INDR UM API - Facultatea de Sociologie şi Asistenta Socială

0 .",,' e,...t ..
, -
-
-` 47. '
_, ,..,*_..,. P 4,tr4.:4.-- : , '", 04tgi-.A., ..z,L z r .14-' ..
,. - -F. .4.-.M" ,.= :-, -A. ." -*s.-ifi,"
.,,...C.;-'''': , ..;.=. . ,,,----_- -- : , ". -- - r. -:-. ;t ,- ,--
..... . - . .
3 .---,
B1BILIOTECX DE ..S0C-10LOG1E, ET1CA -1-POL1T1CA.''''
. . - --,. CONDUSA. DE .- . , - .,,
yr
T U D 1 1 - .1 L C
, D. OUST1
E i4.' C E . D:r.'A 14 1 ve,i,
....... _r_m,,;,,,-41
'EA
INDR UM API
-
.,..
-
, -
'
.,_ . ''.. d. ''
- -.!'',. , _,,, ,,!...7-i, ..",.
';''''F,'-T''''-;t-44-',,..r-,,..;- l / '..iI'
F'''._ ,r,
- p . E is
' D II
7..,,ELO'- - , .-._,,, ... . . ,
Airiltiu: , - s -- ...,.... , --,:-
,..,-- , *-
. -,;_-7- - -,-..--..-. --. 3 ' 1 - - f . . . , _
- --.1- --,-- _ , . _ ..
i'''''..:4.-..5.. '
...4,,A.- .. ''. .,
- .... _ _ i'. ....245. , Iv*. r,,,,-.
- *.-' ,, ,..,,,..4 - ,,,,,, , ._ ..4_,,.'..-,
ONOGR- A-FIILEr."-.SOCIOLO-6I
,..,
e"..,....
..';- -'''g'''''; ,
;.. .,,,j r-,
- sr ' ''''PO'c -
..,,t..6-,. - . , 0..
" 4. IF-' - ,-476:, ' 6 ---k7r-' , _. ..,......e,, .-tck-:;*
'.' .... .. '''' ' .r7irl
-7.4-- --'-'" ;,1. (3.. l'' .A... - '-tm ..t.' , , . , . ,..... ...,..., . ,-..,- 4 .
,. ..-v.,..... , ...,
. ,
-,,,...,-.....
,.._ ,-
-..-,,,
3:-.'',., ,..,..,-...-,,,,
, l'.. -.., - .'- --"..=? ,...
. All -. -t,.: rA7-w.-V;-:.-, ,-,-. --;-= ,2*. 't 61§ -... ' i &If aA, , -4. :: .-..
,--.....,,,- .
--4,`
S
r 1, ' . ',.. ,.., 1 '
...".r?", .
,
......t, =1
, - , , lif 4 i ''.
I3 --'' ,,,-- ,,,, ".... ...4_--. -
...g ..'
.. ''''S
All' -:' .
-.e rf ;
.... -.7,
" ,. : .. ' - ' Or,
.. " '' '101' ... ' .-
:
*.. j...., ;f:
r ,-;,-,. - ,-- 6 ID
...,,
-_,.. t ..., . - .-,4 g -7,0 e r- r .. ...s.-..r.vi-Z° .., ..,
S : '',.."1. ' ' ' '-.. - - ' '5--,,,4-1?'
- .. - - rrr_. ,-: 41_
,-3, ..E.
L. :
,
.4,t .--
gzir
, ; , w ea:
INSTITUTUL DE STIINTE SOCIALE AL ROT:JANIE'
DUCUNE§TL A940
-
-
"- , -
'
;-
f
-4.1.
,
1,, 0,,
, "..
' t;A,

BIBLIOTECA DE SOC1OLOG1E, ET1C1 i POL1TICI
CONDUSX DE
D. GUST1
S TUD11 1 CER
CET XR1
REDA.CTXTE SUB DIRECTIA TIINTIFICX A D-LUI PROF.
04
- MUNICIPMUI
4tICURE-5'°
6
INDRUM
PENTRU
MONOGRAFIILE SOCIOLOGICE
D. GUS T1
CONDUCEREA TEHNICX A D-LU I
TRA1AN HER SEN1
DE
BIROUL CERCETIRILOR SOCIOLOG10E
DIN INSTITUTUL DE *TIINTE SOCIALE AL ROMANIEI
INSTITUTUL DE TIINTE SOCIALE AL ROM ANIE1
BUCURE$TI 1940

UN SISTE111 DE CERCET OCIOLOGICE LA TEREN
sotto TE
MUNICIPMLU/
Se implinesc cincispr zeg am de,c d am intreprins impreunä
cu cativa tineri colaboratori, (0.110$1's eminarului de Sociolouie al
Universitatii din Bucure§ti, cea dintai monografie sociologica satins&
Am pornit atunci, in 1925, la Goicea Mare, cu intuitia precisa cä, observatia
directa pe care se intemeiaza cercetarile la teren, va deschide
pentru sociologia romaneasca o perioadä, nouh. Aveam convingerea
ea, cearta necurmata dintre coli i curente, care macinä de o jumg:tat°
de veac sociologia occidentala, va putea fi inlocuita, cel putin la
noi, Cu un drum nou, de colaborare qi straduinta rodnica. Astäzi avem
dreptul sä, constatam ca nu ne-am înelat. Sociologia româneasca a
devenit o qtunta de realitati, care a parasit opera stearpa de bibliotech,
pentru contactul viu cu faptele, pentru scormonirea necontenita
a vietii sub formele ei imediate qi adanci. Institutul de tiinte Sociale
al României consfinte0e aceasta straduinta qtiintifica i Ii da amploarea
care i se cuvine. Dintr'o munch' modesta de seminar, monografia a
devenit astazi o intinsa miFare
Institutul de tiinte Sociale al Romaniei, care are cate o regionala
pentru fiecare regiune istorica a tarii, d'a putinta oamenilor
de §timta dela noi sa se dedico cercetarilor i sä, sävdmasca lucrhri
de lunga durata. Ceea ce era acum cincisprezece ani dorinta unui grup
redus de oameni, calauziti mai mult de entuziasm decat de o
metoda riguroash de lucru, a devenit astazi, prin munca celor care au
crezut in drumul acesta i s'au pastrat pe unja lui, o actiune pe deplin
conqtienth de insemnätatea i puterile ei.
Noua stare in care se gilseqte sociologia impune însá celor care
i-au asigurat aceasta desvoltare, indatoriri peste care nu putem trece.
Anume, indatorirea de a conduce Ffi calauzi toate cercetarde sociologice
la teren care se intreprind in tara.
3

Pan do curand abia daca existau cateva zeci de corcetatori
grupati in cateva echipe monografice. Conducerea acestora era relativ
usoara. Astazi ea cere dimpotriva, o mare putero de organizare,
pentru a nu lasa sa se imprastie straduintele sutelor de cercetatori
finer; porniti sa cunoasca satul si pentru a nu 'Asa aceste straduinte
sa se iroseasca zadarnic. Pe de alta parte, incercarile de munca stiintifica
ale cercetatorilor singuratici, atat de rare si sporadice pan& de
curand, aunt tot mai dese si mai sustinute, incat trebuesc si sprijinite
si calauzite, pentru a nu fi parasite si pentru a fi duse la bun sfarsit.
Conducerea si sprijinul tuturor acestor cercetari se face de catre Institutul
de Stiinte Sodale al Romaniei, prin toate organ- ele lui.
Pana do curand cercethrile monografice erau conduse de putine
persoano si, datorita numarului mic de cercetätori, indrumarea se facea
direct, dela om la om. Astä,'zi lucrul acesta a devenit cu neputinta. Coi
cativa cercetatori cu experienta nu mai reusesc sa ia contact cu toti
cercetatorii noi, care ingroasä din ce in ce mai mult randurile observatorilor
de teren. De aceea se impune un mijloc mai lesnicios de contact:
publicare,a indrumarilor necesare, pentru a le pune la indemana
tuturor. Din pricina aceasta, °data, cu desvoltarea mi,carii monografice,
ne-am simtit datori sa corem colaboraterilor nostri mai vechi sä,
strangii inteun volum ideile care i-au calauzit in cercetarile lor de
'Ana acum, pentru a se putea folosi si altii de experienta lor. In chipul
acesta, s'a redactat de catre Biroul C,ercetarilor Sociologic°, condus
de dl. Traicun Herseni, volumul de fat& El rezuma', pe plan de meted&
si tehnica de lucru, o experienta colectiva de cincisprezece ani si apnea
in cercetarea vietii satesti sistemul nostru de sociologie, conceput cu
mult mai inainte. Ca cele expuse do colaboratorii nostri sa fie intelese
pe deplin trebue sa aratam, deci, cel putin pe scurt, legaturile lor teoretie()
cu sistemul de sociologie si chipul exact in care concepem cercetarile
la teren si intrebuintarea indrumarilor stiintifice care se dau
aci. No folosirn de prilejul acesta ca sa inlaturam si unele nedumeriri
caro ar putea framanta pe coi care n'au putinta sau vrernea sa urmareasca
mai de aproape munca noastra stiintifica.
La prima impresie, monografia sociologicä, apare ca o stranpre
intamplatoare de material, care nu poate duce &cat la o colectie de
dato far& legatura organic& intre ele. Faptul ca termenul de monografie
se intrebuinteaza pentru denumirea unor lucrari stiintifice profund
deosebite, dela incercarile nespecialistilor pan& la cele mai vaste si
sistematice investigatii ale savantilor, intareste uneori impresia
4

aceasta. Cum pe de o parte numarul monografiilor satesti intocmite
de nespecialisti, din dragoste pentru satul lor sau din nevoi profesionale,
este mai mare decat al color intocmite de specialisti din interese
stiintifice, iar pe de alta parte monografiile descriptive si superficiale
intrec numarul color explicativo si de adáncire a realitatii, se intelege
usor ca termenul de monografie este de cele mai multe ori in desavantajul
lucrArilor sistematice. De aceea socotim necesar sa staruim
asupra principiilor care calauzesc munca noastra monograficä, desi am
mai facut-o si in alto lucrari, si sä precizam cu de-amanuntul pozitia
scolii dela Bucuresti in aceastä materie I).
Mai intäi, monografia sociologica, asa cum este conceputa de
noi, nu este o simpla culegere de fapte. Ea nu urmareste faptele pentru
un interes in sine, ci vrea sa construiasca si sa intemeieze pe ele consideratiile
teoretice ale stiintei, caro prea adeseori sunt pure constructii
rationale, daca nu numai opera de imaginatie. Noi pornim dela convingerea
ca ()rico stiinta este legata de realitate si ca ea nu se infaptueste
cu adevarat decät in masura in care exprima aceasta realitate ine da
putinta O, o explicara si sä, o mänuim. Convingerea aceasta, definitiv
inraddcinata in stiintele numite exacte sau experimentale, intämpina
inca multa rezistenta in stiintele sociale, spirituale sau filosofice, dintre
care se considera ca face parte si sociolo.gia. Nesocotirea faptelor
speculatia, la nesfärsit facuta pe cartile clasice, scrierea de carti dupa
alte carti, apare din ce in ce mai mult ca o imposibilitate in stiintele
naturale. Faptul mai este posibil inca in stiintele social°, desi, afara de
un public care accepta asemenea, constructii mentale, niciun temeiu epistemologic
nu este in favoarea lui. De sigur stiinta este si asa cum o
vrea epoca istorica in care se desvolta, dar nu este mai ptitin adnevarat
ea o experienta care s'a dovedit fecunda inteunul din sectoarele ei
trebue extinsa si in celelalte si ca oamenii de stiinta trebue sa sparga
tiparele vremii ori de cate ori pe calea a,ceasta se poate face un pas
inainte. Straduinta noastra tocmai inteacolo se indreapta: sä dam teoriei,
adica stiintei, un temeiu sigur in realitatea insasi pe care e chemata
sii, o lä,mureasca 1;31 sA, o ordoneze. De aceea am definit sociologia ca
stiinta realitatii sociale i sustinem ea singura metoda care promoveaza
cunostinta °menease& este observatia.
In felul acesta trebue inteleasa si afirmatia noastra mai veche,
caro a starnit oa-ecare nedumeriri, ca sociologia va fi monografica sau
1) Cf. D. Guati Somologia Militases, in apecial cap II. Sociologia Monografica, atinitli a realititii
sociale i lucrirde programahce ale elemlor noatri : Tramn Herseni : noria monograliei sociologie. i Stahl
Tebniea monograflei sociologme, precum i Arluva pentru atnnta 51 reforma somalli din 1932. De cuand : D.
Guata: Problema Sociologiei (tren comunicin la Academia Romfini), 1940.
5

nu va fi". Intrucat socotim monografiile sociologice ca mijloace perfectionato
de observatie, care imbina, intuitia, trairea qi intelegerea cu
masuratoarea, cu statistica qi reconstituirea trecutului, nu ne-am gandit
sa inlaturam prin ele niciuna din metodele existente, ci numai sa
legam pe acestea mai strans de realitate qi sa, dam intaietate observatiei
directe, cat mai amanuntita qi cat mai precisa, inteo noua ordine metodologica,
pentru scopurile cele mai inalte ale cunoa0erii omene0i.
Observatia care sta la baza monografiei sociologice nu poate fi
ins& intamplatoare. Ea trebue sa se aplice anumitor categorii de fenomene,
inteo ordine sistematica, dupa reguli precise i pentru scopuri
bine lamurite, principii care caracterizeaza in chip original monografiile
concepute de noi, ceea ce va trebui sa infatiqam.
i in privinta fenomenelor cercetate monografia poate insemna
lucruri foarto diferite. Tot monografie se cheama qi studtul relatiilor
de prietenie, al cercurilor de vizita, in genere al relatillor sociale, cat
i studiul unui ora, al unei regiuni sau chiar al unui continent. Aceasta
insemneazit ch monografia sociologica trebue caracterizata 0 in functie
de fenomenele ca,rora li se aplica, pentruca nu esta acela0 lucru, daca
cercetarea urmä,re0e un singur fenomen in toatä raspandirea lui pe
glob sau se indreapta catre vieata sociala a unui spatiu restrans i
In sfar0t dad., se margine0e la studiul unei familii, sau al unui sat,
sub un aspect mai interesant sau sub toate aspectele.
In conceptia noastra, monografta sociologica se ocupa cu unitatile
sociale concrete, cum este un sat, un ora, o regiune. Faptul
acesta il socotim insemnat din mai multe puncte de vedere. Alegerea
unui singur fenomen concret face cu putinta cercetari mult mai amanuntite
qi deci cu rezultate mult mai sigure. Nu trecem cu vederea
peste importanta raspandirii unui fenomen, dar credem ea intelegerea
acesteia i0 gase0e cel dintai izvor in studiul amanuntit al unui caz
precis. Numai intemeiata pe monografie, cercetarea raspandirti unui
fenomen duce la bogate qi serioase rezultate qtiintifice.
Unitatea social& mai prezmta i avantajul ca este, de cele mai
multe ori, exact delimitata, in spatm qi deci accesibila cercetarii sistematice
Fenomenele sociale care nu sunt legate de un anumit spatiu,
scaph adeseori chiar celui mai bun observator, iar studtul lor Qste incemplet
sau, ceca ce este mult mai rau, nu qtim niciodata cu exactitate
dacä este complet sau nu. De altfel unitatea socialä se prezinta delimitea
nu numai spatial, ceca ce nu tine neaparat de natura ei, ci i prin
structura, fapt caro este caractenstic qi, am spune, esential pentru ea. 0
unitate socialä cuprinde un numär anumit de membri, organizati inteo
6

anumita ordine de coordonare sau erarhizare si indeplineste functii
caracteristice, care ii. intaresc si mai mult individualitatea. Un sat, de
Oda, chiar dad, sociologic nu se restrange la hotarul sau pentruca
multi dintro indivizii care ii apartin isi agonisesc traiul in alta parte,
prin munci sezoniere sau prin munci la ora, totusi se stie precis cine ii
apartino si se poate urmari activitatea lui sub toate formele existente.
Din pricina aceasta, unitatea sociala prezinta un avantaj Wit fata de
alte fenomene sociale. Un fenomeii usor de delimitat, chiar daca nu
inseamna un fenomen usor de cercetat, poate fi insa cercetat cu exactitate.
De aceea nu trebue nesocotita natura fenomenului supus cercetarii.
Unitatea social& ca obiect al monografiei sociologice, da stiintei
mai mull/ siguranta si temeinicie.
Nu trebue sa se uite apoi faptul, tot atat de insemnat, ea imita.tea
sociala este un fenomen cu caracter de intreg; chiar dacà este cuprinsa
in unitati sociale mai intinse si se subdivide In subunitati
organice, ea pastreaza totusi, prin structura si functiunile ei, un caracter
de relativa independenta, de fenomen capabil sa se menina singur si
deci un caracter de totalitate vie, Cu tendinta de a-si satisface singura
cat mai multe din nevoile de existent& Fata, de o relatie sociala de
pilda, (conflict, amicitie, concurenta, colaborare), sau fata de o functief
sociala (functia economica, politica., religioasa), care de fapt aunt simple
abstractii, unitatea social& prezinta intotdeauna un caracter de totalitate
si prin aceasta da stiintei posibilitatea unei cercetari complete,
din toate punctele de vedere, asa cum vom vedea cá se procedeaza , in
monog,rafia sociologica conceputa de noi. Din nou, alegerea fenomenului
supus cercetarii nu este indiferenta pentru stiinta si va hotari de
aproape natura rezultatelor.
Dar mai este o consideratie, poate cea mai puternica, pentru care
socotim unitatea sociala ea obiectul cel mai potrivit pentru monografia
sociologica: anume faptul ca, ea nu este decat chipul concret in care
se infatiseaza, realitatea social& adica societatea insasi. Ea nu este
pentru noi o entitate metafizica si nici o forma sau categorie rationalA
de cunoastere, ci pur si simplu societatea vie, asa cum o gasim in
experienta de toate zilele.
Societatea este o idee general& In realitate nu exista decat unitati
sociale sub nenumarate forme, raspandite pe intreg globul: familii,
triburi, sate, erase, taxi, popoare, natiuni. Sociologia, daca vrea sh fie
stiinta de observatie, trebue IA ia ca punct de plecare unitatea sociala;
studiul amanuntit si integral al careia este chiar monografia sociolo-
7

gica. Prin urmare, chiar daca n'am sine seama de foloasele metodologice
pe care le-am in0rat, alegerea unitatii social() ca obiect de studiu
nu este arbitrara, ci tine socoteala do singura índicatie de neindoielnicii
obiectivitate: realitatea insa0. Sociologia de cabinet poate proceda dupa
cum dore0e, in functie de imaginatia qi inspiratia fiecarui ganditor.
Sociologia de teren trebue sa porneasca dela fapte 0 nu are valoarq
decat in masura in care tine seama de acestea. -0 este expresia lor
exacta po plan teoretic. Sociologia monografica, formulata, ca t tiinta realitatii
sociale, trebue sa ja ca punct de plecare unitatea socialk pentruca
realitatea sociala insa0 ni se infat4eaza sub forma de unitati
social°.
Punctul acesta de vedere, in acela0 timp realist 0 critic, no ealauzeqte
intreg sistemul de sociologie. El impune, dupa alegerea obiectului
de cercetare, natura qi ordinea problemelor, ceca ce constitue a
doua caracteristica esentiala a monografiilor sociologic° concepute de noi.
Inteadevar, chiar dad, toat'á, lumea ar fi de acord ca trebue sa se
porneasca, in studiul realitatii sociale, pe cale monografick dela unitatile
social° concrete, inch nu s'ar crea o unitate de veden i perfectä,
caci ace1a0 fenomen social i cu atat mai mult o unitate sociala pot fi
studiate din maí multe puncte de vedere. 0 unitate sociala poate fi
privita ca structurk ca forma, ca functiune, ca preces etc., iar studiul
ei da fatal rezultate diferite, dupa aspectul sub care o privim. i de
asta, data, monografia sociologica poate sa insemneze lucruri cu totul
diferito i, deci, intelegerea exacta, a pozitiilor $iintif ice care se pot ivi
nu se face dela sine, ci prin urmarirea fiecärui caz specific in parte.
E o alta greeala, destul de frecventa care se face cu privire la monograf
iile sociologic° dela noi. Cei caro cunosc alte tipuri de monografíe,
unele mult mai vechí cleat cele dela noi, par nedumeriti cu privire
la noutatea metodei noastre, pentruca ne atribue fara critic& o pozitie
pe care de fapt nu o avern. De aceea cateva precizari aunt necesare,
Unitatea sociala fiind realitate, nu schema, nici idee generalk
nu poatc fi cercetata decat ca realitate, adica ap cum se prezinta ea,
sub toate aspectele ei esentiale. Punctul de vedere realist reclama, respectul
integral al realitatii; iar punctul de vedere critic core i no ajuta
sa, deosebim exact in sanul realitatii aspectele ei esentiale.
Unitatea sociala ne apare ca o realitate in sine, cu trasaturi proprii,
cu o fiinta aparte. De aceea prima problema sociologica in legatura
ca ea este analiza esentei gi a structurii ei. Unitatile sociale hind
de fapt grupari de oameni, forme de vieata ale acestora, au ca esenta
vointa. Societatea, la un moment dat, nu este decat vointa sociala ac-
8

tualh inteo structure), anumith, desfasurath in functiuni sau manifesthri
proprii si cuprinsh inteun mediu intrebuintat duph
obiective ale acestuia i puterea vointii ins*.
Vointa este lush., prin definitie, un principia dinamic ca manifestäri
de vieatä. Manifesthrile vointii sau manifesthrile sociale constituesc a
doua problemh esentiala a unei sociologii realiste. O unitate socialh,
duph ce e studiath in structura ei, trebue studiath in manifesthrile ei.
Duph co stabilim din cine se compune o unitate si cum este organizath,
trebue sh stabilim ce functiuni indeplineste, ce activithti depune
care este infhtisarea actual, a acestora. Sistemul nostru de sociologie
incearch sä, reduch tipologic naanifesthrile social° si stabileste numärul
lor la patru: economice, spirituale, juridice si politice. Aceasta tipologie
del, un caracter original si monografiilor sociologice intreprinse de
noi, ceici acestea, pe längh studiul unithtilor social°, sunt i studiul
manifestArilor sociale, adich al manifestarilor economice, spirituale,
juridicc si politice ale unithtii sociale, sub toate asyectele lor concrete.
Vointa nu este huh absolut libera in manifestarile ei. Ea depinde
de o seamä intreagh de conditii natura/e si sociale, care dau, dap& loe si
timp, infhtishri felurite unithtilor sociale. Mediul geografic, rasa, trecutul
istoric, mentalitatea etc. au si ele un cuvânt de spus in soarta oamenilor
si sociologia, realist's', nu le poate nesocoti, cu atat mai mult cu c:it fried eIe
o explicatie stimtifich a fenomenelor sociale nu este ca putinth. Si in
privinta factorilor conditionanti sau a cadrelor sociale, cum Ii numim
noi pe acestia, sistemul nostru incearch o reducere tipologich si stabileste
numärul Ior la patru: cadrul cosmic, biologic, istoric si psihic.
Cadrele constituesc a treia problema fundamentalä, a cercethrilor sociologic°
la teren, duph indicatiile realithtd inshsi si discernhmäntul
critic care no sileste sh deosebim unitatea de manifesthrile ei si pe
acestea de cadrele in care se ivesc.
La teren lush ordinea aceasta a problemelor este rästurnatä,
duph cum ni se infatiseazh fenomenele. Aici nu putem lua contact
direct cu vointa socialh, ci trebue sA c,ercethm mai intäi cadrele, care
ne apar întâi i dau masura si expresia vointii sociale, apoi manifes-
Wile, pe care le desvolth unitatea i abia la sfArsit structura si procesul
social, pentru a putea caracteriza vointa.
Dach se intelege exact chipul in care am stabilit problemele,
indrumati fiind numai de analiza critica a datelor realithtii, sistemul
nostru va putea fi inteles corect pilna la capht. Altfel, s'ar putea crede
ch avem a face cu o enciclopedie, cu un eclectism teoretic sau cu o
compilatie de material, nu cu un sistem unitar. In istoria doctrinelbr
Ph

se cunosc numeroase sisteme sociologice care urmarese societatea numai
sub aspectul ei economic, spiritual, juridic, sau politic, ca 0
sisteme caro nu studiaza decat conditiile geografice, biologice, istorice
sau psihice in parte. Fata de aeestea, sistemul nostru, de0 mult mai
complet, ar putea at apara ea o simpla eompilatie, fara nicio unitate
organica.
In fapt, procedeul nostru, fail sit nesocoteasca istoria doctrinelor,
nu tine seanaa deck de realitate. Realitatea ne prezinta vieata
social& concretizatii in unitati sociale iar unitatea sociala ca pe o
forma de vointa, care depune cele patru manifestari. i tot realitatea,
ne infa44eaza unitatea sociala conditionata de cele patru cadre. Noi
n'am facut cleat sa interpretam critic datele realitatii, intrucat un
sistem nu poate fi o simpla compilatie, nici o enciclopedie, ci trebue
sa fie redarea realitatii cu maximum de obiectivitate 0 fidelitate.
Monografiile sociologice intreprinse de noi au deci ea obiect
unitatile sociale; iar pe acestea le studiaza irate° ordine sistematica
am zice, organica, dela conditiile lor de vieata, la manifestarile lor
obiective qi structura launtrica. Pe calea aeeasta, ele asigura sociologiei
nu numai o culegere completa de material, dar i redarea riguroasa
a realitatii in formele ei unitare qi posibilitatea de a trece dela
descriere la explicatie, de a se infaptui ca gtiinta, in adevaratul inteles
al cuvantului.
Observatia, care sta la baza monografii/or sociologice qi cauta sa
deslego problemele amintite, trebue BA indeplineasca lima anumite
reguli, care e bine sit fie infatiqate qi aici, in fruntea unui indreptar
pentru munca qitiintifica, la teren.
Observatia trebue stt fie obiectiva, adica sa redea cat mai exact
realitatea. Regula aceasta pe cat de elementara in teorie qi dela sine
inteleasa, pe atat e de greu de realizat in practica. Chiar cercetatonul
inzestrat Cu mult spirit critic nu esta ferit de primejdie. Educatia,
conceptia politica, ambianta spirituala, dorinta de mai bine etc., pot
fiecare sa strecoare o nota de subiectivitate in observatia §tiintifica
§i deci sa-i denatureze cara,cterul. Aceea0 prirnejdie poate veni din
partea informatorilor. In materie omeneasca, °Heat am observa exterior
lucrurile, totu0 va trebui sa, ne adresam qi oamenilor care, in loe
de lucruri, no pot comunica 'opinia lor despre lucruri, sau lucrurilw
vazute qi diformate de optica intereselor de clasa, de neam, de profesie,
cultura, ceca ce este cu totul altceva cleat lucrui insu0. De aceea
10

ori de cate ori va fi Cu putinta, vom intrebuinta documentul obiectiv
vont cauta in toate imprejurarile sa ne asiguram exactitatea informatiilof
din mai multe parti, ca al inlaturam posibilitatile de eroare.
Observatia trebue sa fie apoi completa, s imbrat4eze fenomenele
in toate amanuntele, adancimea f unitatea lor. Nu este deajuns
ca ceea ce realm al fie exact, ci trebue sa redami fenomenul cat mai
intreg, pentruca redarea partiala nu e decat un alt mijloc de a falsifica
realitatea. Toate interpretarile eronate care se dau de obiceiu faptelor
pureed din observatii trunchiate, care in Aparenta dau dreptul sa
fie intrebuintate tiinif je, fiind socotite ca o imagine completa a realitatii,
dar de fapt pierd din vedere tocmai legaturile semnificative, integrarile
functionale, in complexele mai cuprinzatoare. Fenomenele
social() chiar cele mai bine conturate, cum sunt unitatile sociale, cu o
mai mare putere de neatarnare, se leaga i ele in chip organic de alte
fenomene qi imprejurarea aceasta schimba de cele mai multe ori natura
§i intelesul lor. De aceea, cercetarea unitatilor sociale este §i un
scop i un mijloc in acela0 timp. Un scop, pentru cit ne straduim sa
surprindem do fiecare data fenomenul intreg; un mijloc, pentruca prin
aceasta, ni se deschide calm spre sisteme mai largi i trebue sa ne
angajam in alte observatii, din ce in ce mai cuprinzatoare, care ne vor
duce in acela0 timp la sinteze din ce in ce mai inalte i mai bogate.
Observatia trebue sit mai fie controlata qi verificata. Despre
acela0 fapt trebue sa culegem informatii din cat mai multe parti i sa-1
observant in cat mai multe imprejurari, ca sit ne dam seama de fata lui
constanta. Dar mai trebue sa culegem qi cat mai multe fapte de acela0
fel, ca stt avem putinta sa confruntam observatiile, BA le verificara una
prin alta i sa obtinem siguranta ca datele culese pot fi intrebuintate
In constructii qtiintifice superioare, cum este stabilirea cara,cterelor
generale i a sintezelor prin comparatii i inductii. Regula aceasta este
destul de anevoioasa. Cercetatorul este de cele mai multe ori grabit, el
dore0e rezultate cu once pret qi este inainat sa, sacrifice adeseori precizia
muncii qtiintifice de dragul posibilitatii de publicare imediata a
datelor. tiinta este insa o activitate de lunga duratit i de mare rahdare.
Mai bine rezultate puf me dar sigure, decal o multime de date
care nu inspira incredere, nefiind controlate in deajuns 9i verificate in
chip serios i care nu fac decal sit impiedice lamurirea tiintificit a
realitatii.
In sfar0t, observatia trebue set fie colectiva. Cerinta aceasta se
intelege uwr dupa cele infatipte pan& acum. Obiectivitatea, ca
controlul í verificarea se obtin mai sigur de un grup, decat de un
4 4 .

