru cele de stepa, 19- 

pentru cele petrofite, 18-pentru cele de lunca si 4-pentru ecosistemele acvatice 

si palustre. Unele specii de plante, care vietuiesc pe teritoriul Republicii 

Moldova, sunt incluse în Cartea Rosie Europeana: Papucul Venerei (Cypripedium 

calceolus), Ciulinul de balta (Trapa natans). 

IV) Masurile întreprinse pentru îndeplinirea sarcinii (indicati activitatile, 

masurile legislative si alti pasi în scopul realizarii sarcinii date) 



floristice rare delimitate în conformitate cu clasificarea Uniunii Internationale 

de Conservare a Naturii (UICN). 






Boxa XXVI. 

Sarcina 3: Elaborarea modelelor si procedurilor de conservare si 

utilizare durabila a plantelor în baza cercetarilor stiintifice si experientei 

practice 


sus? 

a) Da 

b) Nu x 




a) Da 

b) Nu x 


43





floristice rare delimitate în conformitate cu clasificarea Uniunii Internationale 

de Conservare a Naturii (UICN). 

IV) Masurile luate pentru îndeplinirea sarcinii (indicati activitatile, masurile 







Boxa XXVII. 

Sarcina 4: Conservarea efectiva a cel putin 10% din regiunile 

ecologice globale 


sus? 

a) Da x 

b) Nu 




a) Da x 

b) Nu 


SNPACDB prevede extinderea retelei de arii naturale protejate de stat pîna la 2,36 % din 

teritoriul tarii (80 mii ha), ceea ce poate asigura protectia a 50 % din totalul de specii care 

reflecta diversitatea taxonomica a structurii sistemelor biologice. 



Conform Legii nr. 1538 – XIII din 25 februarie 1998, fondul ariilor naturale 

protejate de stat, delimitat în conformitate cu clasificarea UICN, include 5 

rezervatii stiintifice cu suprafata de 19378 ha, 130 de monumente ale naturii 

cu suprafata de 2906,8 ha, 63 rezervatii naturale cu suprafata de 8009 ha, 41 

rezervatii peisagistice cu suprafata de 34200 ha, 13 rezervatii de resurse cu 

suprafata de 523 ha, 32 arii cu management multifunctional cu suprafata de 

1030,4 ha. 

IV) Masurile luate pentru realizarea sarcinii (indicati activitatile, masurile 


44



VI) Obstacole în realiza rea sarcinii 


Boxa XXVIII. 

Sarcina 5: Asigurarea protectiei a 50% sectoare pretioase din punct de 

vedere a conservarii plantelor 


sus? 

a) Da 

b) Nu x 


Suprafata padurilor Republicii Moldova este de 345 000 ha, dintre care 

padurile naturale ocupa o suprafata de 120 000 ha sau aproximativ 30% de 

sectoare pretioase, care necesita a fi luate sub protectia statului. 

Caracteristic pentru reteaua nationala de arii protejate este faptul ca 89,5% 

din suprafata totala a acesteia, respectiv 59495 ha, sînt amplasate în sectorul 

forestier, ceea ce reprezinta cca 18,8% din suprafata totala a fondului forestier 

national. 



a) Da x 

b) Nu 


SNPACDB si Primul raport national cu privire la diversitatea biologica prevad 

marirea suprafetelor padurilor de la 9,6% la 15%, a ecosistemelor de stepa - 

de la 1,92% la 2,5%, a ecosistemelor de lunca - de la 3,0% la 3,52%, a 

ecosistemelor acvatice si palustre - de la 2,8% la 3,3% 



Se întreprind masuri de extindere a ariilor naturale protejate de stat în 

ecosistemele de stepa si lunca 

IV) Masuri întreprinse pentru realizarea sarcinii (indicati activitatile, 




VI) Obstacolele în atingerea progresului realizarii sarcinii 


45

Boxa XXIX. 

Sarcina 6: Reglarea a cel putin 30% din terenuri agricole în 

conformitate cu scopurile conservarii diversitatii plantelor 


sus? 

a) Da 

b) Nu x 


În Republica Moldova se întreprind unele masuri pentru implementarea 

metodelor de agricultura biologica si a tehnologiilor integrate, retragerea 

terenurilor degradate din circuitul agricol si ameliorarea lor. Se practica 

alternanta ecologic optima a culturilor anuale si multianuale, a culturilor 

prasitoare si neprasitoare, a culturilor grauntoase cu cele boboase etc. 



a) Da x 

b) Nu 


SNPACDB si Primul raport national cu privire la diversitatea biologica prevad 

actiuni de stopare a extinderii terenurilor agricole, sporire a mozaicului 

ecosistemelor agricole prin practicarea culturilor mixte, aplicarii alternantei 

ecologice optime a culturilor anuale si multianuale, creare a oazelor 

biocenotice si a fîsiilor forestiere de protectie. 



Încadrarea în asolamente a unor culturi agricole netraditionale a creat 

conditii de viata pentru diverse grupuri taxonomice de animale salbatice – 

circa 109 specii. În agrocenoze predomina rozatoarele, care s-au adaptat 

bine, au destula hrana si efectivul lor este în crestere. În teren deschis 

cuibaresc multe pasari. 

IV) Masuri întreprinse pentru realizarea sarcinii (indicati activitatile, 




VI) Obstacole în realizarea sarcinii 


Boxa XXX. 

Sarcina 7: Conservarea in-situ a 60% specii existente pe glob care se 

afla în pericol de disparitie 


sus? 

46

a) Da x 

b) Nu 


Conservarea in-situ a speciilor de plante este prevazuta în SNPACDB. Lumea 

vegetala a Republicii Moldova include 5513 specii de plante. Problemele 

stoparii reducerii diversitatii speciilor este una de ordin global. Starea 

populatiilor speciilor de plante vulnerabile si periclitate se afla într-un declin 

continuu. În prima editie a Cartii Rosii a Republicii Moldova (1978) au fost 

incluse 26 specii de plante, iar în editia a II-a (2002) - 117 specii de plante si 

9 specii de ciuperci. Din numarul total de plante periclitate si vulnerabile 46 

specii sînt caracteristice ecosistemelor forestiere, 31 - ecosistemelor de stepa, 

18 - ecosistemelor de lunca, 18 - ecosistemelor petrofite si 4 specii - 

ecosistemelor acvatice. În Cartea Rosie Europeana sînt incluse Crinul de balta 

(Trapa natans) si Papucul Venerei (Cypripedium calceolus L). 



a) Da x 

b) Nu 


SNPACDB prevad conservarea in-situ a speciilor de plante. 



Starea populatiilor speciilor de plante vulnerabile si periclitate se afla într-un 

declin continuu. Multe specii de plante care cresc pe teritoriul Republicii 

Moldova devin tot mai periclitate si necesita protectie de stat. De asemenea , 

se constata fenomenele ireversibile de degradare a varietatii genetice la nivel 

de specie si populatie, fapt care conduce la disparitia totala a unor taxoni din 

habitat. 

IV) Masurile întreprinse pentru realizarea sarcinii (indicati activitatile, 


În SNPACDB exista lista speciilor de importanta internationala si nationala ce 

necesita protectie prioritara (Anexa. Tabelul 3). Conservarea in-situ a 

biodiversitatii este un obiectiv prioritar al conservarii biodiversitatii. 





Boxa XXXI. 

Sarcina 8: Conservarea în colectii ex-situ, preferabil în tara de origine, 

a 60% specii de plante aflate în pericol de disparitie si includerea a 10% 

din aceste specii în programe de restabilire si restaurare a speciilor 


sus? 

a) Da x 

47

) Nu 


În prezent evaluarea si conservarea ex-situ a speciilor de plante si animale se 

efectueaza în institutiile academice si de ramura. 



a) Da x 

b) Nu 


SNPACDB prevede conservarea biodiversitatii în afara habitatelor naturale exsitu, 

inclusiv colectiile de muzeu. 



Colectiile de plante cuprind cca 14 mii de specii (70 mii de soiuri, hibrizi, linii 

si forme locale). Colectia nationala de microorganisme este constituita din 500 

de taxoni-bacterii, ciuperci si alge. 



Actiunile prioritare sînt: 

• înregistrarea si evaluarea plantelor cultivate, animalelor domestice, 

colectiilor de plante si microorganisme, certificarea si asigurarea lor cu 

fondurile necesare. 

• optimizarea capacitatilor institutionale ale bancilor de gene de plante 

cultivate. 

• conservarea speciilor în gradinile botanice si zoologice, asigurarea 

supravietuirii si reproducerii în ecosistemele naturale, în special, a speciilor 

rare si periclitate. 



VI) Obstacole în realizarea sarcinii 


Boxa XXXII. 

Sarcina 9: Conservarea a 70% din diversitatea genetica a plantelor de 

cultura si alte specii de plante de baza, care au valoare social-economica 

si de asemene mentinerea cunostintelor comunitatilor locale referitoare 

la ele 


sus? 

a) Da 

b) Nu x 


48



a) Da x 

b) Nu 


SNPACDB prevede conservarea fondului genetic. Colectiile de porumb, grâu, 

orz, mazare, floarea soarelui, vita-de-vie, pomi fructiferi sunt bogate si se 

mentin la nivelul necesar. 



Conservarea varietatii genetice se efectueaza pe doua cai: in-situ si ex-situ. 

Conservarea resurselor genetice a plantelor de cultura si animalelor domestice 

este obiectivul institutiilor ramurale respective (colectii de specii, soiuri, forme, 

rase etc.). Conservarea resurselor genetice locale se realizeaza de catre 

populatie în gospodariile agricole individuale. Preferinta se da cultivarii 

formelor autohtone de fasole, porumb, floarea-soarelui, vita-de -vie si pomi 

fructiferi, rezistenti la factorii negativi biotici si abiotici. De regula, acest 

proces este pasiv si unele forme se pierd. Aplicarea biotehnologiilor si ingineriei 

genetice în Republica Moldova se afla abia la început de cale. Unele procedee 

biotehnologice se aplica în cadrul agriculturii, medicinii si protectiei mediului 

(producerea proteinei alimentare si furajere, vitaminelor, substantelor biologice 

active, reproducerea speciilor rare etc.). 





Investigatiile efectuate au scos la iveala posibilitatea valorificarii speciilor din 

flora spontana: cca 150 de specii de plante aromatice, 200 de specii de plante 

medicinale, 80 specii de plante furajere. A fost stabilit ca 43 de specii 

reprezinta stramosi apropiati ai plantelor de cultura din tara. 



Boxa XXXIII. 

Sarcina 10: Elaborarea planurilor de management a cel putin 100 

specii invazive straine care ameninta plantele, comunitatile de plante, 

habitatele si ecosistemele 

I) A stabilit RM sarcina nationala în corespundere cu sarcina globala de 

mai sus? 

a) da 

b) nu X 




a) da X 

49

) nu 


SNPACDB prevede descrierea speciilor invazive si introducente. 



Prezenta plantelor invazive în ecosistemele naturale indica tendinta de 

sinantropizare a florei Republicii Moldova. Activitatea antropica intensiva a 

provocat invazia speciilor sinantrope în ecosistemele agrare si naturale 

degradate, care frîneaza procesele de dezvoltare fireasca si de restabilire a 

biocenozelor naturale. Flora sinantropa este constituita din trei grupe 

principale: ruderala, segetala si adventiva, diversitatea specifica a carora 

enumara 463 specii. Buruienele- plante cu caracter agresiv- alcatuiesc 114 

specii. Grupa speciilor de carantina (11 specii), afecteaza, mai cu seama, 

ecosistemele terestre naturale, de pajisti, degradate si agroecosistemele. Un 

pericol considerabil pentru ecosistemele forestiere îl prezinta artarul 

american (Acer negundo). 

IV) Masuri aplicate pentru realizarea sarcinii (indicati activitatile, masurile 


În Republica Moldova lipseste o politica nationala cu privire la speciile 

straine invazive si nu este evaluat riscul eventual pentru ecosistemele 

naturale, habitatele si speciile autohtone. 





Boxa XXXIV. 

Sarcina 11: Nici o specie din flora spontana nu poate fi supusa riscului în 

legatura cu efectuarea comertului international 

I) A stabilit RM sarcina nationala în corespundere cu sarcina globala de mai sus? 

a) da x 

b) nu 


Prin Legea nr.1246-XIV din 28 septembrie 2000 a fost ratificata Conventia privind 

comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie 

(CITES, Washington, 1973). 



a) da x 

b) nu 


50

Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului la 25.01.2002 a 

aprobat Procedura de autorizare a activitatilor de export si import ale plantelor si 

animalelor din flora si fauna salbatica, a partilor si derivatelor acestora, precum si 

a importului/exportului sau reexportului speciilor de fauna si flora reglementate de 


cale de disparitie (CITES). 

III) Starea lucrurilor în momentul de fata (starea lucrurilor în corespundere cu 

sarcina data) 

Activitatile de export sau import ale plantelor si animalelor din flora si fauna 

salbatica, terestra si acvatica, a unor parti sau produse ale acestora, în stare vie, 

proaspata ori semiprelucrata, se pot organiza si desfasura de persoane fizice sau 

juridice în baza acordului de mediu, în conformitate cu prevederile Procedurii de 

autorizare a activitatilor de export si import ale plantelor si animalelor din flora si 

fauna salbatica, a partilor si derivatelor acestora, precum si a importului 

/exportului sau reexportului speciilor de fauna si flora si a procedurilor si 

normelor controlului vamal, veterinar si fitosanitar în vigoare. 



Prin Legea nr.1246-XIV din 28 septembrie 2000 a fost ratificata Conventia 

privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de 

disparitie (CITES, Washington,1993), iar în 2002 a fost aprobata Procedura de 

autorizare a activitatilor de export si import ale plantelor si animalelor din flora si 

fauna salbatica, a partilor si derivatelor acestora, precum si a 

importului/exportului sau reexportului speciilor de fauna si flora reglementate de 


cale de disparitie (CITES). 





Boxa XXXV. 

Sarcina 12: Obtinerea a 30% produse de origine vegetala în baza 

surselor care au o reglare durabila 

I)A stabilit RM sarcina nationala în corespundere cu sarcina globala de mai sus? 

a) da X 

b) nu 




a) Da X 

b) nu 



prevede obtinerea produselor de origine vegetala. 

51



Întreprinderile autoritatii silvice centrale dispun de o capacitate totala de 

prelucrare a lemnului de circa 100 mii m 3 pe an (ceva mai putin de a treia 

parte din masa lemnoasa recoltata), se prelucreaza însa doar circa 25 mii m 3 

pe an, sau 7% din masa lemnoasa recoltata în padurile Republicii Moldova. 

Dat fiind faptul ca industria prelucratoare nu dispune de utilajele 

necesare si de tehnologii avansate, asortimentul produselor lemnoase se 

limiteaza la parchet, aschii tehnologice, scînduri, mangal, butoaie, clesti 

pentru rufe, cozi de hîrlete si alte articole asemanatoare, care nu pot 

aduce un profit esential ramurii si economiei nationale în ansamblu. 

Sînt insuficient valorificate si produsele nelemnoase ale padurii. 

Potentialul anual al padurilor Republicii Moldova la produsele accesorii, cum 

ar fi fructele si pomusoarele de padure, nucile, ciupercile, plantele 

medicinale etc., se cifreaza la circa 4 mii tone, real fiind recoltate doar circa 

3 mii tone de astfel produse pe an. 

Anual, sectorul forestier aduce economiei nationale un venit de circa 

34-35 milioane lei, ceea ce constituie 0,3-0,4 % din Produsul Intern Brut. 






Circumstantele care conditioneaza contributia redusa a ramurii silvice la 

solutionarea problemelor social-economice sînt: 

1) gradul insuficient de împadurire a teritoriului tarii si, ca urmare, 

posibilitatile reduse de recoltare si prelucrare a masei lemnoase si a 

produselor accesorii ale padurii; 

2) valorificarea insuficienta a potentialului stational, ceea ce conduce la 

o productivitate scazuta a padurilor; 

3) valorificarea insuficienta a rezervelor de masa lemnoasa 

(cresterii curente), care ar putea fi recoltata fara a prejudicia starea 

padurilor; 

4) gradul redus de asigurare a sectorului forestier cu utilaj modern pentru 

prelucrarea eficienta a masei lemnoase, ceea ce se rasfrînge negativ 

asupra asortimentului, calitatii si competitivitatii produselor finite din aceasta, 

precum si asupra recoltarii produselor accesorii; 

5) dezvoltarea insuficienta a unor activitati auxiliare, cum ar fi 

pepinieritul, cresterea melcilor si a fazanilor pentru comercializare, turismul 

cinegetic, ecoturismul etc., care ar putea aduce venit, iar acesta ar putea 

fi folosit pentru finantarea suplimentara a activitatilor de baza. 


Boxa XXXVI. 

Sarcina 13: Suspendarea procesului de epuizare a resurselor vegetale si 

pierderii cunostintelor comunitatilor bastinase, care mentin 

aprovizionarea durabila cu mijloace de existenta, garanteaza 

aprovizionarea cu produse alimentare la nivel local si sanatatii populatiei 


sus? 

a) da 

b) nu x 

52




a) da 

b) nu x 








VI) Constrîngeri întîlnite în atingerea progresului realizarii sarcinii 


Boxa XXXVII. 

Sarcina 14: Reflectarea importantei conservarii diversitatii plantelor în 

programele comunicative, educationale si de constientizare 


sus? 

a) da X 

b) nu 


Diversitatea plantelor a fost descrisa în Determinatorul de plante superioare 

din Republica Moldova (1986), Lumea Vegetala a Republicii Moldova în 5 

volume (1986-1989), Cercetari botanice în 9 volume, (1981-1990) si 

Vegetatia Republicii Moldova (1995). 



a) Da X 

b) Nu 


SNPACDB si SDDSE din Republica Moldova prevad activitati educationale si de 

constientizare. 



53



Legea nr.982-XIV din 11.05.2000 privind accesul la informatie constituie 

cadrului normativ general al accesului la informatiile oficiale. Au fost aprobate: 

Regulamentul cu privire la antrenarea publicului în procesul elaborarii si 

aprobarii deciziilor de mediu si Regulamentul privind consultarea populatiei în 

procesul elaborarii si aprobarii documentatiei de amenajare a teritoriului si 

urbanism. Mass – media a editat culegeri de legi în limbile româna, engleza si 

rusa. Se aplica Conventia privind accesul la informatie, justitie si participarea 

publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului(Aarhus, 1998), ratificata 

prin Hotarîrea Parlamentului nr. 346-XIV din 7.04.99. 




Accesul la informatie nu este totalmente asigurat, datorita lipsei bazelor de 

date complete cu privire la informatia de mediu. 


Boxa XXXVIII. 

Sarcina 15: Sporirea numarului de specialisti, luînd în consideratie 

necesitatile nationale, care sa activeze în domeniul conservarii 

plantelor în scopul realizarii sarcinilor Strategii 

I) A stabilit RM sarcina nationala în corespundere cu sarcina globala de 

mai sus? 

a) da X 

b) nu 




a) da X 

b) nu 


SNPACDB si SDDSF din Republica Moldova prevad modernizarea sistemului de 

instruire profesionala si perfectionare a cadrelor. Pe lânga Universitatea de 

Stat din Moldova este creat Centrul National de instruire a cadrelor în 

domeniul protectiei mediului, sunt elaborate programe de instruire conform 

curricumului respectiv. 



54

Pregatirea cadrelor în domeniu se efectueaza în institutiile de învatamînt 

superior: Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat din 

Tiraspol cu sediul la Chisinau, Universitatea de Stat din Moldova, 

Universitatea Agrara de Stat din Moldova, Universitatea de Stat de Medicina 

si Farmacie „Nicolae Testemiteanu” si Universitatea Tehnica a Moldovei. În 

fiecare an sunt pregatiti specialisti în urmatoarele domenii: biologie-134; 

pedologie-17; geografie-117; ecologie-30; protectia apelor- 14; drept 

ecologic-13; silvicultura-15; piscicultura-12. Ministerul Ecologiei si 

Resurselor Naturale în cooperare cu institutiile internationale (Banca 

Mondiala, Programul TACIS) organizeaza cursuri de instruire a cadrelor în 

diferite domenii ale protectiei mediului si biodiversitatii. În cadrul realizarii 

proiectelor de implementare a conventiilor internationale, la care a aderat 

Republica Moldova, au fost, de asemenea, organizate diferite seminare 

instructive. 



Formarea profesionala a personalului silvic la nivelul cerintelor moderne 

necesita: 

- sustinerea sistemului national de învatamînt în domeniul silvic, 

înfiintat acum cîtiva ani, asigurarea institutiilor de învatamînt cu spatii, 

echipamente moderne, suprafete experimentale, manuale si alte materiale 

didactice; 

- perfectionarea procedurii de admitere la cele trei nivele de 

învatamînt prin aplicarea metodelor moderne de testare a cunostintelor si 

a aptitudinilor, potrivit prescriptiilor profesionale; 

- racordarea programelor de studii la cerintele silviculturii 

nationale; 

- eficientizarea procesului de studii prin aplicarea metodelor 

moderne de predare si testare a cunostintelor; 

- elaborarea si editarea manualelor si materialelor didactice 

suplimentare, reflectînd specificul silviculturii în Republica Moldova; 

- ameliorarea procesului de selectare a cadrelor didactice; 

- încurajarea cercetarilor stiintifice ale studentilor; 

- diversificarea contactelor dintre institutiile de învatamînt silvic din 

tara si cele de peste hotare prin invitarea profesorilor, schimbul de studenti 

etc.; 

- crearea si implementarea unui sistem de instruire continua a 

cadrelor de toate nivelurile; 

- crearea unui centru de perfectionare a personalului de toate gradele, 

care ar putea servi, pe baze contractuale, si alti beneficiari silvici. 





Boxa XXXIX. 

Sarcina 16: Crearea si întarirea la nivel national, regional si 

international a retelelor de realizare a activitatilor în domeniul 

conservarii plantelor. 


sus? 

a) da 

b) nu X 

55




a) da 

b) nu X 










Boxa XL. 

Faceti o descriere desfasurata a realizarii Strategiei date punînd accent pe: 

a) rezultate si urmari de la masurile luate; 

b) aportul în atingerea scopurilor planului Strategic al Conventiei; 

c) aportul în atingerea rezultatelor realizarii scopului preconizat pentru 

anul 2010; 

d) rezultatele realizarii strategiei nationale si planului de actiune în 

conservarea diversitatii biologice; 

e) aportul în atingerea Obiectivelor Scopului de Dezvoltare ale 

Mileniului; 

f) Constrîngeri întîlnite în procesul realizarii strategiei 

În Republica Moldova obiectivele Strategiei Globale pentru Conservarea Plantelor 

se realizeaza prin prizma obiectivelor SNPACDB si a SDDSF. 

Abordarea ecosistemica 

3.? 1 Aplica RM abordarea ecosistemica luînd în consideratie principiile si 

indicatiile care se contin în anexa la decizia V/6 (decizia V/6)) 

1 Va comunicam spre informare ca întrebarile mentionate cu semnul ? , au fost analizate 

anterior în Raportul National II si în unele rapoarte tema tice. 

56

a) nu 

b) nu, aplicarea se examineaza 

c) da, se aplica unele aspecte X 

d) da, metoda ecosistemica se aplica 

4. ? Elaboreaza RM metode practice de abordare ecosistemica în scopul 

introducerii în politica nationala si legislatie si, de asemenea, se aplica în 

cadrul masurilor de realizare a Conventiei tinînd cont de conditiile locale, 

nationale si regionale? (decizia V/6) 

a) nu 

b) nu, elaborarea se afla în stadiu de examinare X 

c) da, sunt elaborate forme practice de aplicare a unor 

principii a abordarii ecosistemice 

d) da, sunt elaborate fo rmele practice de aplicarea a celei 

mai mari parti a principiilor abordarii ecosistemice 

5. Fortifica RM posibilitatile potentiale de a utiliza metoda ecosistemica si 

acorda suport tehnic si financiar pentru crearea potentialului care va permite 

aplicarea abordarii ecosistemice? (decizia V/6) 

a) nu 

b) da, în limite le tarii X 

c) da, incluzînd acordarea ajutorului altor Parti 

6. ? Contribuie RM la dezvoltarea colaborarii regionale prin intermediul 

abordarii ecosistemice în baza transfrontaliera? (decizia V/6) 

a) nu 

b) da, contribuie la colaborarea neoficiala (specificati 

concret) 

c) da, contribuie la colaborarea oficiala (specificati 

concret) 

Comentarii adaugatoare despre realizarea colaborarii regionale si aplicarii 

abordarii ecosistemice în baza transfrontaliera 

Colaborarea regionala privind abordarea ecosistematica este limitata, dar are 

loc în regiunile Prutului de Jos, Prutului de Mijloc, Nistrului de Jos. 

La 5 iunie 2000 este semnat Acordul între Ministerul Apelor, Padurilor si 

Protectiei Mediului din România, Ministerul Mediului si Amenajarii Teritoriului al 

Republicii Moldova si Ministerul Mediului si Resurselor Naturale din Ucraina 

privind cooperarea în zona formata din ariile naturale protejate ale Deltei 

Dunarii si Prutului de Jos. 

Se întreprind masuri de colaborare în vederea abordarii ecosistemelor de lunca 

din cursul inferior al Prutului de Jos, Prutului de Mijloc si Nistrului Inferior 

(colaborare neoficiala). 

În anul 2000 a fost semnata Declaratia privind cooperarea în legatura cu 

crearea Coridorului Verde al Dunarii Inferioare între Ministerul Mediului si 

Apelor din Bulgaria, Ministerul Mediului si Amenajarii Teritoriului din Republica 

Moldova, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului din România si 

Ministerul Mediului si Resurselor Naturale din Ucraina. Aceasta cooperare 

presupune coordonarea activitatilor si cooperarea între Bulgaria, Moldova, 

Ucraina si România privind protectia, conservarea si utilizarea durabila a 

terenurilor de lunca inundabila si celor mlastinoase din cursul Dunarii 

Inferioare. 

Republica Moldova va implementa prevederile Summit - ului de la 

X 

57

Johannesburg privind stimularea activitatilor ce tin de gestionarea si 

dezvoltarea ecosistemelor. În prezent realizarea acestor acte internationale este 

la etapa începatoare. 

7. Contribuie RM la schimbul de experienta, crearea potentialului, transferul 

de tehnologii si informarii societatii în scopul acordarii sustinerii implementarii 

abordarii ecosistemice? (deciziile VI/12, VII/11) 

a) nu 

b) nu, se elaboreaza programe concrete 

c) da, unele programe se implementeaza (comunicati mai jos) X 

d) da, se implementeaza programe complexe (comunicati mai 

jos) 

Comentarii adaugatoare în acordarea sustinerii schimbului de experienta, 

creare a potentialului, transferului de tehnologii si de ridicare a informatizarii 

societatii în scopul acordarii sustinerii aplicarii abordarii ecosistemice 

În anii 1990-1998, cu contributia specialistilor în silvicultura, a fost creat si 

adoptat de catre Parlament un cadru legislativ, care reglementeaza raporturile 

silviculturii în interconexiunea lor cu protectia mediului, interesele economice, 

sociale si culturale ale societatii. 

Unitatile silvice întretin relatii strînse de colaborare si fac schimb de 

experienta cu organizatiile statale si neguvernamentale de profil, cu specialistii 

în domeniu de peste hotarele tarii. 

Toate acestea pot constitui un bun fundament pentru dezvoltarea durabila a 

sectorului forestier, crearea unui cadru institutional adecvat, un suport 

stiintific solid, un sistem modern de instruire si perfectionare profesionala a 

cadrelor, un sistem de educatie a constiintei ecoforestiere a populatiei. 

Au fost elaborat si editat un set de materiale informative (brosuri, buclete, 

buletine informative) despre starea actuala, protectia si restabilirea 

ecosistemelor. 

Organizate si desfasurate un sir de seminare privind constientizarea publicului 

si administratiei publice locale în domeniul protectiei biodiversitatii, a 

ecosistemelor de lunca, de stepa si agricole ( în special, la etapa implementarii 

proiectului “Conservarea diversitatii biologice în ecosistemul Nistrului Inferior”) 

Este elaborat proiectul Planului de management privind gestionarea 

ecosistemelor de stepa. 

8. Creeaza RM un mediu de stimulare pentru introducerea abordarii 

ecosistemice, prin intermediul crearii structurilor organizatorice 

corespunzatoare? (decizia VII/11) 

a) nu 

b) nu, în momentul de fata se elaboreaza politica si 

programele corespunzatoare 

c) da, programe concrete si politica sunt introduse 

(descrieti mai detaliat) 

d) da, programe complexe si politica sunt introduse 

(descrieti mai detaliat) 

Obiectii adaugatoare în crearea mediului de stimulare pentru introducerea 

abordarii ecosistemice 

În prezent nu sînt elaborate programe pentru stimularea activitatilor de 

abordare a ecositemelor. 

Aceste activitati se stimuleaza de la caz la caz din fondurile ecologice locale 

si Fondul Ecologic National. 

X 

58

C. ARTICOLELE CONVENTIEI 

Articolul 5 – Cooperarea 

9. ? Dezvolta RM o cooperare activa cu alte Parti semnatare în domeniile, care 

depasesc cadrul jurisdictiei nationale, în scopul conservarii si utilizarii durabile 

a biodiversitatii? 

a) Nu 

b) da, cooperare bilaterala (rugam sa reflectati detaliat 

mai jos) 

c) da, cooperare multilaterala (rugam sa reflectati detaliat 

mai jos) 

d) da, regionale si/ori subregionale (rugam sa reflectati 

detaliat mai jos) 

e) da, alte forme de cooperare (rugam sa reflectati 


Informatie suplimentara despre cooperarea cu alte Parti semnatare în 

domeniile, care depasesc cadrul jurisdictiei nationale, în scopul conservarii si 

utilizarii durabile a biodiversitatii. 

9.b) Colaborarea bilaterala este sprijinita de acordurile de baza, cum ar fi: 

• Acordul de colaborare in domeniul protectiei mediului înconjurator intre 

Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului al Republicii 

Moldova si Comitetul de Stat al Federatiei Ruse pentru protectia mediului 

înconjurator; 

• Protocolul privind colaborarea intre Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii 

Teritoriului al Republicii Moldova si Ministerul Mediului si Resurselor Naturale a Ucrainei; 

• Acordul de colaborare între Departamentul Protectiei Mediului Înconjurator al Republicii 

Moldova si Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului al României în domeniul protectiei 

mediului înconjurator si folosirii durabile a resurselor naturale /Bucuresti, 18 martie 1997/ 

• Declaratia ministrilor de mediu din Bulgaria, Republica Moldova, România 

si Ucraina privind cooperarea în legatura cu crearea Coridorului verde al 

Dunarii Inferioare /Bucuresti, 05 iunie 2000/ 

• Acordul între Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului 

al Republicii Moldova si Ministerul Mediului al Republicii Italia privind 

colaborarea în domeniul protectiei mediului si folosirii resurselor naturale 

/Chisinau, 27 iunie 2002/ 

• Acordul între Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului 

al Republicii Moldova si Ministerul Mediului al Republicii Polonia privind 

colaborarea în domeniul protectiei mediului si folosirii resurselor naturale 

/Chisinau, 22 octombrie 2003/ 

• Acordul între Guvernul Republicii Moldova si Guvernul României privind 

cooperarea în domeniul protectiei resurselor piscicole si reglementarea 

pescuitului pe rîul Prut si în lacul de acumulare Stînca - Costesti, semnat 

la Stînca - Costesti la 1 august 2003 

9. c) Republica Moldova a aderat la urmatoarele tratate internationale : 

- Conventia asupra zonelor umede de importanta internationala in special ca 

habitat al pasarilor acvatice (Ramsar, 1971); 

- Conventia privind diversitatea biologica (Rio de Janero,1992); 

- Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a 

fluviului Dunarea (Sofia, 1994); 

- Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice 

(Bonn, 1979); 

- Acordul privind conservarea pasarilor migratoare de apa african – 

euroasiatice (Haga, 1995); 

- Conventia privind conservarea vietii salbatice si habitatelor naturale din 

Europa (Berna, 1979); 

- Conventia cu privire la peisajul european (Florenta, 2000 ). 

X 

X 

59

10. Promoveaza RM activitati cu alte Parti semnatare ce tin de elaborarea mecanismelor si retelelor 

regionale, subregionale si bioregionale în scopul realizarii Conventiei? (hotarârea VI/27 A ) 

a) nu 

b) nu, dar se duc consultatii 

c) da, sunt create unele mecanisme si retele (rugam sa reflectati detaliat 

mai jos) 

d) da, sunt fortificate mecanismele si retelele existente (rugam sa 

reflectati detaliat mai jos) 

Informatia suplimentara despre elaborarea mecanismelor si retelelor regionale, subregionale si 

bioregionale în scopul realizarii Conventiei 

În scopul conservarii diversitatii biologice în cursul inferior al rîului Prut si fluviului Dunarea a fost 

semnat Acordul între Ministerul Mediului si Amenajarii Teritoriului al Republicii Moldova, Ministerul 

Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului din România si Ministerul Mediului si Resurselor Naturale din 

Ucraina privind cooperarea în zona formata din ariile naturale protejate ale Deltei Dunarii si Prutului 

de Jos /Bucuresti, 5 iunie 2000/ 

11. Întreprinde RM masuri cu privire la armonizarea politicii si programelor nationale în scopul 

optimizarii armonizarii politicii, asigurarii interactiunii si eficacitatii la implementarea diferitor acorduri 

multilaterale în domeniul protectiei mediului si a initiativelor regionale respective la nivel national? 

(hotarârea VI/20) 

a) nu 

b) nu, dar masurile se afla la etapa de examinare X 

c) da, se întreprind unele masuri (rugam sa indicati mai jos) 

d) da, se întreprind masuri concrete (rugam sa indicati mai jos) 

Informatia suplimentara cu privire la armonizarea politicii si programelor la nivel national 

Cea mai avansata este colaborarea între Republica Moldova, România si Ucraina. Acest lucru se 

realizeaza in cadrul Euroregiunilor “Dunarea de Jos” si “Prutul de Sus”. Programele de activitate 

respective preconizeaza protectia mediului, inclusiv conservarea biodiversitatii. Astfel, reiesind din 

Acordul tripartit (Bucuresti, 5 iunie 2000) a fost stabilita zona de cooperare transfrontiera care 

cuprinde ariile naturale protejate din Delta Dunarii si cursul inferior al Prutului. S-a convenit la 

elaborarea unui traseu turistic cu genericul “Trei tari – în patru zile”. Capacitati similare au fost 

promovate si în Euroregiunea “Prutul de Sus”, creata în anul 2000. In zona de frontiera exista 

valoroase complexe naturale protejate de stat, cum ar fi Monumentul naturii - pestera carstica “Emil 

Racovita” (suprafata 80 ha), Rezervatia peisagistica “Suta de movile” (1072 ha), Rezervatia stiintifica 

“Padurea Domneasca” (6032 ha) si alt. 

Boxa XLI 

Rugam sa reflectati detaliat mai jos realizarea acestui articol, atragând o atentie deosebita la: 

a) rezultatele si impactul acestor masuri; 

b) aportul la realizarea scopurilor Planului Strategic al Conventiei; 

c) aportul la obtinerea rezultatelor cu privire la atingerea scopului, preconizat pentru 2010; 

d) rezultatele realizarii Strategiei Nationale si a Planului de actiune în domeniul CDB; 

e) aportul la atingerea Scopului de dezvoltare pentru Mileniu; 

f) obstacolele, întâmpinate în procesul de realizare a Strategiei; 

X 

60

Articolul 6 – Masurile generale pentru conservarea si utilizarea 

durabila 

12. A implementat RM strategii nationale, planuri si programe pentru crearea mecanismului national 

de realizare a celor trei scopuri ale Conventiei? (Scopul 3.1 al Planului Strategic) 

a) Nu 

b) nu, dar strategiile, planurile si programele respective se afla la etapa de 

elaborare 

c) da, sunt implementate unele strategii, planuri si programe (rugam se 


d) da, sunt implementate strategii, planuri si programe complexe (rugam se 


Informatie suplimentara cu privire la strategii, planuri si programe, elaborate pentru realizarea celor 

trei scopuri ale Conventiei 

În conformitate cu Articolul 6 al Conventiei si corespunzator articolului 3.1 al Panului Strategic 

(Decizia VI/26) au fost elaborate un set de strategii, programe, acte legislative si normative. 

Cadrul organizational de actiuni este constituit dintr- un set de programe nationale si strategii: 

Programul national strategic de actiuni în domeniul protectiei mediului înconjurator pentru anii 1995-2010- 

2020 (1995) 

Planul national de actiuni în domeniul protectiei mediului înconjurator pentru perioada 1996-1998 (1996) 

Studiul de performante în domeniul protectiei mediului. Republica Moldova (1998) 

Primul Raport national cu privire la diversitatea biologica (2000) 

Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice (2001) 

• Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova (2001) 

Conceptia politicii de mediu a Republicii Moldova (2001) 

Conceptia de dezvoltare a gospodariei cinegetice nationale (1997). 

Planul national de actiune pentru sanatate în relatie cu mediul (2001) 

În prezent legislatia de mediu al republicii cuprinde circa douazeci de legi si peste o suta de 

regulamente, instructiuni, Hotarîri de Guvern si Hotarîri ale Parlamentului, principalele dintre ele 

fiind: 

1. Codul Funciar nr. 828-XII din 25.12.91 

2. Codul Apelor nr. 1532-XII din 22.06.93 

3. Codul Silvic nr. 887 din 21.06.96 

4. Legea nr. 1515-XII din 16. 06. 93 privind protectia mediului înconjurator 

5. Legea regnuuil animal nr. 439-XII din 27.04.95 

6. Legea nr. 851 din 29.05.96 privind expertiza ecologica si evaluarea impactului asupra 

mediului înconjurator 

7.Legea nr. 1538-XIII din 25.02.98 privind fondul ariilor naturale protejate de stat 

8.Legea nr. 1102-XIII din 6.02.97 cu privire la resursele naturale 

9.Legea nr.1540-XIII din 25.02.98 privind plata pentru poluarea mediului 

10.Legea nr. 440-XIII din 27.04.95 cu privire la zonele si fâsiile de protectie a apelor râurilor si 

bazinelor acvatice 

11.Legea nr. 591-XIV din 23.09.99 cu privire la spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale 

Republica Moldova s-a angajat într-un proces activ de cooperare internationala, aderînd la si 

ratificînd urmatoarele conventii internationale: 

1. Conventia privind conservarea vietii salbatice si habitatelor naturale din Europa (Berna, 19 

septembrie 1979), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 1546-XII din 23 iunie 1993 

2. Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurator în context transfrontier 

(Espoo, 25 februarie 1991), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 1546-XII din 23 iunie 

1993 

3. Conventia privind diversitatea biologica (Rio de Janeiro, 5 iunie 1992), ratificata prin 

Hotarîrea Parlamentului Nr. 457-XIII din 16 martie 1995 

Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea, ratificat prin Legea nr. 1381 – XV din 11 

octombrie 2002 

4. Conventia Natiunilor Unite privind combaterea desertificarii în tarile afectate de seceta ( 

Paris, 17 martie 1994), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 257-XIV din 24 decembrie 

1998 

5. Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea (Sofia, 

29 iunie 1994), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 323-XIV din 17 martie 1999 

6. Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la procesul adoptarii deciziilor 

X 

61

si accesul la justitie privind problemele de mediu (Aarhus, 29 iunie 1998), ratificata prin 

Hotarârea Parlamentului Nr. 346-XIV din 7 aprilie 1999 

7. Conventia asupra zonelor umede de importanta internationala în special ca habitat al 

pasarilor acvatice (Ramsar, 2 februarie 1971), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 504- 

XIV din 14 iulie 1999 

8. Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice (Bonn, 1979), 

Acordul privind conservarea liliecilor din Europa si Acordul privind conservarea pasarilor 

migratoare de apa african-euroasiatice, ratificate prin Legea nr. 1244 -XIV din 28 septembrie 

2000 

9. Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de 

disparitie (CITES) (Washington, 1973), ratificata prin Legea nr. 1246 -XIV din 28 septembrie 

2000 

10. Conventia privind peisajul european (Florenta, 20 octombrie 2000), ratificata prin 

Legea nr. 536-XV din 12 octombrie 2001 

11.Strategia Pan – Europeana privind diversitatea biologica si peisagistica (Sofia, 1995). 

Dupa întrarea în vigoare a Strategiei nationale si Planului de actiune în domeniul conservarii diversitatii 

biologice (2001) au fost elaborate si aprobate / adoptate urmatoarele acte legislative si normative: 

• Legea nr. 755-XV din 21.12.2002 privind securitatea biologica 

Legea nr. 398-XV din 2.12.2004 privind aprobarea Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei 

(2004 – 2006) 

Hotarârea Parlamentului nr. 415-XV din 24 octombrie 2003 cu privire la aprobarea Planului national de 

actiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008 

Decretul Presedintelui Republicii Moldova nr. 1105 – III din 6 februarie 2003 pentru initierea negocierilor în 

vederea încheierii Conventiei între Republica Moldova, Republica Polona si Ucraina privind conservarea 

diversitatii landsaftice si biologice si utilizarea rationala a resurselor naturale ale bazinului fluviului Nistru 

Hotarîrea Guvernului nr. 447 din 17.04.03 cu privire la aprobarea programului national de asigurare a 

securitatii ecologice 

Hotarîrea Guvernului nr. 1432 din 21.12.2001 cu privire la constituirea Consiliului coordonator 

interministerial pentru promovarea Strategiei nationale si Planului de actiune în domeniul conservarii 

diversitatii biologice 

Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 581 din 8 mai 2002 cu privire la crearea Comitetului National 

„Ramsar” 

Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 803 din 19 iunie 2002 pentru aprobarea Regulamentului 

privind procedura de instituire a regimului de arie naturala protejata 

Hotarîrea Guvernului nr. 737 din 17.06.2003 cu privire la aprobarea Programului de stat de regenerare si 

împadurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020 

• Hotarîrea Guvernului nr. 739 din 17.06.2003 cu privire la implementarea Strategiei 

dezvoltarii durabile a sectorului forestier national 

Hotarîrea Guvernului nr. 991 din 12.08.2003 cu privire la planul de actiuni complexe în vederea 

eficientizarii utilizarii resurselor naturale, inclusiv a resurselor acvatice 

Hotarîrea Guvernului nr. 1065 din 2 septembrie 2003 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare 

durabila a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 

Hotarîrea Guvernului nr. 1107 din 11 septembrie 2003 despre aprobarea Regulamentului cu privire la 

înfiintarea, înregistrarea, completarea, pastrarea, exportul si importul colectiilor de animale si plante din 

flora si fauna salbatica 

Hotarîrea Guvernului nr. 1161 din 29.09.2003 despre aprobarea Acordului între Guvernul Republicii 

Moldova si Guvernul României privind cooperarea în domeniul protectiei resurselor piscicole si 

reglementarea pescuitului în r. Prut si în lacul de acumulare Stînca-Costesti, semnat la Stînca-Costesti la 1 

august 2003 

Hotarîrea Guvernului nr. 1378 din 18.11.2003 despre aprobarea Planului de actiuni pentru anii 2004-2008 

privind restaurarea monumentului de arhitectura peisajera “Parcul din s. Mîndîc” (complexul muzeal “Vila 

cu parc Mîndîc”) 

Hotarîrea Guvernului nr. 27 din 19.01.2004 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la autorizarea 

taierilor în fondul forestier si vegetatia forestiera din afara fondului forestier 

Hotarîrea Guvernului nr. 1005 din 13.09.2004 privind aprobarea Regulamentului Cadastrului de stat al 

regnului animal 

Hotarîrea Guvernului nr. 355 din 22.04.2005 pentru aprobarea Planului de Actiuni Republica Moldova – 

Uniunea Europeana. 