cercetator individual. Observatia colectiva este unul dintre eele mai
bune mijloa,ce de a obtine date serioase. La fel, o observatie este milt
mai complet& in grup, pentrucg ceea ce scap5, unui observator individual,
e greu sä, scape mai multora.
Dar mai sunt si alto consideratii care cer ca observatia sociologick
s& fie colectivl. Cea mai insemnata este specializarea excesiv5, a
cercetatorilor. Realitatea nu ne apare imbucAtatitä, ca disciplinele stiintifice.
Ceca ce se intämpla in salmi acestora din nevoia diviziunii muncii,
bazata pe neputinta omului de a adânci si de a cuprinde mult in
acelasi timp, nu se petrece si cu realitatea. Aici faptele se prezint&
unitar, cu feto multiple, dar organic imbinate, incat dac& vrem sa
reclam exact realitatea, far& s5, o schematizam dup5, puncte de vedere
abstracto si adeseori diformatoare, va tmbui sä facem apel la un numAr
nu numai mare, dar si eat mai variat de cercetätori. Observatia colectiv5,
ne asigur5, pe calea aceasta, pe ring& un randament mai mare, inshsi
calitatea lucrärilor si putinta adäncirii problemelor. Din colaborarea
aceasta foloseste atilt sociologia, prin putinta de a cuprinde in sintezelo
ei un numAr mai mare si mai variat de elemente, cat si celelalte
stiinte, prin lärgirea punctelor de vedere si improspätarea datelor si a
interpretarii lor. Observatia colectivA se dovedeste din toate punctele
do vedere superioar& celei individuale.
E momentul sh precizam up nou aspect al problemei care ne
procupA: scopul urmArit de cercetärile sociologic° la teren. Socotim si
punctul acesta ca fundamental pentru intelegerea sistemului nostru.
S'ar putea credo c& monografia sociologic& este o simpl& culegere de
material, farà niciun scop stiintific mai inalt. Interpretarea aceasta a
muncii noastre ar fi complet gresita. Chiar pentru cerc,etarea unei
unithtt sociale, care poate fi lamurit5, ca fapt concret prin rnonografia
sociologich, strângerea materialului, desi absolut necesara, nu este totusi
esentialä. Materialul, ()Hat de bine ar fi el cules, nu rimäne cleat
tot numai material, &lie& un mijloc pentru operatii si constructii ulterioare.
Materialul °data cules formeazA baza unor sinteze superioare,
prin comparatie spre generalizare sau tipologie, care ne vor permite
apoi BA stäpänim fapte noui,, prin simpla lor incadrare deductiva in teoriile
formulate. Scopul cercethrilor la teren intrece deci cu mult strängerea
materialului, el atinge toate treptele stiintifice: dela culegerea si
sistematizarea datelor pan& la interpretarea si incadrarea lor teoretic5,.
CAci metoda noastr& de cercetare nu este numai empirick ci si. sintetick
&lid, rational& sau teoretica. De aceea trebue sa preciz&m ca volumul
de fat& nu este o culegere de chestionare in sensul curent al atator
12

qtiinto. Coca ce inn:00m aici sunt numai directive, planuri de lucru,
indrumari scoase dinteo indelungata experienta pe teren. Noi am combatut
intotdeauna metoda chestionarelor raspandite pentru a obtine
prin intermedian i raspunsuri la anumite intrebari qtiintifice. Planurile
noastre de lucru nu se adreseaza intermediarilor, ci vor sa fie o calauza
pentrn cei care cerceteaza, direct 0 personal realitatea sociala. Dar
ceca ce este deopotriva de insemnat: planurile acestea de lucru sunt valabile
numai in masura in care observatia facuta prin ele se incadreaza
In sistemul de sociologie expus, sistem formal, caruia observatia ii da
fara indoiala un continut empiric, dar care la randul lui da faptelor o
ordine logic& qi le asigura o interpretare rationall qi o intrebuintare
teoretica dincolo de simpla ion infatipre.
Prin cercetärile la teren, qtiintele sociale capäta o noua vieata
pe care nu le-o poate asigura biblioteca sau cabinetul de lucru. Ele
*HO pe cala aceasta noi imbolduri i perspective, deci noi putinte
de inaintare. Faptele insa neincadrate inteun sistem raman nesemnificative,
simple colectii fara niciun aport teoretic. De aceea noi intrebuintäm
metoda cea mai riguros experimentará, dar qi oca mai larg
teoretica, prin observatia minutioasa a faptelor, dar i prin intuirea
esentialului, prin interpretarea sensului adanc qi surprinderea principiilor
'generale. Metoda noastra imbina, vieata cu principiile, inteo
sinteza caro insemneaza o putinta de improspatare pentru teorie i de
intelegerE, rationala pentru studiul faptelor. Suntem oameni de qtiinta
exacta fara sa dispretuim filosofia sociala. Credem dimpotriva ca experimentui
q.i speculatia filosofica trebue sa mearga maná in mana, pentru
a ridica faptele la teorie qi a le da o intrebuintare stiintifica, dar in
acelaq; timp pentru a da un temei real gandirii si a mentine teoria pe
linia ei fireasca, de interpretare si expresie rationala a realitatii.
Acum se va putea intelege exact natura volumului de fat& Indrumarile
culese aici fac parte dintr'un sistem de sociologie, fara cunoasterea
caruia intrebuintarea lor nu poate sa dea cleat rezultate intamplatoare.
Indrumarile acestea se refera la unitatile social() caracteristice
tarii noastre, la sate, catre care ne-am indreptat munca pan& acum.
Ele pot fi intrebuintate cu mici adaptar i in studiul oraselor 0 al
regiunilor naturale. Dar ceca ce nu trebue sa se piarda din vedere e
faptul ca, indrumarile de aici nu vor sa fie decal simple instrumente de
lucru, mijloace pentru culegerea cat mai precisa si unitara a materialului,
pentru a obtine date suficiente care sa fad, cu putinta teoria
sociologic& Ele nu au nimic definitiv 0 nimic rigid. Intrebuintate cum
13

intelegem noi, numai de catre cercetatori, adica de oarneni de qtiinta,
ele vor fi adaptate mereu la realitate qi :vor fi imbunatatite Cu fiecare
experienta in parte. Experienta noastra va fi astfel imbogatita qsi des5,-
141r9itb, prin experienta altora.
Acestea sunt gfindurile care ne-au calauzit and am hotarit intocmirea
planurilor de lucru cuprinse In volumul de fat&
Dupa expunerea sistemului de sociologie care da unitate §i semnificatio
teoretica tuturor fndrumarilor infa4i9ate aki, trebue sa amintim
ckeva lucruri qi in legatura cu tehnica aplicarii la teren a acestorai.
Tehnicilo speciale Bunt prezentate in planurile de lucru, exista inisa
0 o tehnica generala pe care trebue sa o notam la inceput, ca sa xux
fie repetata la fiecare capitol.
Toate indrumarile cuprinse in volumul de fata au acela0 scop:
sit unifice metodele de cercetare la teren pentru a obtine date ftiintifice
comparabile.
Faptul cá echipele monograf ice aunt astazi mult mai numeroase
deck altadatk contribue la realizarea mai de vreme a programului
de cunoa0ere a tarii, ceea ce este hotaritor mai ales pentru regiunile
In plina transformare. El nu e lipsit insa nici de primejdii. Leg-aura
dintre cercetatori sine* cu cat echipele aunt mai numeroase i fiecare
tinde O. intreprinda alt gen de cercetari, dupa metode deosebite.
Pe calea aceasta, nu se poate obtine insa nimic temeinic pe tarfim 9tiintific.
Rezultatele unor astfel de cercetari nu pot fi nici adunate
sau comparate, nici nu pot intra ca elements In aceea0 sinteza. Ele
nu aunt deck simple descrieri de cazuri, care nu pot ajuta desvoltarea
teoretica a qtiintei. De aceea, cea dintAi grije a cercetatorilor la Wren
trebue sh fie incadrarea lor inteo unitate de metoda.
Intrebuintarea indrumarilor pentru munca tiintifich la teren
presupune o pregatire de specialitate i deci ele nu se adreseaza deck
celor care o au intradevar. Indrumarile acestea nu vor s6, ajute pe coi
care se incumeta sa intreprinda cercetari fail o adâncire prealabilil a
unuia din domeniile tiintei.
Sociologia nu este cu nimic mai war& deck celelalte tiint,e.
Totu0 popularitatea de care se bucura dela o vreme §i, uneori, uprinta
do a culege in cadrele ei materialul descriptiv au facut pe
multi sa creada ca oricine poate intreprinde cercetari sociologice fara
nicio pregatiro teoretica anterioara. Parerea aceasta este insa ca totul
14

gresitA si suntetn datori sA luptAm impotriva ei. Nici stiinta, nici cercetAtorii
nu se pot improviza, fArá, sa se ajungA la diletantism.
Rostul indrumArilor stiintifice este, dimpotrivA, adAncirea treptata
a cercetArilor, ceea ce va trebui sA aibit ca urmare fireasci in1Aturarea
tuturor nespecialistilor din cAmpul de activitate al sociologiei.
Nu ne gAndim insA sa descurajAm cercetAtorii tineri. care au
luat parte totdeauna la munca echipelor monografice. Acestia lucreazA
sub supravegherea oamenilor de stiintA si isi fac ucenicia stiintificA
la teren. Faptul nu e numai cu putintA, dar e absolut necesar. Nici
ei nu trebue sA-si inchipue iris& ca se pot lipsi de o pregatire teoreticA.
Chiar dacA vor ajunge buni culegAtori de material, aceasta e numai o
treaptA spre stiintl, nu stiinta insAsi. Abia cAnd cercetAtorul de teren
isi pune singur probleme si cauta sa le dea o deslegare prin fapte si O.
formuleze noi teorii se poate socoti intrat in rAndul oamenilor de
stiintA.
Culegerea insAsi a datelor (ca recensAmAntul populatiei, statistica
economicA etc.) este o muncA onestA si utilA care poate fi fAcutA
si de coi cu o pregAtire stiintificA mai sumara, dar ea nu trebue confundatA
cu stiinta, care insemneazA interpretarea i intrebuintarea
teoretica a datelor si este deci o treaptA cu .mult mai inaltA a cuneasterii.
Munca stiintificA la teren incepe cu fixarea fenomenelor caro
urmeazA sA fie cercetate. Sociologia monograficA dela noi s'a ocupat
pAnA de curAnd de sat, considerat ca o unitate tipicA de vieatA socialA.
Acum isi extinde cercetArile la regiunile etnice. DupA ce criteriu se
aleg satele sau regiunile? Deslegarea acestei probleme depinde de
scopurile atribuite stiintei. Dad, vrem s'A surprindem formele arhaice de
vieatA socialA, trebue sa ne grálim sA cercetAm unitAtile sociale cele
mai bine pitstrate, mai inainte de a fi cuprinse in procesul de disolutie
sau prefacere. Daca dimpotrivh, vrem sA, inlesnim reformele sociale
prin documentarea stiinficA a statului sau.prin planificare, trebue sA
cercetAm unitAtile sociale de interes politic, adica pe cele atinse de
eriza si caro trebuesc indrumate ca sA-si cAstige un nou .3 chilibru.
InlAuntrul color douA categorii de unitAti sociale trebuesc alese
satele sau regiunile tipice, adicA cele caracteristice sau reprezentative
pentru un numAr cht mai mare de fenomene "sociale.
°data unitatea socialA fixatá, cercetarea colectiva impune (irganizarea
echipelor de lucru. O campanie monografick asa cum este conceputA
si practicatA de noi, presupune nouA echipe cu urmAtoarea
compunere schematicA:
15

Echipa cosmologicd: un cercetator pentru studiul tipurilor
do sol gi al compozitiei lor chimice;chte un cercetator:pentru studiul
formelor de teren, al hidrografiei gi al climatului; pentru studiul
awzarilor, al locuintei i al circulatiei; pentru studiul florei qi al credintelor
i practicilor cu burueni; pentru studiul faunei §i al credintelor
gi practicilor legate de aceasta; pentru studiul sintetic al raportarilor
dintre natura i cultura.
Echipa biologicd: un cercetator pentru studiul structurii
§i. miNarii populatiei; chte un cercetätor pentru studiul compozitiei
rasiale a populatiei, al grupelor sangvine i al mijloacelor de imbuna-
Catire a rasei pe cale ereditara; pentru studiul alimentatiei qi igienei
individuale i sociale; pentru studiul starii sanitare a populatiei, a organizarii
sanitare oficiale i al medicinii empirice.
Echipa istoricd: un cercetator pentru studiul forrnelor
vechi de organizatie sociala, econornic& gi juridica; unul penti u cercotarea
trecutului politic i anecdotic al unitatii sociale; altul pentru
studiul traditiei i al memoriei sociale i un culegator qi interpret de
documente.
Echipa psihologicd: un cercetätor pentru studiul structurii
psihice colectivo a unitatii sociale; un cercetator pentra stueliul
experimental al variabilelor psihice individuale.
Echipa economicd: un cercetator pentru studiul vietii
economice in genere; cáte un cercetätor: pentru studiul gospodäriei tarane0i,
al bugetelor qi al tehnicei agricole; pentru studiul industriei
casnice, al industriilor tarane#i qi al meseriilor; pentru studiul padurilor;
pentru studiul economiei de vite.
Echipa spirituald: chte un cercetätor: pentru vieata religioasa;
pentru mitologie qi qtiinta populara; pentru magio; pentru
arta popular& plastica; pentru port; pentru vieata 'Litera* pentru
vieata muzicala; pentru studiul graiului; pentru studiul ceremoniilor;
pentru studiul de ansamblu (tip, stil etc.) al vietii spirituale.
Echipa etico-juridicd: un cercetator pentru 1.tudiul
bunei cuviinte i al moralitatii; unul pentru obiceiul parnantult,i; atto
unul pentru studiul dreptului civil qi studiul dreptului penal.
Echipa politico-administrativa: chte un cercetator:
pentru studiul vietii qi conceptiilor politice; pentru vieata administrativa.;
pentru finantele locale qi fiscalitate.
Echipa de unitdti, relai ?i procese sociale: cate
un cercetator: pentru studiul comunitatilor sociale; pentru studiul institutiilor
sociale; pentru studiul gruparilor sociale; pentru studiul relatiilor
sociale; pentru studiul proceselor qi tendinteIor sociale.
16

Compunerea aceasta este minimala. Numarul cercetatorilor si
specializarea lor ata'rna, de marimea unitatii sociale si gradul de adancime
pe care vrem sa-1 dm cercetarilor. De asemenea se poate adiiuga
un numar insemnat de tehnicieni: fotografi, desenatori, operatori de
filme, etc.
Nu trebue nesocotit apoi contactul echipelor cu unitatea sociala.
El esto uneori hotaritor pentru cercetare, mai ales cand perioada de
lucru este limitata.
Problema poate interesa sub dota fete. Una privesto increderea
satului, chestiune mai mult de tact si sinat din partea cercetatorilorx
in caro sfaturile sunt mai putin folositoare. Alta priveste organizarea
muncii la teren, care poate duce la o tehnica destul de sigura si care
se poato invata.
Täranii privesc cu oarecare neincredere pe oraseni, de aceea cantaresc
fiecare vorba si fiecare gest al cercetatorilor pana se conving de
intentiilo lor desinteresate. Din pricina aceasta, cercetatorii trebue sa
dea o atentie deosebita purtarii lor la teren si sa, adopte pe cat e cu
putinta regulile de burla cuviinta ale mediului nou de vieata.
E bine apoi sa li se 15,mureasca satenilor rostul echipelor monografice.
Taranii aran', mai totdeauna multa intelegere si simpatie
pentru invatati si disting foarte bine o ancheta facuta 41. miemsul
oficialitatii de una facuta in interesul stiintei. De aceea nu trebuo socotita
ca pierdere de vreme nicio ldmurire data, in a,ceasta privinta.
Satul cuprinde insa un numar mare de oameni. Cercetatorii incepatori
nu stiu azora trebue O. li se adreseze. E bine sa, se ja contact
mai intai cu autoritatile satesti, mai ales cu preotul si cu inv5,tatorii.
Informatiile acestora trebuesc intregite si cu ce spune satul"
si verificate in tot decursul cercetarii. Pe calea aceasta, se poate obtine
o orientare generan', asupra problemelor si se poate intocmi un inventar
al lor, pentru a inlesni cercetarea. Procedeul acesta da cercetatorului
mai multa siguranta la teren si ii permite sa-si formuleze liste de
intrebari precise.
Dupa inventarul problemelor trebue sà, se stabileasca _liar dela
inceput lista informatorilor autoriza ji, pentru fiecare problema in
parte. Nu trebuo sa se piarda vremea cu informatorii de mana a doua.
Pentru fiecare aspect al vietii satesti, cercetatorul trebue sa so adroseze
color care prin situatia, experienta sau inteligenta lor, il ...unosc mai
bine. Satul ii stie si deci descoperirea loi nu este anevoioasa.
Pentru problemele de masa, in care informatorii sunt foarte numeresi,
calea cea mai potrivita este reducerea la tipuri. De pilda,
1.7

pentru studiul gospodariei trultne§ti trebue s& se stabileasel mai
intai tipurilo principale de gospodArie dup& statistica economic& (de
frunta, de mijloca, de coda) qi sit se studieze cateva cazuri din
fiecare categorie.
Cercetarea insaqi nu trebue 15,sata, la voia intamplarii. Un cercetator
care qtie precis ce vrea, obtine ca totul alte rezultate decat unui
care lucreaz& pe dibuite. De a,ceea e bino a& se dea cercetatorilor, in
afar& de pregatirea teoretick qi o indrumare tehnick Aici 4i gasosc
rostul planurile de lucru §i formularele. Ele vor evita intrebarile inutile
§i vor aminti cercetatorului pe cele necesare.
Planurile generale de lucru strang laolalta inteo inOrare sistematic&
problemele care urmeaza sA fie c,ercetate la teren 0 indica,
ce anume se urmare0e teoretic prin cercetarea lor. Ele pastreazA
astfel nivelul §tiintifie al cercetarilor gi asigurà culegerilor de fapte
un scop teoretic. .
Planurile speciale imirà intrebArile care trebuesc puse in legaturA
ca o problem& §i ajuta astfel cercetarea ei sistematia Astfel planurile
de lucru inlesnesc cercetatorului o con0iint& teoreticA i sunt
In acela§i timp instrumente de lucru pentru cercetarea cat mai exacta
a faptelor. De aceoa planurile generale se schimba mai incet, eat&
vreme cele speciale trebuesc tnereu adaptate la teren gi pot fi des&varOte
prin fiecare cercetare in parte.
In sfar0t, formularele cuprind rubrici precise care de obiceiu
pot fi completate prin cifre. De aceea ele trebuesc preferate, ori de
cate ori e ca putintk chestionarelor sau convorbirilor libere.
Do altfel, nu trebue sA uitAm tendinta general& a §tiintei din zilele
noastre de a intregi cercetArile calitative prin cercetari cantitative. Aceasta
cantificare a metodelor" va trebui sa fie ,grija cea triai de
seamit a cercetatorilor de teren in viitor. NumArAtoarea gi mAsurAtoarea
vor trebui sA ia locul impresiilor §i descrierilor vagi. Mai ales statistica,
metodd specific& pentru studiul variatiei fenomendor sociale, urmeaza
s& fie incorporata in toate cercetarile de teren pentru a obtine mai
mull/ exactitate i date mai upr do comparat.
Intrebuintarea planurilor de lucru §i a formularelor este insotita,
de intrebuintarea fiqelor. Acestea se aplica tuturor cercetarilor.
Nu e bine sa ne bizuim in tiintrt pe memorie. Ea ne poate invela
qi ne inqealà de cele mai multe ori. Ca sa, inlaturam acest izvor
de eroare, trebue sa notaxa materialul chiar la fata locului. Tehnica
cea mai ttimpl& i mai potrivit& const& in insemnarile pe f4e, care sunt
§i foarte upr de manuit. F4ele sunt de mai multe feluri.
18

Pentru controlul informatiilor §i putinta de a stabili diferite
corelatii intro fenomene, trebue di intocmim fife de inf)rmaturi. Acestea
trebue sá cuprindà cel putin numele §i pronumele celui dela care
am. cules vreo informatie, sexul, varsta, originea etnica, religia, stare&
civill, categoria socialà, situgia militará i gradul de culturh. E bino
ins& BA cuprind5, i alte date ca: starea materiala, locurile umblate,
lectura. etc., °Ala toate datele biograf ice care pot lamuri inteun fel
natura, originea i raspAndirea informatiei caro ni se dh.
ConstatArile i rOspunsurile obtinute se noteaz5, tot pe fip. Se
intocmesc astfel fife de material. Acestea sunt de trei feluri i au o
valoaro diferitá. LTnele cuprind fapte vázute i verificate de cerceator
0 sunt cele mai sigure. Altele cuprind impresiile cercetOtorului, consideratiile
sau aprecierile lui. In sfár§it, ultimile cuprind opinia informatorului
despre un lucru. Avem astfel fip de constatdri, f im de enterpreteiri
i fiqe de opinie. Acestea din urma trebue BA cuprincta neapArat
§i numele informatorului i BA reproduch pe cat e cu putintO, cuvant de
cuvânt cele rostite de acesta. Tot ca fiw de opinie se socotesc i informatiile
de mána a doua, adicii relatärile neverificate personal de cercetAtor.
Fiwle de constatare Bunt cele mai pretioase. Ele redau lucruri
vazute qi tritite de cercetator, inregistrate prin observatie directl. Ele
pot fi intregite cu folos prin desene, fotografii, filme, fonograme i once
alte mijloace mecanice de inregistrare. Fiqele de interpretare au valoare
numai dad, °fed, interpretar objective ale faptelor, coca ce constituo
un inceput de redactare a materialului, nu impresii personale.
Fiqele do opinie se intrebuinteadi cu folos in studiul vietii subiective
(mentalitate, credinte, conceptii etc.) ¢i Bunt de mica valoare In studiul
faptelor obiective.
In sfAr0t, de o insemnatate deosebita aunt fifele de reispindire i
fifele de frecvenpei. Ele aunt menite s5, arate at de rhspandit este fenomenu'l
studiat i ciit de des se ive0e. Un basm, un ante; un cuvint,,
etc., nu au aceea0 valoare daca sunt cunoscute de toti oamenii din sat
sau numai de o parte din ei §i niel dacit se ivesc des sau rar, la intAmplare
sau cu anumite prilejuri etc. Toate acestea trebuesc urmárite
§i notate pe fiw, iar prelucrarea lor ne va desválui i corelatiile until'
fenomen oarecare cu vársta, sexul, categoria socialà sau alte sari ale
locuitorilor. De aceea, f4ele de acest fel trebue sh cuprindA neaparat
datele personale ale celor prin caro un fenomen se manifesta, ca i prilejul
exact al manifestarii.
AdOugam fiwle de circulatie, menite et indice mecanismul de
19

transmitere a fenomenelor sociale (din batrani, din armata, dela
oras etc.).
Ultima problema asupra careia mai atragem atentia este necesitatea
integrarii sociologice a cercetarilor. Nu negam legitimitatea niciunui
punct do vedere stiintific, dar .toate indrumärile cuprinse in volumul
do fatä, pureed dintr'o experienta sociologica si Bunt formulate
in vederea unor cercetari tot sociologice.
Citito in parte, planurile acestea de lucru ar puteO da impresia
ca, cereetarile noastre sunt lipsite de unitak). In realitate, toate
mijloacele de cercetare pe care lo intrebuintam urmaresc acelasi scop,
sä surprinda realitatea sociala sub toate aspectele ei.
Fireste, exista primejdia ca fiecare aspect sa fie studiat independent
de celelalte si sa obtinem in loe de o cercetare sociologica o
multime de cercetari speciale (de economie, drept, geograf io, biologie,
folklor etc.). Prezentarea rezultatelor ar duce la o suma de studii, nu
la un studiu organic al unei totahtati sociale.
Primejdia aceasta poate fi inlaturata insa cu destulä usurinta.
Alai intai toot° planurile de lucru sunt astfel intocmite, incat imbina
punctele de vedere ale diferitelor stiinte inteun punct de vedere unitar
si sintetic. Echipele apoi sunt in asa chip organizate, incat echipierii
formeaza, o singura comunitate de munca stiintifica si 83 ajuta reciproc
la rezolvarea problemelor. Rezultatele acestei colaborar depasesc cu
necesitatil cercul fiecarei specialitäti in parte. Redactärile partial° pot
fi de asemenea contopite intr'o redactare de ansamblu, cu caracter sociologic.
Ca punctul de vedere unitar O., fie pastrat si in viitor, atragem
atentia asupra faptului ca indrumarile care urmeaza nu aunt infatisate
laolalta ea o simpla colectie, ci pentruca numai laolaltä pot fi Intl*
buintato, fiind expresia organic& a unui sistem necesar de sociologie.
Un cercetätor nu poate intrebuinta un plan de lucru daca nu le
cunoaste si pe celelalte si nici nu va intreprinde cercetari serioase daca
nu va intrebuinta (personal sau in colaborare) toate planunle de lucra
cerute de natura fenomenului. Sociologia nu studiaza, de pilda, o inmormantare
numai sub aspectul religios sau ceremonial, ci si sub
aspectul economic, juridic, de relatie sociala etc., si se va intrebuint,a4
deci pentru acelasi fenomen nurnarul necesar de planuri de lucru.
Fiecare cercetator trebue sa, urmareasca legaturile fenornenului
pe care il studiaza cu intregul din care face parte, iar and fenomenul
ins* este nediferentiat, sau ni se prezintä, ca un intreg indisolubil,
trebue neaparat cercetat asa. *Uinta, in masura in care vrea, a& redea
20

si sä lamureasc& exact realitatim, trebue sä urmäreasca fenomenele sociale
ca intreguri, in interdependenta si totalitatea lor functional&
CAnd e vorba de sat, punctul de vedere integralist este si mai necesar,
pentruca aici valorile sociale nu sunt totdeauna diferentiate.
Valorile economice fac un Bulgur bloc cu cele religioase, qtiintifice, artistice,
juridice, morale, politice etc. Chiar dacä cercetätorul le poate
diferentia, se poate ca satul insusi sä nu le diferentieze. Aceasta insemneazä
ca ori de &Ate ori faptele ni se prezint& ca intreguri nediferentiate,
trebue sä, le studiem ca atare si numai in analiza stiintific5,
BA incercana o clasificare a lor pe categorii abstracto. Fireste, and diferentierea
s'a petrecut chiar in realitate, vom reda realitatea sub aceastä
infätisare.
Prin punctul de vedere integralist, sociologia o menitä sa invioreze
toate cercetärile la teren. Socotitä mult5, vreme ca o simplä enciclopedie
a celorlalte stiinte sociale, sociologia de teren devine o stiintä
de sine stätätoare, care poate servi ca temeiu si cäläuz5, celorlalte
stiinte, lärgindu-le perspectiva cunoasterii si apropiindu-le mai mult
de realitate. Ea ins4i isi gäseste o incalculabilä putint& de desvoltare
in studiul integral al realitätii sociale, pnn cercetänle la teren 1).
Publicam a,cest volum cu convingerea ca facem un serviciu stiintei
si tärii. De treizeci de ani propoWiduim necesitatea cunoasterii sistematice
si adâncite a tärii si care pleand dela analizo amänuntite, ,se
incoroneazä, inteo sintez& m5,reatä, numitä de noi Stiinta Natiunii.
Stiinta Natiunii, nu in sensul unei stiinte nou5,, care sä, aibA, ambitia,
a ocupa un loe in clasificarea stiintelor, ci ca o unitate sistematizatä
a acelor variate si numeroase cunostinte, ce se referä la,
tipul reprezentativ al tuturor unitätilor sociale, Natiunea, in stinul
careia so grupeazä tot restul de unitäti sociale.
Multumind color peste 1000 de intelectuali care din 1925 ptin&
a,cum, prin avântul, devotamentul si constiinciozitatea muncii lor
monografice au colaborat la experienta ce se oglindeste in planurile
publicate aici, urez ea acest volum sä, serveasc5, drept bung, calauz&
pentru cercetärile ce le asteptäm 61 mai numeroase. Institutul de
Stiinte Social° al României (Bucuresti, Piata Roman& Nr. 6) si-a
facut unul din scopurile principale ale existentii lui indrumarea si coordonarea
lucrärilor monog,rafice pentru constituirea Sociologiei Natiunii,i
exprimata plastic printr'un Atlas sociologic al Romäniei.
D. Gust'
1) Cf la sfarptul volumului Bib/Jai:1,0A,, *colii Somolopee dela Bucuregti, ublA 0 ca dare de seam&
despre actnntatea de pima acum, p ca exemplaheare a planunlor de lucru.
21.

A. 1NTRODUCERE.
a. PROBLE1VIELE SOCIOLOGIEI GEOGRAFICE
l. CADRUL COSMIC
I. Societatile omene$i nu aunt aparitii intamplatoare qi inexplicabile.
Ele, ca tot ce e obiect de qtiinta, se supun anumitor legi,
sufar anumite conditionari pe care, daca le aflam, spunem ca am
explicat qi am inteles. La cadrul cosmic ne preocupa, toate fenomenele
sociale nascute sub influenta fa,ctorilor naturali. Mai exact,
studiem raporturile dintre societate foi natura sau, pentruca societatea
reactioneaza prin cultura, putem spune: raporturile dintre natura
i cultura. Vieata sociala se caracterizeaza printr'un dinamism
neincetat. Ea se desfapara inteo serie de procese de actiune qi reactiune
fata de lumea inconjuratoare. Actiunile qi reactiunile ei fata de
natura constituesc cadrul cosmic 0 pun cea dintai problema a
sociologiei in ordine genetica sau explicativa O.
Once vieata social& se realizeaza in cadre naturale. Constatam
astfel doi termeni, natura qi cultura. CtIta, vreme termenii aceOia nu
au nicio legatura unul cu altul, nu intereseaza capitolul de fata al sociologiei.
Unul e obiect al qtiintelor naturale, celalalt al .tiintelor sociale
sau al altor capitole ale sociologiei. In momentul insa in care
ei intra in relatie, inc,ep sa, ne intereseze, dar aci, la cadrul cosmic,
nu atat termenii, ci relatia care naqte. Termenii, numai in maaura
in care aunt o conditie pentru intelegerea relatiei. CAteva exemple
ne vor lamuri. Sociologia nu se intereseaza de flora unei regiuni cu
ochiul botanistului, ci numai daca observa, o legatura a ei cu vreun
fenomen social qi atunci starueqte asupra legaturii. Nu va face fizio-
1) Intrebuintim termenul de eadr, cosmic pentruca este mai cupnnzAtor deefit cel de eadru geograik.
Natura nu se margmeste la globul terestru.
22

logie vegetal, nici col pufin botanic& descriptivA, ci va stArui asupra
numirilor populare, asupra superstitiilor, credintelor si practicelor in
legAturA ca plantele, asupra atitudinii socia/e fatA de ele (de extirpare,
cultivare, intrebuintare, la ce, cum etc.). Deci nu staruim nici asupra
meeanismului psihologic interior al celuilalt termen, omul. Sau, apa
unei regiuni in stare naturalA nu intereseazA sociologia. Dar dael
este captatA in industrie ca energie motric& sau este intrebuintat&
priri diferite sisteme de irigatie, ca ingrAshminte a terenurilor de culturA,
cu alte cuvinte, dad, este intrebuintatA de om dupg nevoile lui,
devine obiect al sociologiei. Dar nu studiem apa in sensu/ chimiei, al
fizicei si nici cel putin in sensul geografiei, ci rezultatul obiectiv al
legAturilor dintre om si naturA, sistemul de irigatie, industria desvoltatA
prin energia-motric& a apei etc.
In studiul relatiilor, in afaril de descrierea lor, ne intereseaz&
si sensul sau directia. In cazul de fatA, dacA aktiunea e pornitA dela
naturg sau dela cultur& si care din ele a suferit transformAri mai
puternico fatà de starea anterioarA. Astfe/, cel pufin pe plan teoretie,
dobfindim un capitol in care trebue a& stAruim asupra transformArilor
suferite de societate si cultur& sub indiurirea fa,ctorilor naturali si
altul in care trebue sa stAruint asupra reactiunilor sociale fata de
naturA sau a societAtii ea transformator al lumii inconjurAtoare, ca
agent geografic. In perspectiva intAia, accentul cade pe societate, pe
infatishrile ei nAscute sub inrAurirea factorilor geografici. In perspectiva
a doua, accentul cade pe mediul geografic, pe transformArile suferite
de acesta prin activitatea desfAsuratA de societate, pecetie uman&
care ne intereseazA fiind expresia materiala a puterii de vointà, si inteligent&
a grupului omenesc. In sfArsit, putem desprinde un nou capitol,
pentru a treia posibilitate, de actiune reciprocA, imbinatA, a termenilor,
&And nastere unei situatii organice, de vieat& omeneascA implAntat5,
adfine in cadrul sail natural. De astA datA natura nu e distrus& prin
activitatea omului si nici omul nu este subjugat de fortele naturii, ei
munca lui selectioneazh si prelungeste posibilitAtile naturale, impunAnd
naturii un anumit gen de desvoltare dupà nevoile lui. De
pildA agricultura, silvicultura etc., in care natura insAsi este cultivat&
dup& nevoile, hAmicia si inteligenta omeneasca.
De sigur realitatea concret& nu ne desvAlue dinteodat& aceste
trei probleme. Faptele nu se insiruesc dup& ordinea logic& a stiintei,
chiar dacA stiinta neintemeiatA pe ele este lipsitA de once valoare.
De aceea e sarcina analizei stiintif ice sA disting& in faptul concret cele
troj aspect° ale problemei, in mAsura ingAduitA de realitate, si sA-si
9:1

formeze Cu vremea o schema de interpretare tiintifica a raporturilor
dintro societate ci natura. In celo ce urmeaza vom vedea mai amanuntit
problemele ridicate de aceastä, clasificare.
1. Incepem ca determinärile cosmice ale vietii sociale. Pentru
o mai wara manuire, le vom imparti in mai multe grupo.
Primul fapt care izbe0o atentia celui pornit sa intreprinda
eercet'ári din punctul de vedere care ne preocupa, este stransa legatura
dintre wzarile omene0i qi mediul geografic. Dela un timp
incoace problema este foarte desbätuta §i formeaza un capitol privilegiat
al antropogeografiei. Ea este deopotrivä, qi o problemä, sociologica.
Dacä urmarim de pildä,' satele in asezarea lor generala, gasim mai intotdeauna
eh' au fost determinate de apropierea apei, satele se apaza
pe rauri ; de bataia vanturilor, se apaza in directie potrivnica, pentru ca sa,
nu-0 faca din ulite coridoare de vant; de natura solului etc. Structura,
satelor, mai ales a celor primitive, e conditionata in mare parte
tot de factorii geografici. Altul e satul de yes, concentrat i ordonat
In mijlocul mo0ei, altul satul de munte, neregulat, intins de-a-lungul
vailor, impraqtiat pe paraiele afluente, strans ici i colo in atune
razlete, cu vieata proprie, aproape independenta de a intregului. Gospodä.riile,
constructiile principale i dependintele lor, variaza qi ele
dupii acela0 principiu. Piatra i lemnul ca material de constructie,
acoperiprile de indrila, sau ita in apropiere de paduri, clädiri de
parnânt framantat sau ars, acoperite cu papur4 sau cu paie, in regiunilo
de balta sau de pusta etc. In general faptele acestea sunt in
deajuns de cunoscute. Dar aceasta nu prezinta foloase tiintifice prea
mari. Studiul sistematic, investigatia qtiintifica, amanuntita i rodnica
s'a intreprins destul de rar. Geografia a deschis cea dintai cale
qtiinlifica in aceasta privinta. Sociologia trebue s'a' reja problema, aläturi
do geografie qi sa aduca o perspectiva mai larga, fard' sa renunte
insa la cercetarea amanuntita qi precis& a faptelor.
Mai sunt o seam& de probleme care apartin tot discutiei incepuie
0 care pentru sociologie au o insemnatate deosebita, intru cat o
privesc de-a-dreptul qi aproape numai pe ea.
Natura determina in mare parte ritmul vietii sociale. Sociologii
au aratat foarte bine acest lucru in privinta Eschimo0lor. Dar sunt i
fapte la indemana oricui. In tarile cu doll& sau mai multe anotimpuri
bine distincte, vieata sociala se desf4oara, inteun ritm determinat de,
acestea. Sistemul e destul de complicat. Unele clase sociale soap&
oricarei determinari, altele le suferä, dar fiecare inteun gen propriu.
De pilda, in Romania, in timpul verii vie* sateasca este deosebit de

intensa in ce privevte latura economica. NIA, vi noaptea e intrebuintata
la muncile campului. In schimb iarna e perioada de odihna, de petrecero
vi in akelavi timp a muncilor läturalnice vi a unei vieti spirituale
mai desvoltate. lama a contribuit la noi foarte mult ca sa se mentina
sistemul de economie casnica impotriva teoriilor economiste care ii
prevedeau disparitia sub influenta capitalismului. Vieata oraveneasea
tocmai dimpotriva, este economic foarte intensa in timpul iernii,
iar vara e in deläsare, in vacant& Scolile se inchid, Parlamentul se
inchide, functionani iau concediu, sezonul comercial e mort etc. Intre
motivelo psihologice ale adversitätilor dintre clase ar trebui sa se tina
seama vi de nepotrivirea aceasta dintre perioadele de mama vi
vacant&
Ritmul vietii sociale satevti este insa vi mai amanuntit impus
de factorii climaterici. E inteun fel pe timp frumos, intealtfel 1)()
cel ploios. In sfärvit, ordinea ireversibila a muncilor agricole dupii
crevterea sau descrevterea temperaturii, repetata cu o constanta traditionala
In decurs de sute de ani, a dus la formarea unor adevärate
calendar() agricole, de echivalenta: timpul indicand munca, munca
.indicand timpul.
Monografia sociologicä are de stabilit in amanunte pentru f iecare
regiune naturala a tarii, dependenta ritmului social de factorii
geografici 0 calendarele agricole traditionale.
Influenta factorilor cosmologici se resimte ca o inraurire mai
indepartata vi in variatia formelor sociale. Cobbee romanevti de sate
avezate pe aceeavi vale sunt forme stravechi de organizatie social&
determinate in mare parte geografic. Tot ava comunele administrative
compuse din mai multe catune au la baza o impärtire de natura geografica.
Satele de pescan i sau de pästori au altä organizatie decat cele
de plugari, dupa necesitatea de reactiune colectiv'ä la mediul pe care il
exploateaza.
Productia sociala, industria, este conditionatb, trite° masura
oarecaro vi ea de factorii geografici. Existenta de zacaminte miniere,
do pamant arabil, cilderile de apa, pavunile intinse etc., indicä omului
ocupatia, vi ii determina productia. Oamenii mai inainte de a se fi
fixat in granite statornice, au cunoscut perioade insemnate de mobilitato
(nomadism, navaliri, migratii), incat, daca s'au statornicit pe
un anumit pamant, avem temeiuri FA credem ca au facut-o vi pentruca
le-a convenit intr'o larga masura, mediul geografic. Au ramas f Ara
silnicie ori s'au luptat pentru pamântul ocupat, pentruca s'au putut
adapta, pentruca vi-au putut potrivi aptitudinile de munca mediului
25

inconjurator. Abia tarziu popoarele 1'0 procura materiile prime din
departari, de °data cu perfectionarea mijloacelor de transport qi desvoltarea
economiei la o treaptA nationala sau mondiala, care a facut cu
putintà diviziunea regional& a muncii.
Un rol insemnat au factorii geografici in categoriile de culturi
intemeiate direct pe natura, cum e agricultura, viticultura, horticultura
etc. Se ctie ce importanta deosebita joaca in productia ag,ricola
constitutia chimica a solului, ceea ce a dus la sistemele diferite
de ingraqaminte sau primitiv, la sistemul rotatiei asolamentelor. Chiar
numai intinderea pura are aici o insemnatate, caci a dus cu creqterea
populatiei la o schimbare radicala a culturii pamantului din extensiva
In intensiva. SA nu uitam dependenta recoltei de clima qi de precipitatiile
atmosferice. 0 seceta mare, o grin'dina, o inundatie pot sa
distruga complet semanaturile, impunand producatorilor diferite mijloace
de aparare i prevedere.
Vieata comerciala nu scapa nici ea de influentele naturale.
Se qtie ce importanta au raurile navigabile, ie0rea la mare, vecina-
Mtn() geopolitice in vieata popoarelor. Hrana, imbracamin.tea etc. aunt
alte exemple de fapte care suferA modificari de natura geografica.
Chiar ai in lumea spirituala se resimt inrauririle naturale.
Mai ales formele religioase elementare, naturismul de toate gradele,
apoi atatea din credintele, superstitiile qi obiceiurile populare ne dau
exempla de creatii culturale care cuprind elemente inspirate direct
de natura. Cosmosul este obiect nu numai al qtiintei qi filosofiei culte
0 individuale, ci qi a color populare ai colectivo. Ultimele intereseaz&
de aproape 9i sociologia.
Dar cu toate ca natura a patruns prin inrauririle ei atat de
adanc in mai toate manifestarile vietii sociale, totu0 problema aceasta
se gase0e inca in stadiul generalitatilor, iar sociologia adeseori
nici nu ia act de ea. E vremea ca col putin cercetatorii de teren sa o inglobeze
printre preocuparile lor 0 sa contribue prin studiul unui cat
mai mare numar de fapte, la lamurirea ei qtiintifica.
2. Raporturile dintre natura i societate nu se resfrang numai
asupra a,cesteia, ci duc la o transformare paralela qi a naturii. Societatile
omene0i constituesc agenti geografici foarte puternici care imprim&
un tipar omenesc mediului geografic, socializand natura. Dupa
aceasta se ai mascara gradul de civilizalie al unei societati. Intru cat
principiul insu0 este suficient de lamurit, desprindem numai doua
din actiunile sociale asupra naturii:
a) Reactiunea fata de spaliu, studiul special al careia il numim
26

sociologia spatiului. Societatile omenesti, ca tot ce e vieata superioara,
au, ca o nevoie elementar& de existenta, circulatia si expansiunea. De
aceea intinderea pura, departarea, li se pune din cele dintill timpuri
ca o adevarata problema. Prima solutie e cea animala, un simt
exercitat al orientarii in spatiu, carari intrebuintate dupa nevoie,
cautarea vadurilor la rauri etc. Cu vremea s'a desvoltat insa un intreg
mecanism stiintific de deplasare, dela caile simple sau pluta rudimentara,
pAna la soselele internationale, citile ferate, navale, aeriene.
Astfel sociologic spatiul e echivalat cu timpul in care poate fi parcurs.
cu drept cuvant s'a spus cit parnântul devine din ce in ce mai mic.,
Problema comunicatiei a fost intotdeauna insemnata in vieata
econornicti si economia politica n'a nesocotit-o in cercetarile ei, dar
chile nu indeplinesc numai functii economice, ele mijlocesc deopotrivI
raspandirea civilizatiei si a culturii, inlesnesc influentele si
pi-in aceasta procesul de omogenizare si de imitatie social&
Istoria sociala si sociologia trebue sa determine, prima concret
individual, a doua abstract tipologic, diferitele functiuni indeplinite
de drumuri.
b) Reactiunea fat& de energiile si bogatiile naturale este o alta
problema' care intereseaza de aproape sociologia. Ea insemneaza o
manifestare tehnico-economica a societatii, priveste deci si stiintele
economice, dar atrage pe temeiul interdependentei functionale a fenomenelor
socia/e anumite organizatii politice, ridica probleme juridice,
impune un anumit ritm vietii 8 ociale si ii determina morfologia.
Complexul acesta devine obiect al sociologiei. Aceasta cu atat
mai mult cu cal avem de a face, cum am remarcat, Cu o unitate de
masurii a gradului de civilizatie. 0 populatie care nu se pricepe decat
sa pasca turmele de vite pe crestele muntilor, dar nu banueste zacamintele
miniere din adancuri si nici col putin ce forta reprezinta o
cadere de apa, se gase0e vadit peo treapta inferioara a culturii materiale.
Pentru a determina locul pe care 11 ocupa o unitate social&
pe scara civilizatiei, sociologia trebue sa studieze deci si reactiunile
culturalc fata de natura, transformarea si intrebuintarea mediului
geografic dupa mintea si nevoile omului. Ne gandim la adaptarea
pi-in folosirea sociala a tuturor bogatiilor si energiilor naturale, ca
apa, vantul, zacitmintele miniere, vegetatia, fauna etc.
In monografiile sociologice satesti sau regionale, dupa ce s'a
stabilit in ce masura au inraurit factorii geografici evolutia, structura
si functiunile sociale, se vor stabili si transformarile suferite de me-
27

diul geografic prin activitatea omului, adevarate expresii materiale
ale puterii culturale a grupului etnic.
3. Ultima grupa de relatii i pentru sociologia satelor, cea mai
interesantä, este a interventiilor culturale in mersul naturii, l'usa
in sensul ei, obtinand o natura cultivatii sau o cultura intemeiata
direct pe punerea in valoare a naturii. De fapt aici avem de a face
cu singura, natura cu adevarat socializatä,. Terminologia existenta exprima
In deajuns aceasta imbinare: silvicultura, agricultura, pomicultura,
viticultura, horticultura, apicultura, sericicultura etc., termeni
dubli aratand sinteza tuteo relatie obiectivata a color doi factori.
Sociologia are de studiat aici toate aspectele geograf ice explicahile
numai prin raportarea la o interventie socialá. Plantatiile, danpurild
de cultura vegetalá, podgoriile, gradinile etc. sunt infatisar; naturale
geografice, dar natura singura nu le putea orandui in chipul
aceita. Ele sunt si sociale. Prin secari de balti, prin canalizäri, prin
semänaturi, prin impaduriri i despäduriri, prin canale de irigatie etc.,
omul schimba peisagiul geografic prin favorizarea anumitor elemento
ale naturii in detrimentul altora. De asta data nu mai e vorba de creatii
ornenOsti cum sunt podurile, soselele, calle ferate, mijloacele de
locomotie etc., ci de selectia factorilor naturali, de raspandirea anumitor
plante si animale, de schimbarea conditiilor naturale de traiu
ale acestora, ..de o potrivire a naturii dupa inteligenta i vointa omului.
Sociologia, daca vrea sa urmareasca activitatea social á in toate
rarrurile ei si sä-i lamureasca toate conditide ei de desfasurare, va
trebui sa se ocupe si de formele sociale imbinate organic cu natura.
II. Un cuvánt despre metodä. Insemnatatea factorilor geografici
in hirrurirea fenomenelor sociale n'a scapat mai niciuneia din stiintele
social() de pan'a. acum. Totusi, ca exceptia antropogeografiei, care urmaresto
un punct de vedere special, nu s'a trecut inca de faza
generalitätilor foarte putin docurnentate. De aceea se impune un contact
cat mai strans cu realitatea si, pentru a se evita greselile de pana
acum, se cere un contact cu unitäti cat mai restra,nse de vieata sociala
pentru o cerc,etare cat mai amanuntita si mai completa. Monografia
sociologica se dovedeste calea cea mai rodnica in aceasta privinta.
Ea este menita, sä culeagà datele care vor sta intr'o zi la baza stiintei
sivor face cu putinta o teorie generala temeinica.
Cum procedam irisa in cadrul unei monografii sociologice cand
vrem sä, cercetam problemele insirate? Singura metodá de promovare a
cunostintelor este observa tia. De aceea ne vom feri de once idee pre-

conceputA, ca si de informatiile necontrolate, primite dela altii si vom
cAuta sii observAra si sä verificAra toate datele la fata locului. Dar ne
pot interesa lucrurile din doll& puncte de vedere: raporturile dintre
naturA si culturä, cum Bunt ele in fapt si cum se resfrAng in constiinta
colectivA. Nu e acelasi lucru. De pild& popoarele primitive cred c&
pot stApAni prin magie mediul cosmic, in realitate se intAmplä ca
tocmai ele Bunt cele Mai subjugate fat& de naturA. Sociologia trebue 85,
urmAreasch amAndou5, aceste aspecto ale fenomenului, dar trebue sa le
distingil cu multA precizie, studnil unuia contribuind la lAmurirea
stiintifich efectivA a Tietii sociale, studiul celuilalt ducAnd numai la
cunoasterea descriptivA a unor opinii si credinte sociale.
Ni se mai pune in chip firesc problema intinderii cercetarii si a
posibilitàtii sociologiei de a intreprinde ea singurA aceastA cercetare.
Ca sa aflAm ce anume a avut o influent& asupra vietii sociale sau a
suferit vreo influentä, din partea acesteia, in ce mAsurA si din ce
pricini, practic trebue sá cunoastem si fenomenele strAine de realitatea
socialA. Ca sA stabilim de pild& mAsura in cara a stiut un grup
onoenesc sA so foloseascA, de mediul sAu geografic, nu e deajuns sii ne
ocuphm numai de ceca ce a fost efectiv folosit, ci trebue sA, inregistrAm
si ceca ce a rimas neintrebuintat. Cu atAt mai mult cu cat
existenta unor elemento naturale neexploatate social ne dA o indicatio
despre posibilitAtile de desvoltare in viitor. Dac& vrom ins& sA
respectAra aceastA cerintA metodologicA, ajungem repede la concluzia
ci sociologia singurA nu poate face fa,tA unei corcotAri cu adevArat
stiintifice. Ea trebue s& recurg& la ajutorul altor stiinte si chiar la
cercetAtori de altä, specialitate. Se impune o strAnsii colaborare pentru
a dobAndi rezultate serioase. In cercetArile sociologice monograf ice
metoda colectivA e cea mai sigur& si mai rodnicA. Sociologia va trebui
BA fad, apel la ajutorul geografiei fizice, a climatologiei, a antropogeografiei,
a stiintelor naturale si fizico-chi-mice, cum sunt zoologia,
botanica, agro-geologia, agro-chimia etc. pentru determinarea tipurilor
de sol, a compozitiei apelor, pentru detorminarea faunoi, a fiord,
a formelor do relief etc. Pentru studiul adAncit al agriculturii, silviculturii,
horticulturii, pisciculturii etc., care so studiazA si la manifestärile
economice, se va face apel de asemenea la oamenii do specialitate.
Intru cAt monografia sociologicA tinde sA redea o icoan& cA,t mai
exact& a vietii sociale dintr'un moment dat, nu poate nesocoti niciunul
din punctele de vedere stiintif ice existente.
Dai ce anume urmArim in studiul cadrului cosmologic? In afarA
de cunoasterea desinteresat5 a realitAtii, de explicarea stiintificA a

vietii sociale qi de posibilitatea unor aplicAri pra,ctice, tindem sA
caracterizAm sociologic o unitate socialA din punct de vedere al raporturilor
dintre naturA t;ii culturA. Astfel vom putea ajunge odatA la
o intemeiere qtiintificA riguroasä, a impArtirii societAtilor In societAti
naturale, supuse factorilor cosmici 0 societAti culturale, stApAne pe
natura inconjurAtoare gi a unor categorii noi, de sine stAtAtoare sau
intermediare, panA azi insuficient studiate. Stabilirea tipului nu este
un lucrti fArA insemnAtate, din el decurge intelegerea unor serii intregi
de fapte gi chiar a unor realitAti care ni se infAtiraza fragmentar
sau despre care nu detinem decfit informatii partiale. Tipologia tine
loe de generalizare i constitue un instrument de economie a fortelor
intelectuale prin inglobarea in Banal ei a tuturor fenomenolor care
se apropie de acela0 tip.
Studiul cadrelor ne duce 0 la cunoa0erea posibilitAtilor de desvoltare
viitoare a societAtii, cum am arAtat in altA lucrare (Teoria
monografiei sociologice). Cadrul cosmic trebue pus In legAturA mai
ales cu vieata economicA, pentru care constitue intotdeauna o virtualitate
i deci un element de previziune.
N'a trebue sA exag,erAm insä, valoarea cadrului cosmic. Aceasta,
din douA motive. SocietAtile omenqti sunt realitAti inzestrate cu
vointh, din care pricinA impulsul oricArei activitAti le vine dinlAuntru,
din ins60 constitutia lor bio-psihich. Cadrele, duph cum a dovedit-o
Profesorul D. Gusti, stint o simplA conditie a vietii sociale. 0 populatie
primitivA sau neinzestratA i o populatie civilizatA sau inzestrath,
reactioneazA in chipuri cu totul diferite fatA de acela0 media. SA ne
gändiro la cele douA Grecii, cea veche qi cea nouA, sau la America
dinainte 0 dupA descoperirea ei. Faptele acestea dovedesc cg, puterea
de activitate se gAse#e in realitatea socialA, in aptitudinile grupului
etnic, nu in mediul inconjurAtor. Fireqte, nu e mai putin adevArat
cA mediul face posibilA activitatea, o impiedech sau o favorizeazA, cu
un cuvant o conditioneazA. Aceasta insemneazA cA inteo explicatie
completh trebue stt tinem seam& nu numai de media, ci qi de structura
etnid, i de gradul de desvoltare a societätii respective. Cu alte cuvinte,
cadrul cosmic nu constitue singurul factor conditionant al vietii sociale,
de aceea studiul lui nu este deajuns pentru lAmurirea completa a vietii
sociale. Va trebui intregit prin studiul celorlalte cadre, al celui biologic,
istoric 0 psihic, chiar §i clind e vorba de fenomene in aparentA pur geografice.
De pildä, arzarea satelor nu este mai niciodata conditionatA
numai do factorii geografici, pe längA aceqtia joad, un rol ili factorii
istoriei (do pildä, satele domnegti, boiere0i sau mAnAstireqti, arzate
30

ad6seor; dupA interesele stAp*anilor) i i factorii economici (nevoia do
exploatare a moOei) etc. Monografia sociologich trebue sA urmlreasch
toate aceste conditionAri. De aceea nu trebue stt se piardA din
vedere niciodatA cA, cercetarea raporturilor dintre naturA qii culturA nu
esto dec'at una din problemele sociologiei, nu sociologia insA0, ap
cum intMnim pozitii in istoria doctrinelor i care astAzi trebuesc
dep4itc pentru o cat mai znare potrivire cu realitatea.
Traian Herseni
b. CADRUL GEOGRAFIC AL SATULUI
Ap cero cugetul nostru ca, indatA dupA nume, BA arAtAm
locul in care e aqezat satul de care este vorba. Pe harta tArii locul
acola esto un punct. Curiozitatea i nevoia noastrA de a cunoa0e nu
se vor multumi, insA, cu aflarea, cu determinarea acestui simplu i
unie, punct.
Spiritul nostru cere, fiindett simte nevoia, sA peat& privi mai
departe, de jur imprejurul acelui punct. Cu alte cuvinte, e nevoie
sh privim i IBA descifrAm regiunea in cadrul cAreia satul nostru se aflA.
Spre a vedea ce trebue sd intelegem prin regiune in cadrul unei
monografii, e nevoie sti pornim mai de departe.
Un geograf german, din secolul trecut, Carl Ritter, spunea eh
phmfintul este un Erziehungshaus, adicA: o caed de educatie (a genului
uman, a neamului" omenesc). Aceasta, in sensul ctt fata Omantului
neavând peste tot ace1a0 relief, adicA aceea0 infAtipre, neavand
peste tot acela0 acoperAmânt vegetal qi animal qi neavând nici
In subsol aceea0 structurA qi ace1a0 continut de roce utile omului
inseamnA inteun cuvânt c6, astfel fiind, fata pArnântului va
ajuta ?i va dirija existenta uman,d spre genuri de vieatcr diferite
dela regiune la regiune; inseamnA, cu alte cuvinte, ctt omul dintr'o
rogiuno va primi indicatii pentru o anumitA vieatA, gi pentru o altA
anumittt vieattt omul din altA regiune.
Din cele de mai sus reiese, irisA, ca col putin pe unele
anumite mid arii sau suprafete aspectul c;;i subsolul fetii pttmantului
aunt mai mult sau mai puf in, relativ omogene. Aceste mici com-
31

partimento in care litosfera se imparte oarecum ca un fagure in camar*,
sunt a§a, numitele regiuni naturale. In ele fiind acela0 relief,
aceea0 clima qi acela0 regim de ape, ace1a0 acoperamánt vegetal,
aceeai lume animala, acelea0 produse de sol i subsol, inseamna ca
indicajiile de vieata umana ca sa ma exprim astfel vor fi acelea0
(si oarecum unice) pa cadrul fiecareia in parte.
Ei bine, dupa nume i dupa indicarea pe hartd a punctului care
reprezinta satul ce pornim a cerc,eta, este tocmai aceastd regiune naturald,
adica regiunea naturala a satului, de care trebue sa ne ocupara.
O regiune naturala prin excelenta, o constitue muntele. 0 alta
dealurile; o alta podipl sau podiprile i o alta, in sfar0t, campia.
Acestea, insa, sunt regiuni naturale in intelesul larg al cuvantului.
Pe masura, Insa, ce studiile geograf ice au descifrat tot mai amanuntit
configuratia sau aspectul fetii pamantului, s'a vazut ca regiunile
naturale cele mari se divid i ele, la randu-le, in regiuni naturale
mai mici. S'a vazut, de pilda, ca madularele sau organele geografice
ale pamantului dacic adica regiunile lui naturale Bunt mult
mai numeroase decal se credea, de pilda, pe vremea lui Hasdeu i a
lui Xenopol care In incercarile lor de descifrare a vietii trecute romanesti
cu ajutorul geografiei, lucrau ca sa spunem astfel numai
cu muntele, cu dealurile si cu qesul românesc, ca regiuni geografice
naturalo intro Tisa, Nistru qi Dunare.
Azi insa suntem Inuit mai departe. Azi Carpatii aunt
un complex sau un ansamblu de regiuni naturale. Sunt astfel de regiuni,
mai intai, depresiunile lor atat cele din interior, cat i celo
de sub stra0na carpatica, de sub un versant sau altul: basinul Pietrosanilor,
basinul Tite0iBrezoiu, basinul Dornelor, depresiunea Vrancei,
a Maramureplui, basinul Beiuplui etc. Dar i alte basine mult
mai mici basinete, cum le spun geografii qi geologii cu un termen
cam barbar, sunt considerate ca atari: basinul Campulungului moldmenesc,
de pildá, apoi cela al Chioajdelor", al Campulungului muntean,
al Arefului. Iar depresiunea subcarpatica a Olteniei ea insasi s'a
vazut ca e Mouth dilate° suma de subdepresiuni: a Izvarnei i Celeiului,
a Tismanei, a, Ceaurului, a Novacilor, a Polovragilor, a Hurezului,
etc. Analiza, cu cat merge mai in amanunt, cu atilt descopere unitati
mai inarunte, alcatuitoare ale color din ce in ce mai mari. Dar, o deprcsiune
sau o regiune naturala este mai ales din punct de vedere
al geografiei umane i valea: nu numai valea Dunarii sau aceea a
Oltului, ori a Nistrului, ci i altele, mai marunte: valea Lotrului,
de pilda, sau aceea a Motrului.
q9.