Procedura de autorizare a activitatilor de export si import a plantelor si animalelor din flora si fauna 

salbatica ,precum si a importului / exportului sau reexportului speciilor de flora si fauna reglementate de 

Conventia privind comertul international cu specii salbatice de flora si fauna pe cale de disparitie - CITES 

(Washington, 1973) 

13. ? A stabilit RM obiective masurabile în strategiile si planurile de actiuni? (hotarârea II/7 si 

62

III/9) 

a) nu 

b) nu, obiectivele masurabile se afla înca la etapele initiale de elaborare 

c) nu, dar obiectivele masurabile se afla la etapele avansate de elaborare 

d) da, sunt stabilite obiectivele respective (rugam sa reflectati detaliat mai jos 

) 

e) da, exista rapoarte cu privire la realizarea obiectivelor respective (rugam sa 

reflectati detaliat mai jos ) 

Comentarii suplimentare cu privire la obiectivele stabilite în cadrul Strategiei Nationale si a Planului 

de Actiune în domeniul CDB 

Indicatorii de baza ai monitoringului eficientei realizarii Conventiei privind diversitatea biologica sunt 

reflectati în capitolul VIII al Primului Raport national cu privire la diversitatea biologica a Republicii 

Moldova (2000), principalii fiind: extinderea ariilor naturale protejate de stat de la 66 467 ha pâna la 

80 mii ha; a padurilor - de la 325 mii ha pâna la 550 mii ha; a ecosistemelor de stepa – de la 65 mii 

ha pâna la 85 mii ha; a ecosistemelor de lunca – de la 101 mii ha pâna la 118 mii ha. De asemenea, 

sunt planificate si cresteri ale suprafetelor altor ecosisteme, indicatorii de control al diversitatii 

floristice si faunistice, volumul de colectare a resurselor vegetale, cinegetice si piscicole etc. 

14.Sunt determinate de catre RM activitatile prioritare în Strategia nationala si Planul de actiune în 

domeniul conservarii diversitatii biologice ? (hotarârea VI/27 A) 

a) Nu 

b) Nu, dar se întreprind masuri de stabilire a activitatilor prioritare 

c) Da, activitatile prioritare sunt stabilite (rugam sa indicati concret), X 

Informatia suplimentara cu privire la activitatile prioritare, formulate în Strategia Nationala si Planul 

de Actiuni în domeniul CDB 

SNPACDB (aprobata prin HP nr. 112-XV din 27.04.2001) prevede actiuni complexe ce tin de 

perfectionarea politicilor, legislatiei si cadrului institutional, de planificare a teritoriului, conservare a 

biodiversitatii, de cercetari si monitoring, de informare, instruire si educare a populatiei. Planul de 

actiune stabileste termenele implementarii, sursele potentiale de finantare si responsabilii de 

implementare. În Plan sînt marcate prin asterisc actiunile prioritare. Totodata, compartimentul 

IV.1.Finantarea Planului de actiune indica sursele de finantare a actiunilor prioritare si mecanismele 

si instrumentele economice de asigurare a implementarii planului de actiune. 

15.Este inclusa de catre RM tematica conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii, si, de 

asemenea, utilizarea în comun a beneficiilor, în planurile, programele si politicile sectoriale si 

intersectoriale respective (hotarârea VI/27 A) 

a) Nu 

b) Da, în unele sectoare (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X 

c) Da, în sectoarele principale (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

d) Da, în toate sectoarele (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

Informatia suplimentara cu privire la includerea tematicii conservarii si utilizarii durabile a 

biodiversitatii si de asemenea a utilizarii în comun a beneficiilor în planurile, programele si politicile 

sectoriale si intersectoriale respective 

Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice prevede integrarea 

potentialului local în promovarea politicilor în domeniul biodiversitatii (punctul I. 1.3. Integrarea cerintelor 

conservarii biodiversitatii în politicile sectoriale). 

Planuri locale de actiune în domeniul protectiei mediului sînt elaborate în fiecare raion al Republicii Moldova. 

În mare parte ele contin si compartimente privind conservarea biodiversitatii. Însa aceste Planuri sînt mai 

slab implementate din lipsa surselor financiare. Cele mai bune activitati privind implementarea acestor 

planuri sînt realizate în raioanele Stefan Voda, Ungheni, Cahul, Orhei si municipiul Balti. 

Alte documente care au ca subiect consolidarea potentialului local sînt urmatoare: 

X 

63

Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei (2004 – 2006) (2004) 

Planului National de actiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008 (2003) 

Strategia de dezvoltare durabila a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 (2003) 

Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 „Renasterea economiei-renasterea tarii” (2001) 

Programului de activitate a Guvernului pe anii 2005-2009 „Modernizarea tarii - bunastarea poporului” 

(2005) 

Strategia de dezvoltare social-economica a Republicii Moldova pe termen mediu (pîna în anul 2005) (2001) 

Programului national de asigurare a securitatii ecologice (2003) 

16. A inclus RM tematica speciilor migratoare si a habitatelor lor în Strategia Nationala si Planul de 

Actiune în domeniul CDB (SNPACDB)? (hotarârea VI/20) 

a) da X 

b) nu 

I) daca DA, atunci rugam sa informati succint în ce masura ele sunt incluse în SNPACDB 

conservarea, utilizarea durabila si/sau 

restabilirea speciilor migratoare 

conservarea, utilizarea durabila si/sau 

restabilirea habitatelor speciilor migratoare, 

inclusiv ariile protejate 

reducerea la minim sau înlaturarea barierelor 

ori piedicilor în calea de migratie 

efectuarea cercetarilor stiintifice si a 

monitoringului speciilor migratoare 

deplasari transfrontaliere 

II)daca NU, atunci rugam succint sa informati mai jos 

a) în ce masura RM solutioneaza problema 

speciilor migratoare la nivel national 

b) despre cooperarea cu alte tari din areal, 

începând cu anul 2000 

Biodiversitatea si schimbarea climei 

SNPACDB nu include un compartiment aparte 

pentru specii migratoare, însa masurile de 

conservare a acestora sînt incluse în 

Compartimentul 10 „Planul de actiune în domeniul 

protectiei speciilor” din sectiunea III. 

Obiectivele SNPACDB prevad în Compartimentul 

10 din sectiunea III: B.1. Includerea habitatelor de 

plante si animale periclitate în ariile naturale 

protejate de stat; B.2. Elaborarea unor 

recomandari pentru protectia speciilor de plante si 

animale si a habitatelor lor din teritoriul republicii 

Moldova, a caror conservare necesita protectie 

internationala. 

SNPACDB stipuleaza activitati de reducere a 

barierelor în calea de migratiune (punctul 10. B.2.) 

Litera C din compartimentul III.10 al SNPACDB 

reflecta activitati de cercetare si monitoring al 

speciilor periclitate si vulnerabile, caile de migratie 

ale caror traverseaza teritoriul Republicii Moldova. 

si Conceptia Retelei Ecologice Nationale stipuleaza 

mentinerea coridoarelor de importanta 

internationala pentru asigurarea migratiilor ale 

animalelor si pasarilor. 

17. A realizat RM proiecte de atenuare a impactului schimbarilor climatice si a adaptarii la ele, care 

iau în considerare obiectivele conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii? (hotarârea VII/15) 

a) nu 

b) nu, dar unele proiecte si programe se elaboreaza 

c) da, unele proiecte se realizeaza (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X 

Informatia suplimentara cu privire la proiectele de atenuare a impactului schimbarilor climatice si 

64

adaptare la ele, care iau în considerare obiectivele conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii 

Republica Moldova a elaborat în anul 1999 Prima comunicare nationala a Republicii Moldova în 

cadrul Conventiei Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice. Comunicarea prevede actiuni de 

conservare a biodiversitatii, precum: 

Subcapitolul 3.4. Prognoza absorbtiei CO 2 de catre paduri 

Capitolul 5. Evaluarea vulnerabilitatii si masurile de adaptare (include referiri la ecosistemele 

naturale si artificiale). 

Subcapitolul 6.1.4. Analiza cost-beneficiului a masurilor de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de 

sera prin modificarea folosintei terenurilor si extinderea suprafetelor padurilor. 

Republica Moldova a plantat 14 mii ha paduri conform cerintelor Fondului Carbon. 

18.Contribuie RM la coordonarea actiunilor pentru a asigura ca proiectele de atenuare a impactului 

schimbarilor climatice si adaptare la ele sa corespunda angajamentelor asumate în cadrul Conventiei 

Cadru a ONU cu privire la Schimbarile Climatice (CCONUSC)si a Conventiei ONU pentru Combaterea 

Desertificarii (CONUCD)? (hotarârea VII/15) 

a) nu 

b) nu, dar mecanismele respective se elaboreaza 

c) da, mecanismele respective sunt implementate(rugam sa reflectati detaliat 

mai jos) 

Informatia suplimentara cu privire la coordonarea actiunilor de asigurare pentru ca proiectele ce tin 

de atenuarea impactului schimbarilor climatice si adaptare la ele sa corespunda angajamentelor 

asumate în cadrul conventiilor CCONUSC si CONUCD? (hotarârea VII/15) 

Conform angajamentelor Republicii Moldova în contextul procesului de evaluare a necesitatilor 

pentru consolidarea capacitatilor în vederea implementarii Conventiilor de la Rio de Janeiro, în cadrul 

proiectului PNUD-FGM „Evaluarea la nivel national a necesitatilor pentru consolidarea capacitatilor” a 

fost elaborat Raportul privind evaluarea capacitatii nationale/Managementul de mediu ( 2005). 

Raportul prevede oportunitati sinergetice de consolidare a capacitatilor privind implementarea 

Conventiilor CDB, CCONUSC si CONUCD. 

Boxa XLI 


a)rezultatele si impactul acestor masuri; 

b)aportul la realizarea scopurilor Planului Strategic al Conventiei; 

c)aportul la obtinerea rezultatelor cu privire la atingerea scopului, preconizat pentru 2010; 

d)rezultatele realizarii Strategiei Nationale si a Planului de actiune în domeniul CDB; 

e)aportul la atingerea Scopului de dezvoltare pentru Mileniu; 

f)obstacolele, întâmpinate în procesul de realizare a Strategiei; 

Actiunile relatate în Articolul 6 ce tin de politici, strategii, acte legislative si normative sînt 

implementate la nivel national. 

Sînt create premise pentru încurajarea publicului la luarea masurilor de protectie si conservare a 

resurselor naturale, inclusiv biologice. 

SNPACDB se implementeaza anevoios, întâmpinând obstacole cu privire la realizarea cerintelor CDB în 

sectorul agrar, transport . Realizarea programelor de cercetari stiintifice este la un nivel scazut. 

Articolul 7 – Identificarea si monitoringul 

19. ? La articolul 7a): se realizeaza de catre RM programe curente, sistemice de determinare a 

componentelor monitoringului biodiversitatii la nivelele genetic, de specie si ecosistemic? 

a) nu 

X 

65

) da, unele/individuale programe numai la nivel genetic, de specie si/sau 

ecosistemic (rugam sa indicati concret ce fel de programe si detalii mai 

jos) 

c) da, se realizeaza programe complexe la nivel de ecosisteme si unele/ 

individuale inventarieri la nivel genetic si/sau de specie (rugam sa indicati 

concret care anume programe si mai jos sa indicati detalii ) 

Informatia suplimentara cu privire la programele curente, sistematice de determinare a 

componentelor biodiversitatii la nivel genetic, de specie si ecosistemic 

Institutiile stiintifice din cadrul Academiei de Stiinte a Moldovei (Institutul de Zoologie, Institutul de 

Botanica, Institutul de Genetica, Institutul de Fiziologie a Plantelor s.a.), institutiile de învatamînt 

(Universitatea de Stat a Moldovei, Universitatea de Stat din Tiraspol, Universitatea Agrara de Stat din 

Moldova s.a.), precum si institutiile de cercetari stiintifice în domeniul ecologiei, silviculturii, 

agriculturii, pisciculturii (Institutul National de Ecologie , Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, 

Statiunea de cercetari stiintifice în domeniul pisciculturii etc.) implementeaza programe stiintifice în 

domeniul biodiversitatii, ce se refera la unele specii si ecosisteme.(se cerceteaza populatiile de pasari 

acvatice din zonele umede ale r. Prut, speciile de plante periclitate din zona Codrilor Centrali). 

Programele stiintifice se realizeaza la comanda de stat si sunt finantate din surse interne sau externe 

(granturi). 

20. ? La art. 7 b): Pentru care din componentele biodiversitatii, determinate în conformitate cu 

anexa 1 a Conventiei, se realizeaza programe curente, sistematice de monitoring? 

a) La nivel de ecosisteme (rugam sa indicati indicele în procente în baza 

teritoriului cuprins de monitoring) 

b) La nivel de specie (rugam sa indicati numarul speciilor pe grupe 

taxonomice si cota în procente a numarului total de specii cunoscut în fiecare 

grupa ) 

c) La nivel genetic (rugam sa informati despre numarul si obiectul, cuprins 

în programul de monitoring ) 

Informatia suplimentara despre programele curente, sistematice de monitoring la nivel genetic, de 

specie si ecosistemic 

În conformitate cu articolul 15 a Legii privind protectia mediului înconjurator si Regulamentul privind 

Sistemul de Monitoring Ecologic Integrat, autoritatea centrala pentru mediu este responsabila de 

tinerea si publicarea datelor monitoringului ecologic. Functionarea Sistemului de Monitoring Ecologic 

Integrat este asigurata de Inspectoratul Ecologic de Stat si Serviciul Hidrometeorologic de Stat 

(subdiviziuni ale Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale) si de catre furnizorii informatiei 

respective. 

În calitate de furnizori ai informatiei sînt institutiile de stat, institutiile stiintifice, agentii economici, 

autoritatile publice locale si alti gestionari ai resurselor naturale sau cei care desfasoara activitati cu 

impact asupra mediului înconjurator sau sanatatii populatiei. 

În plan teritorial, Sistemul de Monitoring Ecologic Integrat se constituie din trei niveluri: local, 

regional si national. 

În plan organizational, reteaua generala a Sistemului de Monitoring Ecologic Integrat include 

posturi, statii si poligoane de supraveghere, laboratoare, centre de profil sau specializate. 

Totusi, Sistemul de Monitoring Ecologic Integrat functioneaza înca destul de slab, în lipsa sistemelor 

automatizate si tehnicii necesare si nedorintei furnizorilor de informatie de a o pune la dispozitia 

organelor de mediu. 

La lit. a). Suprafata monitorizata a ecosistemelor naturale constituie în raport cu aria totala a 

ecosistemelor: forestiere – 18,8%; de stepa si lunca – 0,40%; pietrofite – 19,6%; acvatice si 

palustre – 2,1%; spatiile verzi urbane – 4,16%. 

Monitoringul ecosistemelor forestiere se efectueaza pe parcursul ultimilor 15 ani. Centrul de 

monitoring silvic se afla în cadrul Institutului de Amenajari si Cercetari Silvice (ICAS). 

Monitoringul forestier este bazat pe datele cadastrului silvic de stat în corelare cu datele cadastrului 

funciar si cadastrului de stat al apelor. 

Tinerea bazei de datele privind evidenta fondului forestier se efectueaza de catre autoritatea silvica 

centrala în baza sistemului de amenajare a padurilor, o data la 10 ani. La moment toata suprafata 

fondului forestier de stat este supusa amenajarii silvice, conform sistemului european de 

X 

X 

X 

X 

66

amenajament silvic. 

Evidenta ecosistemelor urbane, care includ spatiile verzi ale acestor localitati, se efectueaza anual, 

în conformitate cu prevederile Legii cu privire la spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale si 

Regulamentul cu privire la evidenta spatiilor verzi ale localitatilor urbane si rurale. Datele sînt 

prezentate de catre detinatorii spatiilor verzi catre unitatile responsabile la nivel raional, apoi catre 

nivelul national – Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale. Registrul spatiilor verzi se publica anual. 

La lit. b). Monitoringul la nivelul speciilor de animale si plante se face pentru speciile vulnerabile si 

periclitate, care sînt incluse în Cartea Rosie a Republicii Moldova (2002), care include 126 specii de 

plante si 116 specii de animale, si pentru acele specii, care sînt reglementate de tratatele 

internationale la care Republica Moldova este parte. Din cele 269 specii floristice rare monitoringul 

se efectuaza numai la 126 specii (47%); din 215 specii faunistice rare – la 157 specii (73%). 

Conform Regulamentului Cadastrului obiectelor si complexelor din fondul ariilor naturale protejate 

de stat, gestionarii ariilor naturale protejate de stat prezinta date despre starea generala a 

ecosistemelor forestiere si a speciilor vulnerabile si periclitate, propun masuri de protectie si 

conservare. 

La lit. c) Monitoringul la nivel genetic nu se efectueaza sau se efectuaza foarte restrâns. Unele 

cercetari genetico-populationale pot servi ca monitoring la nivelul „zero”. 

21. ? La articolul 7 c): se realizeaza de catre RM programe curente, sistematice de monitoring a 

unuia din urmatorii factorii, care au un impact negativ asupra biodiversitatii? 

a) nu 

b) da, a speciilor straine invazive (rugam sa reflectati detalii mai jos) X 

c) da, a schimbarilor climatice (rugam sa reflectati detalii mai jos) X 

d) da, a poluarii mediului înconjurator /eutroficarea (rugam sa reflectati 

detalii mai jos) 

e) da, a schimbarilor în utilizarea terenurilor/degradarii (rugam sa reflectati 


f) da, a supraexploatarii sau utilizarii nedurabile a resurselor (rugam sa 

reflectati detalii mai jos) 

Informatia suplimentara cu privire la programele de monitoring a factorilor principali de pericol 

pentru biodiversitate 

b) Institutul de Botanica si Institutul de Zoologie ale Academiei de Stiinte a Moldovei , Catedra de 

Ecologie, Botanica si Silvicultura a Universitatii de Stat din Moldova efectueaza monitoringul partial al 

speciilor straine invazive si au elaborat lista speciilor invazive care afecteaza ecosistemele naturale si 

agrolandsaftele. Lista totala a speciilor invazive este reflectata în web-situl: http://bsapm.dnt.md 

c) Inspectoratul Ecologic de Stat si Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectueaza monitoringul 

sistematic al factorilor antropici, care au impact asupra biodiversitatii, monitoringul emisiilor în 

atmosfera a oxizilor de carbon, hidrocarburilor, dioxidului de azot, dioxidului de sulf, a funinginii, 

plumbului, benzopirenului, poluarii transfrontaliere cu metale grele, a surselor si nivelului de poluare 

ale apelor naturale cu poluanti organici, cu produse petroliere, NH 4 + si fenoli în apele de suprafata. 

d) Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie „Nicolae Dimo” efectueaza monitoringul 

partial al schimbarilor în utilizarea terenurilor, degradarii terenurilor (prin eroziune, deflatie, 

alunecari), poluarii solurilor cu DDT, cupru mobil, prin salinizare etc. 

Impactul acestor factori asupra biodiversitatii este slab cercetat. 

e)Institutul de Botanica al Academiei de Stiinte a Moldovei si Institutul de Cercetari si Amenajari 

Silvice al Agentiei pentru Silvicultura „Moldsilva” efectueaza monitoringul partial al impactului 

lucrarilor silvotehnice asupra biodiversitatii din ecosistemele forestiere. 

22. ? La art.7 d): Exista în RM mecanismul de pastrare si organizare a datelor, obtinute în baza 

inventarierii si programelor de monitoring, si coordoneaza oare RM colectarea si managementul 

informatiei la scara nationala? 

a) nu 

b) nu, dar se studiaza unele mecanisme si sisteme 

c) da, se implementeaza unele mecanisme si sisteme 

d) da, sunt implementate unele mecanisme si sisteme (rugam sa reflectati 

X 

X 

X 

67


e) da, este implementat relativ complet un sistem (rugam sa reflectati detalii 

mai jos) 

Informatie suplimentara cu privire la acumularea datelor si a informatiei si managementul lor 

Institutiile Academiei de Stiinte a Moldovei (Institutul de Botanica, Institutul de Zoologie, Institutul 

de Geografie, Institutul de Genetica, Institutul de Microbiologie), Institutul de Amenajari si Cercetari 

Silvice, Inspectoratul Ecologic de Stat si Serviciul Hidrometeorologic de Stat (subdiviziuni ale 

Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale) detin baze de date cu privire la diversitatea biologica 

respectiva. Academia de Stiinte a Moldovei coordoneaza activitatea de colectare si management a 

informatiei la scara nationala. 

23. ? Aplica RM indicatori pentru efectuarea monitoringului biodiversitatii la scara nationala? 

(hotarârea III/10) 

a) Nu 

b) Nu, dar în prezent se identifica indicatorii posibili(rugam sa reflectati 


c) Da, unii indicatori sunt identificati si se aplica (rugam sa reflectati detalii 

mai jos, si daca este posibil indicati adresa web-sitelor, pe care sunt 

amplasate datele generalizate ) 

d) Da, este identificat si se utilizeaza un set relativ complet de indicatori 

(rugam sa reflectati detalii mai jos, si daca este posibil indicati adresa 

web-sitelor, pe care sunt amplasate datele generalizate) 

Informatia suplimentara cu privire la indicatorii care sunt determinati si care se utilizeaza 

Academia de Stiinte a Moldovei, rezervatiile stiintifice, Agentia pentru Silvicultura „Moldsilva” 

efectueaza monitoringul periodic al abundentei populatiilor de specii (242 unitati), incluse în Cartea 

Rosie a Republicii Moldova. Indicatorii de baza sunt: abundenta populatiilor, suprafata arealului, 

starea de vitalitate a indivizilor, factorii limitativi etc. Institutul de Cercetari pentru Pedologie si 

Agrochimie „Nicolae Dimo” efectueaza monitoringul funciar si a elaborat o baza de date, în care sunt 

utilizati indicii de baza privind caracteristica factorilor de pedogeneza si a învelisului de sol. 

Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice a aplicat un set de indicatori, pentru caracteristica starii 

arboreturilor (densitatea arboretului, vârsta, înaltimea arborilor, grosimea trunchiului, culoarea 

foliara etc.) Baza de date este amplasata pe websitul: http://bsapm.dnt.md 

Boxa XLIII 








Actiunile relatate în Articolul 7 sînt implementate mai bine la nivel legislativ, deoarece toate actele 

legislative în domeniul protectiei mediului contin, de regula, compartimente speciale privind 

efectuarea monitoringului. 

Mai avansata este activitatea ce tine de monitoringul forestier, însa exista destule obstacole în 

efectuarea monitoringului calitatii mediului, ariilor naturale protejate de stat si gestionarea resurselor 

naturale. 

X 

68

Decizii, cu privire la taxonomie 

24. ? Este elaborat de catre RM planul de realizare a masurilor, reflectate în anexa hotarârii 

IV/1? (hotarârea IV/1) 

a) Nu X 

b) Nu, dar planul se elaboreaza 

c) Da, planul este realizat (rugam sa reflectati detalii mai jos) 

d) Da, exista rapoarte despre realizarea masurilor (rugam sa reflectati 


Informatia suplimentara despre planul de realizare a masurilor, propuse în anexa hotarârii IV/1 

SNPACDB include actiunile prioritare ce tin de abordarea ecosistemica în activitatile de conservare a 

biodiversitatii, masurile de combatere a speciilor invazive (vezi websitul: http://bsapm.dnt.md). 

Problemele taxonomiei sunt reflectate în SNPACDB (pct. 1.C. Compozitia taxonomica a biotei; 1.D 

Comunitati si habitate valoroase.) 

25.? Se aplica în RM investitii de lunga durata în dezvoltarea infrastructurii 

respective pentru colectiile taxonomice nationale? (hotarârea IV/1) 

a) nu X 

b) da, (rugam sa reflectati detalii mai jos) 

Informatia suplimentara despre investitii de lunga durata în dezvoltarea 

infrastructurii respective pentru colectiile taxonomice nationale 

Investitii de lunga durata lipsesc, însa institutiile academice si cele de ramura realizeaza programe 

de cercetari, finantate din bugetul de stat, care includ crearea si mentinerea colectiilor taxonomice 

(colectii vegetale vii, microorganisme, ierbare, mostre etc.), unele granturi sunt destinate acestui 

scop. 

Lipseste o unitate institutionala nationala în acest domeniu. Hotarîrea Guvernului nr. 1107 din 11 

septembrie 2003 despre aprobarea Regulamentului cu privire la înfiintarea, înregistrarea, 

completarea, pastrarea, exportul si importul colectiilor de animale si plante din flora si fauna 

salbatica, stipuleaza înregistrarea colectiei si eliberarea certificatului respectiv pentru toate colectiile 

de animale si plante. 

SNPACDB reflecta problema data în pct. 1.2.2. Conservarea biodiversitatii în ex-situ. Colectiile de 

muzeu. 

26. ? Asigura RM promovarea programelor de pregatire a cadrelor în domeniul taxonomiei si a 

lucrarilor de extindere a posibilitatilor de realizare a cercetarilor taxonomice? (hotarârea IV/1) 

a) nu 

b) da, (rugam sa reflectati detalii mai jos) X 

Informatia suplimentara despre investitii de lunga durata în dezvoltarea infrastructurii respective 

pentru colectiile taxonomice nationale 

Institutiile academice si cele universitare realizeaza programe de pregatire a cadrelor în domeniul 

taxonomiei în functie de necesitatile curente si în domeniile respective (botanica, zoologie, 

microbiologie, virusologie). În cadrul Academiei de Stiinte a Moldovei activeaza Departamentul 

pentru pregatirea cadrelor stiintifice. Nomenclatorul national de pregatire a cadrelor de calificatie 

superioara include specialitatile respective. 

27. ? Sunt întreprinse de catre RM masuri de asigurare a stabilitatii financiare si administrative a 

întreprinderilor, responsabile de inventarierea diversitatii biologice si de activitatea în domeniul 

taxonomiei ?(hotarârea IV/1) 

a) nu 

69

) nu, dar masurile se afla în faza de elaborare X 

c) da- în unele institutii 

d) da- în toate institutiile de baza 

28. ∗ 2 Realizeaza RM o cooperare cu initiativele existente regionale, subregionale si globale, cu 

partenerii si institutiile în domeniul realizarii programului de lucru, inclusiv la evaluarea necesitatilor 

taxonomice regionale si stabilirea prioritatilor la scara regionala? (hotarârea VI/8) 

a) nu 

b) nu, dar se elaboreaza programe de cooperare 

c) da, se implementeaza careva programe de colaborare (rugam se informati 

mai detaliat despre programele de cooperare, inclusiv despre rezultatele 

evaluarii necesitatilor regionale) 

d) da, programe comprehensive de colaborare sunt implementate (rog sa 

reflectati detalii despre programele de colaborare, care includ rezultatele 

evaluarii necesitatilor regionale si prioritati identificate) 

Informatia suplimentara despre realizarea de catre RM a cooperarii în scopul implementarii 

programei de lucru a ITG, inclusiv despre efectuarea evaluarilor ce tin de necesitatile regionale si 

stabilirea prioritatilor. 

Exista câteva proiecte care sunt destinate cercetarilor taxonomice. Exemple: Institutul de Botanica 

al Academiei de Stiinte a Moldovei împreuna cu partenerii din alte tari europene (Bulgaria, Austria) a 

efectuat cercetari cu privire la resursele genetice forestiere a padurilor de foioase din Sud-Estul 

Europei. Rezervatia Stiintifica „Codru”, în baza acordului de cooperare cu facultatea de biologie a 

Universitatii „Al. Ioan Cuza” din Iasi, a efectuat cercetari taxonomice a micofitelor (bazidiomicetelor). 

În cadrul programului “Salvati râurile noastre”, specialistii Institutului de Zoologie, împreuna cu 

savantii din Bulgaria, au cercetat si editat un determinator al insectelor si un ghid pentru 

monitorizarea macronevertebratelor acvatice. 

29. ∗ A efectuat RM evaluarea necesitatilor taxonomice si a potentialului la scara nationala în 

scopul realizarii Conventiei (anexa la hotarârea VI/8) 

a) nu X 

b) da, este efectuata evaluarea de baza (rugam se prezentati mai jos lista 

necesitatilor si posibilitatilor evidentiate ) 

c) da, este efectuata o evaluare minutioasa (rugam se prezentati mai jos 

lista necesitatilor si posibilitatilor evidentiate ) 

Informatia suplimentara despre efectuarea la scara nationala a evaluarii necesitatilor taxonomice si 

a potentialului 

30. ∗ Activeaza RM în comun cu alte Parti Semnatare la crearea potentialului regional ori global 

pentru a contribui la accesul la informatia taxonomica si obtinerea ei? (anexa la hotarârea VI/8) 

a) nu X 

b) da, se elaboreaza programele corespunzatoare 

2 Intrebarile marcate cu semnul * în compartimentul respectiv, consacrat taxonomiei, sunt 

identice cu unele din cele, care sunt incluse în forma de prezentare a raportului despre 

realizarea Programei de Lucru cu privire la Initia tiva Taxonomica Globala (ITG). Tarile, care 

au prezentat raportul respectiv, nu trebuie sa raspunda la astfel de întrebari, numai daca 

ele doresc sa comunice o informatie renovata. 

X 

70

c) da, în acest scop se întreprind unele masuri (rugam sa reflectati mai 

jos o descriere detaliata) 

d) da, în acest scop se întreprind o multime de masuri (rugam sa 

reflectati mai jos o descriere detaliata) 

Informatia suplimentara cu privire la activitatile de creare a potentialului regional sau global, 

realizate în baza cooperarii cu alte Parti Semnatare în scopul de a contribui la accesul la informatia 

taxonomica si obtinerea ei 

31. ∗ Asigura RM acordarea suportului taxonomic la realizarea programelor de lucru în 

cadrul Conventiei în corespundere cu apelul, reflectat în hotarârea VI/8? (anexa la hotarârea 

VI/8) 

a) nu X 

b) da, în domeniul biodiversitatii padurilor (rugam sa reflectati mai jos o 

descriere detaliata) 

c) da, în domeniul biodiversitatii marine si de coasta (rugam sa reflectati mai 


d) da, în domeniul biodiversitatii zonelor aride si subhumide (rugam sa 

reflectati mai jos o descriere detaliata) 

e) da, în domeniul biodiversitatii apelor interne (rugam sa reflectati mai jos o 


f) da, în domeniul biodiversitatii zonelor muntoase (rugam sa reflectati mai 


g) da, în zonele ariilor protejate (rugam sa reflectati mai jos o descriere 

detaliata) 

h) da, în domeniul agrobiodiversitatii (rugam sa reflectati mai jos o descriere 


i) da, în domeniul biodiversitatii de pe insule (rugam sa reflectati mai jos o 


Informatia suplimentara despre asigurarea suportului taxonomic la realizarea programelor de lucru 

în cadrul Conventiei 

32. ∗ Asigura RM suport taxonomic la realizarea întrebarilor generale în cadrul Conventiei în 

corespundere cu apelul, mentionat în hotarârea VI/8? 

a) nu X 

b) da, în domeniul accesului la resurse genetice si utilizarea comuna a 

beneficiilor (rugam sa reflectati mai jos o descriere detaliata) 

c) da, în legatura cu realizarea articolului 8 j (rugam sa reflectati mai jos o 


d) da, în domeniul abordarii ecosistemice (rugam sa reflectati mai jos o 


e) da, în domeniul evaluarii impactului, monitoringului si indicatorilor (rugam 

sa reflectati mai jos o descriere detaliata) 

f) da, în domeniul combaterii speciilor straine invazive (rugam sa reflectati 

mai jos o descriere detaliata) 

g) da, în alte domenii (rugam sa reflectati mai jos o descriere detaliata) 

Informatia suplimentara cu privire la asigurarea suportului taxonomic la realizarea întrebarilor 

generale în cadrul Conventiei 

71

Articolul 8–Conservarea in-situ 

[cu exceptia punctelor a) - e), h) si j] 

33. ? La articolul 8 j): sunt întreprinse de catre RM încercari de creare a conditiilor, necesare 

pentru asigurarea compatibilitatii genurilor de utilizare cu conservarea biodiversitatii si utilizarea 

durabila a componentelor ei? 

a) nu 

b) nu, dar se identifica masurile posibile 

c) da, sunt întreprinse unele masuri (rugam sa reflectati mai jos o 


d) da, sunt întreprinse masuri complexe (rugam sa reflectati mai jos o 


Informatia suplimentara despre masurile, întreprinse în scopul asigurarii conditiilor, necesare pentru 

asigurarea compatibilitatii genurilor existente de utilizare cu conservarea biodiversitatii si utilizarea 

durabila a componentelor ei 

Este elaborata Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice. 

Aceste documente prevad responsabilitatea tuturor sectoarelor de protectia si conservarea 

diversitatii biologice. 

Planurile si programele nationale si internationale prevad activitati de conservare a diversitatii 

biologice (Planul de actiuni Republica Moldova - UE, Programul de activitate a 

Guvernului„Modernizarea tarii-bunastarea poporului”, Strategia Cresterii Economice si Reducerii 

Saraciei etc). 

Adoptata Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova. 

Aprobate Regulamente-cadru pentru toate obiectele si complexele din fondul ariilor naturale 

protejate de stat ( regulamentele stabilesc genurile de activitate compatibile si necompatibile cu 

regimul de protectie al obiectelor - factor important în conservarea diversitatii biologice). 

În raioanele Briceni si Ocnita în anii 2004-2005 a fost efectuata reevaluarea stiintifica a ariilor 

naturale protejate de stat. Scopul reevaluarii – identificarea numarului de specii de plante si 

animale, care au disparut sau se afla pe cale de disparitie în perioada anilor 1998-2005. 

34. ? La articolul 8 k): A elaborat ori a implementat RM cerintele legislative necesare si/ori alte 

regulamente pentru protectia speciilor si populatiilor periclitate? 

a) nu 

b) nu, dar cerintele legislative se elaboreaza 

c) da, cerintele legislative si alte masuri sunt implementate (rugam sa 


Informatia suplimentara despre cerintele legislative/normative care asigura protectia speciilor 

periclitate 

Protectia speciilor periclitate este reglementata în conformitate cu actele legislative si normative 

existente sau care sînt la etapa de elaborare si aprobare. 

Conform prevederilor Conventiei CITES a fost creata baza legislativa, constituita din urmatoarele 

acte normative: 

Hotarîrea Guvernului nr. 1107 din 11.09.2003 despre aprobarea Regulamentului cu privire la 

înfiintarea, înregistrarea, completarea, pastrarea, exportul si importul colectiilor de animale si plante 

din flora si fauna salbatica 

Elaborate urmatoarele proiecte de acte legislative: 

Legea cu privire la Cartea Rosie a Republicii Moldova 

Legea privind fondul piscicol, pescuitul si conservarea resurselor biologice acvatice 

Legea regnului vegetal 

Legea pentru protectia animalelor folosite în scopuri stiintifice sau alte scopuri experimentale 

Legea privind zonele umede 

Procedura de autorizare a activitatilor de export si import a plantelor si animalelor din flora si fauna 

salbatica, a partilor si derivatelor acestora, precum si a importului/exportului sau reexportului 

speciilor de flora si fauna reglementate de Conventia privind comertul international cu specii salbatice 

de fauna si flora pe cale de disparitie CITES. 

X 

X 

72

35. La articolul 8 l): Reglementeaza ori regleaza RM procesele si categoriile de activitate care au un 

impact, în conformitate cu articolul 7, puternic negativ asupra biodiversitatii? 

a) Nu 

b) Nu, dar se identifica procesele si categoriile respective de activitate 

c) Da, într-o maniera limitata (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X 

d) Da, într-o maniera avansata (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

Comentarii suplimentare despre reglementarea sau reglarea proceselor si categoriilor de activitate, 

care au, în conformitate cu articolul 7, un impact puternic negativ asupra biodiversitatii 

În scopul mentinerii echilibrului ecologic, fondului genetic si biodiversitatii, activitatile economice 

complexe si potential periculoase pentru mediul înconjurator sînt supuse expertizei ecologice de stat 

în conformitate cu Legea nr. 851- XIII din 29.05.1996 privind expertiza ecologica si evaluarea 

impactului asupra mediului înconjurator. Litera B) din punctul 9.3.3, a Regulamentului privind 

evaluarea impactului asupra mediului înconjurator, anexa la legea mentionata, prevede evaluarea 

impactului asupra ecosistemelor, componentelor si functionalitatii acestora. În special, asupra 

obiectelor protejate de stat, florei si faunei, inhibitia si disparitia animalelor si plantelor, degradarea 

biotopurilor. Capitolul X al Regulamentului stabileste lista obiectelor si activitatilor pentru care 

documentatia privind evaluarea impactului asupra mediului este obligatorie. 

Boxa XLIV 








Scopul Strategiei nationale si Planului de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice este de 

a salva ecosistemele si speciile de importanta majora. 

Mentinerea resurselor biologice la nivel favorabil echilibrului ecologic cere eforturi sporite pentru 

majorarea suprafetelor împadurite, sectoarelor de stepa, de lunca si palustre si a cotei ariilor protejate 

de stat pîna la 10%. 

Pentru stoparea degradarii ariilor naturale protejate de stat, este necesara intensificarea controlului 

asupra administrarii acestora. 

Întru executarea prevederilor Planului Strategic al Conventiei a fost elaborat cadrul legislativ si 

normativ privind conservarea diversitatii biologice. (Legile si actele normative elaborate sînt mentionate 

mai sus) 

Anual se fac propuneri privind extinderea suprafetelor ariilor naturale protejate de stat. 

Cu suportul financiar al Bancii Mondiale (Fondul Global de Mediu) si Fondului Ecologic National au fost 

realizate proiecte ce tin de conservarea diversitatii biologice. 

Obiectivele SNPACDB sînt integrate în strategiile, planurile si programele intersectoriale, nationale si 

locale. Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice se realizeaza partial. 

Obstacole: lipsa finantelor interne si investitiilor straine. 

Tot mai evidente devin urmarile proceselor de defrisare a padurilor , activitatilor economice 

desfasurate în obiectele si complexele din fondul ariilor naturale protejate de stat (extragerea ghipsului 

în perimetrul Pesterii „Emil Racovita” si titeiului în rezervatia stiintifica „Prutul de Jos”, care contribuie 

la degradarea biodiversitatii în aceste zone. 

Masurile întreprinse în vederea conservarii diversitatii biologice sînt insuficiente pentru a mentine 

biodiversitatea la un nivel corespunzator. 

Programa de lucru cu privire la ariile protejate (punctele a) – e) articolul 8) 

36. Sunt stabilite la nivel national de catre RM obiectivele si indicatorii corespunzatori, delimitati în 

timp si masurabili, cu privire la ariile protejate? (hotarârea VII/28) 

73

a) Nu (rugam sa indicati cauza) 

b) Nu, dar în prezent se efectueaza lucrarile respective 

c) Da, unele obiective si indicatori sunt stabiliti (rugam sa reflectati 


d) Da, sunt stabilite obiective complexe si indicatorii (rugam sa reflectati 


Comentarii suplimentare cu privire la obiectivele si indicatorii în domeniul ariilor protejate 

În Regulamentul, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 803 din 19.06.2002, este stabilita procedura 

de instituire a regimului de arie naturala protejata de stat. 

Indicii principali care stau la baza atribuirii statutului de arie protejata sînt: numarul de specii rare 

de plante si animale si incluse în Cartea Rosie a Republicii Moldova, relieful si landsaftul deosebit de 

reprezentativ din punct de vedere ecologic si estetic, prezenta elementelor unicale pe teritoriul lor. 

Pentru unele obiecte protejate sînt elaborate programe si planuri de restabilire si conservare, 

aprobate prin Hotarîre de Guvern . Asemenea Planuri au fost aprobate pentru rezervatiile stiintifice 

„Codrii”, „Padurea Domneasca”, „Plaiul Fagului”, „Prutul de Jos”, Parcul din s. Mîndîc, Parcul din s. 

Taul, Rezervatiile peisagistice „Tipova” si „Saharna”. 

Planurile prevad restabilirea conacurilor boieresti, reconstructia lacurilor, aflate pe teritoriul lor, 

inventarierea dendrologica a vegetatiei forestiere si elaborarea masurilor de restabilire a vegetatiei 

conform situatiei initiale. Planurile includ termenii de realizare a masurilor, institutiile responsabile 

si finantele necesare pentru realizarea lor. 

37. A întreprins RM masuri pentru organizarea si extinderea ariilor protejate pe un teritoriu natural 

vast si relativ nedegradat si care se afla în pericol, asigurând protectia speciilor periclitate? 

(hotarârea VII/28) 

a) Nu 

b) Nu, dar programele respective se elaboreaza 

c) Da, se întreprind masuri modeste (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

d) Da, se întreprind masuri semnificative (rugam sa reflectati detaliat mai 

jos) 

Comentarii suplimentare cu privire la masurile întreprinse în scopul organizarii ori extinderii ariilor 

protejate 

Întru extinderea suprafetelor ariilor naturale protejate au fost întreprinse urmatoarele. Efectuate 

cercetari privind crearea parcului national „Nistrul de Jos” pe o suprafata de cca 50 mii ha, se 

efectueaza cercetari stiintifice în vederea luarii sub protectia statului a 4 sectoare de padure cu 

suprafata totala de 400 ha. A fost atribuit statutul de monument de arhitectura peisajera parcului de 

cultura si odihna „Valea Morilor” cu suprafata de 113,9 ha din mun. Chisinau, a fost luata sub 

protectia statului si inclusa în fondul ariilor naturale protejate de stat Pestera Surprizelor din or. 

Criuleni (ocolul silvic Criuleni). 

În Parlament se afla proiectul de lege pentru includerea în fondul ariilor naturale protejate de stat 

a sectorului fluviului Nistru , de la or. Dubasari pîna la satul Oxentea, cu suprafata de 1800 ha, 

atribuind acestuia statutul de arie cu management multifunctional. 

Urmare a inventarierii si reevaluarii stiintifice a obiectelor protejate s-au facut multiple propuneri 

privind extinderea suprafetelor obiectelor existente protejate de stat, inclusiv au fost efectuate 

cercetari si organizate întruniri cu populatia din zona adiacenta zonei umede din preajma or. 

Straseni, privind instituirea statutului de zona umeda de importanta locala acestui sector. Dezacordul 

populatiei pe problema data a stopat procesul de promovare a acestei idei la Guvern si Parlament. 

38.Sunt întreprinse de catre RM masuri pentru solutionarea problemelor de 

nereprezentativitate a ecosistemelor marine si a apelor interne în sistemele 

existente nationale si regionale a ariilor protejate? (hotarârea VII/28) 

X 

X 

74

a) nu 

b) nu este aplicabil pentru tara 

c) nu, dar se studiaza întrebare despre întreprinderea 

masurilor respective 

d) da, se întreprind masuri modeste (rugam sa reflectati 


e) da, se întreprind masuri semnificative (rugam sa reflectati 


Comentarii suplimentare cu privire la masurile, întreprinse pentru solutionarea 

problemelor nereprezentativitatii ecosistemelor marine si a apelor interne în 

sistemele nationale si regionale existente ale ariilor protejate 

Se întreprind unele masuri pentru solutionarea problemelor 

nereprezentativitatii a apelor interne în sistemele nationale ale ariilor protejate. 

Sunt propuse zone umede noi pentru a fi luate sub protectia statului. 

39. Sunt evidentiate de catre RM si realizate masuri practice, care contribuie la includerea în arii 

protejate a terenurilor terestre si a landsafturilor marine, inclusiv masuri politice, masuri de 

planificare si alte masuri (hotarârea VII/28) 

a) nu 

b) nu, dar în prezent se elaboreaza unele programe 

c) da, sunt planificate si realizate unele masuri (rugam sa reflectati 


d) da, sunt planificate si realizate un set de masuri (rugam sa reflectati 


Comentarii suplimentare cu privire la masurile practice, care contribuie la încadrarea mai efectiva în 

arii protejate a terenurilor de uscat si a landsafturilor marine, inclusiv a masurilor politice, masurilor 

de planificare si a altor masuri 

Se efectueaza inventarierea si reevaluarea stiintifica a obiectelor protejate, care contribuie la 

includerea în ariile protejate a terenurilor noi reprezentative si valoroase din punct de vedere 

stiintific. 

Se efectueaza controlul asupra gestionarii corecte a terenurilor adiacente ariilor protejate. 

Este la etapa de aprobare proiectul privind crearea retelei ecologice în ecosistemul Prutului de 

Mijloc 

40. Aplica RM principiile de conducere pentru efectuarea evaluarii impactului ecologic (EIE) la 

proiecte si planuri în scopul aprecierii impactului acestor proiecte si planuri asupra ariilor protejate? 


a) nu 

b) nu, dar în prezent se elaboreaza principiile de conducere respective cu 

privire la EIE 

c) da, principiile de conducere cu privire la efectuarea EIE se aplica la 

unele proiecte si planuri (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

d) da, principiile de conducere cu privire la efectuarea EIE se aplica la 

toate proiectele si planurile respective (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

Comentarii suplimentare cu privire la aplicarea EIE la proiecte si planuri pentru evaluarea impactului 

acestor proiecte si planuri asupra ariilor protejate 

Evaluarea impactului asupra mediului înconjurator, precum si asupra diversitatii biologice, este 

obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice, care intentioneaza sa desfasoare pe teritoriul 

Republicii Moldova activitati complexe si potential periculoase pentru mediul înconjurator. 