lar in regiunea dealurilor, ca si in aceea a podisurilor, ca si in
aceea a sesurilor, s'a vAzut ca mb,dularele naturale componente sunt
acolo numeroase, mult mai numeroase decAt s'ar pArea. Regiunea colinelor
dintre Olt si Arges, de exemplu, e o regiune naturalA distinctA:
platforma Cotmeana. Mai la rAsArit, sub munte, urmeazA cuveta"
Arefului, apoi un tinut de dealuri, apoi groapa" CAmpulungului, etc.
etc. Dar sesul insusi, sesul TArii Romilnesti, ce! revArsat ca o apA"
dela Calafat la Balta Ialomitei este si el fArAmat, in realitate, inteo
sums do mAdulare distincte, naturale pe care usor le va descoperi
cine e atent la numirile prin care poporul distingo, din instinct si practick
constructia fetii pAmtintului: iatà cAmpia Burdea, iatA GAvanele,
iatA Burnasul, iatA V1Asia, apoi Mostistea, iatA cAmpul CAlmAtuiului,
al BrAilei, denumirea de BArAgan rAmAnAnd sA designeze numai
podul" (expresia e tot a poporului) din sud de apa Ialomitei. lar
cine e atent, acela va descoperi alte regiuni naturale si mai mici, in
cadrul color de mai sus. IatA, do pildA, cdmpul Boianului o platformA
redusA, dar distinctA, totusi, in judetul Olt in dreptul
Rosiorilor-de-Vede.
Fiecare regiune din acestea isi are, cum am vAzut, fizionomia
ei, îi are geologia ei, 10 are duhul propriu si nu e debe greu
de inteles cA, astfel fiind, fiecare din ele va oferi omului ei conditii
do vieatA aparte, proprii, fiecare, cum spuneam, va furniza
omului de pe ea indicatii pentru o anumitA vieatA; fiecare, in sfarsit,
putern spune ca isi va avea destinul istoric propriu. In acest inteles,
deci, se poate cu multA indreptAtim spune cA pAmAntul este cu adevArat
cum spunea Carl Ritter casa de educatie a genului ornenesc:
ein Erziehungshaus.
Elementul geografic care stA la baza (sau: in corpul) unei monografii
sociologice, nu va interesa el in sine qi pentru sine, ci va interesa
(0 va folosi) in mAsura in care el va fi surprins in functia lui de
Erziehungshaus, mai bine spus: in functia lui sociald. Dar, aa fiind,
inseamna ca nu ne vom pierde timpul cu amAnunte de geografie
fizicA, in care ne-am putea pierde fArA niciun folos. Cei care adunA
si interpreteazA materialul cadrului cosmic, sA nu uite niciun moment
cA oricum s'ar numi acel material importanta lui in monografie
va fi in functie de raportarea si interpretarea lui umanA, ca sa
spunem astfel.
Srt ne intoarcem din nou cu o altA serie de consideratii privitoare
la pAmAntul romAnesc,ca un fel de aplicatie a color expuse panA acum.
33

Cine n'a auzit la noi de asa numitele täri"... tärile" acelea,
mici si multe, si care, vorba cronicarului, umplu Tara cea mare asa
cum sâmburii umplu rodia: Tara Lovistei, a Hategului, a Oltului, a
Zarandului, a Almhjului etc. Ei bine, notiunea de tarä" in acest inteles
este expresia umanci (sau si mai bine: istoricä) a notiunii de
adineauri geografice: aceea de depresiune carpaticei. Väile si depresiunile
carpatice au adápostit candva, dupä, cum se exprimä undeva dl.
Iorga fiecare cate o tarä" proprie, cate o mica organizatie politica
do esentä, popularä; tärile" acestea romanesti aunt, dupä a,celasi,
vechile mi,ci romanii locale ale primeintului românesc Vieata romaneasd
era impärtitä, in evul mediu, pe cadre de astfel de täri, care tä,ri
insemnau tot atatea moduri sau expresii ale acestei vieti pe toate
laturile ei. Multe depresiuni au si Balcanii, Alpii, Pirineii, dar
Carpatii au se pare cele mai multe. Iar Romania, dad luäm in
consideratie si podisul transilvan din mijloc are 40,1 la sutä din suprafata
ei numai munte, deci tot gala teritoriu cu depresiuni. Spre
marginile pamantului romanesc, cu cat coborim spre hotare, relieful
scade si pier, pe inc,etul, si depresiunile. Marginile acestui phmant
s'au populat si au trait organizate pe vdi (care vhi, in fond, aunt si ele
tot un fel de depresiuni). Spre margini, väile au fost, in adevär, cadrul
geografic de populare si de organizare social-politid. Astfel, panä acum
un seco], Bäräganul era asa cum ni-1 prezintä, Odobescu in Pseudokineghetieos:
o stepä, desart& de lume, populatä aproape numai pe valea
Ialomitei si pe valea Dunärii (ceea ce, intro altele, Il Meuse pe Hasdeu
sá spunä, cä Bäräganul e... o Sahara' a Daciei).
Spre marginile pämantului romanesc vom duta, prin urmare,
pe veil ceea ce in munti dutam mai ales in depresiuni: fiinta acelor
regiuni naturale, personaliteltile geografice cele mai precis desenate,
ale acestui pämant. Dar si pe compartimentele asa numitelor poduri
sau ceimpuri, care umpht spatiile dintre väile raurilor: podul Boianului,
al Burnasului, al Bäräganului, ViAsia, Mostistea. Toate acestea sunt
regiuni naturale. Numirile populare de felul color aici insirate, ne
aratä sigur, totdeauna, existenta unor regiuni naturale. Simtul geografic
al poporului Lin dä, niciodatä, gres in aceastä privintä. Ori de
cate ori vom auzi in largul campului romanesc, o denumire popularà
care so refer5,' la o anume supraf ata de teritoriu, sci fim atenti
fiindd, e aproape sigur cA ea va designa o regiune natural& distinct
märginith in cadrul campului celui mare, unic. Am vazut &ate regiuni
1) Despre Tirile" acestea, vechile romimii locale ale pimiintului si istoriei romfmeati se gisese spuse
lucruri care intereseazi in ordinea de idei de aici, in lucrarea noastrii Tera Loviitel (mai ales cap. Ill).

de acestea distinge ¢i boteaza poporul intre Olt ¢i balta Ialomitei.
e sigur ca mai sunt.
Ei bine, in duhul a,cesta de consideratii trebue sa se scald°,
de el trebue FA se patrunda toti muncitorii cadrului cosmic: ge,ologul,
geomorfologul (geograful fizic), antropogeograful, geobotanistul,
geozoologul. Altfel, oricare din cei de mai sus va dovedi ca nu a
inteles pentru ce a fost chemat la aceasta munch de colaborare, materialul
de el adunat ramanänd fara nicio intrebuintare sau cu una
prea neinsemnatä, in raport cu gändul celor ce i-au solicitat colaborarea.
Totul a¢a dar in functie de societatea umana, la ea
raportat, in functie de ea valorificat. Altfel, inca ()data, capitolele cosmelogice
vor alcatui o sumei, qi nu o unitate organica prin care sa
treacá acela¢i duh sociologic, care sa-i dea armonia ¢i unitatea in valoare
¢i interpretare.
Materialul cosmologic pe care sunt chemati anumiti cercetatori
OA aduno toi sag interpreteze pentru o monografie de genul color pe
care le intreprinde Institutul de Stijl* Sociale al Itomaniei, lap
trebuo adunat ¢i asa, mai ales, trebue interpretat: cu gändul mereu
viu la omul locului, al satului sau regiunii.
Nu putem pa'¢i la studiul unui sat, la intelegerea vietii i fiintei
lui ca unitate sociala, far& a studia in prealabil cadrul lui cosmic sau,
mai po inteles spus, geografic. Once sat se na¢te ¢i se desvolta inteun
astfel de cadru. Acesta Ii conditioneaza in mare masura atilt vieata
materiala cat ¢i pe cea spiritual& In niciun caz nu se va putea
trece peste influenta mediului geografic. Formele de vieata locala
îi au originea in trecutul istoric, dar ¢i in configuratia qi resursele cadrului
geografic local, actual. Constitutia, morfologia i produsele solului,
iata bazele pe care trebuesc fundat,e neaparat, toate studiile de
aceasta natura.
Dad, a¢a stau lucrurile, inseamna ca observarea, adunarea ¢i
interpretarea cadrului cosmic vor constitui unul din compartimentele
de pret ale unei monog-rafii sociologice. Cum se culege, frisk
¢i in ce ordine? Nu e lucru greu, dar nici u¢or nu e
Cel dintaiu lucru pe care 11 vom face la cadrul cosmic, va fi
gasiree, i definirea regiunii naturale, in al carei cadru eta satul, la
a cfirui cercetare purcedem. Daca, de pilda, satul acesta va fi unul din
I) Cf. Cadrul cosnuc, in Monografla : Clopoliva, an sal din Halo. in editora Instdutului da *taints
Socials al Ronan:el.
35

Dobrogea el va fi situat neaparat inteuna din urmatearele regiuni
natuiale: a) Deliormanul podipul sudic ; b) Dobrogea propriu
zisd adicá stepa din mijloc; c) Deliormanul nordic (cum Il nume0e
undeva Th. Burada) adica peneplena din Nord-Vest, tinut de falnici
munti odinioarb dar ro0 i adu0 aproape la infati§area de platoucampie
astazi; ti)' delta Dundrii, regiune naturalit prin excelenta; e)
malul sau, mai bine spus, valea Dunarii, dela Tur4mil §i pana la
trifurcarea in Delta; i f) litoralul möríi. lata regiunile naturale ale
Dobrogei. Once sat va fi in una din ele.
Sâ zicem, acum, ca satul va fi unul din Oltenia. Regiunea lui
naturala va fi: sau muntele (cum e cazul satului Sohodol din Gorj,
nord-vest de Tismana); sau depresiunea subcarpaticd a Olteniei (care,
la randu-i, se subimparte jute() suma de subdepresiuni); sau pod4u1
Mehedintului; sau mica depresiune a Turnu-Severinului; sau platforma
centrald a colin.elor, sau cdmpul sudic (pe care poporul 11 subimparte
inteo sumii de altele mai mici); sau valea Dundrii. Iatg, in
mare, regiunile naturale in care (in ate una din ele) va fi situat
once sat oltenesc. Si a4a, Cu Muntenia, Cu Moldova, Cu tara" cea de
dincolo, transalpina.
Pamantul nostru, deci, e impartit pe regiuni naturale, mai ales
pe depresiuni pi veii, al caror reflex istoric am vazut ca, stint vechile
tari" fostele noastre mici romdnii locale.
Ca realitate geografica, un sat nu poate fi inteles i definit daca
nu no vom uita mai departe, in jur sa-1 Exam in acest cadru
sa-1 intelegem in el. Ca 0, intelegem satul, trebue sa intelegem mai
întûi cadrul din care el i0 trage, ca sá spunem astfel, fiinta. Si dupd
ce voni observa §i intelege acest cadru, ale carei legi cosmice de vieata
sunt aproapo acelea0 pentru toate satele lui, deci i pentru al nostru,
vom taia" 1;;i vom izola din acest tot, 0 vom intelege foarte upr
fiinta geografica intreaga a acestuia din urma.
Fiinta geografica a satului nostru vom intelege-o, ap dar, prin
mediul lui cosmic, care este regiunea naturala in care el zace. Trebuo
sa se trateze aici morfologia terenului, apele, drumurile. In genere,
e de dorit sa prezentam personalitatea regiunilor naturale, in masura
in caro lucrul e posibil, sub teats aspe,ctele: geomorfologic (chiar geologic,
putin), hidrografic, climatic, geobotanic, geozoologic etc.
In al doilea rand, va trebui sa precizam awzarea satului: sa
vedem, adica, aceasta avezare de aproape:
.La ce altitudine zace? Intro ce curbe de nivel Il prinde harta?
E a§ezat pe malul unui rau? Pe care mal anume? E, dimpo-
36

trivk avezat sub mal? (aunt vi de acestea). E in largul unei lunci? E
pe o coasta,tepiva" de teren? (cum e Clopotiva). E pe o terasa (fluviatilit
marina)? Pe un promontoriu (fluviatil sau marin)? E in larga!
campului? E pe spinare de deal? (ca pe alocuri in Podivul Mehedintului).
E pe o fa;c1 de munte? (ca in Muntii Apuseni, ca in Muntii
Sebevului). E pe un dos de munte? E in gura unui defileu? E pe un
argestru (con de dejectie)? E la drum sau nu? E la o rascruce? E,
dimpotrivk departo de drum?
toate acestea trebuese desvoltate, bine inteles; privite vi intelese
de aproape, in amanunt. i totdeauna, Cu raspuns la intrebarea
De ce? De ce este ava?
Duph avezarea aceasta geografick credem ca ar trebui spus ceva
vi despre o alta avezare: cea istorica. Omul nu traievte suspendat in
vazduh, ci legat de o anume 'mat& de pamant, hranindu-vi fiinta din
anume traditii vi amintiri. Cu cat are convtiinta mai vie vi mai bogata
cu atat se simte el mai legat de acelea. i fiecare ne simtim legati
mai intat vi mai puternic de orizontul natal, al unei patrii ca
s'o numim ava mici, locale. Daca regiunea naturala a satului ce studiem
va fi, sa zicem, Tara Hategului atunci, dupa prezentarea
ei geografica, vom face vi una istorica: dintaiu sala al neamului
romanese dincolo de earpati", a spus Ovid Densuvianu. Nu poti sap,
nicairi, in largul ei, fara sa dai de vechi vi glorioase urme istorice:
un drum roman, o cetate, o avezare veche, o arma, un depozit de monede,
un mormant etc. seria vicarul Hategului stefan Moldovan,
acum 80 de ani... iar Barrès tocmai aceasta spune ca, e, intre altele, patria:
un mare gi sacru cimitir! Lucrurile acestea, de sigur, se vor
trata vi la cadrul istoric, dar ceva despre ele trebue spus vi la aKzarea
satului.
In al trellea rand va fi vorba despre forma vi structura satului I).
E un sat (ea forma) lung invirat pe malul unui rau? E unul lung,
in§irat pe o culme de deal sau de munte? E unul lung in cruce?
format adicii din patru brate, care dau unele in altele in unghiu
drept? (cum sunt multe din unja de sate ce stau sub stravino
muntilor din nordul Olteniei). E un sat triunghiular (un triunghiu
plin, care umple un con de dejectie de aceeavi forma? E un sat de
forma neregulata, mai mult sau mai putin rotund, ingramadit pe mal
de apa, sub coast& de munte, (cum e, de pilda, vestitul Toplet de pe
1) Cf. Ion Conea : Goograbo satulal romanesc (in rev. Somologie Romineasell, Nr. 2-3, din Februarie-
Martm 1937) et adermindri tookke in aware,. salulul Mums (in Arhiva pentru tunta al Reforma Somali
anul X, Nr. 1-4, 1932).
W7

Cerna?) e un sat g'eometric? (ca cele de recentä. colonizare straina
in Ardeal sau ca cele recente romanesti, unele, din largul Baraganului).
Este (ca structura) un sat risipit de munte Cu gospodariile
semänate larg pe fata," sau pe coasta, in genere, fiecare gospodärie
zacand pe sfoara de mosie proprie? E un sat rdsfirat alcatuit
din samburi sau nuclee de gospodarii situate la mici distante intro ele
asa numitele cranguri" in Apuseni si pe alocuri in Hateg, sau stuluri"
(o vorbä auzitä in Oltenia)? E un sat cu tendinte spre adunare?
(in care, adica, intre cranguri sau catune, au inceput a aparea gospodärii
intermediare, semn al unei apropiate cimentari in unitate). E
un sat deja adunat sau ingrämädit sau, si mai mult: compact?
(cum compact, de pilda, e numitul Toplet sau Rafnovul). Sunt si
sate caro candva au fost adunate si dupci aceea s'au risipit (deci: o
evolutie inversa). Vom cerceta si vom descifra toate acestea. $1 ne vom
pune intotdeauna intrebarea: de ce? $i in legatura cu acest de ce,
vrem sa atragem atentia asupra unui lucru de o deosebita importanta:
cercetatorii cu educatie si pregätire geograficä sunt inclinati de obiceiu
sa-si explice totdeauna forma si structura unui sat numai prin geografie:
e config,uratia terenului de vink e solul, e clima, e vegetatia,
etc. De multe ori, insa, e omul de vinä cand nici nu te astepti. Satele
de sub strasina muntilor Olteniei, pe care geografii si le explica, ca
structura, prin teren si clima, sunt de fapt asa.cum sunt.: adunate si
acivate sub munte, fiindca... asa au vrut Austriacii (1718-1739) si
mai ales Kisseleff, caro, ca sä °AM pe oameni mai la indemana pentru
incasarea darilor... a scos casale la linie", or'anduind sate lungi, la
drum, si 'adunate ca structurä. Sa nu cautam, deci, numai explicatia
geografica, ci sä fim atenti si la cauzele de ordin social sau
istoric, atilt de neglijate, adicä nebänuite, pang azi.
$i ultima intrebare la care trebue sA raspundem, este ae,eea a raporturilor
dintre om si mediu, acea nobilä lupta care ea a näscut lumea
moderna" cum spune Hendrik van Loon. Raporturile sau
lupia aceasta formeazä obiectul mai ales al geografiei umane, care
geografie se defineste: Uinta peisagiului umanizat. Acest peisagiu, pe
care Germanii Il numesc: Kulturlandschaft, e dintre elementele care
trebue sa stea in Mima unei monografii. El exprima rezultatul luptei dintre
om (considerat ca societate) si naturd . Este, deci, un rezultat prin excele*
social. Peisagiul a,cesta, insä, nu e de azi si nici numai de azi si
de eri, ci, adesea, Vine, ca sa spunem astfel de foarte departe,
din trecut. Studiul peisagiului wm,anizat, in masura in care umanizarea
lui dateaza din vremuri trecute, e obiectul geografiei istorice, pe care
38

Henri Berr qi Lucien Febvre au definit-o ca fiind: o geografie umand
retrospective", deci: tot o geografie umanä, numai ea a trecutuluil).
In aceasta ordine de idei sá amintim cuvintele lui Vidal de la
Btache care spunea ca geografia umana se ocupá cu studiul urmelor
maleriale de once fel, pe care le lasa pe pamant activitatea omului.
Acesto urme sunt: locuinple, drumurile, culturile de plante noi, despciexploatárile
miniere etc. Toate ac,estea trebuesc avute in
vedere, descrise qi explicate, inf'atiqate explicativ inteo prezentare
de ansamblu a peisagiului umanizat caro formeaza spatiul vital propriu
zis al satului pe care Il cercetäm. Vom studia drumurile care
leaga, satul de restul regiunii lui naturale, cele care plead, din el
sau vin in el legand departarile", dar mai ales pe acelea care leaga
satul de spatiul lui vital: de campul sau holdele lui, de padurile Juii
de muntii lui, care duc la sälaqele i colibele lui; la fan*, la game,
etc. Vom descifra cat teren qi in ce chip a fost pus in valoare de
catre om, scos &lid, din starea de peisagiu geografic natural; unde
cat'a padure a runcuit" sau livezit", facand curaturi; ce plante
noi a introdus in spatiul lui vital; cu cat, in munte de exemplu, a
urcat omul mai sus limita antropogeograficd (ca in Muntii ClNanilor
Sohodolului din N. V. Olteniei, de pilda, unde cultura cartofilor
a graului a suit de cateva zeci de ani incoace pana la altitudinea de
1300 metri!); ce plante vechi, autohtone, au fost inlocuite cu altele
noi, caro dau un randament" mai mare qi mai de pret ca acelea; ce
mine s'au exploatat candva (daca?) sau se exploateaza astázi; intru
cat, prin acestea, a fost modificat peisagiul geografic primitiv
etc. etc.
Sa incheiem consideratiile, acestea, atragand atentia asupra unui
fapt de o deosebitä importanta: studiul peisagiului umanizat,
intelegerea acestui peisagiu in devenirea lui ab origine panci la infcitifarea
de azi, nu poate fi dus la bun sfarqit Mfg o prealabilct citlegere
fi interpretare a intregei toponimii naturale" din intreg spatiul vital
al satului respectiv. Toponimia este una din principalele chei (de multe
ori cea dintai) in descifrarea procesului Naturei-Culturd a vremii
trecute.
Un capitol important al cadrului cosmic, de0 oarecum desprins
de cele infat4ate pana acum, este i acela despre niersul vremii" in
localitate Am spus mersul vremii", cum apune poporul satelor, nu
1) VeZi Ion Cauca: Palo geografiu umand la o mood COnekjf 10 a geografte1 isforic. (in Buletinul de geografie,
tom. XVII).
39

china ca la carte. Capitolul despre vreme poate fi fäcut i dupa
date culese din institute qi statii meteorologice, dar acestea privesc regiuni
rnult mai intinse qi deci de mai mica importanta pentru monografia
unui sat. De aceea acest capitol iqi capata, indreptatirea i semnificatia
qi valoarea, mai ales in mäsura in care e scris din cele ce a
notat experienta omului local. Un capitol de climä, astfel alcatuit,
va avea o valoare practica deosebita, datele lui conditionând calendarul
muncii din acel sat. 4a dar izvoarele, ca sä spunem aqa, de inform
atie pentru acest capitol vor fi oamenii satului.
Curn vom alcatui capitolul?
Din raspunsurile la intrebärile urmatoare:
and incepe prindivara? vara? toamna? iarna? Cat tine fiecare din ele?
De dud si pani cand? Ce stie omul locului despre solstitii? Ce despre
echinoxii? Ce pädri (venind sau plecand) vestesc inceputul sau sfarsitul unora
din anotimpuri? Ce plante vestesc aceleasi fenomene? Cat tine, vara, caldura maxima?
cat, iarna, gerul napraznic? Ce fenomene, meteorologice san vegetale, vestesc toamna
lunga? Cum se anunta o iarna grea?
Ce vanturi se cunose in localitate? Dincotro bate fiecare si cum Ii spune?
De dud si panä cand bate? Ce aduce fiecare din ele, sau ce vesteste (pentru
tarziu)? Care vant omoara zapada"? Care scoate frunza" primavara? (Dacä e,
bine inteles, un astfel de vânt). Care doboad frunza, toamna? Care din ele e
uscat"? Care aduce ploaia? Care e cel mai bun? Care cel mai rau? Care vanturi
se bat"? si &and? i ce inseamnä, aceasta bataie? Ce aduce victoria unuia sau
a celuilalt?
and cad ploile cele mai multe? Ce vant le aduce? Ce tipuri de non i cunoaste
omul locului? Ce name da fiecarui? Cum se anuntä. ploaia? Cum vine?
Cum cade? (Cat de multe obseivatii sau notatii de acestea i cat de multa terminologie
in legatura cu fenomenele la care se refera).
and a fost cea mai mare seceta in sat, de dud in oamenii minte? and
cel mai mare frig? Ce rezultate rele economice a adus? Se ingroapa vita iarna?
Creste, spontan, liliacul? Dar castanul dulce? Migdalul? Scumpia? etc. etc.
Timpul, in genere, e bun san e du? Ce spune, in [weasel privinta, inteun cuvkat,
omul locului? Asa am alcituit noi in monografia Clopotivei, capitolul despre mersul
vremii in acel sat; intreband-o, despre toate acestea, pe batrana Simziana Simonesc,
si raspunziindu-ne ea la toate. Para o aud: and dùdue in cer la muntii ai mari,
sa gal ca pima" san: Alteorea, incep sà ujue paiusele; ujue ask ca un cantec,
da crezi cá zice din frunzi' mergi pà cate o mejdina asa. si asculti cum canta
firele de iarba: Sa 1tii, domnisorule, cä si atuncea
40
Ion Conea

B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA
CADRULUI COSMIC
I. REGIUN2A
Regiunea naturalei unde se OM afezat satul nostru:
Numele regiunii.
Hotarele i intinderea ei. Vecinatatile. Longitudine qi latitudine.
Inhltimea cea mai mare tti cea mai mica.
Descrierea muntilor, dealurilor, podi§urilor, vgtilor, campiilor 0
apelor. (Hartgt).
Clima regiunii (vezi mai jos cele scrise despre clima la capitolul
II., Cu privire la sat: ace1a0 lucru vom studia, se intelege, mai sumar
0 pentru regiunea intreaga). La fel vom cerceta flora t;ii fauna regiunii.
Asezeirile omenesti din regiune: CAte sate sunt in regiune i
undo sunt arzate? Care sunt tipurile mai insemnate, dupa forma i
structura lor? Dar tipurile de locuinta? Se pot stabili anumite §iruri
sau grupo do sate care sil, se asediene intre ele datorita conditiilor
geografice comune? Satul nostru face i el parto din vreun grup
sau constitue fata de regiune o exceptie?
Caro aunt centrele administrative, religioase,
economice ale re-
giunii? Targurile sau orarle cele mai insemnate? Ce chi de comunicatie
0 ce legaturi exista intre arzhrile omene0i din regiune?
Ce influent& au oselele nationale qi chile ferate asupra vietii
omeneti din regiune? Cum s'au transformat satele arzate de-alungul
acestora qi prin ce se deosebesc de celelalte?
Cum era inainte vreme regitmea qi cum este acum?
Un scurt istoric al regiunii, cu staruinte mai ales asupra arza,rilor
omene0i i a activitatilor transformatoare de mediu, impaduriri,
canalizari, drumuri, patrunderea industriilor de ora, intensificarea
comertului q.i schimbhrile ivite in civilizatia taraneasca (imbracaminte,
locuinta, unelte, deprinderi de traiu 0 de munch etc.).
O descriere scurtit a intregii vieti regionale, cu staruinte speciale
asupra genurilor principale de vieatit, ca pastoritul, plugaritul,
pescuitul, albingtritul, phduritul, lemnaritul, zidaritul, olgtritul, cad.--
41.

situl etc. pe care mediul fizic si economic le favurizeazA si le diferentiazA.
Impdrfrea administrativd si pe trupuri de mosie a regiunii:
Hotarek) administrative ale satelor din regiune si trupurile de mosie
(arAturA, fAnat, islaz, livezi, pAdure) folosite de fiecare sat. (HartA).
Locul unde se afld asezat in regiune, satul nostru, cu trupul
lui de mosie: La margine, la mijloc; la ce distant6 fatA de centrele regionale,
fatA de arterele principal° de comunicatie (sosea, cale ferata,
rAu navigabil) etc.
A. Hotarul.
II. SATUL (descUere geografici)
Descrierea amdnuntitd a hotarului administrativ al satului
nostru si a trupului sAu de mosie. SuprafaVA, hotare si vecinAt4i.
Cum era inainte si cum este acum? (HArti).
Descrierea geograficA a hotarului: curbele de nivel intre care se
gAsosto pe hartA, inAltimea cea mai mare si cea mai mica.
Pcimeintul: Munti, dealuri, podisuri, sesuri, vai; descrise Cu
numelo lor. Asezarea lor, inAltimea, intinderea. (HArti).
Ape: NumArul, numele, lAtimea, lungimea, adAncimea, panta
pe km., diferenta totall de nivel in cursul strAbaterii trupului de mosie,
iuteala, debitul, variatiile de anotimp ale debitului, terasele apelor,
locurik: supuse inundatiilor.
Izvoare mineral° si obisnuite. Compozitia apei lor. Se vor culege
cu grijA numirile locale.
Subsolul: Structura geologicA a pAmAntului. Calitatea agricolA
a pAmAntului, alcAtuirea straturilor si fertilitatea (hArti geologice,
tabele de analize ale pAmAntului; sectiuni in pAmAnt; colectii mineralogice).
Cariere de piatrA, var, zAcAminte miniere in hotarul satului.
42
Flora si fauna: Felurile fiintelor vii, plante si animale, caro

traies3 pe hotarul comunei (fotografii de exempiare tipice, ierbar,
insectar). De stáruit in chip deosebit asupra florei 9i faunei de interes
economic (plante comestibile, pe9ti, vanat), asupra plantelor decorativo
(din gradinite, glastre), asupra plantelor medicinal° qi se vor
culege credintele 9i practicele populare in legatura cu ele (etnobotanica
9i etnozoologia) ca fiind pentru monografia sociologica mult mai insemnate
decat cercetarile de stricta specialitate.
6. Clima: Cum merg anotimpurile? Caldura cea mai mare 9i frigul
cel mai tare, pentru fiecare anotimp in parte 9i pe anul intreg.
Cantitatea de ploaie cazuta anual 9i pe anotimp.
Grindina, ingheturile, zapezile 9i furtunile.
Inundatiile 9i revarsarile.
Secetele din comuna, (diagrame climaterice).
So vor inregistra qi urmarile acestora asupra vietii sate9ti (loameto,
boli, nenorociri).
Mersul vremii (anotimpurile, ploile, vanturile, semnele prevestitoare
de vreme etc.), a9a cuna il cunosc localnicii (vezi I. Conea).
Calendarul agricol: timpul fiecarei munci periodice din sat (aratul,
grapatul, semanatul, pusul, prA9itul, cositul, seceratul, culesul,
etc.) in functie de mersul vremii.
B. V atra satului
Locul de avezare al caselor, adicci' satul propriu zis: Cum e
a9ezat satul: pe apa; la marginea apelor; la drum; la rascrucea drumurilor;
pe munte; pe un con de dejectie; pe coasta; pe muche de deal;
ferit do vanturi sau in bataia lor; in zona de contact 'filtre dota
tegiuni (deal qi ves, munte 9i deal etc.).
Do ce este a9ezat satul acolo? Din pricini geograf ice? Pentru
uprinta locurilor? Sau pentru nevoi de aparare de du9mani, nevoi
gospodare9ti 9i altele?
A fost a9ezat candva satul in alta parte 9i s'a mutat? Din ce
pricina? inundatii, surpari de pamant, navaliri, porunci ale stapanirii?
Care este infc4ifarea satului: a) Ca forma: un sat lung, in
cruce, triunghiular etc. b) Ca structura: risipit, rasfirat, adunat, compact
etc. Un sat facut din mai multe palcuri de case. (Planul satului).
Lungime, latime, altitudine, suprafata.
43