X 

X 

X 

75

Regulamentul cu privire la evaluarea impactului asupra mediului înconjurator stipuleaza modul de 

elaborare, coordonare si aprobare a documentatiei si include Lista obiectelor si activitatilor pentru 

care documentatia privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurator se elaboreaza în mod 

obligatoriu la etapa anterioara celei de proiectare. 

Întreprinderile proiectate si date în exploatare fara a dispune de avizul pozitiv al expertizei ecologice 

de stat, si pentru care exista date care demonstreaza gradul sporit de impact al întreprinderii asupra 

mediului înconjurator si sanatatii populatiei, vor fi supuse auditului ecologic, conform 

Regulamentului privind auditul ecologi al întreprinderilor. 

Este prevazuta procedura de efectuare a expres-auditului ecologic la întreprinderile ecologic 

periculoase, pasibile de privatizare, sau în cazul schimbarii proprietarului (conform Regulamentului 

privind evaluarea impactului întreprinderilor privatizabile asupra mediului înconjurator, aprobat prin 

Hotarîrea Guvernului nr. 394 din 8.04.1998). Scopul acestuia – evaluarea si compensarea 

prejudiciului cauzat mediului prin activitatea precedenta a întreprinderii, elaborarea planurilor de 

investitii si implementarea masurilor de evitare a impactului negativ asupra mediului în viitor. De 

mentionat, ca în toate aceste documente este prezent un capitol special, care stabileste 

obligativitatea evaluarii impactului asupra ariilor protejate si conservarii diversitatii biologice. 

41.Sunt evidentiate de catre RM lipsurile si barierele de drept si organizationale, care împiedica 

organizarea si reglementarea efectiva a ariilor protejate? (hotarârea VII/28) 

a) nu 

b) nu, dar în prezent demareaza lucrarile respective 

c) da, sunt evidentiate unele lipsuri si bariere (rugam sa reflectati detaliat 

mai jos) 

d) da, este evidentiat un set întreg de lipsuri si bariere (rugam sa 


Comentarii suplimentare cu privire la evidentierea lipsurilor si barierelor de drept si organizationale, 

care împiedica organizarea si reglementarea efectiva a ariilor protejate 

Nu este respectat regimul de protectie al obiectelor si complexelor din fondul ariilor naturale 

protejate de stat (pasunatul vitelor, extragerea substantelor minerale utile, cositul, braconajul, 

taierile ilicite) din urmatoarele considerente: iresponsabilitatea administratiei publice locale si 

detinatorilor funciari în vederea gestionarii corecte a ariilor protejate; nivelul scazut de 

constientizare a populatiei; lipsa locurilor de munca pentru localnicii din preajma ariilor protejate; 

contradictii în legislatia de mediu; penalitatile si amenzile foarte scazute pentru încalcarile comise; 

privatizarea terenurilor din fondul ariilor naturale protejate; finantarea insuficienta a activitatilor în 

ariile protejate; dezacordul populatiei (în unele cazuri) privind extinderea suprafetelor ariilor 

protejate; lipsa terenurilor pentru extinderea pasunilor; lipsa monitoringului valorii stiintifice a 

obiectelor din fondul ariilor naturale protejate 

42. A efectuat RM evaluarea necesitatilor de potential pentru ariile nationale protejate si a 

întemeiat vre-o programa de creare a potentialului? (hotarârea VII/28) 

a) nu 

b) nu, dar în prezent se efectueaza evaluarea X 

c) da, evaluarea de baza este efectuata si sunt aprobate unele programe 

(rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

d) da, este efectuata o evaluare minutioasa si sunt aprobate programe 

complexe 

Comentarii suplimentare cu privire la evaluarea necesitatilor de potential pentru ariile protejate si 

constituirea programelor de creare a potentialului 

În Republica Moldova sînt evaluate necesitatile de potential pentru ariile naturale protejate, dar nu-s 

elaborate programe de creare a potentialului. 

43. Se implementeaza de catre RM planurile de finantare durabila a sistemelor nationale de arii 

protejate? (hotarârea VII/28) 

X 

76

a) nu X 

b) nu, dar planul respectiv se elaboreaza 

c) da, planul respectiv este implementat (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

d) da, planul respectiv se implementeaza (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

Comentarii suplimentare cu privire la realizarea planurilor de finantare stabila pentru suportul 

sistemului national de arii protejate 

În republica nu este elaborat un plan stabil de finantare. În conformitate cu prevederile legislatiei 

nationale existente, finantarea obiectelor din fondul ariilor protejate ( rezervatiile stiintifice, parcurile 

nationale, rezervatiile biosferei) se face de la bugetul de stat , din mijloace extrabugetare, din fonduri 

ecologice, din donatii ale persoanelor fizice si juridice, inclusiv straine, din alte mijloace speciale. 

Celelalte categorii de arii protejate se finanteaza de la bugetele locale, din Fondul Ecologic National, 

din mijloacele detinatorilor de terenuri proprietate publica, din donatiile persoanelor fizice si juridice, 

inclusiv straine, din alte surse financiare neinterzise de legislatie. Programele anuale de cercetari 

stiintifice ale rezervatiilor stiintifice, parcurilor nationale, rezervatiilor biosferei, precum si ale 

celorlalte categorii de arii protejate se finanteaza prin intermediul comenzii de stat si din mijloace 

bugetare speciale gestionate de Consiliul stiintific general al fondului ariilor naturale protejate de 

stat. 

De mentionat ca de la bugetul de stat au fost alocate surse financiare numai pentru efectuarea 

cercetarilor stiintifice. În general, protectia, reevaluarea stiintifica, inventarierea ariilor protejate, 

precum si redresarea situatiei în unele dintre ele a fost sustinute financiar numai din Fondul Ecologic 

National. 

44. Se aplica în RM metodele, standardele, criteriile si indicatorii necesari pentru evaluarea 

eficacitatii managementului ariilor protejate si reglementarea lor? (hotarârea VII/28) 

a) nu 

b) nu, dar metodele, standardele, criteriile si indicatorii respectivi se 

elaboreaza 

c) da, unele metode, standarde, criterii si indicatori sunt elaborati si se aplica 


d) da, sunt elaborate si se aplica unele metode, standarde, criterii si indicatori 

nationali si se folosesc unele metode, standarde, criterii si indicatori 

internationali (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

Informatia suplimentara cu privire la metodele, standardele, criteriile si indicatorii pentru evaluarea 

eficacitatii managementului ariilor protejate si reglementarea lor 

Unul dintre instrumentele managementului ecologic, folosite în Republica Moldova, sînt standardele 

din sistemul ISO 14000, care în mod direct si indirect prevad implementarea managementului ariilor 

protejate si diversitatii în ansamblu. Pentru evaluarea eficientii managementului ariilor protejate 

exista un sir de alte instrumente. 

În primul rînd, efectuarea controlului de stat privind respectarea regimului de protectie în ariile 

protejate. Acest control se efectueaza de catre Inspectoratul Ecologic de Stat de comun cu organele 

administratiei publice locale, organele de drept si ale afacerilor interne. În cazurile cînd se depisteaza 

contraventii se întocmesc procese-verbale persoanelor respective. 

Este introdus principiul „Poluatorul plateste”. 

Totodata, sînt necesare cercetari în domeniul evaluarii impactului asupra biodiversitatii, a metodelor 

de gospodarire a ariilor protejate, inclusiv, elaborarea recomandarilor cu privire la restabilirea ariilor 

naturale degradate, tinînd cont de valoarea lor si posibilitatea implicarii populatiei locale în aceste 

activitati, precum si unele modificari în legislatia nationala. Un rol important în evaluarea eficientii 

managementului ariilor protejate îi revine monitoringului ecologic . 

X 

77

Boxa XLV. 








Conform prevederilor SNPACDB suprafata ariilor protejate trebuie marita esential. Pîna în prezent au 

fost incluse sau propuse pentru includere în Legea privind fondul ariilor naturale protejate urmatoarele 

obiecte: Parcul de cultura si odihna „Valea Morilor” din mun. Chisinau, Pestera Surprizelor din or. 

Criuleni si un sector al lacului de acumulare Dubasari. La etapa de evaluare stiintifica privnd atribuirea 

statului de arie protejata se afla patru sectoare de padure. O mare parte din prioritatile SNPACDB au 

fost realizate de catre Oficiul „Biodiversitatea”, creat pe lînga Ministerul Ecologiei si Resurselor 

Naturale. Au fost elaborate proiectele Legii privind zonele umede, Legii cu privire la reteaua ecologica 

nationala, Legii regnului vegetal, Legii privind gradinile zoologice si altele. A fost elaborat si prezentat 

pentru a obtine finantare proiectul „Dezvoltarea retelei ecologice în bazinul de acumulare al cursului de 

mijloc al r. Prut”. În scopul confirmarii valorii stiintifice a ariilor protejate a fost efectuata reevaluarea 

stiintifica a ariilor protejate din raioanele Briceni si Ocnita. Au fost întocmite pasapoarte pentru fiecare 

obiect protejat, care urmeaza sa fie editate. 

Din Fondul Ecologic National au fost finantate proiecte ce tin de restabilirea Parcului din s. Taul si 

Parcului din s. Mîndîc si de evaluare stiintifica a terenurilor noi propuse pentru a fi luate sub protectia 

statului. 

Obstacole în implementarea prevederilor Strategiei: lipsa finantelor; iresponsabilitatea organelor 

administratiei publice locale si detinatorilor funciari în ceea priveste respectarea regimului de protectie 

al ariilor protejate; stoparea de catre autoritatile administratiei publice locale si populatie a procedurii 

de instituire a statutului de arie protejata pentru terenurile noi; cuantumurile mici ale amenzilor si al 

prejudiciului calculat si reparat, cauzat de activitatile incompatibile cu regimul de protectie al ariilor 

naturale protejate de stat; lipsa cercetarilor în domeniul evaluarii impactului asupra ariilor protejate si 

biodiversitatii; constientizarea insuficienta a populatiei în problemele protectiei biodiversitatii si ariilor 

protejate . 

Articolul 8h) – Speciile straine 

45. Sunt identificate de catre RM speciile straine introduse pe teritoriul ei, si este oare implementata 

sistema de urmarire a introducerii speciilor straine? 

a) da 

b) da, unele specii straine sunt identificate, dar sistemul de urmarire nu 

este implementat 

c) da, unele specii straine sunt identificate si sistemul de urmarire este 

implementat 

d) da, speciile straine care prezinta pericol sunt identificate si sistemul de 

urmarire este implementat 

46. ? A efectuat RM evaluarea riscurilor, provocate de introducerea speciilor straine, pentru 

ecosisteme, habitate si specii? 

a) nu 

b) da, dar numai pentru unele specii straine care sunt periculoase (rugam 

sa reflectati detaliat mai jos) 

c) da, pentru majoritatea speciilor straine (rugam sa reflectati detaliat mai 

X 

X 

78

jos) 

Informatia suplimentara cu privire la evaluarea riscului pentru ecosisteme, habitate si specii, 

provocat de introducerea speciilor straine 

Pe teritoriul tarii au fost evidentiate circa 150 specii de animale invazive, printre care circa 100-120 

afecteaza culturile agricole, 15 specii dauneaza padurilor. 

Speciile de animale invazive alohtone sînt mai agresive, aducînd daune economice considerabile. 

Folosirea metodelor de combatere neselectiva a daunatorilor culturilor agricole si silvice nu permite 

pastrarea diversitatii faunei locale. Concomitent, prezenta masiva a speciilor invazive frîneaza 

reproducerea normala a multor specii de insecte folositoare. 

Dezvoltarea contactelor internationale constituie factorul principal al înmultirii speciilor ruderale 

invazive. Multe dintre speciile invazive s-au naturalizat în Republica Moldova, intrînd în componenta 

fitocenozelor artificiale si seminaturale, si se raspândesc mai departe (de exemplu, Grindelia 

squarrosa, Ambrosia artimisiifolia, Xanthium albinum, Abutilon theophrasti, Mirabilis nyctaginea). 

Majoritatea speciilor adventive au origine americana. 

Multe specii animale alogene au fost introduse în mod deliberat, desi nu întotdeauna stiintific 

argumentat. De exemplu, în a doua jumatate a secolului XX pe teritoriul Republicii Moldova a fost 

aclimatizati cîinele-enot, ondatra, cerbul cu pete si fazanul. Pe parcursul anilor s-a observat ca 

ondatra si cîinele-enot au devenit specii invazive, iar cerbul cu pete s-a dovedit periculos pentru 

pastrarea speciei aborigene de cerb comun. 

Pentru Republica Moldova aceasta problema ramâne actuala la nivel floristic si faunistic datorita 

faptului ca în ultimele doua decenii s-a depistat o expansiune a unor specii – Acer negundo, Carpinus 

betulus, Robinia pseudoaccacia, Hyphantria cunea, Nyctereutes procyonoides s.a. 

47. ? Sunt aprobate de catre RM masurile de preîntâmpinare a introducerii, de control sau de 

lichidare a speciilor straine, care prezinta pericol pentru ecosisteme, habitate si specii? 

a) Nu 

b) Nu, dar se analizeaza masurile potentiale 

c) Da, sunt implementate unele masuri (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X 

d) Da, sunt implementate masuri complexe (rugam sa reflectati detaliat mai 

jos) 

Informatia suplimentara cu privire la masurile de preîntâmpinare a introducerii, de control sau de 

lichidare a speciilor straine, care prezinta pericol pentru ecosisteme, habitate ori specii 

Pe teritoriul Moldovei trec granitele arealurilor unor specii de plante si animale, factor care 

determina vulnerabilitatea lor în fata presiunii antropice. 

Cercetarile în republica privind evaluarea riscurilor asupra ecosistemelor, biodivesitatii autohtone , 

sînt la etapa de încercari. 

Plantele invazive trebuie sa fie studiate si luate sub control, deoarece multe dintre ele prezinta un 

pericol potential pentru mediu, sanatatea omului si agricultura. Sînt necesare masuri ce nu ar 

permite patrunderea si rapîndirea lor în viitor pe teritoriul tarii. 

Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat (art. 26 si 98 ) stipuleaza, ca introducerea în 

ariile naturale protejate a speciilor de plante si animale straine zonei respective , care polueaza 

fondul genetic autohton se considera contraventie. 

Este necesara interzicerea totala a cresterii si folosirii în sectorul silvic a speciilor introducente 

agresive Acer negundo, Amorfa fruticosa, Acer dosicarpum si extragerea lor totala sau partiala în 

timpul taierilor de îngrijire; când se taie, în primul rând, toate exemplarele de specii sus-mentionate, 

iar în padurile de cvercinee se mai extrag si exemplarele de Robinia pseudoacacia. 

În acelasi timp, atât cadrul politic existent la nivel national, cât si instrumentele politicii în acest 

domeniu, nu sunt puse la punct. In acest context, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale a 

organizat în octombrie 2003, sub auspiciile Consiliului Europei, un seminar stiintific regional privind 

speciile invazive. S-a mentionat ca Strategia Europeana privind speciile invazive poate servi drept un 

ghid util pentru elaborarea politicii nationale în acest domeniu. 

Perfectionarea cadrului legal si administrativ existent ar presupune, în primul rând, desemnarea 

unei autoritati nationale pentru a conduce si coordona eforturile diferitor institutii în acest domeniu, 

elaborarea si implementarea unei Strategii nationale privind speciile invazive, elaborarea si 

promovarea unor mecanisme financiare eficiente. 

Unul dintre primii pasi ar urma sa fie organizarea monitorizarii acestor specii, elaborarea unei liste 

complete a speciilor invazive, crearea unei retele de informare si instruirea specialistilor în domeniul 

speciilor invazive. În baza acestor actiuni ar urma sa se ia masuri de prevenire si combatere 

79

(elaborarea unui plan pentru institutiile nationale de specialitate pentru prevenirea introducerii 

speciilor invazive si a unor metode de raspuns rapid la introducerile detectate). 

Nu în ultimul rând ar trebui întreprinse masuri pentru informarea si constientizarea publicului în 

legatura cu aceasta problema, inclusiv prin introducerea informatiei respective în programele de 

informare si educatie. 

Plantele invazive trebuie luate sub control pentru ca multe dintre ele prezinta un pericol potential 

pentru mediu, sanatatea omului si agricultura. Sunt necesare masuri ce nu ar permite sau ar limita 

patrunderea si raspândirea lor pe teritoriul tarii în viitor. 

Sînt implementate unele masuri de combatere a artarului american în Rezervatia stiintifica „Padurea 

Domneasca”. Au fost testate un sir de metode de excludere a acestei specii de artar. 

48. ? Sunt elaborate de catre RM (în cadrul întrebarilor ce tin de speciile invazive) mecanismele de 

realizare a cooperarii internationale, inclusiv schimb de experienta avansata, si daca participa RM la 

acest schimb? (hotarârea V/8) 

a) nu 

b) da, mecanismele cooperarii bilaterale 

c) da, mecanismele cooperarii regionale si/ori subregionale X 

d) da, mecanismele cooperarii multilaterale 

49. ? Aplica RM abordari ecosistemice, abordari precaute si biogeografice (în dependenta de 

împrejurari) în cadrul lucrarilor ce tin de speciile straine invazive? (hotarârea V/8) 

a) nu 

b) da (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X 

Comentarii suplimentare cu privire la aplicarea abordarilor ecosistemice, precaute si biogeografice în 

cadrul lucrarilor cu speciile straine invazive 

Abordari ecosistemice se aplica în Republica Moldova. Masuri de precautie se întreprind, dar 

problema trebuie abordata la nivel national. În ecosistemele forestiere abordari precaute se 

întreprind de catre serviciile fitosanitare. Nu se acorda atentia cuvenita de catre serviciile vamale 

controlului importului speciilor straine. 

Implementarea proiectului “Dezvoltarea retelei ecologice în bazinul de acumulare al cursului de 

mijloc al r. Prut” presupune masuri de eradicare a artarului american Acer negundo de pe teritoriul 

rezervatiei stiintifice „Padurea Domneasca”. Aceasta va servi drept studiu de caz pentru abordarea 

problemei speciilor invazive din ecosistemele naturale. 

50. A identificat RM cerintele nationale si prioritatile referitor la aplicarea Principiilor de administrare 


a) Nu 

b) Nu, dar în prezent se determina necesitatile si prioritatile 

c) Da, necesitatile si prioritatile nationale sunt determinate (rugam se 

reflectati mai jos lista unor necesitati si prioritati) 

Comentarii suplimentare despre determinarea necesitatilor si prioritatilor nationale referitor la 

aplicarea Principiilor de administrare 

În Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice sînt stipulate 

prioritatile nationale privind problema data. 

51. Este creat în RM mecanismul pentru coordonarea programelor nationale în scopul aplicarii 

Principiilor de administrare (hotarârea VI/23) 

a) nu 

b) nu, dar mecanismele se elaboreaza 

X 

80

c) da, mecanismele sunt implementate (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X 

Comentarii suplimentare cu privire la mecanismele create pentru coordonarea programelor nationale 

în scopul aplicarii Principiilor de administrare 

În Moldova este organizat Sistemul de control de Carantina. 

52. Este efectuata în RM o sinteza a politicilor, legislatiei si a institutiilor respective tinând cont de 

Principiile de administrare si daca au fost oare corectate ori create politici, legislatia si institutiile? 


a) nu 

b) nu, dar trecerea în revista se efectueaza 

c) da, trecerea în revista este efectuata si sunt înaintate propuneri de 

ajustare (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

d) da, ajustarea si dezvoltarea politicilor, a legislatiei si a institutiilor se 

realizeaza în prezent 

e) da, unele ajustari si dezvoltarea politicilor, a legislatiei si a institutiilor sunt 

finisate (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

Informatia suplimentara despre trecerea în revista, ajustarea sau dezvoltarea politicilor, a legislatiei 

si a institutiilor tinând cont de Principiile de administrare 

Sistemul de Carantina se perfecteaza conform cerintelor actuale. 

53. Contribuie RM la extinderea cooperarii între diferite sectoare în scopul sporirii eficacitatii de 

preîntâmpinare a introducerii, detectarii la timp, lichidarea si/sau combaterea speciilor straine 

invazive? (hotarârea VI/23) 

a) nu 

b) nu, dar se analizeaza mecanisme potentiale de coordonare 


Informatia suplimentara cu privire la cooperarea dintre diferite sectoare 

Raspândirea speciilor adventive depinde de activitatea autoritatilor de carantina. Aceste servicii sunt 

abilitate sa întreprinda masuri pentru neutralizarea si prevenirea raspândirii unor asemenea specii. 

Masuri au fost luate în ultima vreme în raport cu asemenea specii ca Euphorbia dentata, Cenchurus 

pauciflorus, Acer negundo. Este stabilita o colaborare între Academia de Stiinte a Moldovei, Serviciul 

Vamal si Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare. 

54. Coopereaza RM cu partenerii de comert si tarile vecine în scopul combaterii pericolului provenit 

de la speciile straine pentru biodiversitate în ecosistemele care traverseaza hotarele internationale 


a) Nu 

b) Da, se elaboreaza programele respective de cooperare X 

c) Da, programele respective sunt implementate (rugam sa reflectati 

detaliat mai jos despre masurile întreprinse în acest scop) 

Informatia suplimentara despre cooperarea cu partenerii de comert si tarile vecine 

Republica Moldova în prezent colaboreaza cu tarile vecine privind combaterea pericolului provenit de 

la speciile straine. O asemenea colaborare ar trebui dezvoltata si în continuare, în primul rînd, cu 

România si Ucraina în cadrul conventiilor internationale (Conventia privind conservarea vietii 

salbatice si habitatelor naturale din Europa, Conventia privind diversitatea biologica), cât si în cadrul 

initiativelor regionale de cooperare în zonele transfrontaliere, coordonarea activitatii cu organizatiile 

internationale care au experienta în domeniu, cercetarile complexe ale cailor de migrare si de 

patrundere a speciilor invazive în comunitatile vegetale si faunistice locale. 

X 

81

Accentul se va pune si pe stimularea activitatilor ce tin de constientizarea publicului în acest 

domeniu. 

55. Dezvolta RM capacitati pentru a folosi evaluarile de risc în scopul combaterii pericolului provenit 

de la speciile invazive pentru biodiversitate si incorporeaza asa metodologii în evaluarile impactului 

de mediu (EIM) si evaluarile strategice de mediu (ESM)? (hotarârea VI/23) 

a) Nu 

b) Nu, dar în prezent asemenea programe se elaboreaza X 

c) Da, se întreprind unele masuri de creare a capacitatilor în acest 

domeniu (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

d) Da, se realizeaza masuri complexe (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

Comentarii suplimentare cu privire la crearea potentialului de combatere a pericolelor create de 

speciile straine invazive. 

Riscurile de la introducerea în mediul înconjurator a speciilor invazive sînt evaluate, dar nu 

îndeajuns. Sînt efectuate cercetari stiintifice, în baza carora ar putea fi elaborate metode de 

combatere a speciilor invazive. Cercetari mai generale se efectueaza avînd ca subiect caile de 

migratie, si controlul importului acestor specii de catre agentii economici. 

Anual se efectueaza inventarierea speciilor invazive, se cerceteaza metodele de înmultire, caile de 

migratie, progresul sau regresul starii arealurilor. Odata cu aparitia noilor specii ele se includ într-o 

lista speciala cu indicarea timpului patrunderii, locului de crestere, iar speciile disparute se exclud din 

lista. 

SNPACDB si SDDSF din Republica Moldova preved interzicerea substituirii padurilor autohtone prin 

introducenti si specii exotice. 

56. A elaborat RM masuri financiare si alte politici si instrumente pentru stimularea activitatilor de 

reducere a pericolelor provenite de la speciile invazive straine? (hotarârea VI/23) 

a) Nu 

b) Nu, dar masuri relevante si politici sunt în curs de elaborare 

c) Da, unele masuri, politici si instrumente sunt elaborate (rugam sa 


d) Da, se aplica masuri complexe si instrumente (rugam sa reflectati 


Comentarii suplimentare cu privire la elaborarea masurilor financiare si alte politici si instrumente 

pentru stimularea activitatilor de reducere a pericolelor, provenite de la speciile straine invazive 

În Republica Moldova este elaborata o politica nationala cu privire la speciile invazive, nu este 

evaluat eventualul risc pentru ecosistemele naturale, pentru habitatele si speciile autohtone în 

procesul de introducere a speciilor straine. La fel nu este evaluat prejudiciul care poate fi adus 

speciilor autohtone si în general ecosistemelor în urma interventiei acestor specii. De asemenea, nu 

exista instrumente pentru stimularea activitatilor ce tin de reducerea pericolelor provenite de la 

speciile invazive. Activitatile ce tin de efectuarea cercetarilor stiintifice în acest domeniu se 

finanteaza de la bugetul de stat. 

Boxa XLVI. 





d)rezultatele realizarii Strategiei nationale si a Planului de actiune în domeniul conservarii diversitatii 

biologice; 

e)aportul la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului; 

f)obstacolele, întâmpinate în procesul de realizare a Strategiei. 

X 

82

Planul de actiuni în domeniul protectiei speciilor (Compartimentul III.10 al Planului de actiune în 

domeniul conservarii diversitatii biologice) prevede extinderea în anii 2002-2004 a cercetarilor asupra 

speciilor adventive si invazive de plante si animale si asupra rolului lor ecologic. Aceste cercetari urmau 

a fi efectuate de catre Academia de Stiinte a Moldovei cu suport financiar din bugetul de stat, surse 

internationale si fondurile ecologice. Din lipsa surselor financiare suficiente n-a fost posibila 

implementarea totala a acestor prevederi. 

Prin asistenta tehnica si financiara din partea organizatiilor internationale pentru implementarea 

proiectului „Dezvoltarea retelei ecologice în bazinul de acumulare al cursului de mijloc al rîului Prut ”, 

va fi posibila realizarea unor masuri de prevenire si combatere a speciilor invazive. De mentionat ca 

situatia privind combaterea speciilor invazive devine mai favorabila în sectorul forestier. Elaborarea 

programelor si proiectelor pentru aceste activitati pot fi sustinute financiar din mijloacele obtinute de 

la comercializarea produselor lemnoase si din alte mijloace proprii, precum si din asistenta tehnica din 

partea organizatiilor internationale. 

Principale obstacole în implementarea prevederilor Strategiei nationale si Planului de actiune în 

domeniul conservarii diversitatii biologice sînt urmatoarele: lipsa finantelor si planurilor de masuri 

privind speciile invazive, lipsa informatiilor stiintifice privind evaluarea riscurilor speciilor invazive 

asupra ecosistemelor, speciilor autohtone si conservarii diversitatii în general, precum si metodele de 

combatere a acestor specii. 

Articolul 8 j ) – Cunostinte traditionale si prevederile respective ale 

Conventiei. 

TGUR 

57. A creat si a dezvoltat RM programe de fortificare a capacitatilor în scopul atragerii la o 

participare efectiva si crearea conditiilor pentru o atare participare a fermierilor mici, populatiei 

indigene si a comunitatilor locale si a altor componente în procesul de luare a deciziilor cu privire la 

Tehnologiile Genetice de Utilizare Restrictiva (TGUR) 

a) nu 

b) nu, dar unele programe se elaboreaza X 

c) da, unele programe sunt implementate (rugam sa reflectati detaliat mai 

jos) 

d) da, sunt implementate programe complexe (rugam sa reflectati detaliat mai 

jos) 

Informatia suplimentara cu privire la programele de fortificare a capacitatilor în scopul atragerii la o 

participare efectiva si crearea conditiilor pentru o atare participare a fermierilor mici, populatiei 

indigene si a comunitatilor locale si a altor componente în procesul de luare a deciziilor cu privire la 

Tehnologiile Genetice de Utilizare Restricta (TGUR) 

Prin ordinul Ministrului Ecologiei si Resurselor Naturale nr nr. 19 din 10.02.2004 a fost aprobat 

Regulamentul cu privire la informarea si consultarea publicului la luarea deciziilor în domeniul 

organismelor modificate genetic. În Anexa nr.1 a Regulamentului sînt indicate grupurile de public 

interesat: consumatorii, medicii, fermierii, importatorii de seminte si de produse alimentare, ONGurile, 

profesorii, tineretul, comunitatea stiintifica, mass-media. 

Anexa nr. 2 include genurile de activitate cu utilizarea organismelor modificate genetic supuse 

procedurii de participare a publicului. 

Cadrul national în domeniul conservarii diversitatii biologice prevede elaborarea Planului pentru 

dezvoltarea mecanismului de informare, educatie si participare a publicului, care ar include 

informarea si consultarea publicului, educatia si pregatirea cadrelor. 

Pe parcursul derularii proiectului „Dezvoltarea cadrului national de biosecuritate în Republica 

Moldova” au fost organizate seminare la nivel local, national si international pe problemele 

constientizarii si participarii publicului la luarea deciziilor privind reglementarea activitatilor ce se vor 

desfasura cu organisme modificate genetic. 

Starea si tendintele 

83

58. A acordat RM suport comunitatilor indigene si locale în efectuarea cercetarilor în teren pentru 

determinarea starii lucrurilor, tendintelor si factorilor de pericol în legatura cu cunostintele, inovatiile 

si practicile aplicate de comunitatile indigene si locale? (hotarârea VII/16) 

a) nu X 

b) nu, dar suportul pentru cercetarile relevante se precauta 

c) da (rugam sa prezentati informatia despre cercetarile efectuate) 

Informatia suplimentara despre cercetarile efectuate în scopul determinarii starii lucrurilor, 

tendintelor si factorilor de pericol în legatura cu cunostintele, inovatiile si practicile aplicate de 

comunitatile indigene si locale si despre masurile prioritare desemnate 

Nu sînt efectuate cercetari în scopul determinarii factorilor de pericol în legatura cu cunostintele si 

practicile comunitatilor indigene. Cercetarile vor fi efectuate dupa dotarea Centrului pentru securitate 

biologica cu utilaj necesar si acreditarea lui în modul stabilit. 

Regulamentul AKWE:Kon 

59. A initiat RM trecerea în revista a întrebarilor juridice si organizationale cu privire la efectuarea 

evaluarii impactului social, ecologic si asupra culturii, în scopul includerii cerintelor Regulamentului 

AKWE:Kon în legislatia nationala, politici si proceduri? 

a) nu X 

b) nu, dar trecerea în revista va fi efectuata în curând 

c) da, trecerea în revista este efectuata (rugam sa reflectati detaliat mai 

jos despre trecerea în revista) 

Informatia suplimentara cu privire la trecerea în revista 

60. A aplicat RM Regulamentul AKWE:Kon referitor la careva proiecte, implementarea caror se 

preconiza în locurile de amplasare a obiectelor sacre si/ori pe terenurile si în acvatorii, ocupate 

traditional de comunitatile indigene si locale (hotarârea VII/16) 

a) nu X 

b) nu, dar trecerea în revista a Regulamentului AKWE:Kon este în derulare 

c) da, intr-o masura anumita (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

d) da, într-o masura semnificativa (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

Informatia suplimentara cu privire la proiectele la care se aplica Regulamentul AKWE:Kon 

Crearea capacitatilor si Participarea Comunitatilor Indigene si locale 

61. A întreprins RM careva masuri pentru extinderea si sporirea capacitatilor comunitatilor indigene 

si locale de a fi efectiv încadrate în procesul de luare a deciziilor ce tin de aplicarea cunostintelor 

traditionale ale lor, inovatiilor si practicilor relevante pentru conservarea si utilizarea durabila a 

biodiversitatii? (hotarârea V/16) 

a) nu 

b) nu, dar unele programe se elaboreaza 

c) da, unele masuri sunt întreprinse (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X 

d) da, sunt întreprinse masuri complexe (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

Informatia suplimentara cu privire la masurile pentru extinderea si întarirea capacitatilor 

comunitatilor indigene si locale 

Republica Moldova a ratificat Conventia de la Aarhus privind accesul la informatie, justitie si 

84

participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului la 7 aprilie 1999. Totodata, 

actele legislative si normative existente, precum sînt Legea privind expertiza ecologica si evaluarea 

impactului asupra mediului înconjurator, Legea privind protectia mediului înconjurator si 

Regulamentul privind antrenarea publicului în elaborarea si adoptarea deciziilor de mediu, stipuleaza 

obligativitatea si procedura antrenarii publicului la adoptarea deciziilor la nivel local si national. 

În ultimul timp se renasc traditiile utilizarii resurselor nelemnoase ale padurii (plante medicinale, 

pomusoare, împletitul din lozie, cultivarea nucilor etc.), care deschid unele posibilitati de aplicare a 

cunostintelor traditionale si utilizarea lor în conservarea si dezvoltarea durabila a biodiversitatii 

padurilor. 

Din Fondul Ecologic National si Fondurile Ecologice Locale sînt sustinute proiecte din teritorii care 

tin de restabilirea ecosistemelor ca habitate ale pasarilor migratoare, restabilirea parcurilor vechi, 

aleilor de arbori si alt. Cetatenii sînt în drept sa faca propuneri privind luarea sub protectia statului a 

obiectelor si complexelor naturale. 

62. A elaborat RM mecanismele respective, regulamente, acte legislative ori alte initiative pentru 

activizarea si stimularea participarii active a comunitatilor indigene si locale în procesul de luare a 

deciziilor, planificarea politicii, elaborarea si realizarea activitatilor cu privire la conservarea si 

utilizarea durabila a biodiversitatii la nivel international, regional, subregional, national si local? 

(hotarârea V/16) 

a) nu 

b) nu, dar mecanismele relevante, principiile de administrare si actele 

normative se elaboreaza 

c) da, unele mecanisme, regulamente, acte normative sunt implementate 


Informatia suplimentara cu privire la mecanismele elaborate, regulamentele si actele legislative 

Conform Regulamentului privind antrenarea publicului în elaborarea si adoptarea deciziilor de 

mediu, implicarea publicului în procesul de elaborare a deciziilor privind activitatea economica, 

proiectele de constructie si reconstructie cu impact asupra mediului, consultarea publicului este 

asigurata de catre autoritatile de mediu si ale administratiei publice locale. Cheltuielile legate de 

procedura de consultare a populatiei vor fi suportate de catre persoanele fizice sau juridice, care 

vor finanta elaborarea documentatiei respective. 

Implicarea publicului în procesul elaborarii proiectelor de legi, regulamente, programe si alte 

normative se va efectua prin informarea lui despre lansarea acestor activitati de catre autoritatea 

centrala pentru mediu, care va suporta toate cheltuielile aferente. 

Cheltuielile pentru antrenarea publicului în luarea deciziilor privitor la elaborarea legilor, 

regulamentelor, programelor si altor acte normative vor fi acoperite din Fondul Ecologic National. 

Responsabilitatea pentru antrenarea publicului în elaborarea proiectelor si programelor de 

dezvoltare economica si sociala , care prevad folosirea resurselor naturale cu impact considerabil, o 

poarta autoritatea centrala de mediu, cheltuielile respective fiind suportate de catre beneficiar. 

63. A elaborat RM mecanismele pentru promovarea participarii depline si efective a comunitatilor 

indigene si locale, inclusiv propuneri concrete pentru participarea deplina, activa si efectiva a femeilor 

în realizarea tuturor elementelor programei de lucru? (anexa la hot. V/16) 

a) nu 

b) nu, dar mecanismele respective se elaboreaza 


Comentarii suplimentare cu privire la mecanismele pentru promovarea participarii depline si efective 

a femeilor comunitatilor indigene si locale în realizarea tuturor elementelor programelor de lucru 

Regulamentul privind antrenarea publicului în elaborarea si adoptarea deciziilor de mediu, aprobat 

prin Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 72 din 25.01.2000, prevede mecanismul de 

antrenare. 

În Republica Moldova, la antrenarea societatii civile în protectia mediului participa urmatoarele 

grupe: ONG-urile, în special cele de mediu, institutiile de învatamînt superior, colegiile, scolile, 

gimnaziile si liceele, proprietarii terenurilor, grupurile etnice si religioase, sindicatele si alte 

organizatii de muncitori, membrii comunitatii, inclusiv femeile, mass-media. Eficienta implicarii 

societatii civile este manifestata prin diferite forme de colaborare sectoriala si intersectoriala. În 

X 

85

municipiul Chisinau de mai multi ani exista un grup de circa 15 organizatii, care coopereaza 

permanent la realizarea diferitor proiecte ecologice prilejuite de Ziua Pamîntului, Ziua Internationala 

privind conservarea diversitatii biologice, Ziua Internationala a Mediului, alte evenimente legate de 

protectia mediului. Activitatile de plantare a arborilor s-au efectuat prin instituirea bilunarului de 

mediu pe întreg teritoriul tarii. Presa, radioul si televiziunea sînt un sprijin informational considerabil 

al societatii civile. La dispozitia publicului larg sînt publicatiile „Natura”, „Ave Natura”, „Vreau sa stiu”, 

revista stiintifica de informatie si cultura ecologica „Mediul ambiant”, revista trimestriala 

”Alternative”, buletinele informative ale REC Moldova, emisiunile radiofonice „Ecoterra”. Pentru elevi 

se editeaza revista lunara „Cultura”. Femeile fac parte din categoria publicului interesat si sînt 

implicare în mod direct în procesul de adoptare a deciziilor de mediu. 

Suportul pentru implementare 

64. A constituit RM comitete consultative nationale, subregionale si/sau regionale a comunitatilor 

indigene si locale cu privire la biodiversitate? 

a) nu X 

b) nu, dar lucrarile respective se efectueaza 

c) da 

65. Acorda RM ajutor organizatiilor comunitatilor indigene si locale în petrecerea conferintelor 

regionale cu scopul discutiilor rezultatelor deciziilor Conferintei Partilor si pregatirea catre conferinte 

în cadrul Conventiei? 

a) nu 

b) da (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X 

Informatia suplimentara cu privire la rezultatele conferintelor regionale 

Asemenea conferinte se organizeaza prin intermediul ONG-urilor si sînt sustinute financiar din 

Fondurile Ecologice Locale si Fondul Ecologic National, precum si din granturile obtinute pentru 

realizarea proiectelor din domeniu. 

66. Acorda RM suport financiar si de alta natura comunitatilor indigene si locale în elaborarea 

planurilor proprii de dezvoltare a comunitatilor si conservare a biodiversitatii, care ar permite unor 

astfel de comunitati sa adopte o abordare strategica, complexa si pe etape, acceptabila din punct de 

vedere al culturii, pentru necesitatile în domeniul dezvoltarii în corespundere cu scopurile si 

obiectivele comunitatii? 

a) nu 

b) da, într-o anumita masura (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X 

c) da, într-o masura semnificativa (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

Informatia suplimentara despre ajutorul acordat 

Suport financiar nu se acorda comunitatilor pentru elaborarea planurilor de dezvoltare a 

comunitatilor. Suport financiar se acorda, în limitele posibilitatilor pentru extinderea suprafetelor 

ariilor naturale protejate, spatiilor verzi, restaurarea parcurilor vechi, luarea sub protectia statului a 

arborilor seculari, terenurilor noi de valoare înalta. 

Boxa XLVII 





d)rezultatele realizarii Strategiei nationale si a Planului de actiune în domeniul conservarii 

diversitatii biologice; 



86

În SNPACDB sînt stipulate prevederi ce tin de elaborarea unui program complex de instruire ecologica 

si participare activa a comunitatilor indigene si locale în elaborarea programelor de dezvoltare, la 

luarea deciziilor în problemele de mediu. Legislatia de mediu prevede antrenarea publicului la toate 

nivele în luarea deciziilor de mediu. 

Au fost organizate un sir de seminare cu participarea comunitatilor locale din zona Nistrului de Jos 

privind crearea Parcului national „Nistrul de Jos” si crearea retelei ecologice în sectorul Prutului de 

Mijloc. 

În municipiul Chisinau de mai multi ani exista un grup de circa 15 organizatii, care coopereaza 

permanent la realizarea diferitor proiecte ecologice prilejuite de Ziua Pamîntului, Ziua Internationala 

privind conservarea diversitatii biologice, Ziua Internationala a Mediului, alte evenimente legate de 

protectia mediului. Activitatile de plantare a arborilor s-a efectuat prin instituirea bilunarului de mediu 

pe întreg teritoriul tarii. Presa, radioul, si televiziunea sînt un suport informational considerabil al 

societatii civile. La dispozitia publicului larg sînt publicatiile „Natura”, „Ave Natura”, „Vreau sa stiu”, 

revista stiintifica de informatie si cultura ecologica „Mediul ambiant”, revista trimestriala ”Alternative”, 

buletinele informative ale REC Moldova, emisiunile radiofonice „Ecoterra”. Pentru elevi se editeaza 

revista lunara „Cultura”. 

Articolul 9 – Conservarea ex-situ 

67. ? La articolul 9 (a) si (b): A adoptat RM masuri pentru conservarea ex-situ a componentelor 

diversitatii biologice native pentru RM si originare din afara hotarelor RM? 

a) Nu 

b) nu, dar se trec în revista masurile potentiale 

c) da, anumite masuri sunt adoptate (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X 

d) da, sunt adoptate masuri complexe (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

Informatia suplimentara cu privire la masurile adoptate pentru conservarea ex-situ a componentelor 

diversitatii biologice native pentru RM si originare din afara hotarelor RM 

Biodiversitatea ex-situ a Republicii Moldova include, în primul rînd, taxoni de plante si animale 

autohtone domesticite, dar si diverse specii, soiuri, forme introduse si pe larg utilizate în ramurile 

economiei nationale (medicina, industria alimentara, tehnica etc.), inclusiv activitati de ameliorare a 

starii mediului. Ponderea genofondului biotic autohton, mentinut si utilizat în conditii ex-situ, este mult 

mai mare decît a celui de origine autohtona si constituie cca 14 000 de specii. SNPACDB prevede planul 

de actiune în domeniul protectiei ex-situ a biodiversitatii. Conform acestui plan a fost elaborata si 

aprobata Legea nr.755-XV din 21.12.2001 privind securitatea biologica . Implementarea activitatilor 

în domeniul protectiei ex-situ a biodiversitatii necesita 374 000 dolari SUA. 

68.? La articolul 9 (c): A adoptat RM masuri de reîntroducere a speciilor periclitate în habitatele lor 

naturale cu conditiile respective? 

a) Nu 


c) da, unele masuri sunt întreprinse(rugam sa reflectati detaliat mai jos) X 

d) da, sunt întreprinse masuri complexe (rugam sa reflectati detaliat mai 

jos) 

Informatia suplimentara cu privire la reintroducerea speciilor periclitate în habitatele lor naturale cu 

conditiile respective 

Conservarea in-situ a speciilor de plante este prevazuta în SNPACDB nationala si Primul raport national 

87

cu privire la diversitatea biologica. Lumea vegetala a Republicii Moldova include 5513 specii de plante. 

Problema reducerii diversitatii speciilor este una de ordin global. Starea populatiilor speciilor de plante 

vulnerabile si periclitate se afla într-un declin continuu. În prima editie a Cartii Rosii a Republicii 

Moldova (1978) au fost incluse 26 specii de plante, iar în editia a 2-a (2001) - 117 specii de plante si 9 

specii de ciuperci. Din numarul total de plante periclitate si vulnerabile 46 specii sînt caracteristice 

ecosistemelor forestiere, 31 - ecosistemelor de stepa, 18 - ecosistemelor de lunca, 18 - ecosistemelor 

petrofite si 4 specii - pentru ecosistemele acvatice. În Cartea Rosie Europeana sînt incluse Crinul de 

balta (Trapa natans) si Papucul Venerei (Cypripedium calceolus L). 

În scopul protectiei speciilor este necesar: 

• stabilirea unui sistem de inventariere sistemica si monitoring a speciilor periclitate si elaborarea 

metodelor de protectie a acestora 

• pregatirea programelor de actiune pentru speciile pe cale de disparitie la nivel national si 

international. 

69.? La articolul 9(d): A aprobat RM masuri pentru reglementari si reglari a extragerii resurselor 

biologice din habitatele lor naturale în scopul conservarii ex-situ, într-o maniera care nu ar periclita 

ecosistemele si populatiile speciilor in-situ? 

a) Nu 




Informatia suplimentara cu privire la masurile pentru reglementari si reglari a extragerii resurselor 

biologice din habitatele lor naturale în scopul conservarii ex-situ, într-o maniera care nu ar periclita 

ecosistemele si populatiile speciilor in-situ 

În activitatile de conservare a diversitatii biologice o atentie mare se acorda dezvoltarii si protectiei 

fondului genetic în afara habitatelor naturale ex-situ prin conservarea speciilor în gradini botanice si 

zoologice, asigurarea supravietuirii, reproducerii în ecosistemele naturale, în special a celor rare si 

periclitate. 

Boxa XLVIII 








b) Au fost stabiliti indicatorii de baza ai monitoringului eficientei realizarii Conventiei privind 

diversitatea biologica. La fel au fost stabilite nivelurile si componentele evaluarii si conservarii 

diversitatii biologice si preconizate obiectivele de viitor. Indicatorii de baza vor fi utilizati pentru 

elaborarea Rapoartelor Nationale despre realizarea cerintelor Conventiei privind diversitatea 

biologica, asigurarea bazei informationale în ce priveste luarea deciziilor politice, activitatile 

structurilor institutionale de baza în domeniul respectiv si informarea publicului. Se efectueaza 

monitoringul componentelor biodiversitatii, îndeosebi a celor care necesita masuri stringente de 

conservare si care pot fi utilizate durabil. Se evidentiaza si controleaza factorii care au un impact 

puternic negativ asupra conservarii biodiversitatii. 

d) A fost elaborata Lista speciilor de plante si animale de importanta internationala si nationala ce 

necesita protectie prioritara. În aceasta lista sînt incluse specii de plante si animale protejate în cadrul 

Conventiei privind conservarea vietii salbatice si habitatele naturale din Europa (Berna, 1979), 

Conventiei privind conservarea speciile migratoare de animale salbatice (Bonn,1979) si Conventiei 

privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie (CITES, 

Washington, 1973), iar la nivel national - speciile periclitate si cele incluse în Cartea Rosie a Republicii 

Moldova. Au fost trasate obiectivele de perspectiva pentru optimizarea raportului suprafetelor 

ecosistemelor naturale si a celor antropizate. 

În SNPACDB si Primul raport national cu privire la diversitatea biologica a fost stabilit pentru 

88

implementare un complex de masuri privind restabilirea si conservarea biodiversitatii la toate 

nivelurile: genetic, specific si ecosistemic. 

În protectia speciilor în afara habitatelor naturale (ex-situ) o mare atentie se acorda dezvoltarii si 

protectiei fondului genetic. Printre actiunile prioritare în acest domeniu sînt: 

- înregistrarea si evaluarea plantelor cultivate, animalelor domestice, colectiilor de plante si 

microorganisme, certificarea si asigurarea lor cu fondurile necesare; 

- optimizarea capacitatilor institutionale ale bancilor de gene de plante cultivate; 

- conservarea speciilor în gradinile botanice si zoologice, asigurarea supravietuirii, reproducerii 

si reintroducerii în ecosistemele naturale, în special a celor rare si periclitate. 

Printre obstacolele principale întîmpinate în procesul de realizare a SNPACDB pot fi mentionate: 

- incapacitatea bugetului de stat si a celui local de a finanta suficient masurile necesare pentru 

conservarea si restabilirea diversitatii biologice; 

- imperfectiunea mecanismului economic-financiar, care nu stimuleaza conformarea agentilor 

economici la cerintele de mediu. 

Articolul 10 – Utilizarea durabila a componentelor diversitatii 

biologice 

70 ? La articolul 10 (a): A integrat RM consideratiunile de conservare si utilizare durabila a 

resurselor biologice în procesul de luare a deciziilor la nivel national? 

a) nu 

b) nu, dar se întreprind masuri X 

c) da, în unele sectoare relevante (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

d) da, în majoritatea sectoarelor relevante (rugam sa reflectati detaliat mai 

jos) 

Informatia suplimentara cu privire la integrarea consideratiunilor de conservare si utilizare durabila 

a resurselor biologice în procesul de luare a deciziilor la nivel national 

Programele, strategiile, conceptiile, actele legislative si normative în domeniul dezvoltarii durabile a 

resurselor biologice si în domeniul mediului contin compartimente si consideratiuni privind 

conservarea si utilizare durabila a resurselor biologice (vezi SNPACDB cap.II Strategia Conservarii 

Biodiversitatii, pct. 1 Scopul strategiei) 

71? La articolul 10(b): a adoptat RM masuri cu privire la utilizarea resurselor biologice pentru ca sa 

evite ori minimalizeze impactul negativ asupra biodiversitatii? 

a) nu 

b) nu, dar masurile potentiale se trec în revista 

c) da, unele masuri sunt întreprinse(rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

d) da, sunt întreprinse masuri complexe (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X 

Informatia suplimentara cu privire la masurile adoptate în domeniul utilizarii resurselor biologice 

pentru a evita ori minimaliza impactul negativ asupra biodiversitatii 

În Republica Moldova exista un sistem legal de supraveghere a utilizarii resurselor naturale. 

Dobîndirea, extragerea si colectarea resurselor naturale (animale, plante, resurse minerale, resurse 

biologice acvatice, produse lemnoase etc.) si importul/exportul acestora sunt supuse autorizarii. În 

acest scop se elibereaza urmatoarele documente: autorizatie pentru colectarea/dobîndirea animalelor 

si plantelor; autorizatie pentru pescuit; autorizatie pentru taierea vegetatiei forestiere; acord de 

mediu pentru import/export a animalelor/plantelor; certificate pentru înregistrarea colectiilor de 

animale/plante; Permis/certificat CITES. 

Controlul departamental asupra folosirii resurselor naturale tine de organele de stat care le 

gestioneaza (de exemplu, în fondul forestier de stat acest control se efectueaza de catre autoritatea 

silvica centrala), iar controlul de stat în domeniu tine de competenta Ministerului Ecologiei si 

Resurselor Naturale si se realizeaza prin intermediul Inspectoratului Ecologic de Stat. 

Baza legislativa si normativa în acest sens este destul de impunatoare si completa. 

Pe parcursul ultimilor trei ani în tara se implementeaza un proiect în agricultura care are ca obiectiv 

încurajarea fermierilor si autoritatilor publice locale pentru implementarea principiilor unei agriculturi 

durabile, care ar contribui la minimizarea efectelor negative asupra mediului înconjurator, inclusiv 

89

asupra biodiversitatii. 

72. ? La articolul 10 (c): a întreprins RM masuri pentru pastrarea si încurajarea metodelor 

traditionale de utilizare a resurselor biologice, care sunt compatibile cu cerintele de conservare ori 

utilizare durabila? 

a) Nu 




Informatia suplimentara cu privire la masurile întreprinse pentru pastrarea si încurajarea metodelor 

traditionale de utilizare a resurselor biologice, care sunt compatibile cu cerintele de conservare ori 

utilizare durabila 

Astfel de prevederi sînt incluse în SNPACDB la compartimentul III.1.A.1.3. Integrarea cerintelor 

conservarii biodiversitatii în politicile sectoriale. 

73.? La articolul 10(d): a adoptat RM masuri ce tin de acordarea suportului populatiei locale pentru 

elaborarea si realizarea activitatilor de restabilire în ariile degradate, unde diversitatea biologica a 

fost redusa? 

a) nu 




Informatia suplimentara cu privire la masurile ce tin de acordarea suportului populatiei locale pentru 

elaborarea si realizarea activitatilor de restabilire în ariile degradate, unde diversitatea biologica a 

fost redusa 

În Republica Moldova exista multe terenuri, supuse proceselor de degradare a solului si biotei. În 

anul 2000 a fost adoptata Legea nr.1041 – XV privind ameliorarea prin împadurire a terenurilor 

degradate. 

Guvernului Japoniei acorda suport Republicii Moldova în scopul împaduririi terenurilor degradate sau 

crearii pasunilor pe aceste terenuri. 

74.? A identificat RM indicatorii si masurile de stimulare pentru sectoarele importante în domeniul 

conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii (hotarârea V/24) 

a) nu 

b) nu, dar în prezent se evalueaza indicatorii si masurile de stimulare 

potentiale 

c) da, indicatorii si masurile de stimulare sunt determinate (rugam sa 


Informatia suplimentara cu privire la identificarea indicatorilor si masurilor de stimulare pentru 

sectoarele importante în domeniul conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii 

Fondul Ecologic National si fondurile ecologice locale au lansat programe special pentru finantarea 

granturilor în domeniul împaduririi terenurilor degradate, crearii padurilor pe terenuri private si 

crearea spatiilor verzi în localitati rurale si urbane. 

Totodata, masuri speciale economice pentru pastrarea biodiversitatii în landsafturile agricole sînt 

incluse în SNPACDB la compartimentul III.Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii 

biologice. Punct.8. Protectia biodiversitatii ecosistemelor agricole. 

Legea nr.1041 – XV din 15.06.2000 privind ameliorarea prin împadurire a terenurilor degradate 

prevede scutirea de impozite pentru o perioada de 25 de ani pentru terenurile ameliorate prin 

împadurire. 

Exista Programa de dezvoltare a culturii nucului (Juglans regia) în tara. 

75. ? A implementat RM practici, programe si politici de utilizare durabila a diversitatii biologice, în 

special pentru reducerea saraciei? (hotarârea V/24) 

X 

90

a) nu 

b) nu, dar se trec în revista potentialele practici, programe si politici 

c) da, unele practici, programe si politici sunt implementate X 

d) da, sunt implementate programe complexe si politici (rugam sa reflectati 


Informatia suplimentara despre programe si politici care asigura utilizarea durabila 

În Republica Moldova se implementeaza Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei 

(2004 – 2006), aprobata prin Legea nr. 398-XV din 2.12.2004, care prevede activitati specifice la 

compartimentul “Protectia mediului si utilizarea durabila a resurselor naturale” si în Anexa nr. 6. 

Planul actiunilor prioritare. La nivel national: elaborarea cadrului legislativ si institutional pentru 

implementarea conventiilor internationale de mediu la care Republica Moldova este parte. La nivel 

local: reabilitarea , ameliorarea si perfectionarea managementului pasunilor comunale; crearea 

retelei ecologice în cursul de mijloc al rîului Prut etc. 

76.? A elaborat ori a cercetat RM mecanismele pentru atragerea sectorului privat la realizarea 

initiativelor cu privire la utilizarea durabila a biodiversitatii? (hotarârea V/24) 

a) nu 

b) nu, dar mecanismele se elaboreaza X 

c) da, mecanismele sunt implementate (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

Informatia suplimentara cu privire la elaborarea mecanismelor pentru atragerea sectorului privat la 

realizarea initiativelor cu privire la utilizarea durabila a biodiversitatii 

Politica de stat reflectata în unele documente (conceptii, strategii, planuri de actiune) prevede 

astfel de masuri. De exemplu, în SNPADB la compartimentul III.1.A.1.3. Integrarea cerintelor 

conservarii biodiversitatii în politicile sectoriale, litera c) complexul agroindustrial prevede: 

încurajarea fermierilor în conservarea componentelor biodiversitatii (habitatele speciilor rare, locurile 

de reproducere, caile de migratie etc.) prin acordarea stimulentelor respective. Unele acte legislative 

în domeniul silviculturii prevad stimularea crearii padurilor private, însa mecanismele economice 

pentru încurajarea populatiei la astfel de activitati înca nu sînt elaborate. 

77. ? A initiat RM procesele de aplicare a Principiilor si Regulamentelor Addis-Ababa cu privire la 

utilizarea durabila a biodiversitatii? (hotarârea VII/12) 

a) nu 

b) nu, dar principiile si regulamentele se studiaza 

c) da, procesul se afla la etapa de planificare X 

d) da, procesul a fost initiat (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

Informatia suplimentara despre procesul de aplicare a Principiilor si Regulamentelor Addis-Ababa cu 

privire la utilizarea durabila a biodiversitatii 

Principiile din Addis- Ababa cu privire la utilizarea durabila a biodiversitatii se studiaza în cadrul 

Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale – Focal Point al Conventiei privind diversitatea biologica. 

Unele principii, precum cum ar fi armonizarea legislatiei, se aplica în gestionarea resurselor biologice. 

78. A întreprins RM careva initiative ori actiuni pentru elaborarea si transferul tehnologiilor si 

alocarea resurselor financiare în scopul aplicarii Principiilor si Regulamentelor Addis-Ababa cu privire 

la utilizarea durabila a biodiversitatii? (hotarârea VII/12) 

a) nu X 

b) nu, dar programele respective se elaboreaza 

c) da, anumite tehnologii sunt elaborate si transmise si sunt alocate resurse 

financiare limitate (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

d) da, multe tehnologii sunt elaborate si transferate si alocate resurse 

91

financiare semnificative (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

Informatia suplimentara cu privire la elaborarea si transferul tehnologiilor si alocarea resurselor 

financiare în scopul aplicarii Principiilor si Regulamentelor Addis-Ababa cu privire la utilizarea 

durabila a biodiversitatii 

Diversitatea biologica si Turismul 

79. ? A stabilit RM mecanismele de efectuare a evaluarilor, a monitoringului si de apreciere a 

impactului turismului asupra biodiversitatii? 

a) Nu 

b) Nu, dar mecanismele se elaboreaza 

c) Da, mecanismele sunt elaborate (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X 

d) Da, mecanismele existente se trec în revista 

Informatia suplimentara cu privire la stabilirea mecanismelor în scopul efectuarii evaluarii, 

monitoringului si de apreciere a impactului turismului asupra biodiversitatii 

SNPACDB si Starategia Dezvoltarii Durabile a Turismului în Republica Moldova stipuleaza evaluarea 

impactului turismului asupra biodiversitatii. 

80. ? A sustinut RM programele de educatie si pregatire a cadrelor pentru operatorii de turism în 

scopul constientizarii lor despre impactul turismului asupra biodiversitatii si îmbunatatirea 

potentialului tehnic la nivel local pentru reducerea impactului? (hotarârea V/25) 

a) Nu 

b) Nu, dar programele se elaboreaza X 

c) Da, programele sunt implementate (rugam sa reflectati detaliat mai jos) 

Comentarii suplimentare cu privire la programele de educatie si pregatire a cadrelor pentru 

operatorii de turism 

Strategia de dezvoltare durabila a turismului în Republica Moldova pentru anii 2003-2015, aprobata 

prin Hotarîrea Guvernului nr. 1065 din 02.09.2003, prevede în Capitolul 1.3 principii de informare, 

educare, încurajare si atragere a populatiei locale în procesul de dezvoltare a industriei turismului. 

81. Asigura RM crearea potentialului si a resurselor financiare pentru comunitatile indigene si locale 

în scopul mentinerii participarii lor la elaborarea politicii în domeniul turismului, la planificarea 

dezvoltarii, la elaborarea produsului si a managementului? (hotarârea VII/14) 

a) nu 

b) nu, dar programele respective se studiaza 

c) da, unele programe sunt realizate (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X 

d) da, sunt realizate programe complexe (rugam sa reflectati detaliat mai 

jos) 

Comentarii suplimentare la crearea potentialului si a resurselor financiare pentru comunitatile 

indigene si locale în scopul mentinerii participarii lor la elaborarea politicii în domeniul turismului, la 

planificarea dezvoltarii, la elaborarea produsului si a managementului 

În cadrul Ministerului Culturii si Turismului se implementeaza proiecte ce stipuleaza crearea 

potentialului si a resurselor financiare pentru comunitatile locale din Republica Moldova. 

82. A integrat RM cerintele Regulamentelor cu privire la biodiversitate si dezvoltare a turismului în 

strategiile si planurile nationale de dezvoltare a turismului, în strategiile nationale si planurile de 

actiune cu privire la conservarea biodiversitatii (SNPACDB) si în alte strategii sectoriale adiacente? 


92

a) Nu, dar în prezent se studiaza cerintele regulamentelor 

b) Nu, dar în prezent se studiaza planul de încadrare a cerintelor 

regulamentelor în strategiile respective 

c) Da, unele principii ale regulamentelor sunt incluse în careva planuri 

sectoriale si în SNPACDB (rugam sa indicati concret care principiu si în ce 

sector ) 

d) Da, multe principii ale regulamentelor sunt incluse în planurile 

sectoriale respective si SNPACDB (rugam sa indicati concret care principiu si 

în ce sector ) 

Informatia suplimentara cu privire la sectoarele în care au fost integrate principiile regulamentelor 

cu privire la realizarea masurilor ce tin de dezvoltarea turismului si a diversitatii biologice 

În Strategia de dezvoltare durabila a turismului in Republica Moldova pentru anii 2003-2015 (HGRM 

Nr. 1065 din 02.09.2003), Capitolul 1.3 „Principiile si obiectivele turismului durabil” include cerintele 

cu privire la conservarea si utilizarea durabila a biodiversitatii. Dezvoltarea durabila a turismului 

conteaza pe durabilitatea ecologica, care garanteaza o dezvoltare adecvata în conditii de conservare 

a diversitatii biologice si a resurselor biologice. La subcapitolul 5.7.3 din capitolul 5.7 „Turismul 

ecologic” în calitate de directii strategice se preconizeaza armonizarea legislatiei ecologice în vigoare 

conform standardelor internationale si extinderea fondului ariilor protejate de stat la nivel local, 

raional si national. 

SNPACDB (cap.1.3.3., pp.b. – activtati economice) stipuleaza mentinerea si extinderea capacitatilor 

potentialului natural pentru satisfacerea cerintelor recreationale si de agrement. 

SCERS (capitolele 6.11 si 6.12) includ cerinte privind conservarea biodiversitatii si dezvoltarea 

turismului în Republica Moldova. 

Boxa XLIX 






diversitatii biologice ; 



Actiunile prevazute de Articolul 10 sînt stabilite la nivel strategic, însa sînt slab implementate. 

Sînt create premise destul de impunatoare pentru încurajarea participarii publicului la realizarea 

masurilor de protectie si conservare a resurselor naturale, inclusiv biologice, reiesind din activitatile de 

turism. 

În Republica Moldova activitatile în domeniul dezvoltarii turismului se afla la un început de cale, 

inclusiv în ceea ce tine de instruirea persoanelor care activeaza în acest domeniu, pentru cunoasterea 

principalelor instrumente de protectie a mediului si a resurselor naturale. 

Articolul 11 – Masurile de stimulare 

83. ? Sunt adoptate în RM programe de determinare si adoptare a masurilor din punct de vedere 

economic si social cere ar stimula conservarea si utilizarea durabila a componentelor diversitatii 

biologice? 

a) nu 

b) nu, dar programe corespunzatoare se elaboreaza 

c) da, unele programe sunt introduse (descrieti mai detaliat) X 

d) da, sunt introduse programe complexe (descrieti mai detaliat) 

X 

93

Obiectii suplimentare referitoare la programul de constatare si implementare a stimulentelor ce tin de 

conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice 

În Republica Moldova se aplica numai unele elemente ale mecanismului economic ce tin de domeniu, 

precum ar fi cele din: 

A. Anexa nr. 1 la Legea regnului animal: punctul 60 care stipuleaza ca persoanele care au 

depistat contravenientii regulilor si termenilor de vînatoare primesc pe lînga recompensa în bani si 

cea în natura - pîna la 100% din carnea penatelor si iepurilor confiscati si au prioritate la procurarea 

carnii animalelor copitate dobîndite ilicit; punctul 87 prevede ca persoanelor care au depistat 

nemijlocit contravenientii li se acorda premii, iar persoanei care a depistat contraventia, în care 

organele judiciare si de ancheta au descoperit actiuni de ordin penal, i se acorda un premiu în 

marime de 10 salarii minime; punctul 88 lit. c) prevede ca mijloacele ramase la contul special dupa 

acordarea premiilor se utilizeaza pentru premierea persoanelor care participa activ la dezvoltarea 

gospodariei cinegetice. 

B. Anexa nr. 2 la Legea regnului animal: punctul 26 alin. 2) care stipuleaza ca din sumele ramase la 

contul Serviciului piscicol pîna la 50% pot fi folosite pentru stimularea lucratorilor Serviciului Piscicol 

si inspectorilor obstesti; 

C. Legea privind protectia mediului înconjurator: articolul 85 lit.h) prevede folosirea mijloacelor 

fondurilor ecologice (national, local) pentru premierea colectivelor - indiferent de apartenenta 

departamentala - care au adus un aport real în domeniul protectiei mediului. Sumele pentru 

premiere nu vor depasi rata de 1% din Fondul Ecologic National, si 5% din Fondurile ecologice locale. 

84. ? Este asigurata de RM elaborarea mecanismelor sau cailor ce garanteaza includerea respectiva a 

valorilor de piata si a altor valori a biodiversitatii în planurile, politica, programele si alte domenii 

corespunzatoare (hotarîrea III/18, IV/10) 

a) nu 

b) nu, dar programe corespunzatoare se elaboreaza X 

c) da, mecanismele sînt introduse (faceti o descriere detaliata ) 

d) da, detinem rezultatele efectuarii generalizarii eficientei mecanismelor 

(faceti o descriere detaliata) 

Obiectii suplimentare referitoare la mecanismul sau caile de reglare a valorilor de piata si a altor valori 

a biodiversitatii incluse în planurile, politicile si programele corespunzatoare 

85.? A realizat RM elaborarea programei de pregatire a cadrelor si creare a potentialului pentru 

realizarea masurilor de stimulare si sustinere a initiativelor sectorului privat (hotarîrea III/18) 

a) nu 

b) nu, dar programe corespunzatoare se elaboreaza 

c) nu, unele programe sunt introduse X 

d) da, majoritatea programelor sunt introduse 

86.Tine cont RM de propunerile referitoare la elaborarea si aplicarea masurilor de stimulare, specificate 

în anexa la hotarîrea VI/15, la elaborarea si aplicarea masurilor de stimulare în asigurarea conservarii si 

utilizarii durabile a biodiversitatii (hotarîrea VI/15) 

a) nu 

b) da (faceti o descriere detaliata) X 

Informatia suplimentara despre propunerile acceptate în procesul elaborarii si aplicarii masurilor de 

stimulare pentru asigurarea conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii 

În legislatia Republicii Moldova sînt slab dezvoltate aspectele referitor la stimularea agentilor 

economici si a proprietarilor de terenuri privind protectia si conservarea diversitatii biologice. Pe viitor 

este necesar de elaborat programe speciale în acest domeniu. De asemenea, este necesar de elaborat si 

de aprobat mecanismele si caile de promovare a programelor nationale de stimulare a agentilor 

economici, de pregatire si perfectionare a cadrelor. La fel de importanta este si elaborarea programelor 

94

sectoriale ca parti indispensabile ale politicii de stat în domeniul respectiv. 

87. A obtinut RM careva rezultate în lichidarea sau atenuarea politicii sau practicii care creeaza 

stimulari vicioase fata de conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice (hotarîrea VII/18) 

a) Nu 

b) nu, în momentul de fata se dezvaluie o asa politica 

c) da, politica corespunzatoare si practica sunt determinate dar nu pe deplin 

eliminate sau atenuate (faceti o descriere detaliata) 

d) da, politica si practica corespunzatoare sunt eliminate sau atenuate (faceti o 


Informatia adaugatoare despre identificarea ori/sau eliminarea sau atenuarea stimulentelor vicioase 

Întru lichidarea practicii care creeaza stimulari vicioase fata de conservarea si utilizarea durabila a 

diversitatii biologice, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale a sesizat într-un sir de acte normative 

agentii economici, activitatea carora poate avea un impact negativ asupra biodiversitatii. Aceste cazuri 

nu sînt frecvente, însa persista în unele arii naturale protejate de stat cum sînt: Rezervatia Stiintifica 

„Prutul de Jos” – pe teritoriul careia se extrage titei de catre Compania „Redeco”, 

Gradina Botanica (Institut) – pe teritoriul careia ilegal este desfasurata o activitate economica a firmei 

„Elat-Rentservice”, 

Monumentul naturii „Pestera carstica „Emil Racovita” – în imediata apropiere a careia activeaza 

Întreprinderea mixta moldo-germana „CMC-Knauf” SA cariera de ghips „Criva-Knauf”. 

În cazul cînd se încalca grav prevederile legislatiei de mediu, Ministerul Ecologiei si Resurselor 

Naturale intervine prompt împotriva acestor actiuni, care conduc la degradarea ecosistemelor si 

biodiversitatii. 

Boxa L 








În Republica Moldova lipsesc înlesnirile fiscale pentru masurile de mentinere a biodiversitatii, taxele 

speciale pentru procesele de producere care afecteaza biodiversitatea, asigurarea ecologica obligatorie a 

tehnologiilor cu impact negativ asupra mediului ecologic periculoase, creditarea preferentiala etc. 

Articolul 12 – Cercetarile si instruirea cadrelor 

88. ? Sunt elaborate de catre RM programe de instruire stiintifico-tehnica si de pregatire a cadrelor 

pentru realizarea actiunilor de identificare, conservare si utilizare durabila a diversitatii biologice si a 

componentelor ei (Articolul 12, p. A)? 

a) Nu 

b) nu, programul se elaboreaza 

c) da, programele sunt aplicate (faceti o descriere detaliata) X 

Informatia adaugatoare referitoare la programele de instruire stiintifico-tehnica si de pregatire a 

cadrelor pentru realizarea actiunilor de identificare, conservare si utilizare durabila a diversitatii 

biologice 

X 

95

Pregatirea cadrelor în domeniu se efectueaza în institutiile de învatamînt superior din tara: 

Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul la Chisinau, Universitatea 

Agrara de Stat din Moldova si Universitatea Tehnica a Moldovei. În fiecare an sunt pregatite 

contingentele de specialisti în urmatoarele domenii: biologie-134; pedologie-17; geografie-117; 

ecologie-30; protectia apelor-24; drept ecologic-13; silvicultura-15; piscicultura-12. Ministerul Ecologiei 

si Resurselor Naturale în cooperare cu institutiile internationale (Banca Mondiala, Programul TACIS) 

organizeaza cursuri de instruire a cadrelor în diferite domenii ale protectiei mediului si biodiversitatii. 

89. ? Încurajeaza si stimuleaza RM cercetarile stiintifice ce contribuie la conservarea si utilizarea 

durabila a diversitatii biologice (Articolul 12, p. B)? 

a) nu 


Informatia adaugatoare despre cercetarile stiintifice ce contribuie la conservarea si utilizarea durabila a 


Anual în cadrul Academiei de Stiinte a Moldovei si Institutului National de Ecologie sunt finantate 

cercetari stiintifice ce contribuie esential la conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice 

90. ? Încurajeaza RM folosirea rezultatelor stiintifice, obtinute în cadrul cercetarilor diversitatii 

biologice, la elaborarea metodelor de conservare si utilizare durabila a resurselor biologice si 

colaboreaza ea în utilizarea acestor rezultate (Articolul 12, p, c) 

a) nu 


Informatia adaugatoare despre folosirea rezultatelor stiintifice, obtinute în cadrul cercetarilor 

diversitatii biologice, la elaborarea metodelor de conservare si utilizare durabila a biodiversitatii 

Rezultatele cercetarilor în domeniu pot servi ca o baza stiintifica preliminara pentru viitoarele activitati 

efective de conservare a diversitatii genetice, speciilor si ecosistemelor. Institutiile academice, 

universitare si ramurale, din lipsa de finante, nu abordeaza profund problemele-cheie în domeniul 

protectiei si restabilirii capitalului natural. 

Boxa LI. 








Articolul 13 – Constientizarea si sporirea nivelului de informare a 

populatiei 

91. Realizeaza RM Strategia în domeniul Asigurarii Relatiilor, Sporirea Nivelului de Constientizare si 

Informare a Populatiei (ARSCIP) si stimuleaza ea participarea populatiei în acordarea sustinerii 

Conventiei? (Scopul 4.1, Planul Strategic) 

a) nu X 

b) nu, strategia ARSCIP se elaboreaza 

96

c) da, strategia ARSCIP este elaborata si participarea populatiei se stimuleaza 

la un nivel scazut (faceti o descriere detaliata) 

d) da, strategia ARSCIP este elaborata si participarea populatiei se stimuleaza 

la un nivel avansat (faceti o descriere detaliata) 

Informatia adaugatoare referitoare la realizarea strategiei ARSCIP si stimularii participarii populatiei în 

acordarea sustinerii Conventiei 

92. Dezvolta RM careva activitati pentru a contribui la realizarea strategiei în domeniul asigurarii 

relatiilor, sporirea nivelului de constientizare si informare a populatiei stipulata în anexa la hotarîrea 

VI/19? (hotarîrea VI/19) 

a) Nu X 

b) nu, se elaboreaza anumite programe 

c) da, se petrec anumite activitati (faceti o descriere detaliata ) 

d) da, se petrec multe activitati (facesi o descriere detaliata) 

Obiectii referitoare la activitatile îndreptate spre a contribui la realizarea programei de lucru a ARSCIP 

93. Realizeaza RM o propaganda insistenta si eficienta a problemelor legate de conservarea 

biodiversitatii prin intermediul presei, diferitor mijloace de informare, legaturi cu populatia si retele de 

comunicare la nivel national? (hotarîrea VI/19) 

a) nu 


c) da, în masura redusa (faceti o descriere detaliata) X 

d) da, în masura avansata (faceti o descriere detaliata) 

Comentarii referitoare la propaganda problemelor legate de conservarea biodiversitatii prin 

intermediul presei, diferitor mijloace de informare, legaturi cu populatia si retele de comunicare la nivel 

national 

Republica Moldova a ratificat la 7 aprilie 1999 Conventia de la Aarhus. Drept rezultat a fost 

organizat Centrul Informational de Mediu în cadrul Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale 

( cu suportul financiar al Guvernului Danemarcei), care 

difuzeaza permanent informatie ce tine de mediu. 

O contributie esentiala la constientizarea publicului aduc programele speciale permanente ale 

televiziunii nationale („Ave natura”) si radioului („Ecoterra”), seminarele si expeditiile organizate de 

catre Miscarea Ecologista din Moldova. În prezent principalele publicatii consacrate protectiei mediului, 

în care se reflecta si problemele privind conservarea biodiversitatii, sunt ziarele “Natura” si “Gutta”, 

revista „Mediul Ambiant”. Din mai 2005 Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale publica lunar 

„Buletinul Ecologic”, publicatia fiind un nou pas întru implementarea prevederilor Conventiei Aarhus 

privind accesul la informatie, justitie si participarea publicului la adoptarea deciziilor de mediu. 

Centrul Informational de Mediu si biblioteca REC Moldova sunt cele mai populare si utile puncte 

de informare în domeniul protectiei mediului, în general, si al diversitatii biologice în particular. 

Problemele conservarii diversitatii biologice sunt reflectate si pe sit-urile unor ONG – uri, precum sînt 

Miscarea Ecologista din Moldova, „Ecospectr”, „Bios”, REC-Moldova, Oficiul „Biodiversitatea”, Societatea 

Ecologica „BIOTICA”, „Ecotera” s.a. 

94. Popularizeaza RM aspectele legate de biodiversitate în domeniul informatizarii, instruirii si 

constientizarii populatiei la nivel local? (hotarîrea VI/19) 

a) nu 


97

Informatia adaugatoare despre lucrul de popularizare la nivel local a aspectelor legate de conservarea 

biodiversitatii în domeniul informatizarii, instruirii si constientizarii populatiei 

Legea nr. 982-XIV din 11.05.2000 privind accesul la informatie descrie drepturile si modalitatile de 

acces la informatia oficiala si creeaza premise reale pentru antrenarea efectiva a publicului în 

elaborarea si adoptarea deciziilor de mediu . 

Actiunile de conservare si utilizare durabila a biodiversitatii la nivel local se înfaptuiesc cu 

participarea autoritatilor publice locale, ONG-rilor, institutiilor de învatamînt superior, scolilor, 

gimnaziilor si liceelor. În ultimul timp, comunitatea neguvernamentala joaca un rol important în 

promovarea principiilor dezvoltarii durabile. Astfel, ONG-urile, reprezentând mici grupuri ale populatiei 

locale, sunt cele mai active în identificarea si solutionarea problemelor de mediu la nivel local si 

national. 

Unul dintre primele proiecte de succes implementate de catre REC Moldova este Programul de 

Cooperare cu ONG-urile si Partenerii Locali (Programul de Granturi), care are scopul de a sustine 

independenta si viabilitatea comunitatii neguvernamentale care activeaza în domeniul protectiei 

mediului din Republica Moldova si de a consolida cooperarea dintre ONG-uri si partenerii locali 

(autoritati publice locale, reprezentanti ai bussines-ului si alte grupuri de interese) în scopul atingerii 

obiectivelor dezvoltarii durabile si prevenirii degradarii mediului înconjurator. 

În cadrul programelor de granturi ala REC Moldova au fost implementate circa 300 proiecte în 

domeniul protectiei mediului înconjurator, cu suportul financiar al Comisiei Europene, USEPA, DANCEE, 

UNDP/GEF, implicînd mai mult de 140 ONG-uri atît din Republica Moldova, cît si din România si Ucraina. 

În 2004 REC Moldova, cu sustinerea financiara a Comisiei Europene, a finantat 20 de proiecte mici 

transfrontaliere si de cooperare privind educatia ecologica, dezvoltarea ecoturismului, protectia 

biodiversitatii si ariilor naturale protejate. 

În scopul îmbunatatirii conditiilor pentru conservarea diversitatii biologice si a situatiei 

agroecologice, restaurarea ecologica si crearea conditiilor pentru folosirea durabila a resurselor 

diversitatii biologice, Oficiul Biodiversitatea de pe lînga Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale a 

realizat Programul granturilor mici în cadrul proiectului “Activitati cu privire la dezvoltarea capacitatilor 

nationale în domeniul conservarii biodiversitatii în Republica Moldova”, sustinut financiar de catre 

Banca Mondiala- Fondul Ecologic Global. ONG “Ecospectr” a sustinut o serie de activitati în raioanele 

Râscani, Glodeni si Falesti avînd ca subiect conservarea diversitatii biologice si crearea retelei ecologice 

în cursul de mijloc al rîului Prut. 

95. Acorda RM sprijin activitatilor nationale, regionale si internationale, prioritatile carora sunt 

determinate în cadrul initiativei Globale, prin instruire si ridicarea nivelului de informare a populatiei? 


a) nu 


c) da, acorda sprijin anumitor activitati (faceti o descriere detaliata) 

d) da, acorda sprijin multor activitati (faceti o descriere detaliata) X 

Obiectii referitoare la acordarea sprijinului activitatilor nationale, regionale si internationale, prioritatile 

carora sunt determinate în cadrul initiativei Globale, prin instruire si ridicarea nivelului de informare a 

populatiei 

Sistemul existent de instruire a cadrelor în Republica Moldova are ca scop asigurarea cu specialisti 

a diferitelor institutii si organizatii pentru activitati în domeniul conservarii biodiversitatii si utilizarii 

durabile a resurselor biologice. În primul rând, aceasta se refera la pregatirea cadrelor în domeniul 

botanicii, zoologiei, microbiologiei, geneticii, ecologiei, silviculturii, agronomiei si în alte domenii care au 

tangenta cu resursele biologice. Principalele centre de instruire a cadrelor sunt: Colegiul Ecologic 

(Chisinau), Colegiul Agronomic(), Colegiul Silvic (Balti), Universitatea de Stat din Moldova, 

Universitatea de Stat din Tiraspol si Universitatea Agrara de Stat din Moldova. 

Programele educationale în probleme de protectie a mediului se aplica sub aspecte de prelegeri si 

lucrari practice, cursuri normative scolare si liceale, olimpiade în domeniile ecologiei, biologiei si chimiei 

(realizate atât în cadrul liceelor, cât si în sectiile extrascolare), scoli de vara pentru elevii claselor liceale 

(seminare si lectii în conditii de cîmp, natura). 

În baza acordurilor de colaborare dintre Guvernul Republicii Moldova si guvernele altor state, 

pentru tinerii din Moldova se ofera burse speciale de studii în universitatile din România, Ucraina, Rusia, 

Turcia si alte tari. 

Educatia postuniversitara ecologica se asigura de institutii de profil din tara si de peste hotare. În 

Republica Moldova acestea sunt: Academia de Stiinte a Moldovei cu institutele de profil (Institutul de 

Botanica, Institutul de Zoologie, Institutul de Microbiologie, Institutul de Geografie, Institutul de 

Chimie), Institutul National de Ecologie, precum si universitatile de stat, mentionate mai sus. 

98

În cadrul Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si subdiviziunilor sale (Institutul National de 

Ecologie, Inspectoratul Ecologic de Stat si Serviciul Hidrometeorologic de Stat) în cooperare cu 

institutiile internationale (TACIS, Banca Mondiala, Fundatia Soros, USAID, UNDP) au fost organizate 

cursuri de instruire si traning în diferite domenii de protectie a mediului. 

Multe institutii de stat si neguvernamentale participa activ la elaborarea materialelor informative, 

organizarea lectiilor si campaniilor privind constientizarea publicului în probleme de conservare a 

biodiversitatii. 

Centrul International de Expozitii „MoldExpo” si Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale 

organizeaza anual expozitii specializate cu participare internationala, care au demonstrat un vadit 

interes atât din partea participantilor la expozitii, cât si a publicului. 

Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si subdiviziulnile lui editeaza anual literatura cu 

diversa problematica de mediu, inclusiv: rapoarte anuale, culegeri de materiale ale conferintelor 

stiintifice si practice, buletine informationale, alte materiale cu caracter analitic si de sinteza. 

Cele mai importante materiale privind problematica de mediu sînt acumulate în biblioteca si pe 

site-ul Centrului Informational de Mediu (CIM) al ministerului: www.cim.moldova.md, precum si în 

biblioteca Institutului National de Ecologie. O importanta mare în educatia ecologica revine CIM – ului , 

care este deschis pentru publicul larg si pune la dispozitie un set important de materiale din domeniu, 

ofera acces la Internet, tine pagina Web si difuzeaza buletine electronice informationale. 

Un rol important de constientizare ecologica îl au conferintele, seminarele si sedintele de lucru 

organizate la scara nationala si regionala în probleme de mediu. De exemplu, Prima sesiune regionala a 

Forului Global pentru biodiversitate pentru tarile Europei de Est, Caucaz si Asiei Centrale (EECAC). 

Importante publicatii privind educatia ecologica sunt editate de catre organizatii de stat si private, 

însa volumul informatiei este insuficient în comparatie cu informatia existenta în alte domenii. Cele mai 

cunoscute publicatii sunt: revista lunara “Natura” (apare din 1989) si revista lunara ecologica pentru 

copii “Gutta” (fondata în 1996), revistele “Noi”, “Alunelul”, “Florile Dalbe” „A mic „ etc. Fondul Ecologic 

National si REC Moldova sustin aceste publicatii. De asemenea, exista o serie de publicatii în probleme 

de protectie a mediului la nivel de raioane, majoritatea carora sunt sustinute de REC Moldova. ONG 

„ Ecospectr ” a editat o serie de materiale ce tin de instruirea si educatia ecologica a populatiei: Plante 

Modificate Genetic (beneficii si riscuri) ; Organisme Modificate Genetic (prezent si viitor) etc. 

96. A fost creat în RM un potential adecvat pentru realizarea initiativelor în domeniul informatizarii, 

instruirii si constientizarii populatiei? 

a) nu 


c) da, se realizeaza anumite programe (faceti o descriere detaliata) X 

d) da, se realizeaza programe complexe (faceti o descriere detaliata) 

Obiectii referitoare la elaborarea potentialului adecvat pentru realizarea initiativelor în domeniul 

informatizarii, instruirii si constientizarii populatiei 

Sistemul de informatizare si instruire existent nu asigura la nivelul corespunzator cerintele în 

domeniul diversitatii biologice. Exista totusi programe educationale vizînd protectia diversitatii 

biologice. Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului, Departamentele Municipale de învatamânt. 

Directiile raionale de învatamânt si institutiile de învatamânt sunt responsabile de instruirea 

gimnaziala, liceala si preuniversitara. Educatia elevilor în domeniul protectiei mediului este efectuata la 

diferite niveluri, în functie de vârsta copiilor, si are ca suport legal Conceptia dezvoltarii învatamântului 

în RM (Hotarîrea Parlamentului nr. 337 - XII din 15.12.1994) si Curriculumul disciplinelor. Circa 70 de 

ONG - uri activeaza în domeniul constientizarii populatiei, însa capacitatile institutionale si profesionale 

ale acestor ONG – uri sunt slabe. 

97. Stimuleaza RM dezvoltarea colaborarii si schimbul de programe în scopul instruirii si constientizarii 

populatiei în domeniul diversitatii biologice la nivel national, regional si international? (hotarârile IV/10 

si VI/19) 

a) nu 


Obiectii referitoare la stimularea colaborarii si schimbul de programe în scopul instruirii si 

constientizarii populatiei în domeniul diversitatii biologice la nivel national, regional si international 

Republica Moldova promoveaza colaborarea si schimbul de programe în scopul instruirii si 

constientizarii populatiei în domeniul conservarii si utilizarii rationale a diversitatii biologice prin 

99

intermediul institutiilor nationale si internationale. Astfel, angajamentele Guvernului în acest domeniu 

sunt realizate de catre urmatoarele institutii: 

-Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale. În cadrul acestuia promovarea activitatilor de 

conservare a biodiversitatii este realizata de catre Directia resurse naturale si biodiversitate. Pe 

lînga minister activeaza: Inspectoratul Ecologic de Stat, Institutul National de Ecologie, Serviciul 

Hidrometeorologic de Stat. în cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat activeaza Directia de 

combatere a braconajului si a taierilor ilicite; 

- În scopul implementarii Strategiei nationale si Planului de acitiune în domeniul conservarii diversitatii 

biologice, pe lînga Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale , din anul 2000, activeaza Oficiul 

„Biodiversitatea"; 

- Academia de Stiinte a Moldovei cu subdiviziunile de baza: Gradina Botanica (Institut), Institutul 

de Zoologie, Institutul de Genetica, Institutul de Microbiologie, Institutul de Geografie si Centrul de 

Resurse Genetice Vegetale din Moldova; 

- Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului cu subdiviziunile de baza: Universitatea de Stat din 

Moldova, Universitatea Pedagogica de Stat "Ion Creanga", Universitatea de Stat din Tiraspol; 

- Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare; 

- Agentia pentru Silvicultura "Moldsilva" 

În scopul promovarii cooperarii la nivel regional si global, Republica Moldova a ratificat si a 

aderat la 18 conventii internationale de mediu si este partenera la procesul „Un mediu pentru Europa”. 

Preocuparile de baza în acest domeniu sunt: armonizarea legislatiei, elaborarea si promovarea 

strategiilor si programelor conform cerintelor internationale, promovarea mecanismelor de 

implementare a prevederilor conventiilor si acordurilor în domeniul mediului si promovarea cooperarii 

bilaterale cu tarile vecine. 

98. Realizeaza RM careva activitati în cadrul ARSCIP cu scopul implementarii întrebarilor generale si 

programelor tematice de lucru adoptate în cadrul Conventiei? 

a) nu (indicati pricina) 

b) da, careva activitati au fost petrecute pe unele întrebari si domenii tematice 

(faceti o descriere detaliata) 

c) da, au fost petrecute multe activitati pe o mare parte de întrebari si domenii 

tematice (faceti o descriere detaliata) 

d) da, activitati complexe au fot petrecute pe toate întrebarile ti domeniile 

tematice (faceti o descriere detaliata) 

Obiectii referitoare la realizarea activitatilor în cadrul ARSCIP în scopul realizarii programelor tematice 

de lucru adoptate în cadrul Conventiei 

Strategia în domeniul asigurarii relatiilor, sporirii nivelului de constientizare si informare a populatiei nu 

este elaborata. Însa Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale realizeaza activitati de constientizare a 

populatiei cu privire la abordarea ecosistemica în conservarea biodiversitatii, utilizarea durabila a 

biodiversitatii, speciile straine invazive, rolul ariilor protejate în conservarea diversitatii biologice, 

evaluarea impactului activitatilor economice asupra biodiversitatii. Sînt cuprinse urmatoarele arii 

tematice: biodiversitatea forestiera, agrobiodiversitatea, apele interne, ecosistemele de stepa. 

99. ? Acorda RM sustinere initiativelor grupurilor principale, care determina partile cointeresate, la o 

mai intensa activitate si se tine cont de problemele conservarii biodiversitatii în activitatea practica si în 

programele de constientizare si de asemenea în planurile sectoriale si intersectoriale, programe si 

politica? (hotarârea IV/10 si scopul 4.4 a planului Strategic) 

b) nu 

c) da (faceti o descriere detaliata) X 

Comentarii referitoare la initiativele grupurilor principale, care determina partile cointeresate la o mai 

intensa activitate si se tine cont de problemele conservarii biodiversitatii în activitatea practica si în 

programele de constientizare si de asemenea în planurile sectoriale si intersectoriale, programe si 

politica 

Pornind de la conceptul revitalizarii economiei si integrarii europene, Guvernul Republicii Moldova 

prevede în activitatea sa atingerea anumitor scopuri legate de protectia mediului înconjurator, precum 

X 

100

ar fi: asigurarea conditiilor optime pentru producerea resurselor regenerabile în sistemele ecologice 

naturale si antropizate; reconstructia ecologica a ecosistemelor naturale degradate, conservarea si 

ameliorarea diversitatii biologice; trecerea la utilizarea resurselor biologice în limita capacitatilor lor de 

regenerare; mentinerea si extinderea capacitatilor potentialului natural pentru satisfacerea cerintelor 

recreationale si de agrement; integrarea cerintelor ecologice în strategiile de dezvoltare a ramurilor 

economiei nationale. 