3. Elementele structurale ale satului: a) Enumerarea si descrierea
generala a elementelor componente: gospodArii (locuinte si dependinte),
edificii publice, grAdini, locuri virane, cimitire, artere de
circulatie (drumuri, ulite, poteci), infundaturi, poduri (podete, punti),
ape (alud, lacar, fantAni, canale, santuri de scurgere), piete, rascruel,
locuri de tArg si adunare etc. b) Structurarea acestor elemento
In subimpartiri ale satului: vecinatati, ulite, hudite, crfinguri, pAlcuri
de caso, cartiere (suseni, joseni; mijlocul satului, laturile si capetele
lui etc..
III CUM FOLDSESC OAMENII DIN SAT FAMANTUL LOR
A. Cu m ifi foloseac hotarul intreg.
S5, se arate pe harta trupului de mosie cum sunt asezate
staphnirile oamenilor. Ce pamAnt este clAcAsesc si ce pamAnt mosnenesc;
cumparaturile vechi si noi; improprietAriri prin lege, vechi sau
noi; pitmAnt st5,pAnit in derAlmasie, obstie, composesorat, sau folosit
individual; pamAnt arendat sau luat in dijma dela alte comune (hArti
si schite).
Descrierea tarlalelor, c5,1cAturilor, hotarelor din sus si din
jos, funiilor, durelelor, delnitelor, mosilor, batrAnilor, sau alte asemeni
impartiri mai mici ale trupului de mosie. (H5,rti si schite).
Cum a fost pe vremuri si cum este acum.
Cum este folosit pAmAntul in activitatea economica? In agricultura?
Cfit, unde si ce se seamAnA? Tarini, ogoare, islazuri, pAduri,
goluri de munte.
SA se noteze si p5,mAnturile neintrebuintate (mlastini,, roghini
etc.).
Intinderea hotarului si folosirea lui pentru p5,storit, f5,nat,
padurit, podgorit duc ele la locuint,e si acareturi temporale sau statornico
in afara de vatra satului? Cum sunt de pilca: s5,1asele, colibele,
stánile, ocoalele, grajdurile, cramele etc. NumArul, descriorea si
intrebuintarea lor (de cine, la ce, c5,t timp).
B. C u m isi folosesc vatra satului?
1. Cldclirile: a) Numarul caselor si felul cum sunt ele asezate
unele fata de altele; fata de strazi si uliti; fatA de soare (rasara si
apus); fata de vAnturi. Distanta intre ele. b) Se vor descrie amanuntit:
i4

tipurilo de case (acoperis, pereti, incaperi, tavan, podea, ferestre, usi,
prispä, ceardac, temelii etc.), dependintele (grajduri, suri, pivnite, latrine,
platforme de gunoiu, cotete, cuptoare, sobe), ingrädirile (poartá,
portitrt, pälan, zaplaz, grilaj, gard), ogräzile, grádinile, grädinitele etc.
.c) Se va aräta pentru fiecare: materialul, tehnica de constructie, dimensiunile,
reparatiile si intretinerea. d) Se vor culege pe cat cu putinta
date statistice complete (prin num'ä,rätoare si mäsurare in fiecare
gospod'Arie). e) Se va arata raportul dintre spatiile libere si clädiri;
dintre vegetatie si iocuinte etc. din vatra satului. (Vezi si planul special
pentru studiul locuintsi).
2. Urme din vechea organizatie seiteascd: Este vatra satului impärtith
pe curele, delnite, mosi, neamuri, vecinätäti? Este vreo potrivire
filtre mesto imphrtiri ale vetrei cu impártirile hotarului?
Sunt anurnite Mune sau palcuri de case locuite de oameni de
anume obarsie? Neamuri anumite, sau boieri si cläcasi, mosneni si
räzesi, oameni veniti de curand, tigani, minoritari etc. (harta si numgrätoare
a oamenilor de anume obarsie, locuind anume locuri).
C. CUM ¡fi folosesc drumurile fi apele navigabile. ,
Cate drumuri sunt si ce fel de drumuri sunt: in sat, din sat, spre
locurile de arAtura, drumuri ale oilor, poteci, sosele comunale, vicinale,
judetene, nationale.
Din ce material sunt f Acute? Cum si cine le intretine? Sunt
bine sau rail asezate fatä, de trebuintele satului?
Räscrucile. Cate sunt si la ce folosesc?
Poduri si podete. Cate si unde sunt asezate? Din ce si cum sunt
construite? Cine le in.tretine?
Cum se face transportul pe aceste drumuri? Cal timp le tretue
oamenilor ca sä ajunga pe aceste drumuri la locurile lor de agriculturá
sau la centrele regionale? Vom socoti timpul in ore, pentru fiecare
mijloc de transport intrebuintat in comunfi.
Acelasi lucru il vom studia pentru apele navigabile, folosite de
säteni.
Mijloacele de locomotie (Cu piciorul, carut A, car, teleagh, tulio,
plutit, barca etc.). Numärul si descrierea lor. Animalele de transport (boj,
cai, mägari), cu harnasamentul respectiv (ham, sea, samar, jug etc.).
Pentru oameni: traistä, sac, desagi etc. Numele locale pentru fiecare
din cele insirate (ale lor si ale pärtilor componente).
45

In ce másurA ¿u pAtruns mijloacele tehnice de transport (bicidote,
motociclete, camionete, autobuze, automobile).
Functiile sociale indeplinite de drumuri. La ce sunt intrebuintate
drumurile? Pentru exploatarea moqiei, pentru pAdure, pentru desfacerea
mArfurilor, pentru nevoile culturale, sanitare, administrative,
legAturi de familie qi prietenie cu satele invecinate etc.
Frecventa circulatiei. In ce perioade ale anului qi in ce zile din
zAptAmAng se circula pe drumuri mai mult. SA se faca numArAtoarea
circulatiei cel putin o sAptAmAnA incheiatA: cine iese din sat, cine
intrA, ora, cu ce mijloace, ce duce, unde se duce sau de unde vine,
de ce? (Vezi qi planul special pentru studiul circulatiei).
D. Cum folosesc sätenii apa.
Apa do bhut: dile fAntAni qi fántAnite sunt in sat qi pe cAmp?
Clasificarea lor: fAntAni construite (adáncime, constructia, cu cumpana,
cu roatA, cu pompa, colo,cii de lemn, de beton etc.), fAntAnite la
suprafatA. Cum sunt ingrijite?
Cum folosesc apa ca energie motricA? La mori, ferestraie, piue,
dArste, lucrArile pentru captarea apei (ridicAri de terenuri, canaluri,
iazuri, scocuri).
Cum o folosesc in agricultura qi in industria casnicA: irigatii,
gropi do topit etc.
IV. CE AU FICUT OAMENII PENTRU IMBTJNITATIREA HOTARULUI g A
VETREI LOR DE SAT S/ CE SE MAI POATE FACE?
Impaduriri, plantAri de pomi, canalizAri de rAuri.
SecAri de mla¢tini.
S. Exploatarea mai rationall a pamAntului ¢i a zAcAmintelor.
4. Muncä edilitarA in vatr5, (alinieri, plantatii, grAdini, infrumusetAri,
monumento, pavAri, trotuare, canalizare, luminatul ulitelor, electrificare).
V. CARACTERIZAREA SOCIOLOGIC/ A SATULUI DIN PUNCT DE TEDERE AL
RAPORTURILOR DINTRE NATURA g CULTURA
1. In ce m5,surA este adaptat satul la cadrul sAu geografic? In
ce mAsurA ¢tie sA se apere de neajunsurile acestuia? In ce mAsur5, ¢tie
sa se foloseasci de elementele geografice naturale?
46

In ce masura si-a adaptat satul in chip activ cadrul san geografic?
In ce masura, l-a transformat dupa nevoile vietii omenesti kil
poarta pecetia umana (peisagiul umanizat sau socializat) ca o expresie
a gradului de inteligenta, indemanare si a puterii de voinfa a grupului?
Gradul si felul civilizatiei si culturii satesti, in raport cu natura
(civilizafie primitiva, rutinara, evoluata, novatorie; cultlira organica
sau =canica; unitate social& naturala sau culturala etc.).
Tendintele si posibilitatile de desvoltare ale satului pe temeiul
cadrului sh'u cosmic (natural si socializat).
Traian Herseni f i H. H. Stahl
C. PLANURI SPEGIALE
a. PLAN PENTRU CERCETAREA TIPURILOR DE ADAPOSTURI
INTRODUCERE
Adaposturile unei unitati social° (sat, oras etc.) nu se aseamana
pana la identitate unele cu altele. Numerosi fa,ctori, atat de ordin general
(cosmic, biologic, istoric), cat si particular (gust, situatie materiala
etc.) determina deosebirea dintre ele, uneori nu numai in linii mari, ci
pana in cele mai mici amanuntimi.
Unii din acesti factori si coi mai importanti imprima, insa,
loeuintelor trasaturi mai mult sau mai putin comune in ce priveste
unele caractere evidente (forma, dimensiuni, pozifie si altele), care formeaza
tot atatea puncte de vedere in studiul lor. Se ajunge astfel la
crearea tipurilor de adaposturi.
Intr'un sat se poate vorbi, deci, de case tipice, care apar ca un
fel de manifestare a specificulvi civilizatiei locuitorilor unei unitati
etnice si altele netipice, de cele mai multe ori reduse ca numar si datorito
unor cauze pur personale sau a unor alabe influente de aiurea.
Cunostintele asupra locuintei nu trebue sa apara in mintea celui
ce vrea sa-si dea seama de treapta de civilizatie a locuitorilor satului
sau regiunil respective, ori de vreo problema, in legatura ca casa, ea un
material haotic si lipsit de importanta. Studiul trebue facut dupa, anumito
norme si in cadrul fiecareia din acestea dupil particularitatile
co le prezinta adaposturile.
Apoi, cunoasterea aprofundata a tipurilor de atlaposturi nu se poate
47

face in urma unor observatii fugitive. Acestea pot avea drept urmare
cel mult un studiu pur informativ i adesea superficial. 0 cercetare
amAnuntit& dup& cAt mai multe puncte de vedere (natural, insistAnd
asupra acelora care formeaz& caracteristicile locuintelor dintr'o unitate
social oarecare) cAt mai precis& (Cu ajutorul statisticei), pune anumite
probleme de un interes deosebit, care pot duce la concluzii noi
de o important& uneori capitalA.
Studiul locuintei constA in a gAsi cercetAnd dupA un plan dinaintro
stabilit tipurile de adAposturi.
Prin adAposturi nu se intelege numai adApostul omului (casa propriu
zisA), ci si a animalelor sale (grajdul, cotetul), precum si a imeltelor
sale de muncA (sum, sopronul s. a.). Desigur cá elementul principal
din acest intreg complex, este locuinta omului. Grija ce o are ca aceasta
sA fie cAt mai conformA cu trebuintele sale, care in linii mari
se aseamAnA cu ale celorlalti locuitori, precurn si cu stadiul de civilizatie
al ?Au si al intregii unitAti din care face parte, ne face IA afirmAm
cA se poate vorbi mai usor de un tip de casA decat de un tip
de grajd sau cotet, de exemplu, acestora omul dAndu-le adesea o important&
secundará (exceptiile sunt, totusi, numeroase).
Deseori unui tip de casa îi corespunde unul de curte, de surA
s. a. m. d. Acest fapt apare ca natural, explicatiile bazAndu-se pe fapte.
METODA DE STUDIU
In general, executarea lucreirii despre locuintei, comportei trei faze:
TregAtirea intelectual& (kbirou);
culegerea materialului la teren;
executarea propriu zis& a lucarii.
a) Nu se porneste niciodatA pe teren la studiul locuintei (de altfel
ca la once alte cercetAri stiintifice) f ArA o prealabil& consultare a bibliografiei
problemei. Aceasta- constitue ceea ce se numeste pregAtirea
intelectualA, a viitoarei lucrAri.
In afar& de cunoasterea concluziilor color co au scris despre problema
ce intereseazA, ceea ce adesea constitue un fel de introducere in
studiul propus, cetirea acestor serien i ajutA intrucAtva la stabilirea unui
plan al lucrArii; de asemenea inspirA unele idei asupra felului cum se
48

va pune in aplicare la teren acest plan de lucru alcatuit in birou. Se
are in vedere pregatirea materiall a cercetarii la teren prin inarmarea
Cu: harta regiunii sau planul satului, aparat fotografic, lupa, carnet,
creion etc.
b) Aplicarea planului de lucru la teren este formata din:
Observatiuni personale §i interogari, care duc la o cAt mai completri
cunoa§tere a celor ce urmarim §i
Completarea formularului statistic cam face ca studiul sa fie cilt
mai precis (vezi Formularul la Anexe).
Datele pentru formularui statistic trebue culese cat mai con§tiincios
§i mai exact 0. Uneori, numai o cifra sau douà gre§ite fac intreaga
statisticii daca nu inutilizabila, in once caz, neprecisa.
Observatiunile personale constituesc partea principala a cutegerii
materialului, chiar cfind statistica se intrebuinteaza in mare masura.
Interogarea completeaza aceste observatiuni, atunci cand ea nu
furnizeaza date pe care altfel nu le-am putea avea (ex. varsta casei).
In once caz aceste observatii nu trebuesc luate a§a cum e necesar
In studii de alta natura (ex. folklor) cuvânt cu cuvant (stenograf
iate), ci numai ceca ce intereseaza.
Fotografiile sau executarea schitelor la teren (cand e timp, a
desenelor) qi a. planurilor de casa fac, deasemeni, parte din materialul
cules. Schitele aunt adesea preferate fotografiilor, deoarece in primele
sa poato acoate in evidenta partile obiectului, care intereseaza in deosebi.
E cu atfit mai bine sa avem §i fotografia §i schita obiectului ivspectiv.
Planurile de casa inlocuiesc uneori descrieri care iau timp mult.
Ele lasa, apoi, mai putine posibilitati de a gre§i.
In fiecare Beall e bine ca atat textul cilt qi schitele sa fie verificato
§i eventual corectate. Nerevederea zilnica a materialului poate
duce la unele incurcaturi greu de rezolvat dupa terminarea cercetarii.
Dupa, ce culegerea materialului a fost terminata urmeaza, cea
de a treia parte: executarea pro priu zisci a lucrürii. Primul lucru ce
se face, dupa intoarcerea la birou, este clasarea materialului cules §i
transcrierea lui pe fi§e. Aceasta contribue la o cat mai wail 0 sistematica
redactare a lucrarii. In acest timp se noteaza de o parte desenele
§i hartile ce trebuesc lucrate.
Dupa revederea textului §i executarea hartilor, desenelor 0 fotografiilor,
lucrarea este gata.
1) Inexactitatea nu ar h urmarea lipsel de constunclomtate a cereetatorului Daca cineva se inte eeeee xi
de anut construct:el une case, de ex. : locudorul nu raspunde Cu un an precie, ci apune: e veche, a lost
facuta de burncu-meu, cfind era tata-mare de vreo 7 am", in care caz varata" case: trebue socobta dupi
cat a trid tata-mare" cat In vfirsta sliteanulm.
49

PLAN
Until san mai multe sate (in acest caz o regiune l) se cerceteeazi dui un
anumit calapod, numit in cazul nostru plan de lucru sau indreptar.
E bine ca acesta sä. fie cfst mat complet, athc s ducä la un stadia al
tipurilor de case dap& cât mai multe criterzi. Dacä aminuntele culese stint prea
numeroase, aceasta nu este o piedecä. mai mare dead in cazul clad ele sunt insu-
Niente. Sant amänunte uneori foarte pretioase.
Cele ce intereseaz1 in cercetarea unei Intregi gospodärii, se analizeazi incepfind
dela exterior spre interior. SA inccpcm, deci, cu locuinta omului.
Casa pro priu
Mai 1110.'4 nu e räu sä ne iateresim de anul constructiei caselor. Dupà ewegerea
matermlului vom gäsi interesante comparatu Intre veclaimea lor i anumite
caracteristici, pe care nu le intfilnun la casele noi i invers.
Forma.
Ceea ce izbegte pe corium la o casä este aspectul ei.
Dar care sunt elementele care determinä forma caseii De sigur cä. nu se pot
Ingira aci, cu siguranta el nu mai exist& altele gi nici mäcar ci acestea stint cele mai
insemnate. Le inumäräm intr'o (mime oarecare, dupä importanta lor: forma acoperigultu,
a portn, dad. locumta are &Aerie (pridvor, cerdac, tärnat), prispä sau
nici una nici alta, de asemeni dacä are täblii la ferestre sau ugitä la uga dinafarà (ca
In unele pärti din Transilvania) g. a.
Dmtre acestea, swat unele caractere valabile pentra stadial casei din once
parte a Tiiru, de ex.: forma acoperigului2), galeria g a., liar altele numai pentru unele
regium ugitä pentru SE Transilvamei).
Aceste caractere ne fac sä ne däm seams atilt de forma cAt i de aspectu13) pe
care-I prezintä casa.
Pozitia.
Al doilea element care intereseazii este pozitia. i aceasta nu namai cI ne face
slt ne däm seama de felul cam swat agezate casele anal sat, cm pentrucii din agezarea
lor se pot trage concluzu pretioase.
Pozitio. caselor se poate stadia dupi:
1 Agezarea fatä de curte gi drum.
Astfel, ele pot fi ca fata la drtun, Cu fata Iii curte sau spre fundul curtii.
2. Depärtarea de drum.
I) Dinteo 'crime se pot lua numal un mimar de cate care prezinta un mteres deosebd. Prea multe
cate ar ingreula studiul pnn repetarea inutild a unor amanunte care se aseamAna cu altele. Din cele 60 cate
ale rant °Huhn, de ex. s'ar alege aproximativ 10, avandu-se in vedere mat ales pontut lor, apezate spre
V. sau E , on spre munte, Olt sau inglocul regiunii, precum i relatule dintre acestea i altele, relati modr
ficate eventual de interventia omulum (constructu de cAm ferate, "Ionia 1. a)
Se 'tie ca loctunta cu acoperupd format din 4 planun toate oblice este constderati ea pus romamatte&
; altelecea nu acopergul alcatud din 2 plaoun verticate ai 2 obhce (cele latera(a) de ex.aratá o puternica
influenta !drama, In cazul de act aritat, germana.
Acesta este un fapt mat interesant decat s'ar parca; elementele pomenite mai sus dau un aspect
greotu cace, sasexti at unul desalts valet romaneah De multe on in aspectul et se reflecta inteo oarecare
masurafirea propnetarului.
50

Ernele stint situate chiar la drum. aqa tacit gardul nu trece prin fata lor;
altele la o mica departare de drum (2-4 m.), altele in sau aproape de
feudal mirth.
O casä aqezatä cu fata spre drum, denotä o treapta de civilizatie mai avan-
Bata, decat tine ca fata spre fandul multi. De asemenea, acelaqi lucru il dovedegte
una aqezatä chiar la drum, spre deosebire de o alta situata in fundul
3. Panctele cardinale.
De aqezarea easel fatä de punctele cardmale se leaga iprobleme interesante
prime la higien a.
Dimensiunile.
Dimensiumle easel in total, sau ale camerelor in parte, constitue
unul din elementele principale ale acestei probleme.
Exista adesea o stransa, dependen tä intre dunensium qi tipurile de case, in
sensul ca locumtele de hecare tip dintr'o mutate ettucl oarecare au unele dimenmaul
medii caracteristice acestui fel de casa.
Marimea unei case se socoteqte dupa dimensiumle:
a) fundamentului, b) peretilor c) acoperiqului.
Dimensiunile casei prezinta interes intrucat ele stint in stransi legatura
evolutia acesteia ci deci ca stadiul de civihzatie al locuitorilor. De marimea casei
privitä ca tot depind damensiutule ci deci volumul camerelor, precum c1 marimea
ferestrelor.
Cubajul camerelor este in legaturä cu gradul de sänà'tate al satemlor
In fine, dimensiumle anumitor pa* ale casei pan probleme qi de alt ordin.
Astfel, dacà inteun sat de podiq intAlnim case ea fundamental inalt qi acoperiqul
abrupt, aceasta denotä influenta locuintelor de munte, o clima umedä g. a
Patrunzand din ce in ce mai malt spre interiorul casei, cercetäm numir al qi
felul camerelor
Cele cu un numar mic de incaperi (doul, san chiar numai una), simt scunde,
de multe on vecht, ea ferestre mici qi care, in genere, dovedesc un nivel de
civilizatie cu malt sub acela al unitatii sociale respective.
easel° ca un namar mai mare de incaperi (trei, patra) se integreaza In ritmul
normal al vietii satulm; cand ntunärul camerelor intrece pe cel obiqnuit, casa
tande sa devina netipica, eta ca forma, cat qt diinensiuni, pozitie q. a.
Intr'un sat, de ex se gasesc multe case care sà tuba acelaqi numar qi fel
de incaperi (ex.: camera, tinda ca sau fira celar qi camarli, sau camera-tanda-camera,
aceasta din urma putfind fi inlocuita cu asome, o camera mat mica g. a). Ele
constatuesc tipuri, cel care numärä mai malte exemplare, hind tipul dominant.
Se observa, apoi, felul camerelor (nu e deajuns sa qtim ea o casi are trei
incaperi, ci trebue sä qtim daca acestea sunt: doua camere çi tindI sau: o camera
ca -Lucia qi camera), precum çi felul cum sunt ar anj ate in cuprmsul casei
(camara poate fi la tindi san la camera; casoma este numai in spre fundul earth,
nu la drum etc.).
Inauntrul casei trebuesc observate;
a) podeaua, b) tavanul, c) soba st d) interiorul propriu zis.
Pe )os, poate fi podit ca scanduri saa pamânt ca lut galben Primal caz
se intalneqte mai malt spre munte, nude lemnul nu hpseqte, al doilea la campie.
Toate incaperile pot fi podite sau toate pämlistite; in unele cazuri, lush', in cuprinsul
51.

aceleia§i case unele sunt podite (aa dusumea), lar altele pimastite (hpite" pe
3o8). Aceasta e in legitura mai ales cu situatia materialá a proprietarului I ca
gredal in care ele sunt intrebuintate (celaral e mal adesea pimastit, pentru ci
prin el se umbli mai puta; pe edad pamilsteala ar tine mai putin In casa" de
dormit pe ande se atabla mai mult).
Tavanul deasemeni, poate fi ficut din scanduri sau tiviinit", adic lipit cu
pimant galben gi apoi viirtut. Din scanduri e, mal ales, la munte; la qes §i chiar la
deal, el este viruit. Uneori, la munte, casele celor mai insfariti au tavanul
Sunt cazan i cand unora din inciperi le lipseste, partial KM total, tavanul.
Astfel, este cazul caselor vechi, cu cuptoare (sobe) färi horn, fumul iegind
acoperig
Soba intereseazi, in primal land, ce fel este (captor, cuptor Cu
sobi de fier obi§nuiti In Transilvania: ploatán de fier, goda, sobä
de teracoti); urmeazi o descriere sumara a fiecirui fel, in care trebue si
avem in vedere: forma, local ande e a§ezatä. (in curte, in casi §11 In acest caz nn
numai in ce incipere, ci §a in ce loc in cuprinsul camern respective), chmensiuni,
diu ce material e construitä, de cand §1 de cine e construitä §. a. Deasemeni e bine
si §tim numitrul sobelor ce le are o casi, ce esmere nu au soba i daci existä.'
unele ea mai multe sobe (de ex. una pentru incilzit p alta pentru gätit, asa cum s'au
intalnit unele cazuri).
In fine, trebue observat daci existä legituri Intre fiecare dintre aceste
demente tp tipuri de casi, cireia ele apartin. (De ex. In casele vechi din Tara Maitu se
gäse§te cuptorul cu &j'AH; in cele nota felul de sobi variazi).
Interiorul constä bite° descriere sumará a mobilei" camerelor, scotandu-se
in evidenti daci exista' obiecte caracteristice regiunn studiate.
Materialul l modul de constructie al: a) fundamentului b) peretilor
c) acoperigului.
Se observa, mai 'bata', daca acea casi are san nu, fundament. Deobiceiu, casele
dela campe nu au temehe. Cfind temelia existii, aceasta poste fi numai la
suprafati in care caz, ea nu este hulla §i e putin durabili sau ata la
suprefati, cat i In pimant, ende atat adancimea cat i grosimea ei depind de
consistente terenului, minmea casei, de materialul ei de constructie, precum qi din
materialul dm care e faceta temeha. Cel mai obi§nuit fundament pare a fi din piatri
§1 var (san lut galben)
Pereth pot fi din lemn, nuele Impletate, cärämidá sau piaträ. Depinde In
primul rand de cadrul cosmic.
Cele acate din lema sau nuele se construesc mai usor dedil celelalte dona,
deasemeni primele sunt mai lugienice decat cele de patri. Pot lua Insil u§or foc,
care adesea. se Intinde Cu repeziciune, pricinuind chiar dezastre.
Casele mai de curtind constrinte sunt de cäjämidä. Acestea, de obiceiu sunt
mai mari, de forme mai variate i mal durabile decat cele de lema sau de piatri.
Casele de piaträ sunt mal totdeauna neväruite, cele de lema mai rar, iar
cele de cäjärnidä aproape totdeauna väruite. Dupk ce sunt virtute, deseori 11 se
52

di culeare" (sunt väruite ea var, in care se pane o culoare oarecare, cara poste
fi. albasträ deschisil satt inchisä galbenä sau altfel).
Acoper is ul poate fi de pale, smdrill, tabla sau tigli
Acoperisul de sindrilä se intilneste in deosebi la munte si deal. Cel de paie,
mai rar, la ses. Ambele sunt ca versantele repezi, pentru ca ploala si se scurgi
repede. altfel paiele (mai malt decit sindrila) putrezesc.
Acoperisul de tiglä, este obisnua in multe par' ale Transilvaniei. Cel de
tablä. (de zinc), atunci cind se intilueste la sat, denoti influenta orasului. Cu tabli
se acopOr casele satelor de cimpie.
Se descrie, dupi aceea felurile in care se construesc casele. cliutindu-se
a se scoate in evidentä deosebuile dintre acestea Va trebui .stt stim dacâ cei ce
construesc casele stint deobicem meqteri profesioniqb" sau amatori, adici
*mil, care au furat" meserm. Primal caz prezintä un interes sociologic redus. Cel
de-al doilea caz e cu deosebire mteresant. Astfel, o importantä deosebitii, prezintO comparatia
intre numiírul celor ce mu parte la constructia casei (in cazul II) cu al celor ce au
construi-o, in cazul and acestia ar fi de meserie. Tot astfel, care sunt cei ai famihet
care mu parte la aceasta ,precum si ce functu indeplineste fiecare.
In fine, nu trebue si ne scape din vedere terminologia uneltelor de lucru
si a piírtilor din care e formatii construct's, precum In felul cum Romina asimileaza
termemi si expreside strime in legIturi ca constructia casei.
Dupii ce am notat toate aceste observatium asupra casei prop= zise, continuant
ca cercetärile in hnii largi, cam dupi, acelasi plan astmra celorlalte
pirti ale gospodiriei:
Curtea, gradina, pura (graolurile) cotetele.
Forma curtii 1).
Deseori, este interesanti, ea fund ca o rezultantä (dealtfel ca s'i chmensiunile
o chiar pozitia ei) a factordor cosmim (mai ales in regiunile mai putin
accidentate).
Alteori forma ei poate rezulta din functille ce le indeplineste. Astfel, in Sudul
Transilvaniei curtile pot fi patrate (caracteristice caselor-cetäti) si de alte forme, in
deosebi dreptunghiulare. Acestea din urnart, pot fi simple (la casele mici, vechi) si
dable. Curten dubli este despärtiti de un gard in doui pärti. cea din fata ure'
(parten dm fund), care indeplineste mai mult o functie economicä si can din fata
casei (parten in care dal, dud intr.' pe poarta din drum), in care functule par a se
intretese, in evidenti iesind cele de ordin social.
Desigur cii forma curta poate fi explicati si altfel, dupi imprejurtiri.
Na se poate stärui asupra dimensitualor exacte ale curtai. Din ace,st punct de
vedere impArtim curtile in mari, potrivite si mici, land pentru fiecare din aceste
categorii o suprafatä medie (de ex. in jaral a 1000 m pentru cele mari, 650 m.
pentru cele potrivite si 350 m. pentru cele mici).
1) In uncle pill ale vechiului regat, curtea este adesea cava vag, in sensul cli nu gtm uncle se termini
aceasta si incepe grAdma, aceasta fund la rindul ei un patee de pamint au cfiteva fire de ceapli sau
fasole presórate ici-colo. Se adaog& la aceasta faptul a rareon curtea e impreptuti. In Transilvania ea e
mu ingriptli e ingriditi.
53

Grddinile.
In stadia' lor trebue si se she mai întâi, ce fel sant, adici si le clasäm dup.
intrebuintare. Ele pot fi de zarzavat, fiori, porumb sau pomi
Dintre acestea unele sunt chiar in interiorul curtn, elide in afara lor (despartite
doar de gard), aga swat cele de porumb si mai rar de pomi. Intereseaz5.
mai malt primele. Trebue cunoscutä care este p o zit ia acestora in cadrul gospodiriei.
unele pot fi intre casi si drum (de flori), intre casa ci guri (de zarzavat),
san dincolo de sari (in fundul curtu, gridini de pomi san zarzavat) etc.
E buie si stim märimea acestor gräthni Vom proceda asemem ca la curte Le
vom impärti in:
M a r i, potrivite e i mici lufind suprafete medii pentra fiecare. La urmi
vom cäuta sä stabilim corelatu daci existä intre forma, pozitia dimensiunile
curtu si griduni tp. tare ace-stea tipurile de cas5. cirora ele apartm.
qura (grajdurile)
Dupri casa de locnit a omului, oca mai importanti parte a gospodinei sale
este casa de locuit a animalelor de mtmci (grajduri) gi de adipostit produsele muncii
sale I), precum gi a uneltelor pentra munca ogorului (sari, hambar etc ).
Se pare a can mai completä si ca pärtile mat bine ouindmte ci inchegate,
ag& fel incit formeadi o unitate, este gura transilvineani.
In studiul surd (grajdurilor) trebue si ne refer= mai intii la felul cum ea
este constittuti, adicrt dacä face corp comun ca casa sau nu (ca pe valea Somesului),
daci grajdul este o parte din totalitatea numiti sari (ca in tare Oltulin) sau aparte.
Cind cure este formatä din mai multe pirti trebue sA avem in vedere:
1) cite stint, 2) cum se numesc, 3) care este pozitia (aranjamentul) fiecirma in
cadrul unitith acest,eia si 4) dimensiumle medh ale fiecruma.
Vom ciuta sä scoatem in evidentä cazurile cele mat, obisnuite. Astfel, dupl
aranjament (punctul 3) vom vedan c5, smile se impart in 2 sau 3 categorii. unele
in care orduiea este: sop, grajd, aria surei, felderi; altele care prezintä aria gurei
intre douri grajduri laterale; altele ca dourt feldere despirtite de o arie a surei si
in fine o ultimii categorie de suri care inglobeazi pe toate cele in care aceste
pärti nu stint aranjate dupi o normi oarecare.
Se va observa astfel, ci intr'o mutate sociali oarecare se formeazi ctiteva
grupuri de suri, fiecare reprezentind cite o categorie, dupi fiecare din trisiturile
ariitate mai sus. Vom ciuta si facem, apoi, legAtura dintre diferite categorli privite
din cele 4 puncte de vedere. Vona observa, de ex., el smile compuse din 5 prirti au
dimensiumle totale mai mari decit cele alattute din trei, insi fiecare parte componenti
a prime' categord este de climensitmi mai mici dead a celeilalte.
Dupi aceea, considerim gura ea o totalitate si cercetim:
pozitia ei (ne servim de drtun, curte gi casi pentru a-i stabili acezaren; de
ex. in rind cu casa sau ea fata la drum etc ),
1) In regat, dupti cate stim, pnn graiduri" se inteleg atilt grajdul (grajdunle) propriu cat 4i
partes deseon agezati deasupra, unde se pastreazit hrana vitelor (orz, owls, etc.) Deobleem, hambarul este
aparte (nuu ales clad secant& sA fie de chmensmni nuu man).
54

dimensiunile totaie (lungunea, latunea gi inaltunea totalä. din care ale pereti/or
si acoperisulut in parte),
materialul de constructie (al fundamentului, dad. are, al peretilor si acoperisulm),
prectun si
felul in care se construesc surile.
Nu vom scapa mciodatä din vedere si stabilan corelatia intre fiecare dintre
categonile de sari printe din cite un punct de vedere deosebit si intre difentele pirti
ale gospodanei tp mai ales intre casa de locuit si celelalte pirti: casa si sura,
casa si curtea etc.
CoteVie
stint de importang ceva mai mica. Trebtie si' observam, mai intai, ce
fel sunt. tinele sunt pentru porci, altele pentru pasan, calm s. a. Fiecare din
acestea stint construite intr'un anumit fel, pentru a corespunde scopultu pentra care stint
destinate. In genere, se va canta si se descne dupä aceleasi criterii pe care le-am
armänt in studiul tuturor celorlalte subdivinum ale gospodäriei (pontia lor, daci
aceasta intereseaza, dimensituu, din ce stint construite lema, scanduri si foarte
rar caramin etc.).
Desigur, o gospodarie mai are si alte parti mai mici, insi fiecare ea importanta
sa. Dmtre acestea (fintanä, pivnitä, sopron, captor in curte, stupi s a) se vor nota
namai acelea care stmt in numar mai mare si care contnbue inteo misuri mai
mica la caracteristica loctuntd dintr'o regiune oarecare.
FORMULARUL
Pentru a ne da seama cat mai precis de situatia tipurilor de case dinteo
nnitate etnica, e bine sä intrebumgm, in masura in care o socotim necesar5., statistica.
Interpretarea ei ne ponte duce la rezultate interdsante, pe care nu le-am da
la iveala altfel.
Pentru aceasta e necesar un formular 1). Formularul tipardor de casi publicat
la Anexe este, pnn forte imprejurarilor, general, in sensul ca el ne di minim indicatai
pentru alcatturea ulna formular pentru o regnme oarecare. E si natural- pnn stadia'
tipurilor de case cantata si scoatem in evideng specificul locuintei din acea regiune.
Dar dacl am intrebuints acelas formular pentru once regame, insemneazi ca am
neglija tocmai caracterele distincte, adicl ceea ce e mai interesant.
Formular pentru studiul tipunlor de case pe regiuni, aceasta e o chestiune de viitor
na prea indepartat.
Dupa ce am arätat care este cea mai obisnuiti locumg, dap& forma, pontie,
dimensiuni media, precum si felul de curte, grading si sari (grajdun) dupl critenile
1) Completaren formularelor e o operatie month ink mai ales &And e fficuti de cineva strAin de
problem& e dec.' pe care nu-1 intereseazi direct, e plicbmtoare Ea cere atentie si conshinciomtate. Deasemeni
completaren formularului trebue sa fie Wilt& pentru un intreg sat sau remune de acenal persoanA. Aceasta
pentru cA sham &And e vorba de o apreciere (si aceasta in genere), s& fie untiale ta a aprenia. Inteun formular
oarecare era pus& intrebarea dim& locumta este Inimical sau nu. Desigur intrebarea este foarte lablIA.
Deasemem rAspunsul Unuia a se pare o locuinti ca fund higienici, altma nu Col putin, dacii col care completena
fin cato sgarcit sau darmc in aprecien, s& observfim aceasta ca o triisAtur& pentru toate rtmpunsunle.
55

arätate mai sus, ni se arata ciar cate tipuri de casä se deosebesc i cam se succed
aceste tipuri atilt ea vechime cat si ca nwnär de exemplare apartinätor fiecarui tip.
Stainlim astfel care este tipul dominant. Dupa aceea, cautam sa reconstituim (daca
se poate spune asa) partile componente ale fiecariu tip.
Vom observa, de ex., ca locuinta de tip I are caracteristici sura -compusi din
anumite par: si en o pozitie deosebitä de tu.a casei de tip II, cä locuintelor de carämidi,
care stint de dimensiuni mai mari cleat cele de lema (mai ales and acestea
sunt i vechi) le corespund §uri compuse din mai patine parti decat cele ale caselor
de lemn, insi fiecare din aceste pärti t deci gura intreagä este mai voluminoasa
decal, cealaltä s. a.
Daca pana aci n'am ficut cleat sä expunem cat mai fidel tipurde de case,
scum privim aceasta chestiune intr'un cadru mai intins Tipurile de case pun astfel
probleme de un interes deosebit, 'sr deslegarea acestora este in stransä legatura
ea rezultatele pe care ni le-a f unmet prima parte a lucrärii ca un caracter pur
informativ Aici intervine in mare misura judecata cercetatorului, care va cauta
exphce anumite chestium generale impuse de imprejuräri.
Astfel, putem aprecia (dupa anul constructim fleciirei case, notat in formular)
care este tipul de casá cel mat aechiti, cel mai non §t eventual intermediare. Deasemeui
se poate observa &arm tip apartme casa ce se construeste acum (deobicem
luau alteia) si de ce tip a fost casa dirftmata. De aici deducem spre ce tip se
indreaptä evolutia loctuntelor, fapt pe care vom cauta sä-1 exphcam.
Daca pasuri mai departe si consideram drept uuiitái (ca sá zicem asa) nu tipurile
de casä, ci toate aceste tipuri Waite° regnme oarecare, cautain a ne explica
dach aceste tipuri se incadreaza in spewficul regiunn ,daca ea alte
cuvinte ele sunt ca o expresie a acestin specific sau au suferit influente de =Tea,
de ande vin aceste influente si intrucat se resimt in crearea acestor
Repetam cele insirate papa aci constituesc namai indrumari pentra studiul
tapurilor de locuinte. Ele nu formeaza un calapod dela care derogand, lucrarea rezultatä
nu mai e bunä, ca atilt mai malt cu. cat accentul se pane pe specific, chestiune
despre care planul de lucru nu poate decal sä pomeneaseä si eventual sä arate cum
se ponte ajunge la cunoasterea i interpretaren
56
I. Petrescu-Burloiu

. PLAN PENTRU CERCETAREA CIRCULATIEI
In afara de hrana, imbracaminte ai locuinta, precum ai de alti factori
de important& diferita, unul dintre coi care aduc un aport insemnat
In stabilirea gradului de civilizatie a une unitati sociale, este circulatia.
Prin circulatie se inteleg:
Cdile de comunicatie;
Mijloacele de trawsport pi locomofiune;
Circula tia pro priu zisd.
Ea constitue un complex, ale carui elemente aunt influentate
direct sau indirect de anumiti factori, ce luereaz& atat de puternic,
ineat pot determina atett numarul, cat ai calitatea sau intensitatea
aeestor pári. Privita ea un tot, circulatia poarta de asemeni pecetea
ace1ora4i factori.
Cei mai importanti dintre ace$ia aunt coi cosmici, 'biologici
qi economici.
Cadrul cosmic determin& in primul rand caile de comunicatie
(numarul, precum ai starea lor) ai prin aceasta, felul, numarul
ealitatea mijloacelor de transport ai deplasare precum qi intensitatea
circulatiei.
Daca acest prim factor exercita o puternica influent& asupra
tuturor color trei ratnuri ale eirculatiei, in deosebi prin formele de
teren i constitutia solului, forta biologicului se resimte mai putin ai
mai partial. Astfel, influenta asupra cailor de comunicatie este slabil;
ea e ceva mai prenuntata asupra mijloacelor de transport qi mai ales
asupra
De o importanta tot atat de mare (daca nu o intrece) este elementul
economic. Acesta patrunde adanc, conditionand pana i structura
interioarit a partilor constitutive ale circulatiei.
Astfel, e natural ca drumurile dintr'o regiune sa depinda atilt
de situatia economic& generala, cat ai de aportu/ material pe care-I
aduc. Tot ap, mijloacele de transport aunt in strans& legatura cu
starea material& a. locuitorilor, iar eirculatia este conditionata de aceste
dour" la care se adauga, interesul economic adesea eel mai important
care cauzeaza deplasarea dela un loe la altul.
Tat& de ce in tot cursul lucrarii de fat& trebue sA avem in
vedero la fiece pas aceste aspecto ale problemei noastre.
Dela inceput trebue facutit aceasta remarca,: daca in alto domenii
57

se observg, o unitate in metoda de studiu, in al circulatiei aceasta
nu exist5..
Astfel, and ai intrat in gospodaria unui Wean poti lua pretioase
informatii cu privire la descrierea mijloacelor de transport, dar akestea
nu-ti pot ajuta prea mult la studiul drumurilor.
Dintre celo trei aspecte ale studiului circulatiei, aile de comunicatie
se cerceteaza mai intrti pe hartcl qi apoi la teren. Informatiiki
primite asupra lor completeaa, in oarecare mgsura si in felul in
care vom vedea, rezultatele la care am ajuns prin felul de coreetare
arAtat.
Descrierea mijloacelor de locomotiune se poate faa numai prin
observatie personala; informatiile asupra nomenclaturii însá, sunt neal:drat
necesare.
In fine, circulatia propriu zia este bine a fie cercetath prin
metoda statistia, singura care, in west caz, d& rezultate precise.
PLAN
Da sigur crt indrumärile generale date aci nu constituesc dogme. Abaterile
cind 'rant facute in spiritul acestor norme i pentru a scoate In evidentä specificul
unititn de studiat nu 'lama' ca nu constituesc greseh, ci sunt chrar necesare
Se pot stabili, totusi, o serie de reguli generale dupa care si se faci studml
cu conditia ca ele si fie adaptate satultu sau regtumi noastre, In ass
fel Watt caracteristica acestra umtati sa Iasi bine In evidenta.
In studiul circulatiei procedarn, mai intiu, analitic, exammand cele trei
aspecte ale ei, la urma procedgm sintetic privmd-o ca pe un tot si cautand a rezolva
problemele ce le pane.
Pentru cercetarea c ä ilor de comunicatie harta este asemenea
oglinzi, in care observam dinteodata care este situatia lor Chiar In hartile la scarli
mare (1 : 100 000, 1 : 50 000) miele drumuri mai ales cele nra pot sa nu figureze.
Este, bash, o lipsii nu prea mare pe care o putem indeparta prin pisirea la teren. Oricum,
harta ne arata f elul (sosele. nationale, judetene, vicinale etc ; cii ferate: normale,
Inguste s a.; apoi ciii maritime, aeriene etc ) i numirul (deramea) arterelor de
legatura intros diferitele
Prin acest stadia de birou am fault primal pas spre cunoasterea problemei.
Urmeazi deplasarea la teren, mide verificam cele constatate pe harti i ne
dam in plus seama de f elul cam s u nt Intretinute o deci intra cat
satisfac trebuintele arculatiei.
Informathle locuitorilor servesc la laniurirea pe cat posibil a ist or i c ului
dr um nrilo r, pentru care vom intrebuinte (dacä avem) härti vechi.
La cunoasterea mijloacelor de transport si locomotiune se
ajunge printeo amanuntiti descriere a lor. Pentru aceasta le impirtim, mai inta;
In dour& categorn: cele ce servesc pentru deplasare (1 prea putin pentru transport:
calul, trisura etc ) si cele pentru transport (carul, caruta, sania, roaba s. a.).
58

In cadral fiecä.reia, din
mai obismute i apoi pe cele
nomenclaturh partilor ce comp
se intalnese vehicule moderne: automobilul,
le descriera mai intai pe cele
amar mai redus, insistand
a. La urmä cercetam in ce
bicicleta s. s., considerandu-le
asupra
m'asura
ca pe
niste reprezentanti ai civihzatiei orasenesti ce pätrimde in medid rural.
Cautäm, apoi, a stabili puncte principale in evolutia acestor mijloace de
transport, scotand in evidenta ce pärti au reahzat i intra cal un progres
Trebue aratat in ce mimar se gäsese fiecare d'are acestea (cate care, cate
cärute) i stabilitä proportia dmtre ele. La fel, trebue notad', cahtatea materialelor
din care sunt constnute si felul in c,are sunt adaptate la annmite situatu (carul de
carat fan, eel pentru lemne din padure s. a).
In fine, in cazul regiumlor eu forme de rehef variate, cautam sa vedem
daca acelasi element se conformeaza meduiliu diferit (de ex. &gruta de ses obismutA
tp cartita de munte, de dimensiuni miei i mai ales ingusta, pentru a patea fi
dusä si pe poteci de munte).
Circulatia pro priu ziscr
Ea reflecta gradul de v it alitat e ce p ulseaz ä inteo regiune ca armare a
relatu/or chntre sate. De aceea, ceca ce trebue cercetat, in primal ránd, este inte nsitatea
cir cula0ei.
Pentru canoasterea intensititu circulatiei intr'o regiune in care punctul principal
il formeazä un sat (de ex circulatia in cadrul monografiei unui sat) trebue sä
avem in vedere.
Deplasirile de/a o la satul ce ne intereseazä si
Tranzitul prin acest sat.
De regula., tranzitul oferä un procent redus in studiul cantitativ al circulatiei.
Totusi importanta lui este destul de mare, intru etlt adesea e determinat de schimbal
de produse ale unor regituu geografice deosebite (daca satul este asezat la deal,
se fac schimbun intre produseie regmnii muntoase z ale celei de campe).
Depfasarile pot fi:
Unele de toate nicle, impuse de motive difente si fäcute pe distante variabile.
Altele la anumite date, pentru cauze mai mult san mai putin definite si
pe anumite distante (targuri)
Pentru cunoasterea primului fel de deplasäri este necesarä o observatie atenta
de mai multe zile, ce poate fi ramita de un singar ins.
Celalalt fel impune cercetarea cuculatiei numai in anumite
In ambele cazun se procedeaza statistic, completand, pentru fiecare cartita
sau ear, formularul reprodus la Anexe. La urmä se vor totahza rezultatele si se vor trago
conclunile impuse de ele
Pentra deplasärile intiimplatoare se va observa ca ele se fac la
orasul apropiat (pentru vanzän, cumpäräturi si &verse alte treburi), in alte sate,
precum si la ogoare. In pnmele dona cazan i se merge cu caruta, distantele fiind
mai mari 1i uneori transportindu-se unele obiecte la sau dela oras; in eel de-al
59

trenca Ittranii merg pe jos gi mai rar ea cartita (atunci cand au de dus multe de
muna mai grele: plugul g. a.). Cand se duc, transporta cu ei lucruri de vfinzare
(porumb, lana, porci) san unelte de lucru i hrana rece. Cand se intorc, vin cu
obiecte cumparate dela oras sau cu carul ea fan, canepa g. a. dela camp.
In cazul deplasirilor periodice (targuri) lucrurile sunt mai clare. Sätenh se duc
de obicem Cu comal cand au de vandut lemne, porci sau alte produse mai
volummoase §1 de greutate mal mare sau ca cartita °lid au de vanzare obiecte mal
miel mai ales ci distante de parcars poate fi mare. Destinatia este aproape aceeagi
pentru tott. De asemeni, Cu oarecare aproximatie se poate sti ce anume obiecte transporta
(la (lacere).
In fine, este neceser si se arate care sunt t â rgurile ce se tin in reginne in
unui an, unde se fin, daca sunt pentru comertul cu anumite produse ex.
(targ de vite) sau ea Mente altele (cereale, zarzavaturi, articole de imbracaminte
g. a.), precunt gi care sunt acelea la care se due in mai mare mimar loeuitorii
unui sat.
Sunt unele sate in care loctutorit comunelor invecinate se duc pentru a cumpira
anumite materiale (ce se vand acolo in mod permanent, nu temporar ca la
targtiri) sau pentru anunute trebtunte ce nu pot fi satisfácute in sat la ei (ex. sä
cumpere var, lemne de constructie sau la pituä g. a.).
In fine, trebue acordati o oarecare atentie circulatiei in interiorul satului.
FORMULARUL
Nici calle de comunicatie i nici mijloacele de transport gt deplasare nti se
pot studia dupii formular. Cercetarea circulatiei Il impune insa.
In formular se pot adaug,a i alte intrebari pe care cel ce chestioneazii le crede
necesare pentru a-1 adapta imprejurarilor. Degi intrebirile din formularul nostru sunt
patine, totalizarea rezultatelor pune probleme variate gi de Jnteres deosebit.
Pentru a aves un rezultat cat mai corect, in zata de targ sau atunci calad
se crede necesaril siivargirea anchetei, se plaseaza cate unul san doi cercetatori la fiecare
intrare in sat. Fiecare om sau cartita este °pila, lar cirutagului i se pun numai
intrebarile la care nu poate raspunde anchetatorul singar pm simple observare, aga
fel ineat siteanul sA intarzie cat mai putm din drama' sä.u. Anclietatorul trebue sa
fie plasat la local día mai inainte de a incepe perindarea carutelor gi sA plece dupa
ce crede ei nu mai trec altele.
La urniii procedan' sintetic, considerand circulatia drept o tuutate i rezolvand
problemele ce ea le pune, semnalate de cereetator inca din cursul prunei pArti.
Se are in vedere, in srecial, in f 1 uen ta ce o exercitl ammute fenomene de
geografte tunani i sociologie asupra
60
I. Petrescu-Burloiw

c. PLAN PENTRU CERCETARILE ETNOBOTANICE
Rolul plantelor in vieata satelor noastre e insemnat nu numai
prin faptul ea, ele intra in cadrul preocuparilor zilnice ale omului dela
tara si cultivarea lor constitue ocupatia lui de toate zilele, ci si prin intrebuintarea
lor in medicina populara, in numeroase practici magice
sau in vopsitul cu buruieni. lata de ce si la noi se desprinde tot
mai mult din cadrele Botanicei, acest ram al stiintei, Etnobotanica,
In sfera preocuparilor careia intra credintele si practicile in leg-Mull
ca lumea plantelor".
Sateanul nostru, cu privirile mereu indreptate spre glia izvor
de belsug, spre covorul bogat al fanatelor sau spre padurile imense
seculare, este un iscusit cunoscator al plantelor. Nimic nu i-a scapat
spiritului dim de observatie in ceea ce priveste lurnea plantelor. Intovarasirea
lor si anumite medii si caractere ale plantelor Bunt bine
cunoscute. Dar aunt cunoscute proprietatile lor si mai ales valoarea
lor medicinala. Practicile cu buruieni sunt numeroase in satele romanesti.
Unele aunt droguri, allele servesc la colorat, unele aunt scut protector
contra fortelor naturii, spiritelor rele, iar de unele se baga
sperantele realizarii anumitor dorinti. In jurul unora s'a creat o adevarata
atmosfera de mit, evocand timpurile intunecate ale trecutului.
Sunt fericite inteo privinta neamurile la care, prin spiritul sanatos al
traditionalismului, s'au pastrat atatea credinte ca la noi. E o necesitate
adunarea lor mai ales atunci and lumea care a trait sub vraja
miturilor lor, care a crezut &lane in ele, e din ce in ce mai rant
Credintele asupra puterilor magice izvorite din strafunduri sufletesti
vor lua drumul uitaxii, al alungarii din mit. Nu se va renunta ins& la
intrebuintarile lor medicinale, lucruri care s'au pastrat peste tot.
Avem date pretioase adunate din satele romanesti, totusi insuficiente,
datorita bogatiei imense de material. Adunarea lor se impune
mai ales acum, cand privirea ni se indreapta spre satul romiinesc.
64

In eandurile ce urmeaza vom cauta sa schitAm capitolele principale
ale acestui domeniu de cercetAri.
TERMIN4LOGIA BOTANIC& POPULAR&
Adunarea minutioasa a numirilor populare ale plantelor este
primul lucru care se impune in cadrul cercetArilor etnobotanice. Nu.
mele plantelor nu-i acela0 0 adeseori variaza dela regiune la regiune.
De ex. poporul nu nume0e Atropa belladonna peste tot MAtragunfi.
In unele regiuni ii spun larba codrului" (jud. Odorhei), in regiunea
Brasovului ii spun Doamna codrului", in regiunea Ia01or Cinstitcr
§i impeirdteascr, in alte pArti lmpdräteasa buruienilor" q. a.
Semnalarea numirilor nu-i valoroasA numai intru dtt axestea
nu au fost cunoscute. Se cere §i adunarea numirilor comune, cunoscute,
pentru fixarea ariei lor pe intinsul plaiurilor romanesti.
&genii din diferitele regiuni ale tArii cunosc sub acela0 nume
adeseori alte si alte plante, care prezinta ace1ea0 caractere. IarbA
grasa, de ex., nu este numai Sedum maximum Suter, care are frunzele
cArnoase, ci 0 Portulaca oleracea L. qi Sempervivim tectorum L.,
care prezinta aceea0 insuOre. IatA de ce trebue precizata bine specia
pentru care este datA, numirea, ca BA nu introducem in stiintA numiri
care nu corespund realitAtii. Alteori asemanAri vagi au dat loe la
aceeasi numire, de ex. sub numele de Sburcitoare" nu sunt cunoscute
numai speciile de Epilobium, ale chror seminte sboarA ca ajutorul
pufului ce-1 au, ci gi Lythrinum salicaria L., ale cArui semi* nu mai
prezing acest caracter qi nu e dec'at o vagA asemAnare intro aceste
plante prin habitusul lor si culoarea florilor Am intAlnit acest nume
la Nereju, jud. Putna, dat la Sysimbrium strictissimum L., Cu o 0
mai vaga. asemAnare cu prima, redusA la habitusul plantei gi la
forma frunzelor. La inceput am crezut cfi e la mijloc o confuzie, dar
femeia, care mi-a spus-o, mi-a adus-o din grAdina, cAci plantase acolo
ca sa o aibA la indemânA.
La fixarea terminologiei botanice se cere in primul rând prezentarea
plantei de catre informatori. Nu ne vom adresa niciodaa
acestora: cunosti planta cutare sau catare, pentrucA raspunz'and chiar
afirmativ, se vor pierde formele dialectale, lucruri pretioase din punct
de vedere lingvistic. Vom cAuta o cat mai exacta transcriere a pronuntArii
0 dacA e mvoie, vom apela la specialigti.
62