Prioritatile formulate în domeniul protectiei mediului constituie o parte componenta atât a 

strategiilor de dezvoltare social-economica, cât si a unor documente nationale de mediu: 

- Conceptia politicii de mediu a Republicii Moldova (2001) 

- Programul national strategic de actiune în domeniul protectiei mediului înconjurator pentru 

perioada 1995-2010- 2020 (1995) 

- Planul national de actiune în domeniul protectiei mediului înconjurator pentru anii 1996–1998 

(1996) 

- Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice (2001) 

- Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova (2001)trategia de 

Crestere Economica si Reducere a Saraciei (2004-2006) (2004) 

În legatura cu tranzitia la economia de piata si promovarea reformelor profunde în toate domeniile 

social-economice, o importanta primordiala o are integrarea în conceptia reformei economice si în 

politicile sectoriale a cerintelor privind protectia mediului. Coordonarea activitatilor din diferite sectoare 

ale economiei nationale si elaborarea programelor de ramura, ce ar lua în considerare restabilirea 

resurselor biologice, este o prerogativa de importanta prioritara. 

Actualmente elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului se efectueaza în concordanta cu Legea 

privind principiile urbanismului si amenajarii teritoriului (1997) si Legea privind fondul ariilor naturale 

protejate de stat (1998). 

În ultimii ani au fost elaborate acte normative, cum ar fi „Instructiunea cu privire la planurile 

organizarii teritoriale”, care stipuleaza organizarea antierozionala a teritoriului prin intermediul 

expertizei proiectelor de organizare intergospodareasca a teritoriului si schemelor zonelor si fîsiilor de 

protectie a apelor rîurilor si bazinelor de apa. 

Actiunile de baza întru realizarea programului Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare „Crestere 

durabila prin competitivitate”, ce tin de domeniul protectiei mediului stipuleaza si activitati de protectie 

a mediului, inclusiv conservarea biodiversitatii. 

O dovada în plus este activitatea Proiectului „Controlul Poluarii din Agricultura”, finantat de Banca 

Mondiala (GEF) si sustinut de Guvernul Republicii Moldova, precum si elaborarea în cadrul acestui 

proiect a Codului Bunelor Practici Agricole. Acesta reprezinta generalizari actuale, care, tinând cont de 

realizarile practicii avansate, permite prevenirea si limitarea impactului agriculturii asupra mediului 

înconjurator. 

În domeniul silviculturii a fost elaborata „Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din 

Republica Moldova” care prevede activitati de conservare a biodiversitatii. 

Activitatea întreprinderilor complexului energetic si de transport produc un impact negativ 

esential asupra mediului înconjurator. În acest context obiectivul ecologic principal al Strategiei 

energetice a Republicii Moldova (1997) este încadrarea treptata în normativele europene de poluare 

admisa a mediului înconjurator. 

100. Raspândeste RM informatia despre diferite elemente (obiective) a scopurilor tinta în conservarea 

biodiversitatii preconizata pentru anul 2010 si fixeaza ea legaturile corespunzatoare cu Centenarul 

fondarii în scopul dezvoltarii durabile în cadrul realizarii programelor nationale si activitatilor în domeniul 

ARSCIP (hotarîrea VII/24) 

a) nu 


c) da, în acest scop sunt elaborate unele programe si sunt elaborate unele 

masuri (faceti o descriere detaliata) 

d) da, în acest scop au fost elaborate programe complexe si efectuate multe 

activitati (faceti o descriere detaliata) 

Comentarii suplimentare cu privire la difuzarea diferitor elemente a obiectivelor cu privire la 

conservarea diversitatii biologice, preconizata pentru anul 2010, si stabilirea legaturilor cu Centenarul 

101

fondarii în scopul dezvoltarii durabile 

Luînd în consideratie ca diversitatea biologica influenteaza direct asupra calitatii vietii, prin valorile 

fizice, educationale, sociale si estetice care sporesc bogatia, sensul si continutul vietii omenesti si 

pierderile ireversibile ale biodiversitatii îi priveste pe toti cetatenii Europei, Societatea Ecologica 

"BIOTICA" s-a alaturat la Initiativa "2010: Numaratoarea inversa" în scopul stoparii pierderilor 

biodiversitatii pîna în 2010. 

De catre Parlamentul Republicii Moldova, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale cu suportul 

financiar al Agentiei Elvetiene pentru Mediu, Paduri si Landsafturi si oficiul UNDP din Montenegro, în 

cadrul proiectului «Spre stoparea pierderilor biodiversitatii pîna în 2010», implementat în comun cu 

Grupul de Lucru pentru Europa Centrala si de Est pentru Sporirea Biodiversitatii (CEEWEB), a fost 

organizata masa rotunda dedicata dezbaterilor asupra realizarii în Republica Moldova a prevederilor 

Rezolutiei de la Kiev, adoptata la cea de a V- a Conferinta Ministeriala «Un mediu pentru Europa» din 

mai 2003. La lucrarile mesei rotunde au participat deputatii Parlamentului, reprezentantii Presedintiei, 

Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, ai institutiilor stiintifice, organizatiilor neguvernamentale si 

mass-media. 

Boxa LII. 








Sistemul existent de educatie si instruire nu asigura la nivelul corespunzator activitatea în domeniul 

conservarii diversitatii biologice, în primul rând, sunt slab dezvoltate activitatile de sensibilizare a 

publicului în probleme ce tin de protectia diversitatii biologice si peisagistice, creare a bazelor de date 

informationale, intensificare a schimbului de informatii si largire a accesului la ea. Cu toate ca Republica 

Moldova a semnat Conventia Aarhus, obiectivele acestui document se realizeaza nesatisfacator, 

îndeosebi cu privire la accesul publicului la informatia de mediu. 

Prioritatile nationale în acest domeniu sunt: 

• lansarea unor opinii si idei cu privire la complexitatea problemelor de mediu si consecintele 

acestora asupra sanatatii si calitatii vietii; 

• crearea centrelor informationale si de educatie ecologica si a bazelor de date privind calitatea 

mediului si starea resurselor naturale; 

• constientizarea populatiei cu privire la necesitatea de a restabili si a proteja ecosistemele, de a 

conserva diversitatea biologica la nivel local si national; 

• perfectionarea programelor de studiu privind conservarea diversitatii biologice si utilizarea 

rationala a resurselor biologice; 

• accesul publicului la justitie în probleme de mediu si securitate biologica. 

Sensibilizarea populatiei cu privire la protectia diversitatii biologice constituie o preocupare a 

diferitor institutii de stat si a circa 47 ONG-uri de mediu. Este vorba de elaborarea si difuzarea 

materialelor informative, organizarea conferintelor, seminarelor, meselor rotunde etc., dar majoritatea 

activitatilor sunt dispersate si realizate incoerent în cadrul diferitor proiecte, programe etc., informatia 

fiind oferita doar sporadic. 

Cu toate acestea informarea populatiei cu privire la importanta biodiversitatii este nesatisfacatoare si 

nu corespunde cerintelor stipulate în conventii si acordurile internationale din domeniu. Nu exista o 

strategie privind educatia ecologica a societatii. Cca 40 ONG -uri întreprind activitati razlete în vederea 

educatiei si constientizarii ecologice a populatiei. 

De exemplu, în cadrul proiectului TACIS „Activitati de implementare a Conventiei Aarhus în Republica 

Moldova” au fost elaborate, editate si difuzate doua instructiuni privind participarea publicului la procesul 

decizional, respectiv pentru functionarii publici si pentru societatea civila. Anterior, în cadrul proiectului 

102

Aarhus realizat de catre Compania NIRAS (Danemarca) au fost elaborate Ghidurile „Luarea deciziilor 

privind constructiile si activitatile antreprenoriale locale” si „Solicitarea si asigurarea accesului la 

informatia de mediu”. 

Articolul 14 – Evaluarea impactului si minimizarea urmarilor 

impactului 

101. ? Sunt elaborate de RM normele legislative care cer efectuarea expertizei ecologice a proiectelor 

propuse, care pot avea un impact negativ asupra biodiversitatii? (Articolul 14, p. 1a) 

a) nu 

b) nu, normele legislative se afla la faza initiala de elaborare 

c) nu, însa normele legislative se afla la faza avansata de elaborare 

d) da, normele legislative sunt introduse (faceti o descriere detaliata) X 

e) da, exista raportul de implementare a normelor date (faceti o descriere 


Informatia adaugatoare despre normele legislative care cer efectuarea expertizei ecologice a 

proiectelor propuse, care pot avea un impact negativ asupra biodiversitatii 

Cadrul legal al procedurii expertizei ecologice de stat în Republica Moldova îl constituie Legea 

privind protectia mediului înconjurator (1993), Legea cu privire la expertiza ecologica si evaluarea 

impactului asupra mediului înconjurator, Legea cu privire la securitatea industriala (2001), Codul 

funciar (1991), Codul apelor (1993), Codul subsolului (1993), Regulamentul privind auditul ecologic 

al întreprinderilor (1998), Regulamentul privind evaluarea impactului întreprinderilor privatizabile 

asupra mediului înconjurator(1998), Regulamentul privind participarea publicului la luarea deciziilor 

de mediu (2000), Instructiunea despre ordinea de organizare si efectuare a expertizei ecologice de 

stat (2002). 

Conform articolului 6, actiunea Legii cu privire la expertiza ecologica si evaluarea impactului 

asupra mediului înconjurator se extinde practic asupra tuturor proiectelor de legi, programe, 

conceptii si planuri de constructie, reconstructie a obiectelor economice, reconstructie ecologica s.a. 

102. ? Sunt implementate în RM mecanismele ce asigura evidenta urmarilor impactului produs în 

urma realizarii programelor nationale si politicii care pot avea o influenta negativa asupra diversitatii 

biologice? (Articolul 14, p. 1b) 

a)nu 

b)nu, mecanismul se afla la faza initiala de elaborare X 

c)nu, dar mecanismul se afla la faza avansata de elaborare 

d)da, mecanismele se implementeaza (faceti o descriere detaliata) 

Obiectii referitoare la elaborarea mecanismelor pentru asigurarea evidentei urmarilor impactului produs 

în urma realizarii programelor nationale si politicii care pot avea o influenta negativa asupra diversitatii 

biologice 

Biodiversitatea Republicii Moldova nu este monitorizata integral. Institutiile Academiei de Stiinte a 

Moldovei si cele din învatamîntul superior efectueaza anumite cercetari în domeniul vegetatiei spontane 

si a faunei, dar aceste activitati de cercetare sunt restrînse si sporadice, deoarece lipseste suportul 

financiar adecvat. Totusi s-a reusit publicarea a doua volume din seria “Lumea animala a 

Moldovei”(volumul 2 “Pesti. Amfibieni. Reptile”. Chisinau, 2003 si volumul 4 “Mamifere”. Chisinau, 

2004). În 2005 au aparut 2 volume din “Lumea vegetala a Moldovei” (volumul 1. “Ciuperci. Plante 

fara flori” si volumul 2 “ “Plante cu flori-I”). 

Agentia pentru Silvicultura „Moldsilva” efectueaza doar partial monitoringul silvic. Specialistii 

rezervatiilor stiintifice, în colaborare cu institutiile stiintifice, desfasoara si ei anumite lucrari de 

monitorizare a biodiversitatii, însa aceste actiuni nu corespund cerintelor unui monitoring integrat si 

eficient. 

103

103. Participa RM în acorduri bilaterale ori/sau acorduri multilaterale ce se refera la activitati, care pot 

avea un impact considerabil asupra diversitatii biologice în afara jurisdictiei nationale a RM? (Articolul 

14, p.1c) 

a) nu 

b) nu, în timpul de fata se efectueaza evaluarea variantelor 

c) da, unele acorduri sunt realizate, altele se realizeaza (faceti o descriere 


d) da (faceti o descriere detaliata) 

Informatia suplimentara despre acorduri bilaterale regionale ori/sau multilaterale referitoare la 

activitatea care poate avea un impact considerabil asupra diversitatii biologice în afara jurisdictiei 

nationale a RM 

Republica Moldova participa la unele acorduri bilaterale regionale referitoare la activitatea care 

poate avea un impact considerabil asupra diversitatii biologice. Se pot enumera: Acordul între Ministerul 

Mediului si Amenajarii Teritoriului al Republicii Moldova, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului 

din România si Ministerul Mediului si Resurselor Naturale din Ucraina privind cooperarea în zona formata 

din ariile naturale protejate ale Deltei Dunarii si Prutului de Jos (Bucuresti, România, 5 iunie 2000), 

Acordul dintre Departamentul Protectia Mediului Înconjurator al Republicii Moldova si Ministerul Apelor, 

Padurilor si Protectiei Mediului din România în domeniul protectiei mediului înconjurator (Bucuresti, 

România, 18 martie 1997), Protocolul între Departamentul Protectia Mediului Înconjurator al Republicii 

Moldova si Ministerul Protectiei Mediului Înconjurator al Ucrainei în domeniul protectiei mediului (Kiev, 

Ucraina, 19 noiembrie 1993), Acordul dintre Departamentul Protectia Mediului Înconjurator al Republicii 

Moldova si Ministerul Resurselor Naturale si Protectiei Mediului al Republicii Belarus în domeniul 

protectiei mediului înconjurator (Chisinau, Republica Moldova, 25 decembrie 1994). 

104. ? Sunt implementate în RM mecanisme de prevenire sau reducere a pericolului sau pierderilor 

produse de surse amplasate pe teritoriul RM, pentru biodiversitatea biologica în alte tari sau regiuni, 

care nu se afla în jurisdictia RM? (Articolul 14, p.1d) 

a) nu X 

b) nu, mecanismele se afla în faza initiala de elaborare 

c) nu, dar mecanismele se afla în faza avansata de elaborare 

d) da, mecanismele pe deplin sunt elaborate si corespund nivelului stiintific 

contemporan 

105. ? Sunt implementate în RM mecanisme nationale de reactie urgenta la actiunile sau 

evenimentele care prezinta pericol serios pentru diversitatea biologica? (Articolul 14, p. 1e) 

a) nu X 

b) nu, mecanismele se afla în faza initiala de elaborare 

c) nu, dar mecanismele se afla în faza avansata de elaborare 

d) d?, mecanismele pe deplin sunt elaborate (faceti o descriere detaliata) 

Informatia suplimentara despre mecanismele nationale de reactie urgenta la actiunile sau 

evenimentele care prezinta pericol serios pentru diversitatea biologica 

106. Aplica RM în cadrul realizarii punctului 1 al Articolului 14 a Conventiei principiile de Coordonare cu 

privire la includerea tematicii biodiversitatii în legislatie ori/sau procese de evaluare ecologica, reglare a 

activitatilor de evaluare a impactului ecologic si în evaluarea ecologica strategica, prevazute în hotarîrea 

VI/7? (hotarîrea VI/7) 

a) nu 

b) nu, dar întrebarea aplicarii principiilor de coordonare se studiaza X 

X 

104

c) da, unele aspecte se aplica (faceti o descriere detaliata) 

d) da, sunt aplicate aspectele de baza (faceti o descriere detaliata) 

Obiectii referitoare la aplicarea principiilor de coordonare 

107. Aplica RM masuri legislative, administrative si politice nationale referitoare la responsabilitatea si 

redresarea prejudiciilor aduse diversitatii biologice (punctul 2, Articolul 14)? (hotarîrea VI/11) 

a) nu 

b) da (enumarati masurile) X 

Obiectii referitoare la masurile legislative, administrative si politice nationale referitoare la 

responsabilitati si redresarii prejudiciilor aduse diversitatii biologice 

Perfectarea bazei legislative în Republica Moldova privind conservarea biodiversitatii se efectueaza 

prin elaborarea si adoptarea legilor privind organizarea si efectuarea protectiei mediului, protectiei si 

folosirii rationale a regnului vegetal si celui animal, elaborarea si adoptarea pentru organele puterii 

executive a actelor normative de drept referitoare la realizarea stipularilor de baza ale legislatiei de 

mediu, elaborarea actelor normative ramurale cu privire la dezvoltarea activitatii organelor de stat în 

domeniul protectiei mediului, protectiei obiectelor naturii vii si masurile de conservare a diversitatii 

biologice, integrarea cerintelor de conservare a biodiversitatii în practica sectoriala. 

Legislatia existenta asigura solutionarea problemelor de mediu, însa transpunerea în viata a 

prevederilor legislative se confrunta cu unele greutati, inclusiv implementarea nesatisfacatoare a 

legislatiei, continutul confuz al unor paragrafe din legi, neconcordanta dintre legi si aplicarea neefectiva 

a penalitatilor. 

Codul cu privire la contraventiile administrative contine un sir de articole ce prevad masuri 

administrative în cazul : încalcarii regulilor de obtinere, testare, producere, utilizare, comercializare si 

import/export al organismelor modificate genetic si/sau al produselor rezultate din astfel de organisme; 

încalcarii regulilor de protectie si de folosire a regnului animal si vegetal; încalcarii regulilor de import, 

export, reexport si tranzitului ilegal al unor animale sau plante si colectiilor de animale si plante; 

încalcarii prevederilor actelor legislative si normative privind pescuitul, protectia resurselor piscicole si a 

altor feluri de folosire a regnului animal; încalcarii prevederilor actelor legislative si normative privind 

folosirea si protectia fondului cinegetic; capturarii sau nimicirii animalelor, incluse în Cartea Rosie si 

anexele Conventiei privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de 

disparitie (CITES); colectarii plantelor, incluse în Cartea Rosie si anexele Conventiei privind comertul 

international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie (CITES); încalcarii regimului de 

protectie al obiectelor si complexelor din fondul ariilor naturale protejate de stat; încalcarii legislatiei 

privind spatiile verzi. În scopul aducerii Codului cu privire la contraventiile administrative în 

concordanta cu legislatia în vigoare a Republicii Moldova si înaspririi sanctiunilor de contracarare a 

cazurilor în care persoanele fizice si juridice încalca prevederile legislatiei de protectie a mediului si 

folosire a resurselor naturale, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale a elaborat un proiect de Lege 

pentru modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative, care la 

momentul actual este prezentat Guvernului pentru examinate. 

Cadrul legislativ-normativ asigura partial realizarea strategiilor si planurilor în domeniul 

conservarii diversitatii biologice si necesita o perfectionare în vederea ajustarii la cerintele actelor 

internationale, precum ar fi procedura de compensatie pentru persoanele fizice si juridice - victime ale 

poluarii mediului, sporirea responsabilitatilor si a mecanismelor de stimulare pentru conservarea 

diversitatii biologice, perfectarea regulamentelor normative ce tin de utilizarea durabila a resurselor 

biologice si de aplicarea legislatiei adoptate. 

108. Aplica RM careva masuri de prevenire a impactului asupra diversitatii biologice? 

a) nu 

b) nu, unele masuri se elaboreaza 

c) da, unele masuri sunt introduse (faceti o descriere detaliata) X 

d) da, sunt introduse masuri complexe (faceti o descriere detaliata) 

Informatie suplimentara despre masurile de prevenire a impactului asupra diversitatii biologice 

Institutionalizarea conservarii biodiversitatii în Republica Moldova a început în anul 1990, odata cu 

înfiintarea Departamentului de Stat pentru Protectia Mediului Înconjurator si Resursele Naturale. În 

105

prezent acest domeniu este patronat de Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, în cadrul caruia 

activeaza Directia resurse naturale si biodiversitate. 

Pe lânga minister, din anul 2000, activeaza Oficiul «Biodiversitatea», constituit pentru organizarea 

implementarii Planului de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice. 

În cadru Inspectoratului Ecologic de Stat activeaza Directia de combatere a braconajului si taierilor 

ilicite si Serviciul Piscicol. 

În afara de minister responsabila de conservarea diversitatii este si Agentia pentru Silvicultura 

„Molsilva”, care gestioneaza fondul forestier de stat, ce include 325,4 mii ha, constituit din 800 de 

trupuri de padure cu suprafata de la 5 pâna la 1500 ha. Sub gestionarea directa a Agentiei pentru 

Silvicultura „Moldsilva” se afla 4 rezervatii stiintifice: „Codru”, „Plaiul Fagului”, „Padurea Domneasca” si 

„Prutul de Jos”, în care se pastreaza un numar impunator de specii de plante si animale. 

În Cartea Rosie (editia II, anul 2001) au fost incluse 242 de specii, inclusiv 117 specii de plante, 9 

specii de ciuperci si 116 specii de animale. Extrem de periclitate sunt unele specii de plante vasculare si 

licheni, mamifere, pasari, reptile si pesti. 

Semnificativ este faptul ca numarul de specii de plante si animale protejate de stat a sporit 

considerabil, atingând în anul 2002 pâna la 485. Cel mai mare numar de specii periclitate sunt cele din 

ecosistemele forestiere, dupa care urmeaza 32 – ecosistemele de stepa, 19 – ecosistemele petrofite, 18 

– ecosistemele de lunca, 5 – ecosistemele acvatice si palustre. 

Padurile de fag, gorun si stejar reprezinta cele mai importante arii de concentrare a speciilor de 

plante si animale periclitate. O concentratie înalta de specii periclitate si vulnerabile a fost evidentiata în 

padurile si poienile de pe pantele abrupte ale Nistrului (de exemplu, sectorul Naslavcea - Dubasari) si 

Prutului (sectorul Tetcani). Unele specii de plante periclitate de stepa s-au pastrat în sectoarele 

reprezentative cu vegetatie de stepa „Ciumai” si „Bugeac” din sudul Republicii Moldovei. Lacurile Cahul, 

Manta, rezervatia stiintifica „Prutul de Jos ”, luncile cursului inferior al Nistrului si lacului Cuciurgan 

servesc ca habitate pentru multe specii periclitate acvatice si palustre. 

A fost elaborata lista asociatiilor vegetale si evidentiate 77 de asociatii rare în baza speciilor 

edificatoare sau coedificatoare rare dintre care multe se afla pe teritoriului rezervatiilor naturale. 

În anul 2002 a fost publicata Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii 

diversitatii biologice, aprobate de Guvernul si Parlamentul Republicii Moldova, care se implementeaza în 

vederea: 

1. Protectiei obiectelor Cartii Rosii a Republicii Moldova (editia II, 2001); 

2. Asigurarii regimului de protectie a ariilor naturale protejate de stat; 

3. Dezvoltarii Retelei ecologice nationale. 

Se realizeaza unele masuri pentru crearea Retelei ecologice nationale , care va contribui esential 

la restabilirea, mentinerea si conservarea biodiversitatii. Reteaua ecologica nationala va include: 

• ariile naturale reprezentative pentru structura ecosferei (nuclee); 

• coridoarele ecologice de migratie de conexiune, inclusiv cele de importanta internationala (pentru 

conexiunea Retelei ecologice nationale la retelele ecologice ale tarilor vecine si includerea astfel în 

reteaua Ecologica Pan-Europeana); 

• zonele de restaurare ecologica; 

• zonele tampon. 

Tinând cont de specificul geomorfologic al teritoriului Republicii Moldova reteaua ecologica va 

ocupa cca 11 113 km 2 sau 33% din teritoriul republicii. Suprafata padurilor propuse pentru Reteaua 

ecologice nationala va constitui 207 mii ha, inclusiv: zona de silvostepa – 176 mii ha, zona de stepa – 

31 mii ha. 

Un rol ecologic important îl vor juca zonele umede de importanta internationala „Lacurile Prutului de 

Jos” si „Nistrul de Jos”. 

În ansamblu, la nivel national, componentele de baza ale Retelei ecologice nationale sunt: luncile 

râurilor Raut, Bâc, Botna si ale altor afluenti ai Nistrului si Prutului, rezervatiile naturale, peisajele 

geografice reprezentative, rezervoarele mari de apa, perdelele forestiere de protectie a câmpurilor 

agricole si a apelor etc. Conceptia Retelei ecologice nationale corespunde principiilor internationale de 

conservare a biodiversitatii. Oficiul „Biodiversitatea” al Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale a 

finisat deja propunerea de proiect pentru crearea retelei ecologice în cursul de mijloc al rîului Prut. 

În anul 2002 a fost lansat proiectul „Conservarea biodiversitatii în ecosistemul Nistrului Inferior”, 

obiectivul principal al caruia era crearea primului Parc national „Nistrul de Jos”, dar si conservarea 

ecosistemelor ca habitate pentru multe specii de pasari migratoare în directiile sud – nord si est – vest. 

Din diferite motive proiectul n-a fost realizat. Gratie eforturilor Ministerului Ecologiei si Resurselor 

Naturale si Societatii Ecologice „Biotica” teritoriului preconizat pentru parcul national a fost declarat ca 

zona umeda de importanta internationala „Nistrul de Jos” 

109. Colaboreaza RM cu alte Parti în scopul întaririi potentialului de masuri elaborate pentru a preveni 

impactul asupra biodiversitatii la nivel national, elaborarii si introducerii normelor legislative nationale si 

masurilor administrative care vor regla raspunderea si compensarile pentru pagube? (hotarîrea VI/11) 

a) nu 

b) nu, însa întrebarea de colaborare se precauta 

106

c) nu, se elaboreaza programe de colaborare 

d) da, se efectueaza unele activitati în domeniul colaborarii (faceti o descriere 


e) da, se realizeaza activitati de colaborare complexe (faceti o descriere 


Obiectii referitoare la colaborarea cu alte Parti în scopul întaririi potentialului de masuri elaborate 

pentru a preveni impactul asupra biodiversitatii la nivel national, elaborarii si introducerii normelor 

legislative nationale si masurilor administrative care vor regla raspunderea si compensarile pentru 

pagube 

Republica Moldova colaboreaza cu România si Ucraina în cadrul acordurilor bilaterale semnate cu 

aceste tari. 

Diferite organizatii internationale (Fundatia Soros, PNUD, BM, Fondul Ecologic Global, TACIS, 

Euroasia, USIS, NATO etc.) si tari (SUA, Danemarca, Franta, Germania, Olanda si altele) ofera donatii 

pentru savanti, ingineri, studenti, ONG-uri etc., având ca obiectiv studierea mediului, elaborarea 

programelor de actiuni la nivel local pentru ameliorarea starii mediului. 

Boxa LIII. 









Biodiversitatea în Republica Moldova este afectata la toate nivelurile de un sir de factori naturali si 

antropici. Se constata cresterea temperaturii aerului în diferite zone ale Republicii Moldova. Totodata, 

exista o tendinta naturala de scadere a umiditatii mediului de viata, care se agraveaza si prin impactul 

antropic (desecarea zonelor umede si distrugerea luncilor râurilor mici), ceea ce conduce la degradarea 

populatiilor de plante si animale specifice acestor habitate. O situatie critica pentru Republica Moldova 

este micsorarea excesiva a învelisului verde natural prin extinderea masiva a suprafetelor de terenuri 

agricole. Consecintele acestor fenomene sunt xerofitizarea si saracirea învelisului vegetal, înclinarea 

acestuia spre o înfatisare ecologica sudica(stepizare). 

Acestia si alti factori au cauzat, pe parcursul ultimelor decenii, nu numai diminuarea biodiversitatii, dar 

si intensificarea succesiunilor secundare în ecosisteme, extinderea suprafetelor ocupate de specii 

sinantrope agresive si de fitocenoze secundare cu o componenta specifica redusa. Au luat amploare 

procesele de erodare intensiva a solurilor de pe pante, de salinizare a solurilor din luncile râurilor, de 

scadere a nivelului apelor freatice si de secare a multor râulete în decursul verii. În raioanele de sud ale 

republicii secetele au o frecventa de 2–3 ani si consecinte extrem de daunatoare la scara regionala, atât 

asupra functionalitatii ecosistemelor naturale, cât si asupra starii social-economice a zonei. 

Poluarea ecosistemelor acvatice cu pesticide spalate din agroecosistemele adiacente, cu deseuri 

industriale, cu dejectii de la complexele animaliere si de prelucrare a materiei prime, cu ape reziduale 

comunale, a cauzat nu numai distrugerea unor specii de plante inferioare si superioare, a grupelor de 

microorganisme bacteriofage, de animale vertebrate si nevertebrate, dar si intensificarea proceselor de 

eutrofizare a apelor de suprafata, de dereglare a functionalitatii si echilibrului ecologic. Desi intensitatea 

poluarii în ultimii ani s-a redus, aceasta problema ramâne a fi destul de acuta. 

Pasunatul intensiv si nereglementat în ecosistemele naturale a provocat degradarea acestora prin 

afectarea structurii biocenotice si trofodinamice si distrugerea biotopurilor, conducând la intensificarea 

proceselor de diminuare a efectivului de taxoni ai biodiversitatii – atât floristici, cât si faunistici. 

Resursele genetice ale multor plante autohtone au fost pierdute definitiv. 

Biodiversitatea a fost afectata si ca rezultat al exploatarii resurselor minerale (extragerea nisipului, 

prundisului, argilei, diatomitelor). Suprafata terenurilor ocupate de cariere si mine constituie cca 3024 

ha, dintre care 1288 ha sunt în stare de exploatare, iar 875 ha sunt deja epuizate si necesita 

recultivare. 

Ca urmare a impactului antropic, ecosistemele forestiere, de stepa, de lunca, cele acvatice si palustre 

au fost fragmentate si în mare masura deteriorate, ajungând la o diversitate populationala, specifica si 

biocenotica diminuata, la o stabilitate redusa. 

În ultimii ani se întreprind unele masuri de conservare a biodiversitatii. Adoptarea Strategiei 

nationale si Planului de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice a consolidat activitatea 

X 

107

factorilor de decizie în scopul implementarii mecanismelor si actiunilor de conservare a biodiversitatii în 

plan sectorial. 

În vederea realizarii scopurilor prioritare ale Strategiei si Planului de actiune au fost întreprinse un 

sir de masuri ce vor conduce la micsorarea impactului asupra biodiversitatii. 

În acest context a fost elaborat si aprobat de Guvern si adoptat în prima lectura de Parlament 

proiectul Legii cu privire la Cartea Rosie a Republicii Moldova. Proiectele Legii privind modificarea si 

completarea Codului cu privire la contraventiile administrative, Legii privind modificarea si completarea 

Legii nr. 1041 – XIV din 15.06.2000 pentru ameliorarea si împadurirea terenurilor degradate, Legii 

solului, Legii privind zonele umede, Legii cu privire la modificarea si completarea Legii regnului animal, 

Legii cu privire la peisaje si Legii cu privire la reteaua ecologica nationala se afla la diferite etape de 

elaborare, avizare si examinare. 

Prin ordinul Ministrului Ecologiei si Resurselor Naturale a fost aprobat Regulamentul cu privire la 

pasunat si cosit. 

Este relevant faptul ca în Planul de actiune Republica Moldova –Uniunea Europeana este inclus si 

capitolul “Mediul” care prevede: 

fortificarea capacitatilor structurilor administrative si procedurilor de asigurare a planificarii 

strategice în domeniul protectiei mediului, inclusiv strategiile de finantare si coordonarea activitatilor 

între institutiile de resort; 

stabilirea procedurilor privind accesul la informatia de mediu si participarea publicului la adoptarea 

deciziilor de mediu, inclusiv implementarea Conventiei de la Aarhus, în special prin elaborarea 

structurilor si procedurilor de asigurare a unui nivel acceptabil de oferire a serviciilor publicului larg; 

elaborarea raporturilor anuale privind starea mediului în Republica Moldova; 

consolidarea structurilor si procedurilor necesare pentru evaluarea impactului asupra mediului, 

inclusiv în context transfrontalier; 

elaborarea si perfectionarea legislatiei corespunzatoare; 

îmbunatatirea ulterioara a strategiilor de comunicare privind beneficiile politicii de mediu si 

educatia ecologica, sustinerea societatii civile si autoritatilor locale. 

Un punct aparte al acestui Plan stipuleaza întreprinderea activitatilor în vederea prevenirii 

degradarii mediului, protectiei sanatatii populatiei si utilizarii rationale a resurselor naturale, 

continuarea adoptarii legislatiei pentru sectoarele principale de mediu (calitatea apei, gestionarea 

deseurilor, calitatea aerului, poluarea industriala), inclusiv adoptarea cadrului legislativ privind flora si 

retelele ecologice si intensificarea colaborarii în domeniul protectiei mediului prin fortificarea 

capacitatilor administrative pentru implementarea acordurilor regionale si internationale. 

Articolul 15 – Accesul la resursele genetice 

110. ? Depune RM eforturi pentru simplificarea accesului altor Parti Semnatare la resursele 

genetice în scopul utilizarii ecologic neprimejdioase a lor si cu conditia primirii acordului preliminar 

argumentat si în termeni acceptati reciproc în conformitate cu pp.2, 4 si 5 al articolului 15 ? 

a) nu 

b) da (rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata) X 

Informatia suplimentara cu privire la eforturile depuse de RM pentru simplificarea accesului altor 

Parti Semnatare la resursele genetice în scopul utilizarii ecologice neprimejdioase a lor si cu conditia 

primirii acordului preliminar argumentat si în termeni acceptati reciproc 

Printre cele mai importante documente, care prevad utilizarea rationala si 

conservarea resurselor genetice, se enumara: 

- Acordului international cu privire la resursele genetice vegetale 

pentru producerea produselor alimentare si gestionarea agriculturii 

- “International Code of Conduct for Plant Germplasm Collecting and 

Transfer”, FAO 1994 

- “Nature Conservation Act”. 

În Republica Moldova colectarea, importul si exportul diferitor specii de plante 

necesita autorizatii speciale (acorduri de mediu sau, dupa caz, 

autorizatie/certificat CITES). 

108

111. ? Sunt întreprinse de catre RM masuri pentru asigurarea participarii depline a altor Parti la 

elaborarea si efectuarea oricaror cercetari stiintifice în baza resurselor genetice, asigurate de 

aceste Parti în conformitate cu pp.6 al art.15? 

a) nu 

b) nu, dar se analizeaza masurile potentiale X 

c) da, unele masuri sunt implementate (rugam sa anexati mai jos 

o descriere detaliata) 

d) d?, masuri complexe sunt implementate (rugam sa anexati mai 


Informatia suplimentara cu privire la masurile ce asigura participarea deplina a altor Parti la 

elaborarea si efectuarea oricaror cercetari stiintifice în baza resurselor genetice, oferite de aceste 

Parti 

Republica Moldova ratificând Acordului international cu privire la resursele 

genetice vegetale pentru producerea produselor alimentare si gestionarea 

agriculturii îsi asuma responsabilitatea sa dezvolte un sistem de cooperare care 

ar permite efectuarea de cercetari stiintifice bazate pe resurse genetice 

furnizate de catre alte parti contractante cu deplina participare a acestora si, în 

masura posibilitatilor, pe teritoriul lor. 

112. ? Sunt întreprinse de catre RM masuri care asigura distribuirea echitabila a rezultatelor 

cercetarilor si elaborarilor, si a beneficiilor care rezulta din utilizarea comerciala a resurselor genetice, 

cu o oarecare Parte Semnatara care ofera aceste resurse în conformitate cu p.7 al art. 15? 

a) nu 

b) nu, dar se analizeaza masurile potentiale X 

c) d?, unele masuri sunt implementate (rugam sa anexati mai jos 


d) d?, sunt implementate masuri legislative complese (rugam sa 

anexati mai jos o descriere detaliata) 

e) d?, este elaborata politica normativa ori legislatia suplimentara 

(rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata) 

f) d?, se întreprind masuri complexe politice si administrative 

(rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata) 

Informatia suplimentara despre caracterul masurilor întreprinse 

Prin ratificarea Acordului international cu privire la resursele genetice vegetale pentru producerea 

produselor alimentare si gestionarea agriculturii, Republica Moldova îsi asuma responsabilitatea de a 

împarti just si echitabil rezultatele cercetarilor si beneficiile, obtinute din utilizarea comerciala a 

acestor resurse, cu partea contractanta care furnizeaza resursele genetice. 

113. ? Ia în considerare RM, în procesul de elaborare a masurilor nationale care reglementeaza 

accesul la resursele genetice si utilizarea comuna a beneficiilor, a sistemului multilateral de acces la 

resursele genetice si utilizarea comuna a beneficiilor, aprobat în cadrul Acordului International cu 

privire la resursele genetice vegetale pentru producerea produselor alimentare si gestionarea 

agriculturii? 

a) nu 

b) da (rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata) X 

Informatia suplimentara despre masurile nationale întreprinse cu privire la sistemului multilateral de 

acces la resursele genetice si utilizarea comuna a beneficiilor, aprobat în cadrul Acordului 

International despre resursele genetice vegetale pentru producerea produselor alimentare si 

gestionarea agriculturii? 

109

Republica Moldova a ratificat Acordului international cu privire la resursele genetice vegetale pentru 

producerea produselor alimentare si gestionarea agriculturii. Acest Acord contine 35 articole si doua 

anexe. Prima anexa include nominalizarea plantelor de cultura disponibile din cadrul functional al 

sistemului multilateral. Sunt enumerate 35 specii de plante de cultura si 29 specii de plante furajere. 

Acest Acord prevede accesul la resursele genetice vegetale pentru producerea produselor alimentare, 

însa exclude utilizarea lor în scopuri farmaceutice si nealimentare. 

114. ? Aplica RM principiile de la Bonn în procesul de elaborare si proiectare a masurilor legislative, 

administrative si politice, care reglementeaza accesul la resursele genetice si utilizarea comuna a 

beneficiilor; (b) încheere a contractelor si acordurilor în cadrul accesului coordonat bilateral la 

resursele genetice si utilizarea comuna a beneficiilor (hotarîrea VII/19A)? 

a) nu X 

b) nu, dar se întreprind masuri (rugam sa anexati mai jos o descriere 


c) d? (rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata) 

Rugam sa informati detaliat si concret despre succesele si greutatile ce tin de realizarea principiilor 

de baza de la Bonn 

115. ? Este aprobata în RM politica nationala si masurile, inclusiv legislative, pentru reglementarea 

întrebarilor ce tin de dreptul proprietatii intelectuale în acordurile cu privire la accesul la resurse 

genetice si utilizarea comuna a beneficiilor (exemplu, cu privire la reflectarea provenientei 

geografice a resursei genetice, provenientei de drept a resurselor genetice în cererile de oferire a 

dreptului la proprietatea intelectuala, unde obiectul elaborarilor se refera la resursele genetice ori 

utilizarea lor? 

a) nu 

b) nu, dar sunt evidentiate masurile potentiale sau politica (rugam sa anexati 


c) nu, dar se elaboreaza masurile respective sau politica (rugam sa anexati 


d) da, sunt întreprinse anumite masuri sau politica (rugam sa anexati mai jos 


e) da, sunt întreprinse masuri complexe sau politica (rugam sa anexati mai 


Informatia suplimentara cu privire la masurile sau politica, care reglementeaza rolul dreptului 

proprietatii intelectuale în acordurile despre accesul la resursele genetice si utilizarea comuna a 

beneficiilor. 

Sistemul national de protectie a drepturilor proprietatii intelectuale se aplica numai la soiurile de 

plante si rasele de animale create prin metode de selectie artificiala. Acest sistem nu se aplica la 

cunostintele traditionale, speciile de plante si animale, formele si rasele locale. 

116. ? Participa RM la crearea potentialului ce tine de asigurarea accesului la resursele genetice si 

utilizarea comuna a beneficiilor? 

a) da (rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata) 

b) nu X 

X 

110

Rugam sa prezentati informatia suplimentara cu privire la activitatea de creare a potentialului 

(participarea în calitate de donor sau recipient al ajutorului, participantii de baza, auditoriul principal, 

termenii, scopurile si sarcinile de baza a masurilor de creare a potentialului, domeniile de baza 

cuprinse în activitati de creare a potentialului, caracterul masurilor). Rugam sa indicati reflectarea, în 

cadrul activitatilor de creare a potentialului, a Planului de actiuni de creare a potentialului pentru 

asigurarea accesului la resurse genetice si utilizarea comuna a beneficiilor, aprobat la Conferinta a 7a 

a Partilor Semnatare si mentionate în anexa la Hotarârea VII/19F 

Boxa LIV. 

Rugam sa reflectati mai jos o descriere mai minutioasa a realizarii acestui articol, atragând o atentie 

deosebita la: 

a) rezultatul si impactul masurilor întreprinse; 

b) aportul RM adus la realizarea obiectivelor PS CDB; 

c) aportul RM adus la realizarea obiectivelor, preconizate pentru a. 2010; 

d) rezultatele realizarii Strategiei nationale si a Planului de actiune în domeniul conservarii 

diversitatii biologice în RM; 

e) aportul RM la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului; 

f) barierele întâmpinate în procesul de realizare a SGCP 

Pentru Republica Moldova, problema accesului la resursele genetice reprezinta o chestiune de noutate 

si este recunoscuta de organele de resort si responsabilii pentru luarea deciziilor ca prioritara, întrucât 

aceasta problema prevede atât conservarea biodiversitatii, cât si utilizarea rationala a resurselor 

naturale. Însa alocatiile financiare preconizate pentru dezvoltarea acestui domeniu sunt limitate. 

Articolul 16 - Accesul la Tehnologii si Transferul lor 

117. ? La p.1 art.16): Sun întreprinse de catre RM masuri în scopul asugurarii ori facilitarii 

accesului pentru alte Pîrti la tehnologii si transferul catre ei a tehnologiilor, care contribuie la 

conservarea si utilizarea durabila a biodiversitatii, sau preconizeaza utilizarea resurselor genetice si 

nu afecteaza puternic mediul ambiant? 

a) nu X 

b)nu, dar la etapa actuala se analizeaza masurile potentiale 

c)da, sunt întreprinse unele masuri (rugam sa anexati mai jos o descriere 


d)da, sunt întreprinse masuri complexe (rugam sa anexati mai jos o descriere 


Informatia suplimentara cu privire la masurile întreprinse în scopul asigurarii ori facilitarii accesului 

Partilor la tehnologii si transferul catre Parti a tehnologiilor, care contribuie la conservarea 

biodiversitatii ori preconizeaza utilizarea resurselor genetice si nu afecteaza substantial mediul 

ambiant 

Tehnologiile inovationale si transferul tehnologic reprezinta o problema 

prioritara în Republica Moldova. Recent Guvernul a aprobat fondarea Agentiei de 

Inovare si Transfer Tehnologic (AITT) prin hotarârea Asambleei generale a 

Academiei de Stiinte a Moldovei nr. 8 din 2 octombrie 2004. Structura 

aparatului administrativ al AITT include Directia Dezvoltare, Evaluare si 

Monitorizare a Activitatilor de Inovare si Directia Transfer Tehnologic. 

Printre principalele atributii ale AITT se enumara: 

• promovarea politicii de stat în domeniul inova rii si transferului tehnologic; 

• monitorizarea activitatilor de inovare si transfer tehnologic; 

• elaborarea propunerilor de perfectionare a cadrului legislativ-normativ în 

sfera inovare si transfer tehnologic; 

• stabilirea directiilor strategice ale activitatii de inovare si transfer 

tehnologic, reflectate în programe si proiecte de toate nivelurile; 

• elaborarea, evaluarea si monitorizarea programelor si proiectelor de inovare 

si transfer tehnologic; 

• anuntarea si organizarea concursurilor pentru proiectele de inovare si 

transfer tehnologic; 

111

• organizarea expertizei de fezabilitate a tematicii si rezultatelor cercetarilor 

tehnico-stiintifice; 

• participarea la realizarea parteneriatului dintre organizatiile din sfera 

stiintei si inovarii, institutiile de învatamânt superior si întreprinderile de 

producere; 

• stimularea inovarii si transferul tehnologic, colectarii/generalizarii si 

difuzarii rezultatelor activitatilor de cercetare-dezvoltare în mediul socioeconomic; 

• organizarea expozitiilor realizarilor din sfera inovare si transfer tehnologic; 

• asigurarea ajusta rii activitatilor de inovare si transfer tehnologic la 

standardele europene; 

• crearea bancii de date privind activitatea în sfera inovare si transfer 

tehnologic; 

• reprezentarea Republicii Moldova în organizatiile internationale din domeniul 

inovare si transfer tehnologic. 