Nu vom prezenta niciodata satenilor plante uscate sau presate,
caci aunt greu de recunoscut. Pentru fixarea terminologiei generale
asupra tuturor plantelor cunoscute inteo regiune sau :lute° comuna
se cer neaparat excursii indelungate cu coi care au reputatia de buni
cunoscatori ale lor. Cu at vor fi luati mai multi informatori, cu atat
datelo sunt mai numeroase gi mai exacts. Mi s'a intámplat de multe
ori ca in urma discutiilor dintre informatori sa ajung la stabilirea
exacta a numirilor. Odata, la Nereju, o informatoare gasind Ononis
spinosa mi-a spus: la asta-i zicem Tigance. Alta insa, uitându-se mai
cu de-amanuntul la planta, mi-a spus: nu, nu-i Tigancei, ästa-i Bobul
coasei, cä are spini, Tiganca n'are spine'. Tiganca era Ononis hircina,
care pentru una era acelagi lucru, degi erau doua specii.
Pentru fixarea terminologiei plantelor intrebuintate fie In medicina
populara, fie pentru vopsit, fie pentru diferite practici magice,
se poate cere informatorilor sa le adune, ele fiind uneori mai putine.
La multo ins& vor renunta, dat fiind departarea la care cresc unele
de altele. La Clopotiva, in Tara Hategului, am rugat pe Sánziana
Uginari, o buna cunoscatoare a plantelor, sa villa sa-mi arate plantele
pe care le cunoagte gi le gtie ca, stint bune la ceva. Mi-a raspums:i
ce crezi cA mimar aga mere asta, cri, doarg, nu creso testa la un loo, miele
creso pe lanai, altele la deal, pe fAnat,,, altele In padure, on sus pe munte".
Atunci &And le cerem sh ni le adune, trebuesc date indrumari pentru a
se aduce plante viguroase, deplin desvoltate, nu numai anumite parti
intrebuintate.
Odata cu fixarea terminologiei se poate ajunge gi la originea ei,
atunci cánd este bazata pe anumite caractere ale plantei: Uite, Domnule,
asta-i larbd impufcate, mi-a spus la Nereju o baba, arAtându-mi
Hypochaeris maculata. Intreband-o de ce-i spun aya, mi-a raspuns:
Uite D-ta bine la frunzele ei, nu vezi petele de slinge?" Banuiam acest
lucru, pentruca planta are pe frunzo pete brunii, totugi se corea o
confirmare. Pierduse ins& firul legendei care de sigur se lega de ea.
Intr'un sat, intreband o baba de ce-i spune la Polygala Amärealr,
mi-a raspuns: Gustä D-ta §i vezi cum if".
Multe numiri stint expresia intrebuintarii medicinale a plantelor,
ca buruiana de buba. de dalac etc. Acestea inglobeaza mai ales plantele
comune gi la indicarea lor se baga de anumite locuri unde cresc.
Adunánd material, de multe ori so intámpla ca femeile sa se adreseze
informatoarei: da buruianä de aia, de buba ?.a., ce crefte pe längd
garduri g. a., adusu-i-ai la Domnu?" Chiar atunci &And sunt probe evi-
63

dento pentru astfel de numiri, nu trebue omisa intrebarea oare de
ce i-o fi spundnd afa?"
Satenii care au venit in contact des cu orapil sau coi care
pleaca pentru diferite munci in alte parti, raspandesc numiri i invata
altele noi. Inteo ancheta facuta la Nereju, jud. Putna, am aflat
satenit spun la doult plante Sundtoare". Prima qi adevarata Suni'ztoare"
la Nereju era Alectorolophus major Rchb., care 0-a primit
numele dela sunetele ce le produce c5nd fructele-i sunt coapte. Cdnd
incept a suna, trebue sâ inceapd cositul", spun batrânii. Unii locultori
mai spuneau Sundtoare" 0 la Hypericum perforatum, la care femeile
in etate qi mai ales cele din catunele mai indepartate le spuneau
Lemnie". Se vor urmari i aceste fapte. De ce s'a adoptat numirea
noua §i de unde a fost imprumutata. In sate vine lume qi 'Imam)
acolo pentru totdeauna, jata de ce trebue urmarite qi contributiile
acestora la schimbarea terminologiei. Ar fi interesant de urmarit aceasta
In satele de coloni0i unde s'ar putea BA se fi schimbat mult terminologia
acestora sau sa se fi adoptat practici noi.
S'au raspfindit prin sate broquri nu numai cu descfintece, ci
cu plante medicinale, iata de ce se cere intrebarea informatorilor asupra
originii cuno0intelor lor.
Numai numirile confirmate de mai multe persoane aunt valabile
trebue sa le caut5,m confirmarea, caci s'ar putea ca informatorii,
in speranta unei recompense materialer sa spuna, neadevaruri.
Nu-i suficienta numai o adunare minutioasa a numirilor populare,
ci este absolut necesara o ,determinare qtiintifica a plantelor. Evident,
In caz de necunoaqtere a lor, se va recurge la speciali0i. Nu prezinta
nici o valoare nici terminologia populara qi nici intrebuintarile, ori de
ce natura vor fi ele, fail aceasta determinare.
CUM PRIVE?TE POPORUL LUMEA PLANTELOR
Urmarind aceasta problema, dam de credit* extrem de interesante
i pretioase. Fiecare element component al lumii vegetal°, du/A
credintelo poporului, 10 are rostul salt, atAt doar ca oamenii n'au ajuns
sa-1 cunoasca. Toatei floarea cdmpului, cine o poate culege Find* in
Rusalii, pe nemtincate, isi are rostul ei", spunea o femeie din Cetea,
jud. Alba, qi o spun babele aproape din toate satele române0i. Jata
de ce atunci când incercarile cu diferit,e buruieni au ramas infructuoase la
vindecarea anumitor boli, aduna tot felul de frunze Cu ele îi fac
64

olnavului baie, nadajduind c5, va gisi poate inteuna leacul. De sigur
nu ajung E3á le adune pe toate ei iau mai ales pe cele cunoscute pentru
anumite boli, lar atunci cand nu au plante la indemânk se recurge la
flori de fin".
Se crede c& aunt anumite mijloace magice pentru ca al ajungi la
cunoaeterea lor. Iat6, ce spunea Sofia Nistor din arrt, jud. NAgud:
cine o vedea verpe alb, sl-1 omoare dinteo dati, spunea tata, si si-1
minince uscat. Atunci titi buruiana spune: pi mine nu mil cilca, ci-s de
cela leac, pe mine nit mi alai, ci-s de cela leac".
Iatii deci planul superior pe care este ridicatfi ei lumea plantelor.
Inteo discutie, dl. Teodor (4E31, director, Tarda, mi-a spus c5, in comuna
Rhchieel, jud. Alba, ei acuma spun batrânii ca un strAmoe al D-sale
cunoetea glasul florilor", marturisind ins/ babei a aude florile vorbind,
nu le-a mai auzit.
Plantele aunt trecute in general de sateni intro creatiunile
primare. Intrebtlndu-i pe sateni oare cum a aparut atata lume de ierburi
ei buruieni, vor raspunde peste tot: Dumnezeu le-o fdcut pe toate".
Totuei unele se crede cit au aparut ulterior, in urma unor imprejurari
fericite in legAturà ca vieata sfintilor sau a Mantuitorului.
Busmocul, spunea Elena Sighencea din Bolts, jud. Sibiu, a crescut
pe cruce,a Domnultd. Christos. Cruces, pe care a fost ristigmt Domnul o
cizut si cu vremea o acoperit-o pimintul. Pe ea o crescut Busuiocul, semn,
qi mergind pe acolo impiratul Constantin cu. Elena, au snntit un mirog
frtimos adus de-o boare. S'o dus inteacolo si o gisit Bustuocul. 0 smuls
citeva fire si ducä si in gricima lor ci tare mirosea frumos si smulgindu-1,
au gisit cruces la ridicina lui. De aceea ramurile lui cresc in cruce".
Aparitia altora este pus5, in legiiturá cu anumite evenimente
fericite sau nefericite. Iat6 ce cred Romtunii bängteni despre Pochivnic
(Asarum europaeum L.):
Popilnica a omorit pe Aluna, nasa ei, si pentru aceea e si afurisiti a creste
tot pe sub elan si meniti si cilireasci alunul pe ea"1).
Nu s'ar putea preconiza o metodà pentru a se junge /a aceste
date. Ele se ineira in toate genurile literaturii populare. In basme se
dau eroilor puteri miraculoase prin buruieni. Fortele tainice ale spiritelor
rele s'au pierdut prin ele.
Thiele au pierdut Avrimeasca t¡i Crestineasca (Ajuga Laxmanii Beneth ) si
cu ele si-au pierdut puterea in lume. Si scum piing deasupra lor",
spunea Ioana Stoienoaie, din Nereju, jud. Putna.
In poezii se plânge uneori durerea aducatoare de moarte a indtigostitilor
ei rasarirea unor plante la capul mortilor. In colinde apar
1) S. Mangiuca : De Insemndlatoo botanical romdnesli. Familia 1874, No. 47 palr. 562
65

inecuvantari aduse unor plante sau blestemul asupra altora le-a adus
caractere respingatoare, mirosuri neplacute, spini i altele.
Diferitele insuqiri ce ies din comun 0-au primit adesea interpretarea
lor, iata de ce trebue urmarite i acestea. Astfel tremurul
frunzelor de plop este atribuit unui blestem al Maicii Domnului, care
fugind din Ierusalim spre Vicleim a voit sa se odihneasca la umbra
lui, dar nu era racoroasa din cauza frunzelor care se tot clatinau.
lata co se spune in colinda Drumarilor:
66
Plop neogoit De boare, de soare
Fi-mi-ai pedepsit Noaptea pe ricoare
Si nu fi rodit desi fälos
13atii viint, nu bag. Tu n'aduci folos 1).
Frunza ti se cleat
Nu numai interpretarea fenomenelor este interesanta, ci i concluziilo
co se desprind din ele. Fact" plopului i-a atras aceasta
pedeapsa vemica, de a nu i se mai opri frunzele.
Legandu-ne de increderea sau adoratia mare ce o au pentru unele,
do anumite caractere ce le prezinta, se poate da de firul legendelor
legato de aparitia unor plante. Intr'un popas pe o pajiqte cu cimbrul
ciobanului (Thymus), am intrebat o informatoare: da oare dsta
nurnai pe aid erefte" qi mi-a raspuns:
Este, Domnule, peste tot, este si la monte, iarbä binecuvantati. Se zice
c5. atunci and amble Dumnezeu ea Sf. Petra pe piimiint, au hodinit
scos din straitä. st-o mâncat. Din miezii de pttine ce-o rrtmas o iesit
cimbru".
PUTERILE DIAGICE ATRIBUITE DE POPOR PLANTELOR
Dintro numeroasele spirite role care populau universul in mentalitatea
primitivului, s'au mai pastrat credinte in unele, scut protector
in contra lor gasindu-se tot in lumea plantelor.
Plantele sunt protectoare contra strigoilor care pandesc belragul
la tot pasul qi de aceea se pun la diferite sarbatori in toate partile
gospodariei i chiar in camp. Ii alunga dupa credintele satenilor,
rugul, leu§teanul §1.
Altele sunt socotite protectoare contra ielelor qi purtarea tor
te fereqte de napasta acestora. Smeii, dupa credintele locuitorilor
1) A. Marmescu Colge(ie de colindo

din Muntii Apuseni, au fost alungati in lama° lor tainice subpAmAntene,
tot de buruieni. Hodoleanul (Valeriana officinalis L.), Leuvteanul
(Levisticum officinale L.), Iarba creatA (Mentha crispa L.) v. a.
sunt plantele protectoare contra lor.
Puterile prevestitoare atribuite de popor plantelor sunt destul
de numeroase, iatA de ce trebue urinal-it° vi acestea. Unele prevestesc
rodul cAmpului. Fericean Nicolae, din Poienile de Jos, spunea cl
este vi cArindariu pAmAntului (Orobanche), care, ava cum calendarul
spun() pentru sAteni mersul vremii, spune rodul din acel an.
Prevestirea mortii in cele mai multe sate din CAmpia Transilvaniei
o fac cununile de SAnziene (Galium verum L.), care, in ajunul
Seinzienelor" (Navterea Sf. loan BotezAtorul) Bunt aruncate pe casA
pentru fiecare membru al lamiliei. A cAruia cade jos de pe casa e semn
cA va muri in acel an. Cate alte prevestiri se cautA in lumea plantelor.
Natura prin fortele ei impresioneazA adAnc pe sAteni, iatA de ce
sunt trecute unele plante protectoare contra lor. 0 bArnA de teja se
pune la case in Poienile de Jos, jud. Bihor, ca sA, le fereascl de trAznet.
In multe sate ramurile de teja se pun pe foe in timpul furtunilor,
sd se räzbune vremea". De altfel intro sArbatori teiul ivi are dumineca
lui. Aceasta este la Nereju Dumineca Rusaliilor, cAnd ramurile
lui se pun pe la porti vi le due femeile la bisericA, sA ingenunche
preotul pe ele. Femeile le iau apoi vi le duc de leac.
Altele se credo ca feresc de boli, purtAndu-le sau incingAndu-te
ca ele.
Pentru rezolvarea unor probleme din domeniul vietii sufletevti
se recurge adeseori la plante. IatA de ce unele plante se poartA la
horA do cAtre fete, sA fie jucate. Altele le poartA sA fie plAcute sau
sA le aducA, mAritivul ori BA cimenteze dragostea, ferind-o de duvmani.
Altele aduc uritul intregii colectivitAti vi sunt unele buruieni cunoscuto
pentru urit". Altele Bunt protectoare a linivtii vietii conjugal°.
DrAgostita (5edum maximum Suter) vi-o pun tinerii cAsAtoriti la
DrAguv, jud. FAgArav in grAdink IA nu le strice duvmanii casa.
CirculA adeseori prin sate povevti despre acestea vi adeseori neintelogerile
familiare sau legAturile intro anumite persoane aunt puse in
legAturg cu diferite practici ca buruieni.
IatA de ce nu trebue sA trecem cu vedzrea numeroasele credit*
de acest gen in leghturA cu lumea plantelor.
Nu intereseazA numai credintele ca atare, ci tot ava de mutt ne
intereseazA culegerea. Adeseori se face dupA un anumit ritual care
67

trebue urmarit Cu mare atentie. Voi schita principalele puncte ce se
puu in legatura ca culegerea acestor plante.
Cine se crede ci-i bine si le culeagi, ca sä fie eficace? Le poate culege
oricine, sau numai anumite persoane?
De ande se aduce planta? Se culege din once loc unde cre§te, san se cer
anumite conditium, de a fi un loe fent, departe de sat, si nu se audi strigitia
anamitor animale etc ?
Cind se culege planta? Se culege In anumite =le sau se poate culege oriciind?
Ciind pleacä la calesul el, climmeata, seara san a m d? Mud se duc la culesul ei,
se cer anumite restrictium, ca post 11; a sau pe drum, de a nu vorbi san sr'
Ingâne anumite formule magice sau rugicinni, de a nu se uita Indirilt, de a se
reintoarce pe alt drum? La culesul plantei ce obiecte se jan? Se due daruri, ca
bam, pâme, sare a.a.? De ce se due acestea.?
Se va urmin spot culegerea i modal de intrebumtare a plantel. Ce ar aduce,
digits* credintkle sitemlor, nerespectarea ritualului?
Sant anumite practici generale cu burmeni in sate, cum stint acelea cu leugteanul
contra strigoilor sau cu rugul § a. Trebue urmirite i acestea. Umide, cind
0 de ce se pun plantele?
Nu trebue sa asaltara cu intrebari asupra acestor credinte pe
informator, deoarece nu se destainuesc uvor. i mai ales nu se destainuesc
uvor buruienile vi practicile magice in legatura ca vieata sentimentala.
Sunt ultimele informatii ce trebue cerute informatorilor,
atunci cand le-am cavtigat pe deplin increderea. Nu se destainuesc
multo vi din cauza lumii satelor, care nu priveoti cu ochi buni pe c,ei
caro se °cup& cu astfel de practici, spunandu-se ca sunt lucruri
necurate.
PRACTICILE MEDICINALE CU BURUIENI
Intrebuintarile medicinale ale plantelor aunt numeroase peste
tot in satele romanevti. In lipsa medicilor, mai ales in satele izolate
din munti, babele au ramas pana astazi cu indeletnicirile lor medicinale.
Observatiile s'au indreptat nu numai asupra elenaentelor floristico
comune, ci i asupra elementelor mai rare sau cele cu statiuni
indepartate de avezarile omenevti permanente. In popasuri temporare,
insa de milenii, taranul vi-a indreptat privirile vi asup.ra elementelor
floristice ale padurilor intinse vi a fanatelor vi pavunilor bogate din
regiunile alpine. 0 multime de elemento de acestea au o larga introbuintare
in medicina populara.
Plantele nu aunt intrebuintate numai pentru diferite boh la
oameni, ci i pentru animale, iata de co se impun aceste doua grupari.
68

De o parte practici cu buruieni in medicina urnanA si praztici cu buruieni
in medicina veterinarit.
In afar& de intrebuinthrile medicinale, plantele au avut in trecut
si un rol de cosmetice. Pe acestea le mai stiu babele si mai spun ci
In tinerete se spälau cu buruieni, ca sit se fa,c& frumoase, sit fie
plAcute. Multe plante se culeg pentru cresterea pgrului. In comuna RAchisel,
jud. Alba, la SAntoader se duc fetele, cu pain° i sare, si culeg
pochivnic si ieder& strigänd:
Toadere, Sitntoadere adus pt i ai
Ti-am adus pitä i sare Sä-mi faci coada ca la cal.
Sg-mi faci coada cit de mare
Alteori se iau diferite rAdAcini care, iritänd fata, produc inrosirea.
Locul acestor cosmetic° ins& 1-au luat produsele imprumutate
dela eras.
Pentru adunarea materialului ne vom adresa babelor care in
multe pArti in locul medicului. Sittenii le stiu i te indrumeazA la ele.
Problema dificilà este cAstigarea increderii. Le aduc la unele multe
neplAceri aceste practici medicinale clandestine, WA de ce adresAndu-te
lor, de multe ori nu vor s& spun& ceca ce stiu. Odatit cAstigat&
increderea, firul povestilor incepe sit se destrame si spun nu numai
retetele pe care le stiu, ci-ti dau si cazuri concrete de vindecare a
unor pacienti care au fAcut apel si la serviciile medicului. Sunt foarte
interesante de urn:161.ft i semnalat west° cazuri.
Trebuesc evitati informatorii care au venit in contact prea des
cu orasul si mai ales cei care au servit la vreun spital sau dispensat
atunci dud cautAm a& stabilim practicile vechf medicinal° babesti.
Prin acestia ins& au putut trece anumite practici din medicina oficinal&
In medicina populara. E interesant de urmArit eventuala influent& a
acestora asupra color vechi, mai ales atunci cAnd s'au erijat in medici
sAtesti clandestini. La noi ins& aproape peste tot putine lucruri au
trecut sitteni din medicina oficinall.
Informatorii cei mai pretiosi stunt batränii care n'au trecut
prin scoli si nu mum practicile cu buruieni rAspAndite prin diferite
brosuri in satele noastre. Intr'un sat, o baba, dup& ce mi-a ar&tat
citeva buruieni pe care le cunostea, mi-a spus: nu-i acascl gineremieu,
spuncl el ¿in carte elite-8" 9i mi-a adus, sA vAd, convingind-o
cA stiu si eu ceti, o brosurA. Luandu-se dupli astfel de brosurii
ajung sA intrebuinteze alte plante, ele avAnd ins& terminologia &AA
fa brosuri.
69

Pentru adunarea materialului e bine in primul rand si cerem
informatorilor si ne adune sau si ne arate ei planicie pe care le
stiu si le intrebuintcazi. Deoarece s'ar putea si, nu se giseasci in
acel timp sau si nu le recunoasch in covorul des al plantelor din vara,
e bine si, le cerem si pa cele caro eventual le au strinse pentru folosintii
peste an, 'cici babele, grijulii cum sunt, le aduna pe toate la
timpul lor.
In afari de numele plantei, trebue si se dea o deosebith importanti
intrebuintirii ei.
Ce pärti se intrebuinteazg, florile, frunzele, ildlicina? Se foloseste crud5.,
uscatii sau in decoct, ceai, cataplasme, bäi s a? Cum se preparii pentrti folosintä.
Se foloseste imprennil en alte buruieni sau se amestecá cu alte substa4e. Ce
cantitiiti se tau si and se iau preparatele, dimineate, 1a amiazi, seara? Se va
urmrtri claci in afarit de plante sunt in uz st alte muloace, ca masagu, formule
magice sau desciintece s a., tratamentul unor boli fund foarte complex. In ctirsul
tratamentului se recomandä un annmit regim alimentar sau alte restrictium? Plantele
au intrebutqliri diverse, pentru mal multe boli, iatii de ce, pentru a nu
reveas de multe ori asupra lor, e recomandabili entunerarea lor in ordmea alfabeticii
a numirilor, dindu-se toate intrebuintgrile si credmtele in leeáturi cu ele.
Fixarea terminologiei medicale e foarte necesari si va trebui
si apelim la concursul medicilor din regiunea respectivi pentru a da
si corespondentul stiintific. Firi aceastä colaborare nu se poate ajunge
la rezultate reale. Publicatiile medicilor in acest domeniu de cele mai
multo ori lasi de dorit in ce priveste terminologia botanici si invers,,
ale naturalistilor dau numai cu aproximatie terminologia oficinala a
bolilor. Do aceste dificultiti m'am izbit in numeroasele cercetäri la
teren si numai rareori nu am ajuns la stabilirea terminologiei cu concursul
medicilor din regiunile cutreerate. De altfel si terminologia
popular& uneori e proa vagi, cuprinzind adeseori mai multe afectiuni.
Cunoasterea intrebuintärilor e utili si stiintei si prin experimentiri
valoarea multora ar putea fi un aport pretios. Studierea intrebuintirilor
coraparativ, cand acestea vor fi pe deplin cunoscute, e
tot ce poate fi mai interesant. Inceputurile in aceasti directie se datoresc
Institutului de Istoria Medicinei-Cluj, sub conducerea D-lui Prof.
Valeriu Bologa.
Culegerea plantelor medicinale ca si a color intrebuintate pentru
diferite vriji este deasemenea interesanti. Se va urmiri in primul
rind cine 'le culege.
Adeseori culegerea si prepararea unor plante le revin copiilor.
70

Se va urmari de ce. Albeori bolnavul se duce gi dad, o cunoa0e 0-o
sapa 0 0-o pregateqte, fiind la mijloc 0 o autosugestionare ed
numai ara-i de leac". Pe langa eficacitatea uneori incontestabila a unor
droguri vegetale, se face uz de psihoterapie, metoda introdush qi in
tiinta. De cele mai multe ori insa, le culeg babele. Culegerea lor
este legata de multe ori de anumite zile ale saptamanii. Unele se culeg
miercurea, vinerea . a. Alteori plantele se culeg numai in anumite
zile ale anului, dupa un anumit ritual, crezandu-se ca numai pana
atunci sunt bune de leac. S'ar putea sa fie in legatura, cu procesele
fiziologice, iar poporul spune ca de atunci inainte li se iau puterile.
Pentru o cat mai buna clasare a materialului credem necesara
In primul rand o enumerare a bolilor pentru care se cunosc §ii se intrebuinteaza
buruieni, indicand totodata, qi butuienile recomandate pentru
vindecarea lor. Dupa aceasta ar urma o enumerare in ordine alfabetica
a plantelor °i intrebuintarilor lor. Se va insista asupra tuturor
problemelor amintite mai sus, atat in ce priveqte intrebuintarile, cat
qi culegerea 0 credintele in legatura cu ele.
Cu numero0 informatori se va stabili sfera cuno0intelor locale
privitoare la plante 0 extinderea lor spatiala, atunci cand e vorba
de regiuni mai mari.
Nu ne vom multumi 'MBA numai cu aceasta. Va trebui sa urmarim
qi raspandirea acestor cuno0inte in mase. Pentru aceasta stint utile
anchetele. La Nereju, jud. Putna, unde numariul plantelor cunoscute 0
intrebuintate e mare, am urmarit §i aceasta problema. Nu am apelat la
plantele ce le aveam presate, uscate, fiindu-mi spuse de informatori.
Nu dispuneam de timp pentru a cutreera cu cate un satean regiunile
unde acestea cre0eau Am recurs atunci la un alt mijloc. Am adunab
0 am cautat sa se conserve cat mai bine verzi 40 specii medicinal°
locale. S'au perindat prin fata lor, fiind aranjate inteo sala
mare, la distanta potrivita, 50 de sateni de diferite varste qi categorii
sociale, carora le-am verificat cuno0intele asupra lor. Evident cunoqtintele
sunt in raport cu varsta, totu0 interesul ce li-1 poarta unii
este mai mare. Intreband informatorii asupra originii cunogtintelor,
se va ajunge la rezultate interesante. Unii le au mo$enire din batrani,
altii le-au c4tigat din alte parti.
Se va urmari 0 reputatia ce o au cei care se ocupa cu practicile
medicinal° sau magice cu buruieni i starea lor materiala. De
multe ori este o Bursa buna de caqtig, mai ales and stint cunoscuti
de regiuni mai intinse, numele lor trecand de limitele satului.
In unele regiuni se face comer t intens cu plante medicinale.
'71

(mneori Cu aceasta se indeletnicesc barbatii, cum e in regiunea CH-
Cr4enii pleaca cu radaeini medicinale nu numai prin targurile
din Transilvania, ei tree i dincoace de Carpati, ajungand
prin Bucureqti. In 17 Mai 1939, Cavra Iosif din Poienile de Jos, jud.
Bihor, vindea radacini de Tamnus communis pentru reumatism, la
Podul Izvor. Vanduse inteo saptämana in valoare de 3000 lei in diferite
parti ale capitalei. Nu era numai el, ci se &eau in acel timp 18;
Poienari, dupa spusele lui, diferite raspantii, care vindeau trecatorilor
astfel de radacini.
Alteori cu aceasta se indeletnicesc femeile. Sunt numeroase
centre din tara unde, in pietele de zarzavaturi, se intalnesc adevarate
farmacii babe§ti. Un studiu asupra unei astfel de farmacii din Galati
a scris dl. Prof. Al. Borza-Cluj 1 ). Se &eau acolo tot felul de
leacuri vegetale qi numeroase plante pentru diferite vraji.Plantele cele
mai multe le aduceau satenii qi le vindeau sotilor Surluceanu, caci
Be numesc ace§ti farmaciOi galateni caro evoca timpurile antichitatii
clasicA3 sau acole ale evului mediu.
VOPSITUL CU BURUIENI
Numarul plantelor intrebuintate pentru vopsit scade meren in
satele romane§ti. In trecut de sigur numarul era mult mai mare
erau singurii coloranti cunoscuti. Totu0 qi azi se intrebuinteaza mai
ales in uncle parti.
Nu vom insista numai asupra plantei i culorii ce-o da, ci vom
expune detailat i modul de preparare, nu numai pentru vopsitul
fibrelor vegetale qi mai mult a fibrelor animale, din care se confectioneaza,
tesaturi diverse. Se intrebuinteaza, in parte çi astazi plante
pentru vopsitul oualor de Pa0i.
PLANTE ORNAMENTALE
Dragostea satenilor pentru flori este peste tot mare qi sunt o
podoaba aproape nelipsita a caselor dela tara. Nu se intalnesc numai
In gradinitele din fata casei sau cand aceasta lipse§te, raspandite prin
gradinile de zarzavaturi, ci i prin ghivece in geamuri sau alte parti.
Cultivarea lor este in functie in primul rand de profundul simt
estetic al satencei. Sunt frumoase prin colorile lor, mai ales elementele
floristic° introduse mai non in culturi qi sunt placute prin mirosul lor
1) Al orza: Nouldff ano6olantee ramaneill 0 Amu's,. hdheascd. Wet. Muzeulut Bot ai al Grid,
Bot Club Vol, XVII.
72

patrunzator mai ales florile licibefti", numite aqa pentruca in timpul
din urma babel° fin mai mult la ele, plante frumos odorante fara podoaba
atragatoare a florilor. Florile sunt podoabe nelipsite tineretului
In zilele de sarbatoare. In zilelo de sarbatoare babelo le inOra in
buchetele in biserica pe la icoane, pentru ca apoi, in multe regiuni
din tara, sa le ja qi sa le duca bolnavilor, crezandu-se ca-s bune
de leac.
Analizandu-se cat mai multo gradini tarane$i sau vizitandu-se
cat mai multe case, se va face lista completa a plantelor ornamentale,
de o parte, a color cultivate in gradini, lar pe de alta, a color cultivate
In ghivece. Inceputurile in acest domeniu de cercetari le datoram d-lui
Prof. Al. Borza Cluj, care, in cercetari vasto asupra florei noastre,
toi-a indreptat privirile i spre aceea a gradinilor tarane0i.
Nu trebuesc emise in cercetari calle de patrundere ale elementelor
decorative in sat, pentruca s'ar putea ca pe acestea FA fi 1)U-runa
In sat eventual Ipi alte practici cu buruieni.
Acestea ar fi capitolele care ni se impun in cadrul cercetarilo4
etnobotanice in satele romane0i pentru o cat mai completa adunare
a materialului.
Se cer adunate lucruri sigure, pe cat se poate confírmate de mai
multi informatori. Cu da ace§stia vor fi mai multi, cu atat datele referitoare
la o comuna ori regiune vor fi mai complete. Vom schita un
mic indreptar care ar putea fi intrebuintat pentru cele mai multe din
plantel° care se cer aduse de informator.
Cam se namegte planta?
Oare cam a ap6rut?
Se folosegte contra strigoilor, ielelor, smeilor san contra fortelor naturii?
linde se pun in aceste cazari # ciad? Cata si cine o calege?
De ande se aduce planta? Din origice loe ande cregte, san namai din amimite
locuri?
Ce puteri prevestitoare ii sunt atribuite?
In domeniul vietii sentimentale, ce rol ¡olla? Se foloseste pentrn dragaste,
miiritig, urit, joc, g.a.?
Se culege dupil tan anumit ritual # ce ar aduce nerespectarea Ini?
Ce intrebuintári medicinale are? La ce se foloseste, at., ctun si ce alte
mijloace sunt in uz pentru vmdecarea l3ohlor, pe 1120 planta indicatii? Cand #
cum se ealege planta? Cine o culege?
Se intrebtuntkazil pentra vopsit? Ce culoare d& # cnm se pregiteste?
Planta cresta spontan5, in regiune san este caltavati in griidutii?
Are intrebuintári # in aliraentatie? Se vor nrmiri fi plantele condimentare
san aromate spontane folosite de siteni.
. 73

Intrebarile bine inteles se va cauta sä se puna, in expresii locale,
cal mai pe intelesul informatorului. Punându-le, se vor aminti alte
plante la unele intrebari. Se vor nota pentru ca informatorul sa nu
le scape din vedere si se va reveni asupra lor.
So va cauta apoi stabilirea terrninologiei botanice si in cazul
când nu se cunoaste, se va apela la specialisti.
Pentru cei initiati in ale Botanicei e de prisos sa recomandam
utilizarea, pentru determinarea plantelor, a valoroasei lucrari a d-lui
Iuliu Prodan, Flora pentru determinarea qi descrierea plantelor ce
cresc in Romania".
Pentru o cát mai bina documentare si control, e necesara coleetarea
plantelor si un herbar al plantelor intrebuintate de poporul
t'ornan, e tot ce poate fi mai pretios si mai interesant.
Valeriu Buturd
D. PLAN PENTRU CERETÄ.RILE ZOOLOGICE
INTRODIJCERE
Caro e fauna regionalä din punct de vedere Itiintific, constatatä de un
specialist?
Ce ammale cunoagte täranul din fauna regiunii? Sub ce mune (a se reda
in parantezä si numirea stuntificä gi cea populart, mai uzualä)? In ce scop le faloseste
(din punct de vedere economic san al medicuni empirice)? Ce legende,
credinte, superstitn, sicitori si in genere ce folklor exista in regiune, in legrituri
cc diferitele specii de animale?
Dacii na le folosegte, sub ce alti forma le cunoagte gi care e folklorul legat
de ele? Cara m'a suele specii pe care omul nu le folosegte dar care4 sunt
vitilmätoare?
PLAN
Se vor indica prin cercetäri, care sant:
Protozoarele terestre (in legiturit cu solul, Pedologia gi Agricultura), acuatice
(Flagelate gi Ciliate, planktonul acuatic in legIturä ca hrana pegtilor), Sporozoarele
(parazite, in leglituri ca bolle endemice, ea malaria, disenteria);
74
Celenteratele;
Spongieril; Monomeridele (Rotiferi, Mimare).