118. ? La p.3 art.16: Sunt întreprinse masuri de catre RM cu privire la asigurarea accesului Partilor 

Semnatare, care ofera resurse genetice, la tehnologii care presupun folosirea acestor resurse, de 

asemeni si transmiterea, în baza unui acord reciproc, a unor astfel de tehnologii Partilor? 

a) nu X 

b) nu, dar la etapa actuala se trec în revista masurile potentiale 

c) da, sunt întreprinse unele masuri 

d) da, este adoptata o legislatie complexa 

e) da, este formulata politica normativa ori legislatia auxiliara 

f)da, sunt adoptate masuri complexe politice si administrative 

g) nu aste aplicabil pentru tara 

119. ? la p.4 art.16: Sunt întreprinse de catre RM masuri cu privire la facilitarea din partea 

sectorul privat a accesului la elaborari tehnologice comune si la transferul tehnologiilor respective în 

interesul atât a întreprinderilor de stat, cât si a sectorului privat din tarile în curs de dezvoltare? 

a)nu X 

b)nu, dar la etapa actuala se trec în revista masurile potentiale 

c)d?, sunt întreprinse unele masuri si politica (rugam sa anexati mai jos o 


d)d?, sunt întreprinse masuri complexe si politica (rugam sa anexati mai jos 


e)nu este aplicabil pentru tara 

Informatia suplimentara despre masurile întreprinse 

Boxa LV. 

Rugam sa reflectati mai jos o descriere mai minutioasa a realizarii acestui articol atragând o atentie 

deosebita la: 

a) rezultatul si impactul masurilor întreprinse; 

b) aportul RM adus la realizarea obiectivelor Planului Strategic al CDB; 




e) aportul Republicii Moldova la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului; 

f) greutatile, întâmpinate în procesul de implementare a Strategiei 

112

În 1998 pe lînga Institutul de Genetica al Academiei de Stiinte a Moldovei a fost 

creat Centrul de Resurse Genetice Vegetale din Moldova, care si-a asumat 

obligatiunea de a crea Banca de Gene a Republicii Moldova în scopul conservarii 

resurselor genetice ale plantelor agricole si ale stramosilor lor. În cadrul 

Centrului functioneaza trei sectoare: sectorul de conservare si studiere a 

semintelor; sectorul de genetica si citologie si sectorul de evaluare. 

În prezent, resursele genetice ale plantelor de cultura se pastreaza în 11 

institutii de cercetari stiintifice si de învatamânt (colectii, mostre de seminte în 

banci de gene). 

Resursele genetice de baza ale culturilor cerealiere (grâul, orzul), plantelor 

leguminoase (fasolea, soia, mazarea), culturilor tehnice (floarea-soarelui, sfecla 

de zahar), furajere (sfecla, mazarichea, lucerna) se întretin la Institutul de 

Cercetari Stiintifice pentru Culturile de Câmp, unde se efectueaza importante 

lucrari de selectie. Bogate resurse genetice de porumb si sorg se afla la Institutul 

de Cercetari Stiintifice pentru Porumb si Sorg, care în prezent îsi largeste 

activitatea prin crearea colectiilor de alte culturi - cartof, varza, castraveti, 

tomate, ceapa, morcov, ridiche, ardei etc. Resurse genetice importante de vitade-vie 

se pastreaza la Institutul National al Viei si Vinului, iar Institutul de 

Cercetari Stiintifice, Selectie si Tehnologii pentru Pomicultura detine o colectie 

bogata de culturi pomicole - mar, par, gutui, piersic, prun, cires, cais, nuc etc. O 

importanta colectie de culturi legumicole exista la Institutul de Cercetari 

Stiintifice în Agricultura. Un genofond pretios si bogat de plante arboricole, 

floricole, medicinale, aromatice, furajere, ornamentale, pomicole, pomusoare si 

Herbarul National se pastreaza la Gradina Botanica a Academiei de Stiinte a 

Moldovei, de plante aromatice - la Statiunea de Cercetari Stiintifice a Plantelor 

Aromatice si Uleiurilor Eterice. Universitatea Agrara de Stat din Moldova detine 

unele colectii de culturi cerealiere si leguminoase, iar Institutul de Cercetari 

Stiintifice pentru Tutun si Articole din Tutun - resurse genetice ale genului 

Nicotiana. Institutul de Microbiologie al Academiei de Stiinte a Moldovei întretine 

Colectia Nationala de microorganisme. 

Colectiile genetice de plante de cultura si din flora spontana includ cca 14 mii 

specii (70 mii soiuri, hibrizi, linii si forme). 

Evaluarea si conservarea ex- situ a animalelor domestice se efectueaza de catre 

Institutul de Fiziologie si Sanocreatologie al Academiei de Stiinte a Moldovei 

(crioconservarea gametilor masculi la bovine, porcine, pasari domestice si pesti) 

si Institutul National pentru Zootehnie si Medicina Veterinara (selectia si 

conservarea raselor noi de animale pentru sectorul zootehnic). 

Este necesar de mentionat ca în momentul de fata în Republica Moldova lipseste 

un Centru National de Resurse Genetice si o Banca Informationala de date 

unificate a resurselor genetice 

Programa de lucru cu privire la transferul tehnologei si cooperarea tehnologica 

120. ? Asigura RM ajutorul financiar si tehnic si ajutorul cu privire la pregatirea cadrelor în scopul 

contribuirii la realizarea programului de lucru cu privire la transferul tehnologiei si cooperarea 

tehnologica (hot. COP VII/29)? 

a) nu 

b) nu, dar programele respective se elaboreaza 

c) da, se implementeaza unele programe (rugam sa anexati mai 


d) da, se implementeaza programe complexe (rugam sa anexati 


Informatia suplimentara cu privire la asigurarea ajutorului financiar si tehnic si a ajutorului la 

pregatirea cadrelor în scopul de a contribui la realizarea programei de lucru ce tine de transferul 

tehnologiei si cooperarea tehnologica 

De rând cu marile descoperiri recente din domeniul biologiei, în centrul atentiei se plaseaza si 

problema pregatirii viitorului specialist în biologie moleculara, dotat cu toate mijloacele tehnice si 

practice speciale, capabil sa investigheze acest vast domeniu al cunoasterii. 

Acest domeniu a fost aprobat de catre Parlament prin Hotarîrea nr.142- XVI 

din 07.07.05 si inclus în nomenclatorul specialitatilor (03.00.03), iar la 

X 

113

Universitatea de Stat din Moldova în anul 2005 s-a deschis o specialitate noua 

(Biologie moleculara si biotehnologie) pentru care au fost oferite 20 burse de la 

buget. Toate acestea impun transformari în procesul de educatie si cercetare. 

Politica de stat pentru inovare si transfer tehnologic prevede valorificarea resurselor intelectuale si 

organizarea activitatii respective conform directiilor prioritare. 

Sustinerea din partea statului a dezvoltarii tehnologice a organizatiilor care se afla în proprietatea 

statului, se efectueaza în baza de cota-parte, cu atragerea mijloacelor proprii ale organizatiilor în 

cauza. 

Sustinerea din partea statului a activitatii de inovare si transfer tehnologic a întreprinderilor cu 

capital privat si a celor mixte, se efectueaza în baza de cota-parte, în conditiile finantarii 

rambursabile. 

Astfel Academia de Stiinte a Moldovei a anunatat un concurs de proiecte ce tin de transferul 

tehnologic pentru care au fost alocate 10 mln. lei, cu contributia co-finantatorilor (8 mln. lei), în 

deosebi a structurilor private. 

Asociatia de Cercetare si Dezvoltare din Republica Moldova (MRDA), de asemenea, a anuntat 

concurs pentru proiecte ce tin de transferul tehnologic. 

Toate aceste programe prevad participarea structurilor locale si nu a celor 

internationale si vor facilita implementarea cunostintelor în practica – obiectiv 

pe care în ultimul timp se pune un accent deosebit. 

121. ? Întrepride RM unele masuri cu privire la înlaturarea oricaror bariere neargumentate în 

domeniul finantarii initiativelor multistatale ce tine de transferul tehnologiei si cooperarea 

tehnologica ( hot. COP VII/29 ) ? 

a) nu 

b) nu, dar unele masuri se analizeaza X 

c) da, sunt întreprinse unele masuri (rugam sa anexati mai jos o descriere 


d) da, sunt întreprinse masuri complexe (rugam sa anexati mai jos o 


Informatia suplimentara cu privire la masurile pentru înlaturarea barierelor neargumentate în 

domeniul finantarii initiativelor multilaterale de transfer tehnologic si cooperare tehnico-stiintifica 

Actualmente în Republica Moldova se întreprind unele masuri care ar facilita elaborarea programelor 

de cercetare interstatala sau: multilaterala (MRDA/CRDF, INTAS, NATO, UNESCO, AIAS, IUCN etc.) 

cu aspect mai mult de cercetare si mai putin ce tin de transferul tehnologiei si cooperarea 

tehnologica. 

122. ? A efectuat RM evaluari tehnologice în scopul evidentierii necesitatilor tehnologice, 

posibilitatilor si barierelor în sectoarele respective, de asemeni si a necesitatilor de creare a 

potentialului în acest domeniu (anexa la hot. COP VII/29)? 

a) nu X 

b) nu, dar evaluarea se efectuaza în prezent 

c) da, evaluarile de baza au fost efectuate (rugam sa anexati mai jos o 


d) da, au fost efectuate evaluari detaliate (rugam sa anexati mai jos o 


Informatia suplimentara cu privire la evaluarile tehnologice ce tin de stabilirea necesitatilor 

tehnologice, posibilitatilor si barierelor în sectoarele respective, de asemeni a necesitatilor de creare 

a potentialului în domeniu 

Pozitia Republicii Moldova este ca accentul principal în descarcarile în mediu ar 

trebui sa se puna pe activitatile care vor fi favorabile atât pentru economia 

tarii, cât si pentru mediu. Este necesara focusarea pentru implementarea 

suplimentara a tehnologiilor noi de mediu care deseori conduc la diminuarea 

cheltuielilor datorita reducerii utilizarii energiei si materiei prime, totodata 

114

contribuind la îmbunatatirea competivitatii companiei implementatoare si 

reducerea emisiilor poluante. 

123. ? A efectuat RM evaluarea si analiza riscurilor beneficiilor potentiale, riscurilor si cheltuielilor 

ce tin de implementarea tehnologiilor (anexa la hot.COP VII/29)? 

a) nu X 

b) nu, dar evaluarea se efectuaza în prezent 

c) da, evaluarile de baza au fost efectuate (rugam sa anexati mai jos o 


d) da, au fost efectuate evaluari detaliate (rugam sa anexati mai jos o 


Informatia suplimentara cu privire la evaluarea si analiza riscurilor, beneficiilor potentiale, riscurilor 

si cheltuielilor ce tin de implementarea noilor tehnologii 

124. ? A determinat si a aplicat RM, într-un mod orecare, masurile cu privire la elaborarea si 

întarirea sistemelor informationale respective pentru transferul tehnologic si cooperare tehnologica, 

inclusiv evaluarea necesitatilor de creare a potentialului (anexa la hot.COP VII/29); 

a) nu 


c) da, unele programe sunt implementate si se aplica (rugam sa anexati mai 


d) da, se aplica programe complexe (rugam sa anexati mai jos o descriere 


Informatia suplimentara cu privire la elaborarile sau fortificarile sistemelor informationale respective 

ce tin de transfer tehnologic si cooperare tehnologica 

Statul sustine extinderea colaborarii cu partenerii din strainatate în domeniul de inovare si transfer 

tehnologic în conformitate cu legislatia în vigoare, creeaza conditii prielnice pentru integrarea în 

comunitatea tehnico-stiintifica internationala. 

Sustinerea de catre stat a colaborarii internationale în domeniul de inovare si transfer tehnologic se 

realizeaza în baza acordurilor internationale semnate de Republica Moldova. 

125. ? Sunt întreprinse de catre RM masuri, care sunt reflectate în Scopul Operational 3.2 al 

Programului de lucru, în calitate de etape pregatitoare pentru elaborarea si implementarea 

sistemelor nationale organizatorice, administrative, legislative si politice care contribuie la cooperare 

si, de asemenea, la accesul si adoptarea tehnologiilor care sunt importante pentru Conventie (anexa 

la hot. COP VII/29) 

a) nu 

b) nu, dar se examineaza unele masuri 

c) da, sunt adoptate unele masuri (rugam sa anexati mai jos o descriere 


d) da, sunt adoptate un set de masuri (rugam sa anexati mai jos o descriere 


Informatia suplimentara cu privire la masurile adoptate în calitate de etape pregatitoare pentru 

elaborarea si implementarea sistemelor nationale organizatorice, administrative, legislative si politice 

care contribuie la cooperare si, de asemenea, la accesul si adoptarea tehnologiilor importante pentru 

Conventie 

În Republica Moldova au fost elaborate anumite documente care prevad 

cooperarea internationala si accesul la tehnologii. 

X 

115

Exista un set de acte: Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea la 

Conventia privind diversitatea biologica; Legea nr. 755-XV din 21.12.2001 

privind securitatea biologica; Hotarârea Guvernului nr. 197 din 25.02.2003 

despre desemnarea autoritatii nationale responsabile de legatura cu 

Secretariatul Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia 

privind diversitatea biologica; Hotarârea Guvernului nr. 603 din 20.05.2003 cu 

privire la Comisia Nationala pentru Securitatea Biologica; Hotarârea Guvernului 

nr. 1153 din 25.09.03 despre aprobarea Regulamentului privind autorizarea 

activitatilor legate de obtinerea, testarea, utilizarea si come rcializarea 

organismelor modificate genetic) - care reglementeaza schimbul de tehnologii si 

securitatea Statului. 

Legea privind securitatea biologica si Regulamentul privind autorizarea 

activitatilor legate de obtinerea, testarea, utilizarea si comercializarea 

organismelor modificate genetic reglementeaza activitatile legate de obtinerea 

si testarea, producerea organismelor modificate genetic prin tehnicile 

biotehnologiei moderne, precum si utilizarea si comercializarea. 

Regimul special de reglementare, autorizare si administrare a activitatilor 

mentionate are menirea sa asigure desfasurarea lor în conditii de securitate 

biologica, în care pot fi prevenite, eliminate sau reduse riscurile de producere a 

unor efecte negative generate de organismele modificate genetic asupra 

sanatatii umane, diversitatii biologice, echilibrului ecologic si calitatii mediului. 

Boxa LVI. 

Rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata a realizarii acestui articol, atragând o atentie deosebita 

la: 

a) rezultatele si impactul masurilor adoptate; 

b) aportul RM adus la realizarea obiectivelor Planului Strategic al CDB; 




e) aportul RM la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului; 

greutatile, întâmpinate în procesul de implementare a Strategiei 

Academia de Stiinte a Moldovei este structura responsabila de coordonarea si 

stimularea cercetarilor stiintifice în tehnologiile noi, inclusiv biotehnologiile, 

precum si de sustinerea cooperarii internationale în domeniu. În prezent 

Republica Moldova nu dispune de personal stiintific si tehnica specializata care ar 

favoriza implementarea tehnologiilor noi. 

Principalul factor care împiedica implementarea tehnologiilor corespunzatoare 

este lipsa mijloacelor financiare. 

Cercetatorii din Republica Moldova pot participa la conferinte, simpozioane, 

seminare locale si internationale, unde are loc schimbul de informatii, sunt 

stabilite contacte personale, apar idei pentru proiecte comune de cercetare. Mai 

mult ca atât, rezultatele cercetarilor si bazele de date sunt prezentate pe Web 

site-uri pentru accesul public. 

Institutiile stiintifice tehnice si de cercetare sunt responsabile de implemenatrea 

tehnologiilor noi. Cooperarea cu numeroase institutii stiintifice internationale nu 

este înca pe deplin realizata. 

Articolul 17 – Schimbul de informatie 

126. ? La art.17, p.1: a întreprins RM masuri de a contribui la schimbul de informatie din surse 

general accesibile în scopul realizarii Conventiei si stimularii progresului tehnico-stiintific? 

a) nu 

b) nu, în momentul de fata se face un rezumat al masurilor 

potentiale 


d) da, sunt întreprinse masuri complexe 

X 

116

Întrebarea (127) In cazul, daca Partea Semnatara este o Tara dezvoltata: 

127. ? Sunt reflectate în aceste masuri cerintele specifice ale tarilor în curs de dezvoltare si sunt 

incluse în aceasta categorie informatia enumerata în punctual 2 Articolul 17, asa ca: cercetari 

tehnico-stiintifice si social-economice, programe de pregatire profesionala si cercetari, cunostinte 

speciale si difuzarea informatiei si a.? (Articolul 17, p. 1) 

a) nu 

b) da, însa nu includ categoriile de informatie enumerate în punctul 2 Articolul 

17, asa ca: cercetari tehnico-stiintifice si social-economice, programe de 

pregatire profesionala si cercetari, cunostinte speciale si repartizarea 

informatiei si a. 

c) da, includ categoriile de informatie enumerate în punctul 2 Articolul 17, asa 

ca: cercetari tehnico-stiintifice si social-economice, programe de pregatire 

profesionala si cercetari, cunostinte speciale si repartizarea informatiei si a. 

Boxa LVII. 



a)rezultatele si impactul masurilor adoptate; 

b)aportul RM adus la realizarea obiectivelor Planului Strategic al CDB; 

c)aportul RM adus la realizarea obiectivelor, preconizate pentru a. 2010; 

d)rezultatele realizarii Strategiei Nationale si a Planului de Actiune în domeniul CDB în RM; 

e)aportul RM la realizarea Obiectivului de Dezvoltare al Mileniului; 

f)greutatile, întâmpinate în procesul de implementare a Strategiei 

Prin Hotarârea Guvernului Republicii Moldova nr. 155 din 06.03.1995 "Cu privire la dezvoltarea 

Sistemului Managerial Informational din Republica Moldova" HG nr. 155 din 06.03.95 cu privire la 

aprobarea Proiectului director al informatizarii societatii în Republica Moldova si a mecanismului realizarii 

lui au fost puse bazele legislative în domeniul respectiv. Principalii detinatori si gestionari ai informatiei 

cu privire la diversitatea biologica sunt: Academia de Stiinte a Moldovei, Ministerul Ecologiei si 

Resurselor Naturale, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, catedrele de profil ale Universitatii 

de Stat din Moldova si Universitatii de Stat Pedagogice din Tiraspol cu sediul la Chisinau. Schimbul de 

informatii , atît între institutiile de resort din tara, cît si cu centrele de profil din alte tari, lasa de dorit. 

Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale detine o informatie valoroasa cu privire la situatia 

ecologica din tara (http://ww.moldova.md). În cadrul MERN activeaza Centrul Informational de Mediu 

(CIM) (http. www.cim.moldova.md) cu o biblioteca în domeniu. Lipseste însa veriga regionala, raionala 

si cea locala ce ar asigura acumularea si accesarea informatiei de mediu. Oficiul Biodiversitatea de pe 

lânga Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale a creat sistemul informational în domeniul conservarii 

diversitatii biologice (http://www.bsamp.dnt.md), insa acumularea informatiei decurge anevoios din 

cauza finantarii precare. 

Prioritatile nationale în realizarea obiectivelor Conventiei privind diversitatea biologica cu privire 

la managementul informational si baza de date constau în modificarea cadrului legislativ-normativ ce 

tine de crearea sistemului informational ecologic în vederea armonizarii acestuia cu sistemele de 

monitoring adecvate pentru implementarea Conventiei, inventarierea speciilor rare de flora si fauna în 

scopul crearii bazei de date pentru elaborarea Cadastrului regnului vegetal si a Cadastrului regnului 

animal, asigurarea financiara a programelor privind dezvoltarea sistemelor informationale si a bazelor 

de date. 

Articolul 18 – Cooperarea tehnico-stiintifica 

128. ? La p.1 art. 18: Sunt aprobate în RM masuri pentru a contribui la cooperarea internationala 

tehnico-stiintifica în domeniul conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii? 

a) nu 

117

) nu, dar în prezent se trec în revista masurile potentiale 

c) da, sunt adoptate unele masuri (rugam sa anexati mai jos o descriere 


d) da, sunt adoptate masuri complexe (rugam sa anexati mai jos o 


Informatia suplimentara cu privire la masurile adoptate în scopul de a contribui la cooperarea 

tehnico-stiintifica 

În Republica Moldova este bine dezvoltata ideea despre importanta semnificativa a cooperarii 

internationale în stiinta si tehnologie în domeniul conservarii si utilizarii durabile a resurselor 

biologice. Variate forme de cooperare sunt propagate si sustinute de Guvern, asociatii stiintifice, 

ONG-uri etc. 

Principalele forme de cooperare includ: 

- organizarea conferintelor stiintifice specializate internationale, consacrate evenimentelor 

tehnico-stiintifice; 

- contracte de colaborare interuniversitare, între institutiile stiintifice industriale, ONG-uri si, de 

asemenea, cu cercetatorii sectoarelor private; 

- participarea în comun la diverse proiecte stiintifice internationale; 

- traninguri si scoli de vara. 

Cheltuielile legate de aceste activitati sunt acoperite din diferite surse: bugetul de stat, fonduri 

inernationale, ONG-uri, sponsori etc. 

Activitatile enumerate au o contributie deosebita în cooperarea internationala tehnico-stiintifica în 

domeniul conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii. 

129. ? La p.4 art.18: stimuleaza si încurajeaza RM elaborarea formelor de colaborare în scopul 

crearii si aplicarii tehnologiilor, inclusiv tehnologiile locale si traditionale, în corespundere cu scopurile 

acestei Conventii? 

a) nu 

b) nu, dar metodele respective se elaboreaza în prezent X 

c) da, metodele sunt implementate 

Republica Moldova încearca sa promoveze diferite forme de colaborare în scopul crearii si aplicarii 

tehnologiilor. Astfel, sunt anuntate diverse programe de granturi si proiecte în care se pune accentul 

pe implementarea în practica. În cadrul acestor programe sunt sustinute în deosebi proiectele cu cofinantare. 

130. ? La p. 5 art,18: contribuie RM la crearea programelor comune tehnico-stiintifice si a 

întreprinderilor comune, care au atributie la scopirile Conventiei? 

a) nu 

b) da (rugam sa anexati mai jos câteva exemple ) X 

Exemple de creare a programelor comune de cercetare stiintifica si a întreprinderilor comune 

pentru elaborarea tehnologiilor, care au atributie la Conventie 

Actualmente în Republica Moldova se întreprind unele masuri care ar facilita elaborarea programelor 

de cercetare interstatale/internationale sau multilaterale (MRDA/CRDF, INTAS, NATO, UNESCO, AIAS, 

IUCN) etc.) cu aspect mai mult de cercetare si mai putin ce tin de transferul tehnologiei si cooperarea 

tehnologica. 

131. A stabilit RM legaturi cu ONG, sectorul privat si alte organizatii, care dispun de baze de date 

importante sau efectuaza lucrari semnificative în domeniul conservarii biodiversitatii prin intermediul 

Sistemului Informational? (hot. COP V/14) 

a) nu 

b) nu, dar se organizeaza o cooperare cu ONG corespunzatoare, sectorul 

privat si alte întreprinderi 

X 

118

c) da, sunt stabilite legaturi cu ONG, sectorul privat si organizatiile 

respective 

Întrebarea 132 este destinata TARILOR DEZVOLTATE 

132. Perfecteaza tara Dvstra Sistemul Informational în scopul acordarii de ajutor tarilor în curs de 

dezvoltare si tarilor cu economia în tranzitie pentru obtinerea accesului la informatie în domeniul 

colaborarii tehnico-stiintifice? (hotarârea V/14) 

a) nu 

b) da, folosind posibilitati financiare 

c) da, prin intermediului acordarii accesului la tehnologii si transmiterea lor 

d) da, prin intermediul folosirii conditiilor, care permit efectuarea 

cercetarilor stiintifice comune 

e) da, prin intermediul repatrierii informatiei 

f) da, prin intermediul folosirii posibilitatilor de pregatire a cadrelor 

g) da, prin intermediul stimularii contactelor cu institutiile, organizatiile si 

sectorul privat corespunzatoare 

h) da, folosind alte mijloace 

Informatia suplimentara cu privire la elaborarea Sistemului Informational în scopul acordarii de 

ajutor tarilor în curs de dezvoltare si tarilor cu economia în tranzitie pentru obtinerea accesului la 

informatie în domeniul colaborarii tehnico-stiintifice 

133. Aplica RM Sistemul Informational pentru asigurarea efectiva cu informatia existenta a 

cercetatorilor si specialistilor, care iau decizii în domeniu? (hot. COP V/14) 

a) nu 

b) nu, dar initiativele respective se studiaza 

c) da (rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata) X 

Informatia suplimentara cu privire la elaborarea initiativelor respective 

Sistemul Informational asigura specialistii si cercetatorii cu informatia necesara: 

http://bsapm.dnt.md; http://www.chbemm.ngo.md/; http://www.rec.md/; 

http://www.fauna.ngo.md/about_us/about_us1.html; http://cim.moldova.md/; 

http://www.ecosfera.org/; http://www.iatp.md/arii/; http://www.turism.md/; http://www.bioticamoldova.org/; 

http://orangenet.md/?tl=1&col1=1; http://www.ecospectru.dnt.md/ 

134. Asigura RM elaborarea, oferirea si utilizarea în comun a serviciilor si resurselor pentru 

activizarea si facilitarea implementarii Sistemului Informational si a consolidarii ulterioare a 

colaborarii între Conventii, care au atributie la biodiversitate? (hot. COP V/14) 

a) nu 

b) da (rugam sa enumerati mai jos serviciile si resursele) X 

Informatia suplimentara cu privire la servicii si resurse, destinate activizarii si facilitarii 

implementarii Sistemului Informational si a consolidarii ulterioare a colaborarii între Conventii, care 

au atributie la biodiversitate 

RM asigura, în masura posibilitatilor, utilizarea în comun a Sistemului Informational în domeniul 

conservarii diversitatii biologice. 

X 

119

Boxa LVIII. 






d)rezultatele realizarii Strategiei Nationale si a Planului de Actiune în domeniul CDB în RM; 

e)aportul RM la realizarea Scopului de Dezvoltare al Mileniului; 


Necesitatea cooperarii internationale în stiinta si tehnologii în domeniul 

conservarii diversitatii biologice si utilizarii durabile a resurselor naturale 

constituie o problema prioritara pentru savanti, cercetatori si responsabilii 

ministerelor de resort din Republica Moldova. 

Directiile de cooperare din domeniul conservarii diversitatii biologice includ 

urmatoarele: 

- aplicarea metodelor de studiere si evaluare (definirea, descrierea) 

conditiilor si elementelor diversitatii biologice individuale; 

- selectarea indicilor pentru identificarea si monitorizarea diversitatii 

biologice; 

- implementarea solutiilor tehnologice noi (aparatele de masurare, 

metode de acces distantat) în cercetarea diversitatii biologice; 

- organizarea colectarii, prelucraii si difuzarii informatiei despre 

conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice; 

- metodele de maximalizare a efectelor obtinute ca rezultate ale 

programelor specifice de cercetare si proiectelor de implementare; 

metodele de evaluare a diversitatii biologice necesare pentru aplicare de catre 

municipalitate, regiuni si conducerea locala. Probabil s-a dorit: de catre 

autoritatile administratiei publice locale de toate nivelurile.Desi consiliile locale – 

nivelul doi – nu vor evalua nimic. 

Articolul 19 – Aplicarea biotehnologiei si distribuirea beneficiilor 

135. ? La p.1 art.19: a întreprins RM masuri pentru asigurarea participarii efective în activitatea de 

cercetare a biotehnologiilor, a acelor Parti, care pun la dispozitie resurse genetice pentru astfel de 

cercetari? 

a) nu 

b) nu, dar în prezent se trec în revista masurile potentiale X 

c) da, unele masuri se întreprind 

d) da, este implementata o legislatie complexa 

e) da, este formulata politica normativa si legislatia suplimentara 

f) da, se întreprind masuri politice si administrative complexe 

136. ? La p.2 art.19: a întreprins RM toate masurile posibile pentru a contribui la asigurarea 

accesului prioritar a Partilor, în baza accesului echitabil si egal, la rezultatele si beneficiile, care reies 

din biotehnologii bazate pe resursele genetice, puse la dispozitie de catre aceste Parti? 

a) nu 

b) nu, dar în prezent se trec în revista masurile potentiale X 


d) da, sunt întreprinse masuri complexe 

Boxa LIX. 

120








e)aportul RM la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului; 


Conform prevederilor din documentele legale ale Uniunii Europene, o organizatie, 

examinând un candidat în procedura de patentare, va fi obligata sa informeze 

despre sursele de resurse genetice utilizate si informatii referitoare la ele. 

Boxa LX. 

Articolul 20 – Resurse financiare 

Indicati pentru fiecare punct, volumul de resurse financiare cît interne cît si externe care au fost 

folosite, primite sau acordate (în dependenta de caz) pentru realizarea Conventiei Diversitatii Biologice 

pe ani începînd din momentul cînd RM a devenit Parte a Conventiei. 

a) Alocari bugetare 

guvernamentale sau locale si 

diferitor ministere de profil 

b) Alocari extrabugetare 

(repartizate pe organizatiidonor) 

c) Canale bilaterale (repartizate 

pe organizatii-donor) 

d) Canale regionale (repartizate 


e) Canale multilaterale 

(repartizate pe organizatiidonor) 

f) Surse particulare (repartizate 


g) Resurse create prin 

intermediul instrumentelor 

financiare, asa ca plati pentru 

utilizarea biodiversitatii 

Boxa LXI. 

Faceti o descriere desfasurata a fiecarui program financiar esential asa ca fonduri pentru conservarea 

biodiversitatii sau programe concrete fondate de RM 

În Republica Moldova au fost realizate unele proiecte: 

I. “Conservarea Biodiversitatii în Republica Moldova. GEF-PPG TF TF 027883” 

Obiectivul proiectului: definirea prioritatilor specifice tarii si evaluarea 

necesitatilor de formare a capacitatilor în domeniul conservarii biodiversitatii, 

determinarea mecanismelor necesare pentru protectia biodiversitatii nationale în 

conformitate cu Strategia nationala si Planul de actiune si cu îndrumarile GEF-lui, 

Conferintei Partilor la Conventia cu privire la diversitatea biologica 

121

Suma totala: 300 000 USD 

Termenul de realizare: martie 2001- iunie 2003. 

În scopul realizarii obiectivelor proiectului au fost angajati specialisti ai 

institutelor de cercetari, ministerelor si departamentelor. 

La realizarea proiectului au participat savantii Institutului de Botanica, 

Institutului de Zoologie si Institutului de Genetica ale Academiei de Stiinte a 

Moldovei, Universitatii de Stat din Moldova, Universitatii Agrare de Stat, 

specialistii Ministerului Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului, 

Agriculturii si Industriei Alimentare, Agentiei de Stat pentru Silvicultura 

“Moldsilva”, Rezervatiilor stiintifice si organizatiilor neguvernamentale. 

Rezultatul activitatilor întreprinse este urmatorul: 

• A fost elaborat Raportul National II. Conservarea biodiversitatii în 

Republica Moldova; 

• A fost elaborat si implementat Sistemul Informational si Baza de date 

in domeniul conservarii biodiversitatii în Republica Moldova (conform 

cerintelor Conventiei privind diversitatea biologica) si plasat pe pagina web 

http://bsapm.dnt.md 

• A fost elaborat pachetul de masuri pentru sporirea capacitatilor 

legislative si institutionale ce tine de realizarea cerintelor Strategiei 

nationale si Planului de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice 

(proiectele de legi cu privire la: securitatea biologica, reteua ecologica 

nationala, regnul vegetal, Cartea Rosie a Republicii Moldova, fondul 

cinegetic si protectia vînatului, fondul piscicol, pescuitul si conservarea 

resurselor biologice acvatice, gradinile zoologice si acvariile publice, 

protectia animalelor folosite în scopuri experimentale etc.); 

• Sunt elaborate mecanismele si mijloacele de stimulare a practicilor de 

utilizare durabila a resurselor naturale regenerabile în conditiile economice 

si sociale ale perioadei de tranzitie în Republica Moldova, recomandari 

practice de restabilire ecologica a arboreturilor forestiere (în comun cu 

Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice); 

Au fost elaborate regulamente: Regulation On the Procedure of Setting Up the 

Regime of Natural Protected Area ; Regulation of the General Scientific Council 

of the Natural Protected Areas; Regulation on Grazing and Hay-Making; Regulation 

on the Landscape Architecture Monument “Parcul de la Mandac”; Regulation on 

Fishing in the Waters of the Prut River and Stanca-Costesti Dam Lake 

• Au fost organizate: 

Primul Simpozion International „Conservarea diversitatii plantelor in situ si exsitu. 

Rolul Gradinilor Botanice (Chisinau, 9-11 octombrie 2003); 

O Conferinta nationala privind implementarea Strategiei nationale si a Planului de 

actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice (inclusiv 5 seminare în 

judetele Republicii Moldova); 

12 seminare, 30 emisiuni radio si TV în domeniul constientizarii populatiei privind 

problemele conservarii diversitatii biologice; 

Cheltuielile pentru perioada 01.03.2001-30.06. 2003 au constituit 300 000 USD. 

II. „Conservarea biodiversitatii în ecosistemul Nistrului Inferior” 

Obiective: Îmbunatatirea conservarii in-situ în regiunea Nistrului de Jos prin 

intermediul: (i) fondarii parcului national în bazinul Nistrului de Jos si 

perfectionarii capacitatii locale pentru o administrare durabila; (ii) crearii 

coridoarelor ecologice; (iii) promovarii administrarii durabile a resurselor naturale 

si perfectionarii capacitatii nationale/locale pentru astfel de gestiune durabila; 

(iv) ridicarii constientizarii si instruirii publicului în domeniul proiectului si 

rezultatelor acestuia; si (v) stabilirii si mentinerii unei colaborari strînse cu 

Ucraina în domeniul protectiei zonelor umede transfrontaliere din delta Nistrului 

de Jos. 

Durata proiectului - trei ani, începînd din aprilie 2002 pîna în aprilie 2005. 

Unitatea de implementare a proiectului - Societatea Ecologica BIOTICA. Suma 

totala a proiectului a fost estimata la USD $2,022,500, dintre care $975,000 au 

fost alocati de Fondul Ecologic Global 

Proiectul a inclus urmatoarele patru componente: 

A. Fondarea parcului national „Nistrul de Jos”. Aceasta componenta 

trebuia sa contribuie la îmbunatatirea conservarii biodiversitatii în 

regiunea Nistrului de Jos prin intermediul maririi suprafetelor teritoriilor 

122

protejate si crearii ariilor protejate si zonelor tampon; 

B. Activitati de protectie a biodiversitatii în zona tampon. Aceasta 

componenta se adreseaza la doua necesitati ale proiectului: (i) reducerea 

impactului negativ al utilizarii nedurabile a pamîntului si a resurselor în 

zona tampon asupra biodiversitatii în interiorul si exteriorul parcului 

national, si (ii) implicarea comunitatilor locale în realizarea proiectului, si 

împartirea cu ei a beneficiilor parcului national. 

C. Cooperarea internationala în Bazinul Râului Nistru si în zona 

litorala a Marii Negre. 

D. Managementul proiectului, monitorizarea si informarea. 

Activitati realizate în cadrul proiectului. Au fost elaborate argumentarea stiintifica, motivarea 

din punct de vedere legislativ, proiectul regulamentului parcului national, sistemul de zonare al 

parcului national. Documentele proiectului au primit un aviz pozitiv din partea Academiei de Stiinte 

a Moldovei. Au fost compilate harti administrative (1:10 000) si elaborata harta parcului national 

(1:50 000). În colaborare cu Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului si cu 

Cancelaria de Stat a fost elaborat proiectul Hotarîrii Guvernului despre planul de creare a parcului 

national si proiectul legii pentru completarea Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat. A 

fost pregatit dosarul cu privire la atribuirea teritoriului parcului national. Materiale pregatite cu 

privire la fondarea parcului si zonarea acestuia au fost studiate de consultantul Bancii Mondiale. În 

colaborare cu acesta a fost pregatit programul de lucru cu privire la elaborarea planului de 

management al parcului national. A fost elaborat proiectul planului de stabilitate financiara a 

parcului. A fost coordonata cu autoritatile publice locale schema de baza a amplasarii principalelor 

coridoare si fîsii forestiere. În colaborare cu proiectul RISP s-a efectuat o analiza a conditiilor de 

implementare a creditelor si a fost pregatit sistemul de diferentiere a subventiei conditionate, 

aprobat de Banca Mondiala. Au fost organizate audieri publice cu participarea oamenilor de stiinta, 

reprezentantilor autoritatilor si ONG-urilor. 

Durata: 18 luni, noiembrie 2002 – aprilie 2004 

Agentia finantatoare: UNEP (Programul Natiunilor Unite pentru Mediu) si GEF 

(Fondul Global de Mediu) 

Suma finantata de UNEP-GEF: 156,050 USD 

Scopul si Obiectivele Proiectului: 

Scopul general al proiectului a fost dezvoltarea cadrului national de 

biosecuritate în corespundere cu prevederile Protocolului de la Cartagena privind 

securitatea biologica. 

Obiectivele de baza au fost urmatoarele: 

1. Evaluarea capacitatilor tehnologice existente pentru managementul 

problemelor legate de securitatea biologica, precum si implicarea lor la 

implementarea unui cadru national de biosecuritate; 

2. Întarirea capacitatii nationale pentru elaborarea unui cadru national 

de reglementare în domeniul biosecuritatii; 

3. Întarirea capacitatii nationale pentru luarea de decizii competente 

asupra notificarilor si cererilor legate de organismele modificate genetic, 

inclusiv stabilirea unor sisteme administrative de control si a mecanismelor 

de luare a deciziilor; 

4. Dezvoltarea cooperarii regionale si sub-regionale, inclusiv 

armonizarea sistemelor nationale de reglementare; 

Constientizarea publicului si îmbunatatirea fluxului de informatie asupra 

problemelor de biosecuritate 

137. ? Ofera RM suport financiar sau stimulari referitoare la activitati de nivel national care sînt 

îndreptate la realizarea obiectivelor Conventiei? (Articolul 20, p. 1) 

a) nu 

b) da, numai stimulente (specificati acesti stimulente) 

c) da, numai suport financiar 

123

d) da, suport financiar si stimulente (faceti o descriere desfasurata) X 

Obiectii referitoare la asigurarea sustinerii financiare si stimulenti 

Conform Regulamentului Fondului Ecologic National anual sunt prevazute surse financiare pentru 

stimulare (1% din suma acumulata), si finantarea proiectelor de cercetari stiintifice în domeniul 

conservarii biodiversitatii, inclusiv proiecte de plantare a vegetatiei forestiere pe anii: 2003 – 1 mln. lei 

(830 mii $), 2004 – 1 mln. lei (830 mii $), 2005 – 4 mln. lei (3 333 mii $). 


138. ? Ofera RM suport financiar suplimentar pentru a da posibilitate Partilor, care sunt tari în curs 

de dezvoltate, sa acopere cheltuielile suplimentare care vor fi suportate pe parcursul realizarii masurilor 

de îndeplinire a angajamentelor ce se refera la Conventie? (Articolul 20, p. 2) 

a) nu 

b) da (indicati pe ani suma resurselor financiare noi si suplimentare acordate 

RM) 

Obiectii suplimentare referitoare la acordarea resurselor financiare noi si suplimentare 

Întrebarea (139) In cazul cînd Partea Semnatara este o tara în curs de dezvoltare ori o tara cu 

o economie în tranzitie: 

139. ? A primit RM resurse financiare noi si suplimentare în scopul obtinerii posibilitatilor de 

acoperire a cheltuielilor totale financiare suplimentare, utilizate în scopul implementarii masurilor de 

realizare a obligatiunilor ce tin de Conventie? (Articolul 20, p. 2) 

a) nu 

b) da X 

140. ? ) Este organizat în RM monitoringul suportului financiar al activitatilor în domeniul 

biodiversitatii, inclusiv sustinerea pe care o acorda sectorul privat? 

a) nu 

b) nu, însa procedura se introduce 

c) da (faceti o descriere desfasurata) X 

Obiectii referitoare la procesul de monitoring a sustinerii financiare a lucrarilor de conservare a 

biodiversitatii incluzînd sustinerea sectorului privat 

141. ? Examineaza RM posibilitatile de a scuti de impozite, în cadrul sistemelor nationale de 

impozitare, a acelor donatii de binefacere care sunt destinate realizarii activitatilor în domeniul 

biodiversitatii? (hotarîrea V/11) 

b) nu 

c) nu, se elaboreaza înlesniri la impozite (faceti o descriere desfasurata) X 

d) da, se aplica înlesniri la impozite (faceti o descriere desfasurata) 

Obiectii referitoare la scutirea de impozite a donatiilor de binefacere destinate conservarii biodiversitatii 

În Republica Moldova lipsesc înlesnirile fiscale pentru masurile de mentinere a biodiversitatii, taxe 

speciale asupra proceselor de producere care afecteaza biodiversitatea, asigurarea ecologica obligatorie 

a tehnologiilor ecologic periculoase, creditari preferentiale etc. 

124

142. A efectuat RM analiza bugetelor nationale si politicii de creditare în acelasi rînd eficacitatea 

donatiilor oficiale obtinute în scopul dezvoltarii si conservarii biodiversitatii cu atragerea atentiei la 

stimulente si eficacitate si de asemenea la alte cai si mijloace de lichidare a urmarilor sau atenuare a 

lor? (hotarîrea VI/16) 

b) Nu 

c) nu, analiza se efectueaza în momentul de fata 

d) da (prezentati informatia despre rezultatele analizei) X 

Obiectii referitoare la analiza bugetelor nationale si politicii de creditare si în acelasi rînd eficientei 

donatiilor oficiale acordate în scopul dezvoltarii 

Costul total al activitatilor conform Strategiei nationale si Planului de actiune 

constituie cca $ 18,7 mln., inclusiv cca 68–70% se preconizeaza a fi asigurate din 

bugetul de stat, Fondul Ecologic National, din surse ale Agentiei pentru 

Silvicultura „Moldsilva”, surse locale si cca 30–32% – din fondurile organizatiilor 

internationale. 

Costul actiunilor pentru restabilirea si protectia diferitor ecosisteme variaza 

considerabil de la $ 0,6 mln. - pentru ecosistemele urbane (3% din costul total) - 

pîna la $ 25,9 mln., ponderea majora apartinând ecosistemelor forestiere (cca 

30% din costul total). Activitatile în diferite domenii, care vor fi efectuate pentru 

implementarea Planului de actiune, necesita diferite cheltuieli: pentru planificarea 

teritoriala, actiuni de conservare si restabilire a diversitatii biologice – 61%, 

cercetari si monitoring – 22%, aspectul informational si educativ – 12% si actiuni 

de perfectare a politicilor, legislatiei si cadrului institutional – 5%. 

Pentru realizarea Planului de actiune este necesar a majora cheltuielile efective 

în acest domeniu de cca 1,4 ori, ceea ce va constitui 0,47% din Produsul Intern 

Brut. Aspectele financiare pentru realizarea Planului de actiune sunt prezentate 

mai jos: 

b) Nu 

Actiuni Costul actiunilor 

Actiuni generale 1074 mii USD 

Crearea retelei ecologice nationale 1183 mii USD 

Protectia ecosistemelor forestiere 5592 mii USD 

Protectia ecosistemelor de stepa 3861 mii USD 

Protectia ecosistemelor de lunca 1100 mii USD 

Protectia ecosistemelor petrofite 763 mii USD 

Protectia ecosistemelor acvatice 1214 mii USD 

Protectia biodiversitatii BD a 

ecosistemelor agricole 

2303 mii USD 

Protectia biodiversitatii BD a 

ecosistemelor urbane 

593 mii USD 

Protectia speciilor 647 mii USD 

Conservarea ex-situ a biodiversitatii 374 mii USD 

Total 18 704 mii USD 

143. Întreprinde RM activitati concrete de includere a tematicii biodiversitatii în 

procesul de elaborare si realizare a initiativelor internationale de baza în domeniul dezvoltarii si de 

asemenea în planurile nationale de dezvoltare durabila si în politica si planurile sectoriale 

corespunzatoare si de asemene în integrarea în viitor a tematicii biodiversitatii în aceste procese, 

planuri si politica? (hotarîrea VI/16 si VII/21 

c) nu, generalizarea se efectueaza în momentul de fata X 

d) da, în unele initiative si planuri (faceti o descriere desfasurata) 

e) da, în initiativele si planurile generale (faceti o descriere desfasurata) 

Obiectii referitoare la generalizari si includerea tematicii biodiversitatii în initiativele, planurile si politica 

corespunzatoare 

125

) Nu 

144. Largeste RM includerea tematicii biodiversitatii în programele sectoriale de 

dezvoltare si acordarii donatiilor? (Hotarîrea VII/21) 

c) nu, programe corespunzatoare se elaboreaza în timpul de fata 

d) da, în unele programe sectoriale de dezvoltare si acordare a donatiilor 

(faceti o descriere desfasurata) 

e) da, în baza programelor sectoriale de dezvoltare si acordarii donatiilor 

(faceti o descriere desfasurata) 

Obiectii referitoare la includerea tematicii biodiversitatii în programul de dezvoltare sectorial si 

acordarii donatiilor 


145. Indicati, folosind semnul „X” în tabelul de mai jos, domeniul în care tara 

dumneavoastra a acordat sustinere financiara tarilor în curs de dezvoltare ori/sau tarilor cu 

economie de tranzitie. La necesitate prezentati informatia suplimentara în rîndul de mai jos 

regiunile donatia 

a) Efectuarea evaluarilor nationale si regionale în cadrul acordurilor 

multilaterale de protectie a naturii (hotarîrea VI/8) 

b) Conservarea in-situ (hotarîrea V/16) 

c) Largirea potentialului national de creare si sustinere a mecanismelor de 

protectie a cunostintelor traditionale (hotarîrea VI/10) 

d) Conservarea ex-situ (hotarîrea V/26) 

e) Implementarea Strategiei Globale de protectie a plantelor (hotarîrea 

VI/9) 

f) Implementarea directivelor de la Bon (hotarîrea VI/24) 

g) Implementarea programelor de lucru în domeniul conservarii 

agrobiodiversitatii (hotarîrea V/5) 

h) Pregatirea primului raport despre starea resurselor genetice a lumii 

animale (hotarîrea VI/17) 

i) Acordarea suportului activitatilor mecanismelor de coordonare regionala 

existente si dezvoltarii retelelor sau proceselor regionale si subregionale 

(hotarîrea VI/27) 

j) Crearea legaturilor de parteneriat si altor mijloace de acordare a 

ajutorului în realizarea programelor diversitatii biologice a zonelor aride si 

subaride (hotarîrea VII/2) 

k) Acordarea sustinerii financiare mecanismului de coordonare a initiativei 

taxonomice Globale (hotarîrea VII/9) 

l) Acordarea sustinerii în implementarea Planului de actiuni pentru crearea 

potentialului care se contine în anexa la hotarîrea VII/19 (hotarîrea VII/19) 

m) Acordarea sustinerii în implementarea programei de lucru a diversitatii 

biologice a raioanelor montane (hotarîrea VII/27) 

126

n) Acordarea sustinerii în implementarea programei de lucru pentru ariile 

protejate (hotarîrea VII/28) 

o) Acordarea sustinerii în implementarea indicatorilor nationali (hotarîrea 

VII/30) 

p) Altele (indicati concret) 

Informatia suplimentara despre acordarea suportului financiar tarilor în curs de dezvoltare si tarilor cu 

economie de tranzitie 

Întrebarea (146) In cazul, daca Partea Semnatara este o Tara în curs de dezvoltare sau o tara 

cu economia în trasnzitie: 

146. Indicati, folosind semnul „X” în tabelul de mai jos domeniul în care RM s-a 

adresat pentru a obtine mijloace financiare din Fondul Ecologic Global (FEG), tari dezvoltate sau 

alte surse. Pentru acelasi domeniu mijloacele financiare pot fi obtinute din diferite surse. La 

necesitate prezentati informatia suplimentara în rîndul de mai jos . 

Regiunile 

a) Pregatirea Strategiei nationale si Planului de actiuni în 

domeniul conservarii biodiversitatii 

b) Evaluarea potentialului national pentru realizarea Conventiei 


c) Realizarea activitatilor prioritare pentru realizarea Initiativei 

Taxonomice Globale (hatarîrea V/9) 

d) Conservarea in-situ (hotarîrea V/16) 

e) Elaborarea Strategiei nationale si Planului de actiuni în 

combaterea speciilor invazive (hotarîrea VI/23) 

f) Conservarea ex-situ, crearea si întretinerea conditiilor de 

conservare ex-situ (hotarîrea V/26) 

g) Proiecte care stimuleaza masuri de realizare a Articolului 13 

(Instruirea si informatizarea societatii) (hotarîrea VI/19) 

h) Pregatirea rapoartelor nationale (hotarîrea III/9, V/19 ? 

VI/25) 

i) Proiecte în conservarea si utilizarea durabila a biodiversitatii 

apelor interne (hotarîrea IV/4) 

j) Activitati de conservare si utilizare durabila a 

agrobiodiversitatii (hotarîrea V/5) 

k) Reazarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea 


l) Realizarea Initiativei Taxonomice Globale 

FEG 

Cererea de obtinere a 

mijloacelor din 

surse 

bilaterale 

alte 

surse 

127

m) Realizarea principilor de la Adis-Abeba si indicatiilor 

operative în utilizarea durabila a biodiversitatii 

n) Altele (indicati concret) 

Informatia suplimentara despre acordarea suportului financiar 

Boxa LXII. 






d)rezultatele realizarii Strategiei nationale si Planului de actiune în domeniul conservarii 




D. DOMENIILE TEMATICE 

147. Indicati în tabelul de jos obstacolele cu care RM se confrunta în realizarea programelor 

tematice în cadrul Conventiei (biodiversitatea marilor si acvatoriilor, agrobiodiversitatea, biodiversitatea 

padurilor, biodiversitatea apelor interne, biodiversitatea zonelor aride si subaride si zonelor muntoase) 

Obstacole 

3 = înalt 1 = scazut 

2 = mediu 

Programa de activitate 

agricultu 

ra 

N/A = nu se refera la RM 

paduri mari si 

acvato 

rii 

ecosistem 

e acvatice 

interne 

0 = obstacolele sunt 

depasite 

soluri 

aride si 

subaride 

Lipsa vointei politice si sustinerii 2 1 N/A 2 N/A N/A 

Participarea limitata a 

populatiei si implicarea la nivel 

scazut a subiectelor 

institutionale 

Evaluarea nesatisfacatoare a 

problemelor biodiversitatii în 

alte sectoare si includerea 

acestor probleme în activitatile 

lor 

Lipsa masurilor de profilaxie si 

preîntîmpinare 

Potentialul neadecvat de luare a 

masurilor legate de capacitatile 

reduse ale structurilor 

institutionale 

munti 

3 1 N/A 1 N/A N/A 

2 2 N/A 3 N/A N/A 

3 2 N/A 3 N/A N/A 

2 1 N/A 2 N/A N/A 

128

Lipsa transmiterii tehnologiilor 

si cunostintelor de expertiza 

3 3 N/A 3 N/A N/A 

Pierderea 

traditionale 

cunostintelor 1 1 N/A 1 N/A N/A 

Lipsa potentialului tehnico- 3 3 N/A 3 N/A N/A 

stiintific adecvat pentru 

sustinerea tuturor scopurilor 

Insuficienta informatiei 3 3 N/A 3 N/A N/A 

accesibile si a cunostintelor 

Lipsa instruirii si informatizarii 

societatii la toate nivelurile 

3 3 N/A 3 N/A N/A 

Cunostintele stiintifice si 3 3 N/A 3 N/A N/A 

traditionale nu se utilizeaza pe 

deplin 

Pierderea biodiversitatii, a 2 2 N/A 2 N/A N/A 

marfurilor si serviciilor 

corespunzatoare pe care ea le 

aproviziona, nu are o întelegere 

cuvenita si nu se documenteaza 

în mod corespunzator 

Insuficienta resurselor 3 3 N/A 3 N/A N/A 

financiare, umane si tehnice 

Insuficienta masurilor 3 3 N/A 3 N/A N/A 

economice de stimulare 

Lipsa utilizarii în comun a 

beneficiilor 

3 3 N/A 3 N/A N/A 

Lipsa interactiunii la nivel 2 2 N/A 2 N/A N/A 

national si international 

Lipsa colaborarii orizontale între 

subiectele de activitate 

2 2 N/A 2 N/A N/A 

Lipsa parteneriatului orizontal 2 2 N/A 2 N/A N/A 

Implicarea nesatisfacatoare a 

cercurilor stiintifice 

2 2 N/A 3 N/A N/A 

Lipsa politicii corespunzatoare si 

a legilor 

2 2 N/A 2 N/A N/A 

Saracia 3 3 N/A 3 N/A N/A 

Presingul demografic 3 3 N/A 3 N/A N/A 

Caracterul instabil între consum 

si producere 

2 2 N/A 2 N/A N/A 

Lipsa potentialului de sustinere 

a comunitatilor locale 

2 2 N/A 2 N/A N/A 

Lipsa cunostintelor despre 2 2 N/A 2 N/A N/A 

abordarea ecosistemica în 

conducere si practicii utilizarii 

ei 

Posibilitati limitate în 2 2 N/A 2 N/A N/A 

costrîngerea legislativa 

Catastrofe naturale si schimbari 

ale mediului înconjurator 

1 1 N/A 1 N/A N/A 

Altele (indicati concret) N/A N/A N/A N/A N/A N/A 

Ecosisteme acvatice interne 

148. A inclus RM scopurile si activitatile corespunzatoare ale programei de lucru în 

urmatoarele segmente si le-a realizat ea? (hotarîrea VII/4) 

Strategii, politica, planuri si activitati nu 

a) Strategia nationala si Planul de 

actiune în domeniul conservarii 


Da, partial sunt 

aplicate , dar nu sînt 

realizate 

X 

Da, pe deplin sunt 

aplicate si realizate N/A 

129

) Politica si strategia în domeniul 

zonelor umede 

c) Planuri de gestionare complexa a 

gospodariilor de apa si ridicarii 

eficientii utilizarii apei elaborate în 

conformitate cu punctul 25 al Planului 

de realizare a hotarîrilor Summit-ului 

d) Procesul de extindere a 

coordonarii si colaborarii între 

subiectele nationale cere coordoneaza 

problemele ecosistemelor acvatice 

interne si diversitatii biologice 

Comentarii referitoare la introducerea scopurilor si activitatilor programei de lucru în segmentele 

corespunzatoare 

149. A stabilit RM prioritatea fiecarei activitati din programul de lucru, inclusiv timpul, în relatie cu 

sarcinile orientate la atingerea rezultatelor concrete? (hotarîrea VII/4 ) 

a) nu 

b) sarcinile orientate la atingerea rezultatelor concrete sunt elaborate dar nu 

sînt elaborate activitatile prioritare 

c) activitatile prioritare sunt elaborate dar nu sînt elaborate sarcinile 

orientate spre atingerea rezultatelor concrete 

d) da, sunt elaborate sarcinile orientate spre atingerea rezultatelor concrete 

si activitatile prioritare 

Obiectii referitoare la determinarea sarcinilor orientate spre atingere rezultatelor concrete si 

prioritatii activitatilor incluzînd enumerarea sarcinilor (daca exista) 

Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii 

biologice prevad activitati prioritate în acest domeniu la Compartimentul III.7. 

Planul de actiune în domeniul protectiei ecosistemelor acvatice si palustre. 

Principalele dintre activitati fiind: 

1.Conservarea diversitatii biologice existente la nivel specific si ecosistemic 

2.Utilizarea durabila a resurselor acvatice 

3.Ameliorarea terenurilor adiacente ecosistemelor acvatice 

4.Diminuarea impactului negativ al activitatii economice asupra diversitatii 

biologice acvatice. 

Planul de actiune determina sarcinile în domeniu, conform actiunilor grupate în 

patru sectiuni, prioritare fiind urmatoarele: 

• Modificarea Legii cu privire la zonele si fîsiile de protectie a apelor rîurilor 

si bazinelor acvatice 

• Elaborarea si implementarea unei scheme complexe de utilizare si 

protectie a bazinelor acvatice ale Nistrului si Prutului. 

• Studierea ecosistemelor acvatice si palustre reprezentative, evaluarea 

starii habitatelor si a biotei lor conform cerintelor Conventiei Ramsar si 

elaborarea recomandarilor de protectie a lor 

• Elaborarea programelor educativ – instructive cu privire la protectia 

biocenozilor acvatice. 

Sunt indicati termenii, resposabilii de implementare si sursele de finantare. 

Totodata, prioritati în domeniul protectiei resurselor acvatice sînt incluse în 

Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei si Planul de actiuni 

Republica Moldova-Uniunea Europeana - decembrie 2004 

150. Promoveaza RM sinergismul între programa data si activitatile din cadrul Conventiei RAMSAR 

si, de asemenea, realizarea planului de colaborare bilaterala (Conventia privind diversitatea biologica 

– Conventia RAMSAR) la nivel national? (hotarîrea VII/4 ) 

X 

X 

X 

X 

130

a) Nu se refera la RM (nu este Parte a Conventiei Ramsar) 

b) nu 

c) nu, au fost determinate masurile de asigurare a interactiunii si realizarii 

în comun a activitatilor 

d) da, sunt adoptate unele activitati de realizare în comun (faceti o 

informare desfasurata) 

e) da, sunt adoptate masuri complexe de realizare a activitatilor (faceti o 

informare desfasurata) 

Obiectii referitoare la stimularea interactiunii între programul de activitate si activitatile 

corespunzatoare din cadrul Conventiei si, de asemenea, realizarea Planului de activitate comuna 

(Conventia privind diversitatea biologica– Conventia Ramsar) la nivel national 

Astfel de activitati sînt incluse în Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii 

diversitatii biologice la sectiunea C.1 din Compartimentul III.7.Planul de actiune în domeniul 

protectiei ecosistemelor acvatice si palustre: 

- Studierea ecosistemelor acvatice si palustre reprezentative, evaluarea starii habitatelor si a biotei 

lor conform cerintelor Conventiei Ramsar si elaborarea recomandarilor de protectie a lor. 

Au fost implementate unele proiecte în Rezervatia stiintifica “Prutul de Jos” si alte obiecte din zona 

umeda de importanta internationala „Lacurile Prutului de Jos”, precum sunt lacurile Beleu, Manta, 

Cahul etc. 

La proiectul “Controlul poluarii din agricultura” (GEF si BM) una dintre sarcini este pastrarea si 

extinderea zonelor umede, restabilirea celor distruse , inclusiv prin crearea zonelor si fîsiilor de 

protectie a apelor rîurilor si bazinelor acvatice. 

151. Sunt adoptate de RM masuri de îmbunatatire a calitatii datelor nationale referitoare la: 

(hotarîrea VII/4 ) 

problemele da nu nu, dar se elaboreaza 

a) Marfuri si servicii asigurate de 

ecosistemele acvatice interne? 

b) Forme de utilizare si parametrii socialeconomici 

corespunzatori la asa marfuri si 

servicii? 

c) Aspectele hidrologice de baza în 

aprovizionare cu apa referitoare la 

mentinerea functiilor ecosistemelor 

acvatice? 

d) Specii si toate nivelurile taxonomice? X 

e) Pericolul la care este supus ecosistemele 

acvatice interne? 

Informatia despre elaborarea datelor, în particular, enumerarea datelor elaborate dupa punctele de 

mai sus la care ati raspuns „DA” 

În Republica Moldova este elaborat Programul de alimentare cu apa si canalizare 

a localitatilor Republicii Moldova pîna în anul 2006 care include lucrari menite 

sa protejeze resursele acvatice. În anul 2003 a început implementarea 

mecanismului de percepere a platilor pentru deversarile de poluanti în apele 

naturale. Programului de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor are 

sustinere a Fondului Ecologic National si a organismelor internationale din 

Danemarca, Olanda si Elvetia. 

152. Promoveaza RM utilizarea regulamentelor de efectuare a evaluarii operative a diversitatii 

biologice a ecosistemelor acvatice interne? (hotarîrea VII/4 ) 

a) nu, regulamentele nu-s analizate 

X 

X 

X 

X 

X 

131

) nu, regulamentele au fost analizate si sa determinat ca 

necorespunzatoare 

c) da, regulamentele au fost analizate si în curînd vor fi aplicate/promovate X 

d) da, regulamentele se aplica si se promoveaza 

Comentarii referitoare la promovarea si aplicarea regulamentelor de efectuare a evaluarii operative 

a diversitatii biologice a ecosistemelor acvatice interne 

Metodele operative de colectare / prelevare a informatiei sunt parte a Monitoringului ecologic 

integrat, datele caruia fiind tinute / difuzate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat si Inspectoratul 

Ecologic de Stat, dar unele date sunt detinute de Academia de Stiinte a Moldovei, Concernul 

Republican pentru Gospodarirea Apelor “Apele Moldovei”, Asociatia ”Piscicola”, Serviciul Piscicol, 

autoritatile publice locale etc. Datele sînt incluse în Rapoartele anuale “Starea mediului în Republica 

Moldova”, Cadastrul de stat al apelor si alte date si pronosticuri. 

Sub nivelul cerintelor se afla distribuirea datelor operative de la detinatorii informatiei catre 

beneficiari. 

Boxa LXIII 










În Republica Moldova este creata o baza legislativa satisfacatoare privind protectia ecosistemelor 

acvatice, însa prevederile actelor legislative sînt slab implementate. 

Accentul de baza, care trebuie de pus pe realizarea activitatilor incluse în Strategia nationala si a 

Planului de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice si a altor Strategii, Conceptii etc. este 

bazat pe promovarea principalelor obiective: 

- implementarea actelor legislative în domeniul protectiei biodiversitatii acvatice; 

- completarea si modificarea bazei legislative existente cu prevederi ce tin de protectia 

biodiversitatii acvatice; 

- organizarea prestarii operative a datelor monitoringului ecologic, ce tine de problemele 

acvatice; 

- suportul ONG – urilor si publicului în activitatile de protectie a biodiversitatii în ecosistemele acvatice 

Diversitatea Biologica a marilor si acvatoriilor 

Starea generala 

153. Sunt incluse în Strategie si Planul de Actiuni a RM urmatoarele puncte? Indicati raspunsul 

folosind semnul „X” (hotarîrea II/10 si IV/15) 

a) Crearea de noi arii protejate marine si acvatoriale 

b) Îmbunatatirea administrarii ariilor protejate marine si acvatoriale 

existente 

c) Crearea în tara a potentialului de administrare a resurselor acvatorialmarine 

în acelasi rînd prin intermediul realizarii programelor de 

constientizare si initiativelor de cercetari stiintifice orientate (daca da 

concretizati initiativa în boxa de mai jos) 

d) Introducerea administrarii ariilor protejate performante al marilor si 

acvatoriilor (în acelasi rînd administrarea cumpenelor apelor) pentru a 

reduce numarul pompelor si substantelor biogenice în mediul marin 

132

e) Protectia zonelor care au mare însemnatate pentru reproducere, asa zone 

ca depunerea icrelor si „crese” 

f) Îmbunatatirea prelucrarii apelor menajere si altor deseuri 

g) Controlul pescuitului exagerat si folosirea mijloacelor de pescuit 

distructive 

h) Elaborarea politicii complexe în domeniul marilor (daca da, informati în 

boxa de mai jos la ce nivel se afla elaborarea) 

i) Includerea cunostintelor locale si traditionale în practica de administrare 

a resurselor acvatorial-marine (daca da, precizati în boxa de mai jos 

formele acordurilor gospodariei piscicole) 

j) Altele (faceti o informare desfasurata) 

k) Nu se refera la RM X 

Precizati activitatile indicate mai sus si enumarati alte masuri prioritare referitoare la conservarea si 

utilizarea durabila a diversitatii biologice a marilor si acvatoriilor 

Realizarea reglarilor complexe a zonelor marine si a acvatoriilor 

154. Sunt create si/sau consolidate în RM structurile organizationale, administrative si legislative 

pentru realizarea reglarii complexe a ecosistemelor marine si acvatoriale? 

a) nu 

b) în faza initiala de elaborare 

c) în faza avansata de elaborare 

d) aranjamentele sunt promovate (faceti o descriere desfasurata) 

e) nu- s aplicabile X 

Comentarii referitoare la realizarea reglarii complexe a ecosistemelor marine si acvatoriale în 

momentul de fata 

155. Promoveaza RM managementul resurselor acvatoriale si marine folosind abordarea 

ecosistemica, de exemplu, unificînd managementul zonelor acvatoriale cu managementul 

cumpenelor apei sau prin integrarea multidisciplinara a managementului acvatoriilor si oceanului? 

a) nu 

b) la faza initiala de elaborare 

c) la faza avansata de elaborare 

d) structurile sunt implementate (faceti o descriere desfasurata) 

e) nu-s aplicabile X 

Comentarii referitoare la implementarea metodei de abordarea ecosistemica în reglarea zonelor 

marine si acvatoriale în momentul de fata 

Resursele vii ale zonelor acvatorial-marine 

156. A identificat RM componentele ecosistemelor marine si acvatoriilor care au o importanta mare 

pentru functionarea lor si, de asemenea, factorii care ameninta aceste ecosisteme? 

b) nu 

133

c) sunt elaborate planuri de evaluare complexa a ecosistemelor marine 

acvatoriilor (faceti o descriere desfasurata) 

d) în momentul de fata se face o evaluare complexa 

e) sunt determinate componentele principale a ecosistemelor si se 

elaboreaza planul de management al ecosistemelor (faceti o descriere 

desfasurata) 

f) sunt implementate planurile de management al componentelor 

ecosistemelor marine si acvatoriilor (faceti o descriere desfasurata) 

g) nu-s aplicabile X 

Comentarii referitoare la starea lucrurilor în momentul de fata prin evaluare, monitoring si cercetari 

stiintifice referitoare la ecosistemele marine si acvatoriilor si de asemenea a factorilor ce ameninta 

aceste ecosisteme 

157. Organizeaza RM realizarea urmatoarelor activitati în scopul implementarii planului de lucru al 

Conventiei referitor la recifii coralieri? Marcati raspunsul prin semnul „X” 

activitatea 

a) Evaluarea ecologica si 

monitoringul recifilor; 

b) Evaluarea socio-economica si 

monitoringul comunitatilor si 

subiectelor de administrare; 

c) Managementul în particular 

prin intremediul aplicarii 

managementului integrat al 

acvatoriilor si marii si ariilor 

protejate din acvatorii în zona 

recifilor coralieri; 

d) Identificarea si 

implementarea masurilor 

aditionale si alternative pentru a 

asigura mijloace de existenta 

populatiei care depinde direct de 

activitatea recifilor coralieri; 

e) Organizarea parteneriatului 

între subiectele de administrare, 

programele de implicare a 

comunitatilor si campaniilor de 

coinstientizare; 

f) Asigurarea calificarii 

profesionale si cresterii 

profesioniste a taxonomistilor 

marini si ecologilor; 

g) Elaborarea sistemelor de 

înstiintare preventiva a 

decolorarii coralilor; 

h) Elaborarea posibilitatilor de 

raspuns operativ pentru 

documentarea decolorarii si 

mortalitatii coralilor; 

Nu este 

implementa 

ta si nu este 

prioritara 

Nu este 

implementata 

dar este 

prioritara 

Se 

implementeaza 

în momentul de 

fata 

X 

X 

X 

X 

X 

X 

X 

X 

Nu este 

aplicabila 

134

i) Reabilitarea si restabilirea 

habitatelor degradate a recifilor 

coralieni; 

j) Altele (faceti o descriere 

desfasurata) 

Informatia detaliata cu privire la activitatile curente 

Arii protejate marine si acvatoriale 

158. Care din argumentele indicate mai jos caracterizeaza starea ariilor protejate marine si a 

acvatoriilor pentru RM? Marcati raspunsul folosind semnul „X” 

a) Este anuntat despre crearea ariilor naturale protejate marine si a 

acvatoriilor si publicat anuntul în presa oficiala (indicati mai jos 

numarul); 

b) Sunt elaborate cu atragerea tuturor subiectelor de administrare 

planurile de actiune pentru ariile naturale protejate marine si a 

acvatoriilor; 

c) Este aplicata o administrare efectiva cu sisteme de constîngere si 

monitoring; 

d) Se elaboreaza reteaua de arii naturale protejate în zonele marine si 

acvatoriilor; 

e) Este introdusa sistema sau reteaua de arii protejate în zonele 

marine sau acvatoriilor; 

f) Sistema nationala de arii protejate a zonelor marine si a 

acvatoriilor include zone gestionate în scopul utilizarii durabile în care 

poate fi admisa activitatea de extragere; 

g) Sistema nationala de arii protejate a zonelor marine si a 

acvatoriilor include zone în care este interzisa activitatea de extragere; 

h) Sistema nationala de arii protejate a zonelor marine si a 

acvatoriilor se afla într-o zona mai larga a marii sau a acvatoriei în care 

se aplica metodele de administrare durabila; 

i) altele (faceti o descriere); 

j) nu-s aplicabile pentru RM X 

Obiectii suplimentare referitoare la starea lucrurilor în momentul de fata a ariilor protejate în zona 

marina si a acvatoriei 

Maricultura 

159. Aplica RM metodele indicate mai jos, îndreptate spre reducerea impactului mariculturii 

asupra biodiversitatii marilor si acvatoriilor? Marcati toate metodele care au aplicatie în tara: 

a) Evaluarea impactului ecologic în urma realizarii proiectelor de creare a 

gospodariilor de maricultura; 

b) Elaborarea si aplicarea metodelor eficiente de selectie a sectoarelor în 

cadrul reglarii complexe a zonelor marine si a acvatoriilor; 

c) Elaborarea unor metode efective de reglare a scurgerii apei uzate si 

deseurilor; 

d) Elaborarea planurilor de management a resurselor genetice în 

gospodariile piscicole; 

X 

X 

135

e) Elaborarea metodelor de reglare a înmultirii puietului si a reproducerii 

genetice inofensive în scopul preîntîmpinarii colectarii puietului din 

natura; 

f) În cazul cînd nu este posibil de a preîntîmpina colectarea puietului 

natural, elaborarea metodelor ecologice inofensive de colectare a 

puietului din natura în acelasi timp folosind unelte selectate pentru 

pescuit pentru a evita suprapescuitul; 

g) Folosirea pentru maricultura speciile locale si subspeciile; 

h) Folosirea metodelor efective de preîntîmpinare a eliberarii nechibzuite a 

speciilor de maricultura si poliploizilor fertili; 

i) Folosirea metodelor corespunzatoare pentru reproducere si sectoare 

corespunzatoare pentru eliberare în scopul protectiei diversitatii 

genetice; 

j) Reducerea la minimum a utilizarii antibioticilor folosind metode mai 

efective în piscicultura; 

k) Folosirea metodelor selective în pescuitul comercial pentru a evita 

suprapescuitul; 

l) Analiza cunostintelor traditionale (în caz cînd sunt acceptabile) în 

calitate de sura de materiale pentru elaborarea noilor metode de 

maricultura ; 

m) Nu-i acceptabila X 

Comentarii suplimentare referitoare la reducerea impactului mariculturii asupra biodiversitatii marii 

si acvatoriilor 

Specii si genotipuri straine 

160. A implementat RM mecanismele de control a cailor de introducere a speciilor straine în 

mediul marin si costal? Rugam sa mentionati totul ce are atributie la RM si sa specificati tipul de 

masuri în rubricile de mai jos: 

a) Nu 

b) sunt implementate mecanismele de control al invaziilor potentiale prin 

intermediul balastului de apa (rugam sa anexati mai jos o descriere 


c) sunt implementate mecanismele de control al invaziilor potentiale în 

rezultatul concresterii biologice pe corpul vasurilor (rugam sa anexati mai 


d) sunt implementate mecanismele de control al invaziilor potentiale ca 

rezultat al aquaculturilor (rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata) 

e) sunt implementate mecanismele de control al invaziilor potentiale ca 

rezultat al degajarilor neintentionate, cum ar fi degajarile speciilor de 

aquarium (rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata) 

f) nu-i aplicabil X 

Comentarii suplimentare cu privire la starea actuala a activitatilor ce tin de prevenirea introducerii 

speciilor straine invazive în mediul marin si costal, de asemenea alte activitati de eradicare. 

Boxa LXIV. 

136










Nu-i aplicabil 

Diversitatea biologica agricola 

161. ? A dezvoltat RM strategii, programe si planuri nationale, care asigura elaborarea si 

realizarea cu succes a politicii si a masurilor care contribuie la utilizarea durabila a componentelor 

agrobiodiversitatii ? (hotarârea III/11 si IV/6) 

a) Nu 

b) Nu, dar strategiile, programele si planurile se afla în faza de elaborare 

c) Da, unele strategii, programe si planuri sunt implementate (rugam sa 


d) Da, sunt implementate strategii, programe si planuri complexe (rugam sa 


Comentarii suplimentare cu privire la reflectarea componentelor agrobiodiversitatii în strategii, 

programe si planuri 

SNPACB în Compartimentul III.8. prevede realizarea masurilor de utilizare 

durabila a componentelor agrobiodiversitatii. 

În conformitate cu cerintele SNPACDB a fost elaborata SDDSF (aprobata prin 

Hotarîrea Parlamentului nr. 350-XV din 12 iulie 2001), care la litera 

B.„Agricultura si silvicultura” din punctul 5 al Capitolului VIII, , prevede 

adoptarea unei conceptii agrosilvice. 

De catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a fost elaborata 

Legea nr. 115-XVI din 09.06.2005 cu privire la productia agroalimentara 

ecologica, întru executarea careia recent au fost elaborate un set de proiecte 

de acte normative (Programul National privind productia agroalimentara 

ecologica; Programului de Stat de consolidare a terenurilor agricole; 

Regulamentul privind metodele si principiile productiei agroalimentare 

ecologice; Regulamentul cu privire la siste mul de inspectie si certificare a 

productiei agroalimentare ecologice), care stipuleaza utilizarea durabila a 

agrobiodiversitatii 

162. ? A identificat RM caile si resursele de solutionare a problemelor ce tin de impactul potential 

al aplicarii tehnologiilor genetice de restrictie asupra conservarii in-situ si ex-situ si utilizarii durabile 

a agrobiodiversitatii, inclusiv asupra securitatii alimentare? (hotarârea V/5) 

a) Nu 

b) nu, dar în prezent se examineaza masurile potentiale 

c) da, unele masuri sunt identificate (rugam sa anexati mai jos o 


d) da, au fost identificate masuri complexe (rugam sa anexati mai 


Informatia suplimentara despre caile si resursele de solutionare a problemelor ce tin de impactul 

X 

X 

137

potential al aplicarii tehnologiilor genetice restrictive asupra conservarii in-situ si ex-situ si utilizarii 

durabile a agrobiodiversitatii, inclusiv asupra securitatii alimentare 

Pentru reglementarea activitatilor de obtinere a organismelor modificate genetic, testarea lor, 

eliberarea în mediul înconjurator, importul, exportul, transportarea acestora au fost elaborate: 

• Legea nr. 755-XV din 21.12.2001 privind securitatea biologica 

• Hotarîrea Guvernului nr.603 din 20.05.03 cu privire la Comisia Nationala pentru 

Securitatea Biologica 

• Hotarîrea Guvernului despre aprobarea normelor privind etichetarea produselor 

alimentare si Normelor privind etichetarea produselor alimentare. 

Este creat Centrul pentru Securitatea Biologica. 

Testarea organismelor modificate genetic la nivel national nu se efectueaza din lipsa unor 

laboratoare competente si a tehnicii necesare. 

Anexa la hotarârea V/5 – programa de lucru cu privire la agrobiodiversitate 

Elementul I al Programei – Evaluarea 

163. A efectuat RM evaluari specifice a componentelor agrobiodiversitatii cum ar fi resursele 

genetice vegetale, resursele genetice animaliere, polenizatorii, combaterea daunatorilor agricoli, 

circuitul substantelor nutritive? 

a) Nu 

b) da, în prezent se efectueaza evaluarea (rugam sa anexati mai jos o 


c) da, evaluarile sunt efectuate (rugam sa anexati mai jos o descriere 


Comentarii suplimentare cu privire la evaluarile specifice a componentelor agrobiodiversitatii 

În cadrul activitatilor ce tin de implementarea SNPACDB au fost evaluate resursele genetice vegetale 

si cele animaliere (2003). Inventarierea polenizatorilor este efectuata în cadrul cercetarilor 

Institutului de Zoologie al Academiei de Stiinte a Moldovei. 

Prevederile cu privire la combaterea daunatorilor agricoli sunt stipulate în Legea nr. 612 –XIV din 

01.10.1999 cu privire la protectia plantelor. Prevederile cu privire la circuitul substantelor nutritive 

sînt incluse în Legea nr. 115-XVI din 09.06.2005 cu privire la productia agroalimentara ecologica. 

164. Organizeaza RM evaluarea interactiunii dintre practicile agricole si conservarea si utilizarea 

durabila a componentelor agrobiodiversitatii, mentionate în anexa I a Conventiei (spre exemplu: 

ecosisteme si habitate, specii si comunitati, genomuri si gene care au o importanta sociala, 

stiintifica sau economica)? 

a) Nu 

b) da, evaluarile se efectueaza în prezent X 

c) da, unele evaluari sunt efectuate (rugam sa anexati mai jos o descriere 


d) da, sunt efectuate evaluari complexe (rugam sa anexati mai jos o 


Comentarii suplimentare cu privire la evaluarea componentelor biodiversitatii (spre exemplu: 

ecosisteme si habitate, specii si comunitati, genomuri si gene care au o importanta sociala, stiintifica 

sau economica) 

Astfel de prevederi sînt incluse în SNPACDB la Compartimentul III.8. Planul de 

Actiune în domeniul protectiei biodiversitatii ecosistemelor agricole, inclusiv la 

literele C2.Elaborarea unor metode de evaluare ecologica complexa a 

ecosistemelor agricole si C3. Analiza starii ecosistemelor agricole si elaborarea 

recomandarilor de sporire a potentialului stabilizator de mediu al acestora. 

În Republica Moldova se implementeaza proiectul „Controlul poluarii din 

agricultura”, lansat în anul 2003 de Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, 

cu suportul Bancii Mondiale. Obiectivele principale ale proiectului sînt: 

X 

138

• Promovarea practicilor agricole prietenoase mediului 

• Promovarea agrosilviculturii 

• Conservarea faunei si florei pe sectoarele de colina si în luncile 

rîurilor 

Plantarea arborilor si a fîsiilor forestiere de protectie a trenurilor 

agricole. 

165. A efectuat RM evaluarea cunostintelor, inovatiilor si practicilor fermierilor, comunitatilor 

indigene si locale cu privire la mentinerea stabilitatii agrobiodiversitatii si a serviciilor 

agroecosistemice pentru producerea alimentelor si securitatea alimentara? 

a) Nu 

b) da, evaluarile se efectueaza în prezent X 

c) da, evaluarile sunt efectuate (rugam sa anexati mai jos o descriere 


Comentarii suplimentare cu privire la evaluarea cunostintelor, inovatiilor si practicilor fermierilor si 

comunitatilor indigene si locale 

Cu concursul proiectului „Controlul poluarii din agricultura” a fost elaborat Codul bunelor practici 

agricole si implementate unele practici agricole în zonele pilot (comuna Negrea, Hîncesti, Carpineni, 

Pascani etc.) concomitent cu: 

• Initierea fermierilor în bunele practici agricole; 

• Utilizarea sistemelor de protectie integrata a plantelor cu aplicarea preponderenta a 

masurilor biologice pentru combaterea vatamatorilor si reducerea poluarii cu pesticide; 

• Rotatia culturilor pe cîmpuri prin intermediul asolamentelor. 

• Managementul nutrientilor prin rotatie a sectoarelor de pasune etc. 

166. Efectueaza RM monitoringul degradarii generale (status quo), starii actuale ori 

restabilirii/reabilitarii a agrobiodiversitatii începând cu anul 1993, când Conventia a fost semnata? 

a) Nu 

b) da, nu au fost depistate schimbari (status quo) 

c) da, a fost depistata o degradare generala (rugam sa anexati mai jos o 


d) da, se depisteaza o restabilire/reabilitare generala (rugam sa anexati mai 


Comentarii suplimentare cu privire la monitoring 

Consideram, ca la aceasta întrebare putem da raspuns intermediar între lit. a) si c), deoarece 

pentru unele componente ale degradarii, precum degradarea solului si a fîsiilor forestiere de 

protectie a cîmpurilor agricole se efectueaza monitoringul, iar asupra altor elemente ale degradarii 

biodiversitatii, mai cu seama a ecosistemelor de stepa nu se efectueaza un monitoring permanent. 

Totodata, astfel de prevederi sînt incluse în SNPACDB la Compartimentul III.8. Planul de actiune în 

domeniul protectiei ecosistemelor agricole, inclusiv la litera C4. Monitorizarea oazelor biocenotice 

valoroase din agrocenoze si Legea nr. 115-XVI din 09.06.2005 cu privire la productia agroalimentara 

ecologica. 

Elementul 2 al Programei – managementul adaptiv 

167. A identificat RM practicile de management, tehnologiile si politicile, care au un impact 

pozitiv si atenueaza impactul negativ al agriculturii asupra biodiversitatii, si, de asemenea, contribuie 

la sporirea productivitatii si mentinerea nivelului de trai? 

a) Nu 

b) nu, dar practica posibila, tehnologiile si politicile se identifica 

c) da, unele practici, tehnologii si politica sunt identificate (rugam sa 


X 

X 

139

d) da, au fost identificate practici complexe, tehnologii si politica (rugam 

sa anexati mai jos o descriere detaliata 

Comentarii suplimentare cu privire la practicile de management, tehnologii si politica 

Cu concursul proiectului „Controlul poluarii din agricultura” a fost elaborat 

Codul bunelor practici agricole si implementate unele practici agricole în zonele 

pilot (comuna Negrea, Hîncesti, Carpineni, Pascani etc.) concomitent cu: 

• Initierea fermierilor în bunele practici agricole; 

• Utilizarea sistemelor de protectie integrata a plantelor cu aplicarea 

preponderenta a masurilor biologice pentru combaterea vatamatorilor si 

reducerea poluarii cu pesticide; 

• Rotatia culturilor pe cîmpuri prin intermediul asolamentelor. 

Managementul nutrientilor prin rotatie a sectoarelor de pasune etc. 

Elementul 3 al Programei – Crearea capacitatilor 

168. A sporit RM capacitatile fermierilor, comunitatilor indigene si locale si a organizatiilor lor si a 

altor parti cointeresate pentru managementul durabil al agrobiodiversitatii si dezvoltarea strategiilor si 

metodologiilor de conservare in situ, utilizarea durabila si managementul agrobiodiversitatii? 

a) Nu 

b) Da, (rugam sa indicati domeniul/componentul si grupurile de tinta, 

capacitatile carora au fost sporite) 

Comentarii suplimentare cu privire la sporirea capacitatilor fermierilor, comunitatilor indigene si 

locale si organizatiilor lor, a altor persoane de interes 

Agentia pentru Silvicultura „Moldsilva” în comun cu Oficiul Biodivesitatea de pe lînga Ministerul 

Ecologiei si Resurselor Naturale, specialistii de la Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si REC 

Moldova a organizat seminare pentru specialisti din silvicultura, agricultura si ecologie la nivele 

locale: 3 seminare în anul 2002, 15 seminare în anul 2004 si 5 seminare în anul 2005. La nivel local 

sînt încurajate ONG-urile de a conlucra cu fermierii si unele din ele (raioanele Criuleni, Stefan-Voda 

etc.) au plasat pagini speciale în ziarele sale ecologice si foi volante pentru instruirea fermierilor cu 

privire la managementul durabil al agrobiodiversitatii. 

169. A implementat RM mecanisme operationale pentru participarea ampla a partilor cointeresate 

pentru dezvoltarea relatiilor autentice de parteneriat, care contribuie la realizarea programelor de 

lucru cu privire la agrobiodiversitate? 

a) Nu 

b) nu, dar mecanismele potentiale se identifica 

c) nu, dar mecanismele se afla la etapa de elaborare X 

d) da, mecanismele sunt implementate 

170. A îmbunatatit RM climatul politic, inclusiv acordurile de distribuire echitabila a beneficiilor si 

masurile stimulatoare pentru suportul managementului la nivel local a agrobiodiversitatii? 

a) Nu 

b) nu, dar unele masuri si aranjamente se identifica 

c) nu, dar masurile si aranjamentele sunt în faza de elaborare X 

d) da, masurile si aranjamentele se implementeaza (rugam sa anexati mai 


Comentarii suplimentare cu privire la masurile aprobate în scopul îmbunatatirii climatului politic 

SNPACB (HP RM nr. 112-XV), SDDSF din RM (HP RM nr. 350-XV), legile si regulamentele adoptate 

curent au creat un climat politic favorabil pentru managementul durabil al agrobiodiversitatii. 

Elementul 4 al Programului – Evidenta 

X 

140

171. A luat RM la evidenta ori a integrat planurile nationale sau strategiile cu privire la 

conservarea si utilizarea durabila a agrobiodiversitatii în planurile sectoriale si intersectoriale si în 

programe? 

b) Nu 

c) Nu, dar în prezent se trec în revista 

d) Nu, dar sunt stabilite structurile potentiale si mecanismele 

e) Da, cerintele unor planuri nationale ori strategii sunt reflectate sau incluse 

în planurile si programele sectoriale (rugam sa anexati mai jos o descriere 


f) Da, cerintele unor planuri si strategii nationale sunt reflectate în planurile 

si programele sectoriale majore (rugam sa anexati mai jos o descriere 


Comentarii suplimentare ce tin de reflectarea si integrarea cerintelor planurilor si strategiilor 

nationale pentru conservarea si utilizarea durabila a agrobiodiversitatii în planurile si programele 

sectoriale si intersectoriale 

Programele, strategiile, actele legislative si normative în domeniul silviculturii, agriculturii, 

agroturismului includ prevederi, ce se refera la gestionarea durabila a biodiversitatii, inclusiv a 

agrobiodiversitatii. 

172. Acorda RM suport cadrului institutional, sustine politicile si mecanismele de planificare pentru 

reflectarea cerintelor agrobiodiversitatii în strategiile si planurile agricole si integrarea acestor cerinte 

în strategii si planuri de actiune mai largi cu privire la biodiversitate? 

a) Nu 

b) Da, prin sustinerea institutiilor care efectueaza evaluari relevante X 

c) Da, prin dezvoltarea politicilor si regulamentelor de planificare X 

d) Da, prin elaborarea materialelor instructive X 

e) Da, prin suportul acordat pentru dezvoltarea capacitatilor la nivel politic, 

tehnic si local 

f) Da, prin promovarea sinergismului în implementarea planurilor de actiune 

coordonate si stimularea interactiunii dintre procesele de evaluare aflate în 

derulare si procesele interguvernamentale 

Comentarii suplimentare cu privire la suportul pentru cadrul institutional, politici si mecanismele de 

planificare 

Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale colaboreaza cu Ministerul Agriculturii si Industriei 

Alimentare, autoritatile publice locale si fermierii în promovarea unor programe, strategii si planuri 

locale privind coordonarea activitatilor ce tin de agrobiodiversitate si agricultura ecologica. 

173. Stimuleaza RM, în cazul daca centrele de origine se afla în RM, activitatile pentru conservarea 

in situ si ex situ a diversitatii resurselor genetice, inclusiv a stramosilor salbatici, la întreprinderile 

agricole pentru producerea produselor alimentare si agricultura? 

a) Nu X 

b) Da, (rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata) 

Comentarii suplimentare cu privire la conservarea în centrele de origine a diversitatii resurselor 

genetice pentru producerea alimentelor si agricultura 

În Republica Moldova lipsesc centre de origine genetica a stramosilor salbatici ai culturilor agricole. 

Boxa LXV 

Rugam sa prezentati informatia cu privire la masurile aprobate de catre RM în scopul realizarii 

Planului de Actiune pentru implementarea Initiativei Internationale ce tine de Conservarea si Utilizarea 

Durabila a Polenizatorilor 

X 

X 

X 

141

Institutul de Zoologie al Academiei de Stiinte a Moldovei a efectuat inventarierea speciilor 

polenizatoare din agroecosisteme si a elaborat recomandari de protectie a lor. Cerintele de protectie a 

polenizatorilor au fost incluse în Conceptia nationala a agriculturii ecologice, fabricarii si 

comercializarii produselor alimentare ecologice si genetic nemodificate. 

Boxa LXVI 










1. SNPACDB prevede activitati prioritate în domeniul conservarii agrobiodiversitatii. De asemenea, 

cerintele protectiei agrobiodiversitatii au fost reflectate si în urmatoarele documente: 

Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei (2004 – 2006), 2004; 

Programului national de asigurare a securitatii ecologice, 2003; 

Programului de stat de regenerare si împadurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020, 2003; 

- Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova, 2001; 

- Programul de actiuni Republica Moldova -Uniunea Europeana 

Diversitatea biologica forestiera 

Starea generala 

174. A incorporat RM partile relevante ale programei de lucru in strategiile nationale, planurile de 

actiune si programele nationale ale sectorului forestier 

a) Nu 

b) Da, rugam sa descrieti procesul care se aplica X 

c) Da, rugam sa descrieti constrângerile/obstacolele pe care le-ati întâmpinat 

în aplicarea procesului 

d) Da, rugam sa descrieti experienta acumulata 

e) Da, rugam sa descrieti sarcinile-tinta pentru actiunile prioritare ale 

programei de lucru 

Comentarii suplimentare cu privire la incorporarea partilor relevante ale programei de lucru în 

SNPACDB si programele sectorului forestier 

Codul Silvic nr.887-XIII din 21.06.96, capitolul XIII, articolul 76. Monitoringul forestier 

- Hotarîrea Parlamentului nr. 112-XV RM din 27.04.2001 cu privire la aprobarea Strategiei nationale si 

Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice”- compartimentul I.1.B. –ecosisteme 

forestiere; compartimentul III.3.Planul de actiune în domeniul protectiei ecosistemelor forestiere 

-Hotarârea Parlamentului nr. 350-XV din 12.06.2001 pentru aprobarea Strategiei dezvoltarii durabile a 

sectorului forestier din Republica Moldova, capitolul II. Conservarea diversitatii biologice; capitolul IV. 

Stiinta silvica - prevad activitati de conservare a biodiversitatii ecosistemelor forestiere. 

- Hotarârea Guvernului nr.737 din 17.06.2003 cu privire la aprobarea Programului de stat de regenerare si 

împadurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020. 

Boxa LXVII. 

X 

142

Rugam sa indicati care din instrumentele aplicate recent (politica, planificarea, managementul, 

evaluarea si determinarile) si masurile (daca exista) sunt utilizate de catre RM pentru implementarea 

si evaluarea programei de lucru. Rugam sa indicati care instrumente si masuri vor contribui la 

realizarea programei de lucru 

Principalele documente elaborate în acest domeniu sunt: 

-Conceptia politicii de mediu a Republicii Moldova (Hotarârea Parlamentului 

nr.605 - XV din 2.11.2001); 

- Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii 

biologice (Hotarârea Parlamentului nr. 112-XV din 27.04.2001); 

- Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova 

(Hotarârea Parlamentului nr. 350-XV din 12.06.2001); 

- Hotarârea Guvernului nr. 739 din 17.06.2003 cu privire la implementarea 

strategiei dezvoltarii durabile a sectorului forestier national; 

În ultimii ani a fost elaborat un set de documente politice, care stipuleaza 

conservarea biodiversitatii, inclusiv a biodiversitatii forestiere, cum ar fi: 

Conceptia protectiei mediului a RM (2002); 

Conceptia de dezvoltare a gospodariei cinegetice nationale (1997) 

Planul national de actiune pentru sanatate în relatie cu mediul (2001); 

Legea nr. 1538-XIII din 25.02.98 privind fondul ariilor naturale protejate de stat; 

Legea nr. 1102-XIII din 6.02.97 cu privire la resursele naturale; 

Legea nr. 440-XIII din 27.04.95 cu privire la zonele si fâsiile de protectie a apelor râurilor si bazinelor 

acvatice; 

Legea nr. 591-XIV din 23.09.99 cu privire la spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale; 

Legea nr. 755-XV din 21.12.2002 privind securitatea biologica; 

Legea nr. 398-XV din 2.12.2004 privind aprobarea Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei 

(2004 – 2006); 




Hotarîrea Guvernului nr. 737 din 17.06.2003 cu privire la aprobarea Programului de stat de regenerare si 

împadurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020; 

Hotarîrea Guvernului nr. 739 din 17.06.2003 cu privire la implementarea Strategiei dezvoltarii durabile a 

sectorului forestier national; 

Hotarîrea Guvernului nr. 1065 din 2 septembrie 2003 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare 

durabila a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015; 

Hotarîrea Guvernului nr. 1107 din 11 septembrie 2003 despre aprobarea Regulamentului cu privire la 

înfiintarea, înregistrarea, completarea, pastrarea, exportul si importul colectiilor de animale si plante din 

flora si fauna salbatica; 

Hotarîrea Guvernului nr. 27 din 19.01.2004 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la autorizarea 

taierilor în fondul forestier si vegetatia forestiera din afara fondului forestier; 

Hotarîrea Guvernului nr. 1005 din 13.09.2004 privind aprobarea Regulamentului Cadastrului de Stat al 

regnului animal; 

Hotarîrea Guvernului nr.355 din 22.04.2005 cu privire la aprobarea Planului de actiuni Republica Moldova – 

Uniunea Europeana; 

Regulamentul Sistemului de Monitoring Ecologic Integrat, aprobat prin ordinul Ministrului Mediului nr.20 din 

10.11.1998; 

Legea nr. 1538-XII din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat; 

Boxa LXVIII. 

Rugam sa indicati în ce masura si în ce mod RM a încadrat comunitatile indigene si locale în 

realizarea programei de lucru si cum a respectat drepturile si interesele lor 

Cu concursul proiectelor „Conservarea solului” si „Dezvoltarea padurilor si 

pasunilor comunale”, anual în Republica Moldova se planteaza în mediu 7500 ha 

paduri pe terenuri degradate . 

În acest scop au fost organizate seminare la nivel local, sînt încurajate ONGurle 

de a conlucra cu fermierii (raioanelele Criuleni, Stefan-Voda etc.), au 

plasat pagini speciale în ziarele sale ecologice si foi volante pentru sustinerea 

fermierilor în procesul de protectie a mediului 

143

Boxa LXIX. 

Rugam sa indicati ce eforturi a depus RM cu privire la crearea capacitatilor în domeniul resurselor 

umane si capitale pentru implementarea programei de lucru 

Permanent sînt organizate seminare, traninguri, publicatii în ziare , inclusiv „Natura” si revista 

„Mediul Ambiant”, organizate ore ecologice etc. SNPACDB si SDDSF prevad activitati de educare si 

constientizare a populatiei cu privire la protectia biodiversitatii forestiere. 

Boxa LXX. 

Rugam sa indicati despre caracterul colaborarii si cooperarii RM (de exemplu, în directia sud+ sud, 

nord+sud, sud+nord, nord+nord) cu alte guverne, organizatii regionale si internationale la realizarea 

programei de lucru. Rugam, de asemenea sa indicati care sunt constrângerile si/ori necesitatile 

Se lucreaza activ cu toate organele de stat la nivel de Guvern, ONG-uri si 

autoritati publice locale. 

Republica Moldova s-a angajat într-un proces activ de cooperare internationala, 

aderînd la si ratificînd urmatoarele conventii internationale: Conventia privind 

conservarea vietii salbatice si habitatelor naturale din Europa - a intrat în 

vigoare în 2001;Conventia privind comertul international cu specii salbatice de 

fauna si flora pe cale de disparitie (CITES) – a intrat în vigoare în 

2001;Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice – 

a intrat în vigoare în 2000; Conventia asupra zonelor umede de importanta 

internationala în special ca habitat al pasarilor acvatice– a intrat în vigoare în 

1999; Conventia privind peisajul european) – a intrat în vigoare în 2002. 

Au fost semnate acorduri cu România, Ucraina, Polonia si alte tari cu privire la 

protectia mediului, în care se stipuleaza si conservarea biodiversitatii. 

Programa extinsa de lucru cu privire la biodiversitatea forestiera 

Elementul 1 al Programei – Conservarea, utilizarea durabila si folosirea în comun a 

beneficiilor 

175. Aplica RM abordarea ecosistemica pentru managementul tuturor tipurilor de padure? 

a) Nu (rugam sa reflectati mai jos cauzele) 

b) Nu, dar masurile potentiale se identifica (rugam sa reflectati mai jos o 


c) Da, (rugam sa reflectati mai jos o descriere detaliata) X 

Comentarii despre aplicarea abordarii ecosistemice la managementul padurilor (inclusiv eficacitatea 

masurilor întreprinse, experienta acumulata, impactul asupra managementul padurilor, 

constrângerile, necesitatile, instrumentele si scopurile tinta) 

Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice (2001) include 

obiectivele prioritare privind conservarea biodiversitatii la nivel geosistemic, ecosistemic, la nivel de specii si 

genetic. Activitatile la nivel ecosistemic au drept obiectiv stoparea degradarii ecosistemelor forestiere prin 

folosirea lor rationala, prin ameliorarea structurii padurilor si mentinerea structurii lor optimale în 

concordanta cu conditiile stationale, prin crearea unui sistem de arii forestiere naturale protejate, prin 

asigurarea integritatii fondului forestier si crearea carcasei forestiere. 

Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova (2001), capitolul VII, punct 2. 

Obiectivele strategiei, litera A. Sporirea potentialului ecoproductiv si bioproductiv al padurilor naturale are 

drept obiectiv prevenirea degradarii ecosistemelor forestiere prin utilizarea durabila a acestora, prin 

aplicarea abordarii ecosistemice în managementul padurilor. 

176. Întreprinde RM masuri pentru reducerea pericolelor care ameninta biodiversitatea padurilor si 

atenuarea impactului lor? 

Optiuni X Informatie detaliata 

144

a) da 

b) nu 

Rugam se specificati mai jos despre pericolele majore, identificate pentru 

fiecare obiectiv aparte din scopul 2 si masurile întreprinse pentru realizarea 

activitatilor prioritare 

Codul silvic prevede masuri de prevenire a poluarii padurilor. Anexa nr. 13 la 

lege stabileste tariful de calcul al cuantumului despagubirilor pentru prejudiciul 

cauzat prin poluarea fondului forestier cu deseuri si reziduuri de constructie, 

menajere si de alta natura. Persoanele vinovate de poluarea padurilor cu deseuri 

si reziduuri de constructie, menajere si de alta natura sînt obligate sa lichideze 

efectele poluarii. 

SDDSF la Capitolul VII, punct 1 B evidentiaza ca directie strategica de baza 

restabilirea potentialului ecoforestier, efectul scontat fiind: 

a) atenuarea efectului distructiv al schimbarilor bruste de temperatura, al 

secetelor si altor factori climatici negativi; 

b) diminuarea degradarii solurilor prin eroziune; 

c) reducerea si stoparea alunecarilor de teren; 

d) ameliorarea calitativa a resurselor acvatice, vegetatia forestiera 

contribuind la alimentarea eficienta a pînzei freatice, reducerea debitului solid 

si a concentratiei de poluanti; 

e) reducerea poluarii atmosferei, dat fiind faptul ca vegetatia forestiera 

capteaza bioxidul de carbon si diverse noxe ce pericliteaza sanatatea oamenilor si 

vitalitatea ecosistemelor biologice. 

În punctul 2 lit. B se prevad masuri pentru reducerea pericolelor care ameninta 

biodiversitatea: 

- interzicerea substituirii padurilor autohtone prin introducenti si specii exotice 

fara o testare prealabila profunda; 

- combaterea speciilor straine invazive la fazele initiale de introgresie ; 

- reconstructia ecologica a ecosistemelor forestiere, afectate de invazia speciilor 

straine invazive 

- renuntarea treptata la combaterea chimica a daunatorilor forestieri si 

aplicarea prudenta a metodelor biologice de combatere, care pot diminua 

diversitatea biologica si distruge echilibrul natural al padurilor; 

- interzicerea defrisarii nejustificate a padurilor si a vegetatiei forestiere din afara 

fondului forestier; 

- stoparea fragmentarii sau distrugerii habitatelor silvice, fenomene ce se 

soldeaza cu reducerea numarului de indivizi supravietuitori, provoaca 

consecinte negative ale inbreedingului, driftului genetic si pierderea diversitatii 

genetice; 

- mentinerea diversitatii speciilor prin realizarea unor programe speciale de 

conservare a taxonilor rari si vulnerabili, prin crearea cadrului normativ pentru 

protectia eficienta a acestora; 

- asigurarea conservarii speciilor de importanta mondiala. 

- este elaborata propunerea de proiect cu privire la reconstructia ecologica a 

ecosistemelor forestiere din bazinul de aculurare a cursului de mijloc al r. Prut, 

atacate de specii invazive (sp. Acer negundo) si crearea retelei ecologice pe o 

suprafata de cca 155 mii ha. 

Rugam sa indicati mai jos cauzele 

Comentarii suplimentare cu privire la masurile întreprinse pentru reducerea pericolelor, care 

ameninta biodiversitatea padurilor si atenuarea impactului lor (inclusiv eficacitatea masurilor 

întreprinse, experienta acumulata, impactul asupra biodiversitatii forestiere, constrângerile, 

necesitatile, instrumentele si scopurile) 

Astfel de masuri sînt indicate în: 

Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice ( aprobate prin 

Hotarîrea Parlamentului nr. 112-XV din 27.04.2001) 

Planul general de actiuni privind implementarea Strategiei dezvoltarii durabile a sectorului forestier national 

( aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 739 din 17.06.2003) 

Legea nr. 1538-XIII din 25.02.98 privind fondul ariilor naturale protejate de stat 

145

Legea nr. 1102-XIII din 6.02.97 cu privire la resursele naturale 

Legea nr. 440-XIII din 27.04.95 cu privire la zonele si fâsiile de protectie a apelor râurilor si bazinelor 

acvatice 

Legea nr. 1041 – XIV din 15.06.2000 privind ameliorarea prin împadurire a terenurilor degradate. 

177. Întreprinde RM masuri cu privire la protectia, restabilirea si regenerarea diversitatii biologice a 

padurilor? 

Optiuni X Detalii 

da 

nu 

Rugam sa identificati activitatile prioritare în raport cu fiecare obiectiv al scopului 

3 si descrieti masurile întreprinse adresate acestor prioritati 

Conform amenajamentelor silvice anual se efectueaza lucrari de reconstructie 

ecologica a padurilor pe o suprafata de cca 300 ha. Cca 19% din suprafata totala a 

padurilor (cca 61 mii ha) este luata sub protectia statului. În ecosistemele 

forestiere au fost depistate 859 specii de plante, dintre care 269 specii periclitate 

sunt protejate de stat. De asemenea, sunt luati sub protectia statului arborii 

seculari (158 unitati). 

Conform SDDFF si Programului de stat de regenerare si împadurire a terenurilor 

fondului forestier pe anii 2003-2020 anual se planteaza în mediu 8500 ha, inclusiv: 

în fondului forestier de stat - 1000 ha si 7500 ha - extinderea terenurilor acoperite 

cu vegetatie forestiera din afara fondului forestier. 


Comentarii suplimentare cu privire la masurile de protectie, restabilire si regenerare a diversitatii 

biologice forestiere (inclusiv eficacitatea masurilor întreprinse, experienta acumulata, impactul asupra 

biodiversitatii forestiere, constrîngerile, necesitatile, instrumentele si scopurile) 

Programului de stat de regenerare si împadurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020 

(Hotarîrea Guvernului nr. 737 din 17.06.2003) prevede împadurirea a 130 000 ha, adica sporirea 

suprafetelor acoperite cu paduri pâna la 15% din teritoriul national. 

Masurile de protectie sînt incluse în legislatia nationala, programele si strategiile în domeniul 

dezvoltarii fondului forestier si conservarii biodiversitatii. 

178. Întreprinde RM masuri pentru promovarea utilizarii durabile a diversitatii biologice forestiere? 


a)da 

X 


4 si descrieti masurile întreprinse adresate acestor prioritati 

Utilizarea durabila a biodiversitatii forestiere se asigura prin reglementarea folosirii si 

dobîndirii produselor lemnoase si nelemnoase ale padurii. Aceste prevederi sînt parte a 

Capitolului VI al Codului silvic. De asemenea, actele normative mentionate mai jos, 

contribuie la realizarea scopului respectiv: 

- Regulamentul cu privire la autorizarea taierilor în fondul forestier si vegetatia forestiera 

din afara fondului forestier (aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 27 din 19.01.2004 ); 

- Regulamentului cu privire la înfiintarea, înregistrarea, completarea, pastrarea, exportul si 

importul colectiilor de animale si plante din flora si fauna salbatica (aprobat prin Hotarîrea 

Guvernului nr. 1107 din 11 septembrie 2003); 

Este elaborat si aprobat de catre Agentia pentru Silvicultura „Moldsilva” Regulamentul cu 

privire la protectia resurselor genetice forestiere si Regulamentul cu privire la reconstructia 

ecologica a padurilor. 

Volumul taierilor ilicite a fost redus semnificativ datorita masurilor întreprinse pentru paza 

padurilor. 

Populatia locala, care participa la lucrarile silvotehnice, beneficiaza de preturi reduse la 

produsele forestiere alocate de catre Autoritatile silvice de stat. 

Sistemul informational în domeniul conservarii diversitatii biologice forestiere este înca slab 

dezvoltat. Traningurile si seminarele se organizeaza sporadic. Lipseste sectia specializata 

în acest domeniu, cu toate ca SDDSF stipuleaza organizarea ei. 

b)nu Rugam sa indicati mai jos cauzele 

146

Comentarii suplimentare cu privire la stimularea utilizarii durabile a biodiversitatii forestiere (inclusiv 

eficacitatea masurilor întreprinse, experienta acumulata, impactul asupra biodiversitatii forestiere, 

constrîngerile, necesitatile, instrumentele si scopurile) 

Cu toate ca cerintele utilizarii durabile a biodiversitatii forestiere sunt stipulate în SNPACDB si 

SDDSF, implementarea acestor cerinte este destul de anevoioasa datorita nivelului de trai scazut al 

populatiei rurale. 

179. Întreprinde RM masuri pentru promovarea accesului la resursele genetice forestiere si 

distribuirea beneficiilor obtinute de la aceste resurse? 

optiuni X Detalii 

a)da 

b)nu 

X 


5 si descrieti masurile întreprinse 


Obiectivele scopului respectiv nu se implementeaza în Republica Moldova. 

Cauzele principale sunt: 

- resurse genetice forestiere reduse; 

- lipsa tehnologiilor performante de utilizare a resurselor genetice forestiere si 

neaplicarea eficienta a mecanismelor de distribuire echitabila a beneficiilor; 

- capacitati slabe la populatia locala de a negocia aranjamentele distribuirii 

echitabile a beneficiilor (exemplu: colectarea si exportul nucilor si a plantelor 

medicinale); 

- informarea nesatisfacatoare a populatiei rurale despre experienta pozitiva a 

aplicarii mecanismelor respective. 

Comentarii suplimentare cu privire la stimularea accesului la resursele genetice forestiere si 

utilizarea comuna a beneficiilor (inclusiv eficacitatea masurilor întreprinse, experienta acumulata, 

impactul asupra biodiversitatii forestiere, constrîngerile, necesitatile, instrumentele si scopurile) 

Elementul 2 al Programei – Mediul stimulatoriu institutional 

si socio-economic 

180. Întreprinde RM masuri pentru extinderea mediului institutional stimulatoriu pentru conservarea 

si utilizarea durabila a biodiversitatii forestiere, inclusiv accesul si distribuirea beneficiilor? 


da 

X 

Rugam sa identificati activitatile prioritare în raport cu fiecare obiectiv al Scopului 

1 si descrieti masurile întreprinse pentru realizarea acestor prioritati 

Legea cu privire la ameliorarea prin împaduire a terenurilor degradate prevede 

scutirea de impozite pe termen de 25 ani a beneficiarilor terenurilor degradate, 

care planteaza paduri pe aceste terenuri. 

Agentia pentru Silvicultura „Moldsilva” elaboreaza: 

- Proiectul de lege cu privire la taxele forestiere; 

-Regulamentul cu privire la turismul cinegetic 

nu Rugam sa indicati mai jos cauzele 

147

Comentarii suplimentare cu privire la extinderea mediului institutional stimulatoriu pentru 

conservarea si utilizarea durabila a biodiversitatii forestiere, inclusiv accesul si distribuirea beneficiilor 

(inclusiv eficacitatea masurilor întreprinse, experienta acumulata, impactul asupra biodiversitatii 

forestiere, constrângerile, necesitatile, instrumentele si scopurile) 

181. Întreprinde RM masuri pentru lichidarea esecurilor si distorsionarilor socio-economice, care duc 

la luarea deciziilor ce provoaca pierderea biodiversitatii forestiere? 


da 

nu 

X 

Rugam sa identificati activitatile prioritare în raport cu fiecare obiectiv al Scopului 

2 si descrieti masurile întreprinse pentru realizarea acestor prioritati 


stipuleaza constituirea unei burse a produselor padurii 


Comentarii suplimentare cu privire la trecerea în revista a esecurilor si distorsionarilor socioeconomice, 

care duc la luarea deciziilor ce provoaca pierderea biodiversitatii forestiere (inclusiv 


constrângerile, necesitatile, instrumentele si scopurile) 

182. Întreprinde RM masuri în scopul îmbunatatirii educatiei, participarii si constientizarii 

publicului în domeniul biodiversitatii forestiere? 

optiu 

ni 

a)da 

b)nu 

X Detalii 

X 

Rugam sa identificati activitatile prioritare în raport cu fiecare obiectiv al Scopului 3 

si descrieti masurile întreprinse pentru realizarea acestor prioritati 

- SNPACDB stipuleaza editarea unui set de materiale informative (filme, buclete, 

brosuri, pliante) despre padurile Republicii Moldova, în care vor fi reflectate 

problemele respective; 

- Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova si Planul 

de implementare respectiv stipuleaza crearea retelei unice ramurale de informatie si 

constientizare a populatiei. 


Comentarii suplimentare cu privire la masurile în scopul îmbunatatirii educatiei, participarii si 

constientizarii publicului în domeniul biodiversitatii forestiere (inclusiv eficacitatea masurilor 

întreprinse, experienta acumulata, impactul asupra biodiversitatii forestiere, constrângerile, 

necesitatile, instrumentele si scopurile) 

Republica Moldova a ratificat Conventia de la Aarhus. În Republica Moldova activeaza REC 

Moldova, Oficiul Biodiversitatea si cca 70 ONG-uri în domeniul protectiei mediului, care sînt 

încurajate de a întreprinde masuri pentru educatie, participarea si constientizarea publicului în 

domeniul conservarii biodiversitatii, inclusiv forestiere. 

148

SNPACDB si SDDFF contin compartimente speciale cu privire la constientizarea publicului. 

În acest scop au fost organizate si desfasurate seminare la nivel local: 3 seminare în anul 2002, 

15 seminare în anul 2004 si 5 seminare în anul 2005. La nivel local sînt încurajate ONG-urile de a 

conlucra cu fermierii si unele din ele (raioanele Criuleni, Stefan-Voda etc) au plasat pagini speciale 

în ziarele sale ecologice si foi volante pentru sustinerea fermierilor în procesul de protectie a 

mediului. 

Publicul poate consulta websitul Oficiului Biodiversitatea (http://bsapm.dnt.md) si obtine 

informatia în domeniul biodiversitatii forestiere. 

Elementul 3 al Programei – Cunostintele, evaluarea si monitoringul 

183. Întreprinde RM masuri pentru descrierea ecosistemelor forestiere la diferite scari în scopul 

perfectionarii evaluarii starii diversitatii biologice a padurilor si a tendintelor în acest domeniu? 


da 

nu 

X 

Rugam sa comunicati despre masurile prioritare pentru fiecare din obiectivele 

Scopului 1 si sa descrieti masurile întreprinse pentru realizarea acestor prioritati 

Planul general de actiuni privind implementarea 

SDDSF stipuleaza elaborarea tipologiei ecosistemice forestiere nationale, 

cartarea unitatilor de tip ecosistemic si elaborarea inventarului ecosistemelor 


Comentarii suplimentare cu privire la descrierea ecosistemelor forestiere la diferite scari (inclusiv 



Padurile din Republica Moldova sînt foarte fragmentate, cea ce creeaza dificultati la descrierea lor la 

nivel ecosistemic. 

Monitoringul forestier al Republicii Moldova nu evalueaza starea resurselor forestiere la nivel 

ecosistemic. 

184. Întreprinde RM masuri în scopul perfectionarii cunostintelor si metodelor, necesare pentru 

efectuarea evaluarii starii diversitatii biologice a padurilor si a tendintelor în acest domeniu? 


da 

nu 

X 



Criteriile si indicatorii pentru managementul durabil al padurilor din Republica 

Moldova sunt elaborate de catre Agentia pentru Silvicultura „Moldsilva” cu 

participarea Academiei de Stiinte a Moldovei, Ministerul Ecologiei si Resurselor 

Naturale, specialistilor si persoanelor cointeresate în domeniu. Au fost organizate 

trei seminare în zonele de Centru, Nord si Sud ale Republicii Moldova. 

Academia de Stiinte a Moldovei, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si 

Agentia pentru Silvicultura „Moldsilva” întreprind diverse masuri (lectii, 

seminare, traniguri etc.) pentru perfectionarea cadrelor în domeniul silviculturii si 

protectiei mediului, inclusiv conservarea biodiversitatii forestiere. 


Comentarii suplimentare cu privire la perfectionarea cunostintelor si metodelor, necesare pentru 

efectuarea evaluarii starii diversitatii biologice a padurilor si a tendintelor în acest domeniu (inclusiv 

149



185. Întreprinde RM masuri în scopul aprofundarii întelegerii rolului diversitatii biologice a padurilor 

si functionarea ecosistemelor? 


da 

nu 

X 



SNPACDB si SDDSF stipuleaza activitati de extindere a ariilor forestiere protejate 

de stat, care vor reflecta mai obiectiv varietatea genetica, specifica si ecosistemica 

a fondului forestier national. Vor fi realizate programe pentru conservarea taxonilor 

periclitati, asigurarea conservarii speciilor si evitarea deteriorarii cailor de migratie 

si dispersie a biotei. 

Sunt elaborate recomandari cu privire la reconstructia ecologica a padurilor 

naturale de lunca din zona cursului de mijloc al rîului Prut, de combatere a speciilor 

invazive si de sporire a biodiverstatii forestiere a trupurilor de padure degradate 

ca rezultat al managementului neadecvat. Sunt propuse masuri de conservare a 

speciilor periclitate la nivel regional si global (rezervatia stiintifica „Padurea 

Domneasca”, habitatul „Tara bîtlanilor”). Se organizeaza cursuri de perfectionare a 

specialistilor în domeniul silviculturii si protectiei mediului, în care biodiversitatii se 

acorda o atentie sporita. 


Comentarii suplimentare cu privire la aprofundarea întelegerii rolului diversitatii biologice a padurilor 

si functionarea ecosistemelor (inclusiv eficacitatea masurilor întreprinse, experienta acumulata, 

impactul asupra biodiversitatii forestiere, constrângerile, necesitatile, instrumentele si scopurile) 

186. Întreprinde RM masuri la nivel national în scopul perfectionarii infrastructurii de colectare si 

prelucrare a informatiei, necesare pentru efectuarea evaluarii exacte si a monitoringului 

biodiversitatii padurilor la scara globala? 


da 

nu 

X 



Sunt aprobate SNPACDB si SDDSF care stipuleaza masuri de 

fortificare a capacitatilor la nivel national pentru asigurarea unui 

monitoring eficient al biodiversitatii forestiere (constituirea unui 

centru national de instruire în domeniu, dotarea lui cu 

echipament performant, crearea bazei de date, dezvoltarea 

cercetarilor în cadrul Programului international „ICP Forests” în 

baza retelei nationale si europene a monitoringului forestier etc.) 


Comentarii suplimentare cu privire la perfectionarii infrastructurii de colectare si prelucrare a datelor 

si a informatiei (inclusiv eficacitatea masurilor întreprinse, experienta acumulata, impactul asupra 

biodiversitatii forestiere, constrângerile, necesitatile, instrumentele si scopurile) 

Exista sistemul de amenajare a fondului forestier, în baza caruia functioneaza cadastrul forestier si 

monitoringul forestier. Acest sistem exista mai mult de 15 ani si nu a fost perfectionat pe parcurs. 

150

Boxa LXXI. 










Conservarea diversitatii biologice a padurilor este un element operational esential al 

gestionarii durabile a padurilor si un obiectiv al politicii forestiere în Republica Moldova. 

Programul de conservare a diversitatii biologice a padurilor va include o serie de activitati de 

importanta primordiala, inclusiv: 

a) extinderea regenerarii naturale a arboreturilor prin aplicarea tratamentelor care permit 

conservarea si crearea de arboreturi variate cu structuri orizontale si verticale optime; 

b) ajustarea sistemului de arii protejate la cerintele reprezentarii întregului spectru al 

ecosistemelor forestiere, constituirea unei retele ecologice de paduri cu o protectie mai sigura si 

paduri de interes deosebit pentru conservarea si restabilirea ecosistemelor forestiere 

reprezentative; 

c) aplicarea metodelor si tehnicilor privind îngrijirea arboreturilor pe un fundal ecologic adecvat, 

racordat la obiectivele conservarii si ameliorarii diversitatii biologice forestiere, protectia 

ecosistemelor forestiere periclitate si vulnerabile (fagete, stejarete si gorunete, petrofite, paduri de 

stejar pufos); 

d) conservarea si consolidarea formelor de relief prin împadurirea, pe baze stational-tipologice, 

a terenurilor supuse alunecarilor si erodate pluvial; 

e) ameliorarea diversitatii biologice a padurilor degradate din punct de vedere silvobiologic 

prin aplicarea de tehnologii bazate pe reconstructia ecologica a padurilor; 

f) integrarea problematicii conservarii diversitatii biologice a padurilor în conceptia si practica 

amenajamentelor silvice; 

g) completarea criteriilor de zonare functionala a padurilor cu elemente referitoare la 

conservarea diversitatii biologice, inclusiv a resurselor genetice forestiere. 

Diversitatea biologica a terenurilor aride si subhumide 

187. Acorda RM suport stiintific, tehnic si financiar la nivel national si regional, preconizat în 

programa de lucru? (hotarârea V/23 si VII/2) 

Nu 

Da, (rugam sa reflectati mai jos o descriere detaliata) X 

Comentarii suplimentare cu privire la suportul stiintific, tehnic si financiar la nivel national si 

regional, preconizat în programa de lucru 

188. A inclus RM masuri, preconizate în programa de lucru cu privire la terenurile aride si 

subhumide, în strategiile si planurile de actiune cu privire la conservarea biodiversitatii sau în 

programa nationala de actiuni pentru realizarea Conventiei ONU pentru combaterea desertificarii 

(CCD)? (hotarârea V/23, VI/4 si VII/2) 

nu 

da (rugam sa reflectati mai jos o descriere detaliata) X 

Comentarii suplimentare cu privire la masurile din cadrul programei de lucru ce tine de terenurile 

aride si subhumide, încadrate în strategiile nationale si planurile de actiune pentru conservarea 

biodiversitatii ori în programa nationala de actiuni cu privire la realizarea CCD 

151

189. A întreprins RM masuri pentru asigurarea realizarii reciproc sporite/ comune a programei de 

lucru în cadrul proceselor nationale de realizare a CDB si a proceselor de realizare a conventiilor 

ecologice apropiate? (hotarârea V/23, VI/4 si VII/2) 

nu 

da, sunt stabilite unele legaturi (rugam sa reflectati mai jos o descriere detaliata) X 

da, sunt stabilite legaturi vaste (rugam sa reflectati mai jos o descriere detaliata) 

Comentarii suplimentare cu privire la masurile pentru asigurarea realizarii reciproc sporite/ comune 

a programei de lucru în cadrul proceselor nationale de realizare a CDB si a proceselor de realizare a 

conventiilor ecologice apropiate 

Partea A: Evaluarile 

190. A întreprins RM evaluarea si analiza informatiei despre starea diversitatii biologice a 

terenurilor aride si impactul asupra ei a diseminarii cunostintelor existente si a experientei moderne, 

a acumularii cunostintelor necesare în scopul determinarii masurilor adecvate? (activitatile 1-6 a 

scopului operational al Partii A a hotarârii V/23) 

nu 

nu, dar în prezent se efectueaza evaluarea 

da, sunt efectuate câteva evaluari (rugam sa reflectati mai jos o descriere 

da, a fost efectuata o evaluare complexa (rugam sa reflectati mai jos o descriere 

Comentarii suplimentare cu privire la informatia respectiva despre evaluarea starii si a tendintelor 

diversitatii biologice si despre diseminarea cunostintelor si a experientei moderne 

Partea B a Programei: Actiuni determinate de scop 

191. A întreprins RM masuri pentru stimularea conservarii si utilizarii durabile a diversitatii biologice 

a terenurilor aride si subhumide, utilizarea în comun în baza echitabila si egala a beneficiilor de la 

folosirea resurselor genetice ale lor, combaterea pierderii biodiversitatii terenurilor aride si 

subhumide si a consecintelor socio-economice si lichidarea consecintelor socio-economice respective? 

(partea B al anexei I al deciziei V/23, activitatile 7-9 ) 

a) nu 

b) da, sunt întreprinse unele masuri (rugam sa reflectati mai jos o descriere 


c) da, sunt întreprinse un set de masuri (rugam sa reflectati mai jos o 


Obiectii suplimentare referitoare la masurile de stimulare a conservarii si utilizarii durabile a 

diversitatii biologice a terenurilor aride si subhumide, utilizarii în comun a beneficiilor în mod 

echitabil, de la utilizarea resurselor genetice, combaterii pierderilor diversitatii biologice a terenurilor 

aride si subhumide si lichidarii impactului social-economic 

X 

X 

152

192. Sunt acceptate în RM masuri de întarire a capacitatilor nationale, inclusiv capacitatile locale, în 

scopul asigurarii realizarii mai efective a programelor de lucru? 

a) nu 

b) da, sunt întreprinse unele masuri (rugam sa reflectati mai jos o descriere 


c) da, sunt întreprinse un set de masuri (rugam sa reflectati mai jos o 


d) da, sunt întarite toate capacitatile potentiale (rugam sa reflectati mai jos o 


Obiectii suplimentare referitoare la masurile de întarire a capacitatilor nationale, inclusiv capacitatile 

locale, în scopul asigurarii realizarii mai efective a programelor de lucru 

Boxa LXXII. 










Biodiversitatea montana 

Elementul 1 al programului. Actiuni directe în conservarea biodiversitatii si utilizarii durabile si 

repartizarii beneficiilor 

193. Sunt acceptate în RM în scopul prevenirii si micsorarii impactului negativ asupra 

biodiversitatii montane? 

a) nu 

b) nu, dar în prezent se efectueaza evaluarea masurilor 

c) da, sunt întreprinse unele masuri (rugam sa faceti mai jos o descriere 


d) da, sunt întreprinse masuri (rugam sa faceti mai jos o descriere 


Obiectii suplimentare referitoare la masurile acceptate în scopul prevenirii si micsorarii impactului 

negativ asupra biodiversitatii montane 

N/A 

194. Sunt acceptate în RM masuri în scopul protectiei, recuperarii si restabilirii biodiversitatii 

montane? 

a) nu 




d) da, sunt întreprinse masuri (rugam sa faceti mai jos o descriere 


Obiectii suplimentare referitoare la masurile luate în scopul protectiei, recuperarii si restabilirii 

X 

153

iodiversitatii montane 

N/A 

195. Sunt acceptate în RM masuri în scopul contributiei la utilizarea durabila a resurselor biologice 

montane si mentinerii diversitatii genetice a ecosistemelor montane? 

a) nu 




d) da, sunt întreprinse masuri (rugam sa faceti mai jos o descriere detaliata) 

Obiectii suplimentare referitoare la masurile luate în scopul contributiei la utilizarea durabila a 

resurselor biologice montane si mentinerii diversitatii genetice a ecosistemelor montane 

N/A 

196. Sunt acceptate în RM masuri în scopul utilizarii în comun a beneficiilor obtinute din resursele 

genetice montane, incluzînd conservarea si sustinerea cunostintelor traditionale? 

a) nu 




d) da, sunt întreprinse unele masuri (rugam sa faceti mai jos o descriere 


Obiectii suplimentare referitoare la masurile luate în scopul utilizarii în comun a beneficiilor obtinute 

din resursele genetice montane 

N/A 

Elementul 2 al programului. Masuri de realizare a conservarii si utilizarii durabile a 

diversitatii biologice si repartizarii beneficiilor 

197. Sunt create în RM structuri legislative, politice si organizationale pentru conservarea si 

utilizarea durabila a biodiversitatii montane si pentru realizarea programei actuale de lucru? 

a) nu 

b) nu, dar structurile corespunzatoare se elaboreaza 

c) da, unele structuri sunt implementate (rugam sa faceti mai jos o descriere 


d) da, structurile sunt implementate (rugam sa faceti mai jos o descriere 


Obiectii suplimentare referitoare la structurile legislative, politice si organizationale pentru 

conservarea si utilizarea durabila a biodiversitatii montane 

N/A 

198. Participa RM în acordurile de colaborare regionale si/sau transfrontaliere în domeniul 

ecosistemelor montane în scopul asigurarii conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii montane? 

a) nu 

b) nu, se elaboreaza modalitatea de colaborare 

c) da (rugam sa faceti mai jos o descriere detaliata) 

Obiectii suplimentare referitoare la acordurile de colaborare regionale si/sau transfrontaliere în 

domeniul ecosistemelor montane în scopul asigurarii conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii 

montane 

N/A 

Elementul 3 al programului. Activitati auxiliare în conservarea biodiversitatii, utilizarii 

durabile si repartizarii beneficiilor 

199. Sunt aplicate în RM masuri de depistare, monitoring si evaluare a biodiversitatii montane? 

154

a) nu 

b) nu, programele corespunzatoare se elaboreaza 

c) da, unele masuri sunt implementate (rugam sa faceti mai jos o descriere 


d) da, masurile sunt implementate (rugam sa faceti mai jos o descriere 


Obiectii suplimentare referitoare la masurile de depistare, monitoring si evaluare a biodiversitatii 

montane 

N/A 

200. Sunt aplicate în RM masuri în scopul ameliorarii cercetarilor, colaborarii tehnico-stiintifice si 

crearea potentialului pentru asigurarea conservarii si utilizarii durabile a diversitatii biologice 

montane? 

a) nu 






Obiectii suplimentare referitoare la masurile ameliorare a cercetarilor, colaborarii tehnico-stiintifice 

si creari potentialului pentru asigurarea conservarii si utilizarii durabile a diversitatii biologice 

montane 

N/A 

201. Sunt acceptate în RM masuri în scopul elaborarii, atestarii si transmiterii tehnologiilor 

corespunzatoare, destinate conservarii ecosistemelor montane? 

a) nu 






Obiectii suplimentare referitoare la masurile elaborare, atestare si transmitere a tehnologiilor 

corespunzatoare, destinate conservarii ecosistemelor montane 

N/A 

Boxa LXXIII. 










N/A 

E. FUNCTIONAREA CONVENTIEI 

202. Participa RM activ la activitatile subregionale si regionale în scopul pregatirii sedintelor 

155

petrecute în cadrul Conventiei si asigurarii realizarii mai efective a Conventiei? (hotarîrea V/20) 

a)nu 

b) da (rugam sa faceti mai jos o descriere detaliata) X 

Comentarii suplimentare referitoare la activitatile regionale si subregionale la care participa RM 

Republica Moldova participa la marea parte din întrunirile regionale si subregionale în domeniul 

implementarii CBD si prezinta materialele necesare pentru organizarea sedintelor. 

203. Fortifica RM colaborarea la nivel regional si subregional, sporeste integrarea în procesele 

corespunzatoare regionale si subregionale si contribuie la sinergism în cadrul acestor procese? 

(hotarîrea VI/27 B) 

a) nu 

b) da (rugam sa faceti mai jos o descriere detaliata) X 

Obiectii suplimentare referitoare la procesele de colaborare regionala si subregionala 

Se colaboreaza cu alte Conventii internationale si se acorda atentie deosebita colaborarii 

internationale, mai cu seama cu statele vecine. Cele mai recente acorduri fiind aprobate prin: 

Hotarîrea Guvernului nr.355 din 22.04.05 pentru aprobarea Planului de actiuni Republica Moldova – 





Hotarîrea Guvernului nr. 1161 din 29.09.2003 despre aprobarea Acordului între Guvernul Republicii 

Moldova si Guvernul României privind cooperarea în domeniul protectiei resurselor piscicole si 

reglementarea pescuitului în rîul Prut si în lacul de acumulare Stînca-Costesti, semnat la Stînca- 

Costesti la 1 august 2003 

- Hotarîrea Guvernului nr. 1069 din 29.09.2004 cu privire la aprobarea Conceptiei 

cooperarii transfrontaliere a Republicii Moldova pentru anii 2004-2006 

- Hotarîrea Guvernului nr. 514 din 01.06.05 cu privire la aprobarea Programului 

comun al Comisiei Europene si Consiliului Europei pentru sustinerea reformelor în 

Republica Moldova pe anii 2004-2006 

Întrebarea (204) valabila pentru TARILE DEZVOLTATE 

204. Sustine tara d-voastra activitatile existente si mecanismelor de coordonare regionala si 

dezvoltare a retelelor sau proceselor regionale si subregionale? (hotarîrea VI/27 B) 

a) nu 

b) nu, dar programele se elaboreaza 

c)da, o asa activitatea este inclusa în programele de colaborare existente 

(rugam sa faceti mai jos o descriere detaliata) 

d) da, în momentul de fata se întreprind activitati de colaborare (rugam sa 

faceti mai jos o descriere detaliata) 

Obiectii suplimentare referitoare la activitatile existente si mecanismele de coordonare regionala si 

dezvoltare a retelelor sau proceselor regionale si subregionale 

N/A 

205. Colaboreaza tara D-voastra cu alte Parti în scopul întaririi mecanismelor existente la nivel 

regional si subregional si initiativelor în crearea potentialului? (hotarirea VI/27 B) 

a) nu 

b) da X 

206. Acorda tara D-voastra sprijin în efectuarea evaluarii mecanismelor realizarii Conventiei la 

nivel regional si subregional? (hotarîrea VI/27 B) 

a) nu 

156

) da (rugam sa faceti mai jos o descriere detaliata) X 

Obiectii suplimentare referitoare la aportul în evaluarea mecanismelor regionale si subregionale 

Republica Moldova îsi asuma toate obligatiunile privind colaborarea la toate nivelurile în executarea 

prevederilor Conventiei privind diversitatea biologica. 

Se acorda atentie deosebita colaborarii internationale si regionale, mai cu seama cu statele vecine. 

Cele mai recente acorduri fiind urmatoarele: 

Hotarîrea Guvernului nr.355 din 22.04.2005 pentru aprobarea Planului de actiuni Republica Moldova – 


Decretul Presedintelui RM nr. 1105-III din 06.02.03 pentru initierea negocierilor Conventia Republicii 

Moldova - Polona – Ucraina – conservarea diversitatii fluviului Nistru 

- HG nr. 1161 din 29.09.2003 despre aprobarea Acordului între Guvernul Republicii 

Moldova si Guvernul României privind cooperarea în domeniul protectiei resurselor 

piscicole si reglementarea pescuitului în r. Prut si în lacul de acumulare Stînca-Costesti, 

semnat la Stînca-Costesti la 1 august 2003 

- HG nr. 1069 din 29.09.2004 cu privire la aprobarea Conceptiei cooperarii 

transfrontaliere a Republicii Moldova pentru anii 2004-2006 

HG nr. 514 din 01.06.05 cu privire la aprobarea Programului comun al Comisiei Europene si 

Consiliului Europei pentru sustinerea reformelor în Republica Moldova pe anii 2004-2006 

Boxa LXXIV. 










Republica Moldova îsi asuma toate obligatiunile privind colaborarea la toate nivelurile în executarea 

prevederilor Conventiei privind diversitatea biologica. 

Totodata, Republica Moldova s-a angajat într-un proces activ de cooperare internationala, aderînd la 

si ratificînd urmatoarele conventii internationale: 

-Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa - a intrat în vigoare 

în 2001; 

-Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie 

(CITES) – a intrat în vigoare în 2001; 

-Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice – a intrat în vigoare în 2000; 

-Conventia asupra zonelor umede de importanta internationala în special ca habitat al pasarilor 

acvatice– a intrat în vigoare în 1999; -Conventia privind peisajul european – a intrat în vigoare în 

2002. 

Însa unele prevederi ale Conventiei sînt dificil de a le implementa la moment, pornind de la faptul ca 

Republica Moldova este o tara în curs de tranzitie la economia de piata. 

157

Al Treilea Raport National al Republicii Moldova cu privire la ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?