Viermi: Anelide (Ohgochete: ce neamun de rime exista in regitme
care e importanta lor agricolä; folosirea lor pentra pescuit etc.; vatamari, Hirudinee
acuatice, intrebuintarea lipitorilor In medicina empirica); Plathelminte: Turbelariate
(acuatice), Trematode (parazite; ce ammale atacii gi care sunt pagubele pricinuite
de Distomi); Cestode: ce fel de tenis exista, ce anirnale folosesc ea gazda intermediara
i deer). ataca omul, daca existä in regiune Botnocephalus gi care este
eiclul evolutiv al acestei temi date de pest', Nemathelminte (ce neamuri de limbrici
gi trichina, tnchinoza; cam se produce).
Arthropode: ce crustacee exista in regiune, in smarctui, de balta, de lac,
de ape cargatoare, de izvoare ci fáritâni; crustaceele terestre; se maninca racii in
regiune sau nu?
Care sunt Miriapodele (Chilopode qi Chilognate) de pädure, de camp deschis,
din imprejurimile locuintelor omenegti, din case?
Care sunt Insectele (Orthaneoptere, Orthoptere, Coleoptere, Nevroptere, Himenoptere,
Lepidoptere, Hemiptere ci Diptere) din regime Ce pagube prieinuese
in regime licustele, gandach, Hemipterele, cultunlor agncole, pomicole ci vitico/e?
Ce pagube aduc ornizile difentelor sped' de fluturi? Existi anofeh? Existä cazuri
de majare rlispanditä prin aceste insecte? Malaria e endemicii. san nu? Prin ce
mijloacn se poate stiirpi malaria in regiune? Ce Diptere ataca vitele gi care stint
pagubele pricinuite? Existä muqte columbace? De ande vin? Ce pagabe produc?
Arachnide. Care stint paianjenii din regume? Existä scorpioni? Unde se
glisesc scorpionii in regiune? Care sunt antidoturile populare?
Molu§te. Ce fel de melci de baltä gi de uscat (de cámpuri arate, livezi,
paduri) exista in regime? Ce scoici existli in báli, lacar, riluri? Ce specii se folosesc?
Dad. se folosesc, In ce mod?
Vertebrate. Lista spechlor de pegti eu aratarea apelor in care traiese
qi a conditnlor Ion biologice. Cum se face pescuitul in regiune (se vor descrie
toate metodele populare de pescuit). in ce mod se intrebtunteazi peqtii in regiune.
Care sunt eredintele gi superstitiile in legaturä en pegth. Care snnt nr.mele popnlare.
Exista pasträvani sistematice in regime? Care stint batracienele din regiune (Urodele
Anure) din apele stiitatoare ci eurgatoare, dela marginen apelor, din pajigti umede,
din padure, din pagunea alpina? Existä. salamandre comune? Dar total negre (Sabmandra
atra)? Ce fel de tntoni exista in regime? Ce credit*, legende gi saperstatii
se leagii de salamandre gi triton'? Cam e considerat qi interpretat veninul piehi lor?
Se intrebuinteazi aceste ammale In farmecei Name popnlare.
Reptile. Ce coparle, qerpi ci broagte testoase de apa gi de uscat exista
In regime? Care sunt numirile lor populare. Cum sunt printe de popor din puuct de
vedere al magiei. Se folosese intenn fel oarecare? Ce pagube se inregistreazi de pe
arma lor? Existä vipere? De ce som? S'au inregistrat cazan i mortale din pricina
mugcliturilor de vipera, la om gi animale? Ce antidoturi antiveninoase folosesc? Ce
eredinte simt In legaturii cu viperele? Care sunt numele lor popu/are?
Pisan. Ce plisarele ciintatoare exista in repone? Care sunt cele sedentare
cele migratoare? Care stint epocele gi direetide de migratie? Care sunt numirile
populare ale pasarilor qi eredintele legate de ele? Ce plisari räpitoare stint/ Ce
75

vitämiri adac animalelor domestice gi vtinatalui? Ce agitatoare (ciocimtoare, cnci
etc.), colombieni (porambei s'abate', ierunci, potarnichi, prepelite, fazam). Exista
fazanerh artificiale in regirme? Care sant instalathle lar?
Ce Picioroange einsti in tmuturile mligtanoase sea amede? Care e epoca de
migratae a sitarilor si becatelor gi cum se vaneaza? Ce Palmipede exista? Co
neamuri de gaste si rate salbatice, cum se vaneaza gi in ce epoce?
Mainifere. Ce Insectivore gi Ialieci exista in revine? In ce medii triliesc9 Ce
carnivore ripitoare (lupi, urgi, vulpi, jderi, dihon, nevastaici, etc.). Cum se vaneazii?
Ce name populare au gi ce credinte sunt legate de ele?
Ce rozAtoare exista in camp, in pOdure si imprejural locuintelor omenegti?
Care sant pagubele produse de ele agriculturn si silviculturn (Pagubele cauzate de
iepari, goareci, harciogi, popandia, veverite, etc.; se vor mata statistic, pe m'U mai
malti ant posibil).
Ce ierbivore eidstä in tinut (mistreti, ciiprioare, cerbi, capre negre)?
BIOGEOGRAFIE
(Fito gi zoo-geografie)
Duph ce se va arata situatia sistematid, a florei, respectiv
faunei regiunii, se va proceda la studiul ecologic, geonemic 9i biosociologic
al regiunii.
ECOLOGIE
In ce raport se ella speciile (principale) ea medid gi cum le influenteazi
factorii climatici (laminii, calduri, umezeala atmosfericl gi a solului, van* factorii
topografici (altitudme, panel, expunere); factorn hidrografici (izvoare, ape cargatoare
repezi, hne; statatoare; in conc)4ule lor speciale); factord edafici (natura
solului gi influentele fizico-chimice ale solultu); biotici (medita. Tia, animal gi
vegetal. comensualism, simbiozi, pamzitasm, epifitism gi saprofitism).
Cum se comporta, cum se apiri gi cum se adapteaza specnle fati de acegti
factor'? Ce forme biologice imbraca ele fata de lamina (lucifile, lucifuge, ombrohle),,
Uta de frig (la vegetale: fanerofite, hemicriptofite, criptohte, terofite; la ammale:
emiterme, stenoterme, hibernante, migratoare); fata de umezeala gi usciciane (xerofite,
higrofite); Fenologie: cano:1 infrunzesc, inflorese gio fructifica diferitele specii principale;
cam se adapteaza spechle fati de altitudinc (orofite), etapele de vegetatie
si fauna; fatä de stractura gi reactaa fizico-chimicá a solurilor (turbos, de padure,
de stepa, ca subdivizianile gi variantele lor): calmfuge, calcicole, holohle, nitratofile,
caxicole; fati de sabsol: trogloftle, troglobn; gi fati de suport in genere, In raport ca
pieferinta (tericole, arboricole, cavermcole).
GEONEMIE
Care e raspandarea geografici a fiecirel specii mai principale in regiune, in
suprafagi (harta) gi in altatudme (profilul biogeografic)? Dar in adancime (in
cazal apelar curgitoare gi statatoare saa a fantilmlor)? Ce specii ea triht altadatá in
regiune gi pe ce ene de rispandne (din spusele oamenilor, din toponimie, cranii etc.)?
76

Aria actuali a speculor considerate e In progresie sau In regresie eau stationara
gi din ce eauze? Aria actualä e continua sau discontinua? Specule considerate aunt eau
no. endemice (Paleo sari neo-endemice)? Origurale speculor principale (boreali, mediteraneeana,
ponto-caspica, central-europeanä etc.)
SOCIOLOGIE VEGETALA. I ANIMALA.
Ce specu formeazä asociatu Intime in regime? Ce asociatii o sub-asociatil
se distmg In regiune gi In diferitele medzi (terestru, acuatic i subteran)? Care sunt
asociatille primitive (neschimbate de mane omalm) c secundare (degradate)?
In ce grad de fidelitate se gasesc specule (care stint cele caracteristme, accesorii
i accidentale); in ce grad de eantitate (care stint cele rare, commie, abandentegi
dominante); in ce grad de sociabilitate izplati, grape mici gi rare,
populari ntuneroase, foarte numeroase, intinse), atilt pentru asociatule terestre, eat
gi pentru cele acuatice; planktonul.
Se observa rupturi de echilibra in asociatule armomee? Care stint eauzele
acestora, daci existi schimbari clunaterice, modificar de relief sau de sol, introdacerea
vrennei specil noul.
Ctun s'a exersat ci cum se exerseaza. actiunea omului asupra asociathlor naturale
primitive gi prin be muloace (migratu i razbome, amenajarea terenurilor pentru yang-
Ware, pentru agricultura, defrigeri, uscarea turbarulor, baltilor gi elegtaielor, influenta
pligunatultu, lucriri publice, ca descluderi de drumuri, japan de canale, de elegtaze,
de cariere, baraje, constructii, relatm comerciale, exploatäri, introducerea spechlor
noi); burnienile de pe längi aglomeratule omenegti i origmea Ion; ce plante gi
anintale de origine salbatici, brigtmage sau formate ea varietati indigene, se eultivä de
om in finut i ea ce scop.
Raul Ccilinescu
77

0
U.4
E.
CID
o a.
tt
0
Ecn
E-
U
C.7
o
a.
-0
78
Cno
1
Cs.
e
z'
g
E
o -6
is I
Q.
K
-0
yloolual yqos
((mold) saj yqos
Gutted op imcinD f.;
pm op imelna
Mina o
inpum aids Mea
°lino u! MBA o
taw al Ova co
sooMqam
NI
tnpoD"
puynyy
unpuyas 24'
luetnea 2,3
PnPuttaS Es.'"
OltUIN
pdsud
tutu!) Eq 72,
eadonornoo inuv
(Nugtuysuaoa,) pea* AN ea
11194110
'asap alea
assu Maj antra
annio; omf
/.1aU1113
TpUTIV12111113 N
f.11711.1V3.113100 o
11:104V.I3U1113
.111!00
ets
Stp1RVJOUIVO 11.4
vPutivaunID
pAoN
lgaA
Pos
P3 71:
Mina inpuna
in ps
D. ANEXE

0-.
o
C.3
te
Lt.,
o
a.
a
«1 0
U
.
u
.
_
6 4
u t;
. Eu.
-0
c
2
,...
E.
8<
0...
1
43 . E o
E
,.,ö
0...
_e I
a., e
'A .-
...
a
e
..
<
uln3s 2
acudo§ S
vuvlugA S
nutro Ga 2
Lima ea g
10.10.1 ea
pum muja 1.1..%
(0) vtumnt ?-'
..,1 [I.-
2. aptEuvivo le
Eutun p.
.$ ,,a.
E_,
il 4
E S
Q..,
; 1
0... ir,
8 E
a &
2
6 'S
. ei = . is. E
(aule,q) elanN 72:
P111 r-,
0143111/0,1 (.2
uew p..
mena ulnA
apno inpunj
aseo no pum
g,
2
primo rz
lant .prulD 1
viapioj lint ,
.pluIS 'o:1ot ,0
quiniod S
nuod 2
leneuez Fisi
uou G
0.413 IIN S
youlnoN fp,
Pu° P1Z 1
yonu (aun u;
(o.nnu utuoi) ,0
ragBaUttuzON ..^
riVil u,
'3T/u4o,/ zr,
oiew
punA
el
1
!asno alud 17;
inzil 11
.inz m'u 2
ypiput W
0113,1 1,1
in in.len uoinoino A
pappynoN ,,Q,
ImIrnA 4
v4131.1 l'il
vpionmio 1,1
(unly.99 ...I 74
PituVc0 N°nN `i'r
oau nN g,,,
.qprE Ini-I-yrpud A
aun-l-ippnci r.,.
notutlivui A
7 9

..m..
-.7.'
ca
t cn
w
.0
o
Cs.
cD
0
0
n7
a)
ta co
w
Q
0
L
CI
V
C14
a)
to0 ,,
.0 e :,-.3
3. G
0.
0 43. --. r.
.0 43 .. 43
4.
0
Vz
3
.- o
_ ...,...
-8 8.,, ..
o 0
o o = 0
4 Q
eel
CD ..
.0 Lo
Ca
%.0
a.
a)
W
....
C.3
\
C...
8
0
-0 e
w
w
-0 ct
..,
.,.....
' .. v
o
C.3
.. w
E en
4)
r.
.4 1.. cc
30
CO
....
4 a
z0C.3
,
,

A. INTRODUCERE
PROBLE1VIELE SOCIOLOGIEI BIOLOGICE
II. CADRUL BIOLOGIC
Schitam in linii mari planul cercetarilor biologics sau, fiind
vorba do om, antropologiee, caro pot fi organizate in cadrul Institutului
de tiinto Sociale al României.
Absenta unei traditii la noi, in acest domeniu, nu (IA dreptul la
conceptii arbitrare. De alta parte, teama de arbitrar nu trebue sa,
mearga ava de departe, incât sa inabuve preocuparile de adaptare a
antropologiei trebuintelor specif ice tarii noastre. Aceasta adaptare implica
doua conditii: ca prin problematica ei, antropologia sa-vi dea
intreaga contributie pentru interpretarea vi explicarea fenomenelor
sociale; ca prin scopurile ce-vi propune, antropologia sa raspunda
trebuintelor vtiintifice vi nevoilor noastre etníce, tot ava de bine
&and e izolata ca vi in complexul celorlalte vtiints sociale.
Dificultatea sta nu in diversitatea metodelor, a definitiilor vi a
conceptiilor privitoare la domeniul ei. Sunt vi alte discipline inteo
situatio analoaga, fail ca prin asta sa fie mievorata valoarea patrimoniului
lor vtiintific. Unicitatea unei definitii, universal acceptate,
este de o insemnatate secundara. Esentialul esta eficienta metodelor,
continutul vtiintei, scopul vi problematica ei.
LOC1TL gTIINTELOR ANTROPOLOGICE IN CERCETARILE SOCIALE
Co sunt vi ce voesc vtiintele antropologice? Antropologia este
studiul omului. La inceput antropología cuprindea toate vtiintele privitoaro
la om. Prin antropologie intelegem azi, vtiinta naturala a
omului vi anume, ramura cea mai complexcr. Definitiile date antro-
8f

pologiei sunt multe, dar pe deplin nu multumeqte nici una. i nici
nu s'ar putea. PentrucA nu exist& o antropologie, ci existA diverse
qtiinto antropologice. De ae,eea ne vom ocupa mai la vale de definitia
qi de obiectul numai al acelora dintre ramurile antropologiei, care ne
intereseazA direct In eadrul cereetArilor sociale. Pe acestea le avem
in schema ce urmeaza:
82
$T11NTELE ANTROPOLOGICE
B.
Antropolo le generalà Antropologie sistematici
/
I Structura morfologicà 11 Antropo ogle sociall
(Antroposociologie)
Antropogenie Antropobiologie Anatorme fiziol gie Patologie I Antropometne e.Diagnozi 3 Biologie socialá4 Genetici umani
(Grupe sanghine) (sub aspect antropologic) (Somatoscopie) rasiali (Blosociologie) (Geneologie)
RAmAnem la liniile principale, dar ramificarea poate fi continuatA
In sens vertical ea qi in sens lateral. 0 ierarhizare a disciplinelor
subsumate antropologiei in ordinea descreseAnda a interesului t i a
utilitAtii lor pentru cercetArile sociale e dificilA, pentrucA aceasta
este obiectivarea interesului, a pregAtirii qi a preferintelor personale
ale cercetAtorului. Trebue totuqi sA incerchm. Din punct de vedere
teoretic-t3tiinfific, ramura A este poate de cel mai mare interes. Cerce-
Wile din aceste cAmpuri sunt menite a lhmuri: originea, vechimea,
filiatiunea qi locul omului printre fiintele vii; unitatea speciei umane,
gradul de inrudire al raselor umane principale intre ele, cum qi intro
acestea qi antropoide; clasificarea raselor, a etniilor i a populatiilor
umane de pe intregul glob. Din aceste capitole, numai acel al grupelor
sanguino trebue luat printre obiectivele cercetarilor antropologice.
Grupa B prezing qi ea un mare interes teoretic, dar acesta este
depAqit cu mult de insemnAtatea practicA a cerestArilor din aceste
cAmpuri. Fiecare din cele 3-4 discipline din grupa B contine atAtea
problem% incAt ar necesita fiecare ativa cercetAtori. Ori de eAte
ori ochipa monograficA nu va avea specialiqti la indemAnA, qi
acesta va fi cazul col mai des, pentruch ei nu se pot improviza e
indicat, ea cercetArile in suferintA sA fie amAnate sau BA se renunte
la ele.

STRUCTURA MORFOLOGICA A CORPULUI ETNIC
Metoda somatometricA qi somatoscopicA, precum 9i normele privitoare
la puritatea materialului qi la clasificarea lui vor fi peste
tot acelea9i. Este o prielnich imprejurare eh tehnica elaboratit sau sintetizatA
de Martin, s'a impus in mod spontan, peste tot in tara noastrA.
isTAdAjduim cA ea singurA va rAmAne BA fie aplicatA in cercearile
noastro sociale. Ar putea fi discutie in privinta unor aparate somatoscopico
care exist& in mai multe variante. Intr'o broqurit publicatA in
1934 (5) am precizat rezumativ metoda antropometricA in discutie.
Tot acolo am enumArat qi instrumente/e somatoscopice, privite co
cele mai proprii in Germania (de ex. in Inatitutul antropologic din
Miinchen), unde a lucrat Martin. CA propunerile noastre au fost
juste, avem o dovadA recenti. Comitetul pentru Standardizarea Technicei
Antropologice (C. S. T. A.), alcatuit din 35 de membrii a1e9i dintre coi
mai do seamit antropologi din lume, a folosit intAlnirea la Congresul
International pentru tiintele Antropologice 9i Etnologice din 1938
dela Londra 9i vi-a continuat lucrArile pe baza normelor aeceptate in
cunoscutele reuniuni internationale ad-hoc 9i pentru cea mai mare
parto in acord icu tehnica lui Martin 2). Pentru clasificAri se pot
vedea schimbArile 9i completArile noastre publicate recent (15). Asta
ca metodA. Ca example de cercetAri pe viu in tara noastrif mentionAm
pentru Bucure9ti: lucrarea Profesorului Rainer (25). Pentru Cluj:
articolele apArute in Buletinul Eugenic" §3i Biopolitic", dup5, 1934,
Clujul Medical" 0 comunicArile membrilor SocietAtii Romano de
Antropologie, apArute in Ddrile de Seamd".
Raaeologia se sprijinA pe conceptul de rasd". Realitatea acestei
entitAti nu mai poate fi pusA la indoialk in mod 9tiintific. Ea nu se i
poate nici exprima printr'un alt termen sinonim. Rasa implicA notiunea
ereditAtii, o anti, fatit a aceluia9i fenomen. Cum defineam
notiunea in 1934: rasa e o totalitate de indivizi, ale cAror insu9iri
fizice qi psihice, genotipice 9i fenotipice, Bunt a9a de caracteristice, incAt
asemAntirile intre indivizii grupei, ca 9i. caracterele ce-i deosebesc de
alto grupo, pot fi descriptiv 9i somatometric sta,bilite".
2). E indicat al preciz&m, a trusele antropometrice se pot comanda la firma Alig & Baumgirtel
Aschaffenburg, Germania. Costul truselor cu cele stnct necesare pe viu e de 140 Mira (1 M = 42 lei). Se
adaogli 90 M. Tabela pentru culoarea oclulor Marbn Schultz, la firma I. F. Lehman, Munchen S. W. 4 se 30
M. Tabela pentru culoarea plirultu Fischer-Saler, la firma Otto Berger, Holtenauerstr, 27 Kiel. Trusele antr.
se pot comanda si la firma F. Rickenbach, Zfinch 6, Sclienclizerstr. 71. Bine inteles Ur& cele 2 table. Costu
e de 642 fr. (1 fr. =33 lei).
83

Scopul raseologiei il vedem in clasificarea formelor umane si ierarhizarea
valorii lor biologice. Lucrul este user cu rasele principale.
Dar clasificarea si definirea subraselor de origina indo-europeana, esto
neasemuit mai dificil, din cauza unui continuu proces de bastardizare
extrem de activ. Lucrul este 'hid, greu, dar färä, munca pe teren nu
sunt posibile nici probele nici erorile si fara acestea nu ne putem astepta
la ameliorarea metodelor. Fireste, a merge pe teren cu o metoda
perfecta dela inceput, ar fi idealul. Dar in aceastä, situatie nu s'a
aflat dintr'o data nici o stiinta.
In bibliografie, am mentionat cateva dintre lucrarile care ar
putea fi consultate cu mai mult folos. Suntem insa convinsi, ca utilitatea
acestei bibliografii ca dealtfel si a intregului articol este
cu totul reclusa. Specialistul n'are nevoe de indicatiile noastre. Nespecialistul
se va putea cel mult orienta in acest domeniu, dar aceasta
orientare" nu poate inlocui anii de pregatire, de studii, de 4ncercari
si experimentar personale.. Dar atunci se va obiecta poate: ce rost mai
au rändurile de fatä? Scopul discutiei este de a lämuri nevoia unitätii
de metoda si a no intelege asupra normelor obligatorii pentru toti specialisti
din cadrul cercetarilor sociale. Vor sta in cale greutati, dar
principiul va trebui respectat cu once pret. Numai unitatea de meted&
va inlesni comparatia, acumularea, analiza si sinteza datelor antropologice.
E de preferat o metoda mai putin buna fireste, nu una viciata
de erori dar care al fie aplicatä, peste tot altor metode, sa admitem,
excelente, dar care ar diferi dela o regiune la alta. Nu-i vorba ca cineva,
chiar autorizat, sa-si impuna conceptia lui personala. Nici umbra dc.spre
o asemenea intentie in truda noastra. Dimpotriva, trebue sa ne insusim
cu totii un punct de vedere tocmai impersonal. i nu numai in cadrul
Institutului de tiinte Sociale al Romaniei, ci pentru toatä tara,
ar trebui sa, ne insusim normele metodologice standardizate, la caro
lucreaza de mai multi ani, pe plan international, coi mai competenti
antropologi. Admitänd ea ar fi obiectiuni de fäcut, dificultati de netezit,
s'ar putea intruni oamenii coi mai autorizati dela noi care an
lucrat serios in ogorul antropologiei, spre a se fixa un punct de vedere
comun, mai ales pentru prelucrarea datelor. i fära asta, nadajduim cä,
nu vor fi abaten i la luarea masuratorilor. Ar ramane ca elaborarea datelor
sil, fie absolut unitara, cel putin pentru un numar minimal de caractero
somatice principale.
Dar data nu ajunge. Normele metodologice trebue aplicate cu
spirit critic. Mai ales inteun domeniu complex, cum este 'diagnoza
rasiala. In anumite cercetari antropologice s'a crezut ca se pune diag-
84

noza rasialä, potrivit tuturor regulelor canonice, mentionate i de noi
teo bropra (8). Concluzia cercetätorului a fost ca îr populatia regiunii
nu sunt elemento nordice sau proportia acestora este disparenta. Asta
pentruca au fost excluqi locuitorii, ale caror cara,ctere somatice n'au
corespuns tuturor criteriilor rasial-diagnostice: par blond, ochi alstatura,
înaltâ, dolicocefalie, hiper sau leptoprosopie, hiper
sau leptorinie, etc. Daca o persoana intrune* toate caracterele
tipice unei rase, diagnoza este extrem de simplä. Dar daca lipseqte un
caractet i avem ca In cazul rnentionat brachicefalie in loe de
dolicocefalie? Persoana nu mai este de rasa nordica"? Dupa cercetAtorul
in cauzA, nu! Si aici sta eroarea. Pentruca persoana poate fi In
acest caz de rasa nordicä, atipica sau poate reprezenta o combinatie de
rase. Diagnoza se pune dupA cum prepondereaza caracterele uneia sau
alteia din rasele In prezenta. SA presupunem un moment ca am socoti
dolicocefalia ca absolut indispensabilA diagnosticarii rasei nordice. In
acest caz proportia de 800/0 elemente nord ice din populatia suedeza s'ar
miqora de vreo 3-4 ori, eel putin. In Prusia inferioara proportia elemontolor
nordice, trece de 60%. Daca luä'm dolicocefalia drept criteriu
indispensabil, n'ar mai fi diag,nosticati ca nordici, nici a zecea parte
din locuitorii Prusiei. Nici coi mai nordici locuitori ai Germaniei,
Frisii, nu-s dolicocefali, dead 'rate° proportie infima de 1%. Nu-i de
mirare atunci, ca antropologii care au cercetat sub directia Profesorului
von Eickstedt, populatia din Silezia, au descoperit numeroase" elemente
nordice brachicefale i putin malte (kurzkòpfig und nur massig
hochwiichsig). Aceqtia nu reprezinta vreun amestec de ex. cu alpinii,
de vreme ce toate celelalte cara,ctere, nu-s alpine ci nordice. A nega
tipul nordic al axestor locuitori ar fi o greqa16,, de care von Eickstedt
face responsabila vechea antropologio atomista qi explicabilä, pentru
trecut. Asta era urmarea acelei metode unilaterale qi atomiste care
dädea prea mare importanta caracterelor singulare, care nu tinea seam&
indestul, de variatiile naturale ale acelui intreg viu qi care de altfeli
in acel stadiu al cuno0intelor gi al conceptiilor, nici nu putea face
altfel" (3, p. 2).
Elementsle nordice sunt la noi proportie relativ mica,
care variazä, intre 5V6-15%, dupa regiuni i clase sociale. IVIai
gray este cAnd se proc,edeaza, la fel qi cu elementele de rasa mediterana.
In populatia ardeleanä proportia mediteranilor variaza Intro 200/0
400/o q't iau deseori primul loe, ca numar. In cazul de care ne
ocupam, proportia acestora e data ca fiind de 5-10 ori mai mica,
din cauza ace1uia0 procedeu. Unii cercetatori au crezut ca tipul me-
85

diteran clasic trebue BA fie neapArat dolicocefal si ea urmare au fost
diagnosticati ca nemediterani toti locuitorii care nu erau dolicoeefali.
Deoarece in multe regiuni, din Ardeal mai ales, nu-i dolicocefall nici
1% din populatie, era fatal ca proportia mediteranilor sit fie disparent&
ea aceea a nordicilor. In schimb s'a mArit proportia alpinilor pe
socoteala mediteranilor si a esteuropizilor pe socoteala nordicilor. Pan&
sgi se verifico realitatea, se poate discredita pe nedrept o stiintA. Si
nu numai spre paguba stiintei.
In domeniul raseologiei nu vom avea specialistii trebuitori. .Antropologia
nu se preda, sistematic nickri la noi in tara,, dar nevoe de
antropologie este. Si atunci e firesc sA facA antropologie cine vrea si
cum vrea. DacA identificAm antropologia, ca osteometria sau ca arheologia
sau cu pedologia, fireste c'A aunt la ei acasA: anatomul si medicul
legist deopotrivA cu istoricul si pedagogul. In realitate se adaogA juristul,
psihologul, medicul, etnograful i reprezentantii altor stiinte,
caro au atingere sau au nevoe de antropologie. Pentru toti este accesibilA
antropologia dupA cuvenita initiere, mai ales dacA nu sunt
depAsito limitele antropometriei. Cu diagnoza rasialA lucrul se schimbA.
Esto capitolul cel mai complicat din antropologie, dad, excludem ereditatea.
Diagnoza rasialA se pune in principiu pe baza unui numAr de
caractere somatometrice si somatoscopice determinate cu ajutorul instrumentelor.
Natura ins& nu-i preocupatA de trebuintele noastre de clasificare
i creeazA o mare diversitate de forme tranzitorii intre o rasa
si alta. De alta parte, diversitatea caracterelor nu mergo la infinit
kw& BA facS imposibilA clasificarea. Diagnosticarea /Imam posibill,
dar extrem de complexA. Asta nu inseamnA cA cereetAtorului i se cer
anumite calitAti. .
Nu se poate accentua indestul apune von Eiclistedt, c6,
diagnoza rasialA precis& presupune o pregAtire adecvatA. Asta nu depinde
nici mkar de stiintl, de cunostinte literare si de capacitatea teoreticA.
Un antropolog specialist, care in domeniul lui ar putea fi excelent,
poate pune diagnoze mizerabile. AtarnA de facultatea ereditar& a
ocbiului, care nu se poate invAta, dar care in once caz trebue instruita.
Asta nu se poate inlocui. Nu se poate nici castiga prin cateva zile de
participare, prin observatii, prin discutii sau prin studii. Se cere lucru
aspru si serios. Diagnoza rasialA si antropologia in general sunt still*,
care, ca once alte stiinte mari, cer anumite facultAti si un studiu de
mai multi ani" (4, p. 150).
Dacl rezultatele cercetAtorilor diverg, de vinA Bunt nu metodele,
86

et ei. Ca once qtiint& serioasA, diagnoza rasial& dispune de metode
proprii pentru a determina cu siguranta suficientA continutul tipologic
rasial al unei populatii sau al unui corp etnic, in scopul de a trage concluzii
cu privire la specificul biologic, istoric qi spatial al materialului"
(4, p. 150).
Din motive subiective, raseologia a fost condamnat& cu metode,
cu scopuri, cu tot. Cunl realitatea e anevoe de negat, s'a trecut
la. atacuri impotriva cercetatorilor in00. Li se arum& vina cA,
incearca s& constitue o EstiintA, din motive politice. Invinuiri fAra dovezi.
Se fac insinuAri ware qi interesate ca raseologia incearcr a se
constitui din motive politice. Nici odat& nu ni s'a arAtat serios, ce politic&
urmareau atAtia premergAtori de seam& ai raseologiei. CA in ogorul
nostru sunt t;ii oameni mai putin obiectivi, lucrul nu se intAmplA ca o
singurit 1;;tiintA. Dar mAsura o dau nu aceqtia, ci oarneni ca Deniker,
Montandon sau von Eickstedt. $i pentruc& von Eickstedt e german,
adAugAm di este unul din cercetAtorii contimporani cu un prestigia
qtiintific nediscutat. El este exclusiv om de qtiint& i n'are nimic
de-aface cu politica.
Revenind la normele cercetärilor noastre, rim anem la parerea,
cä e mai bine sA se renunte la, diagnoza rasialA, dac& nu sunt indeplinite
conditiile necesare. CercetAtorului ii rAman toate celelalte mijloam
pentru determinarea structurii morfologice. E drept ea atunci
renunth la o admirabil& metoda de lucru, proprie sA exprime inteun
mod cum nu se poate mai sintetic compozitia genetic& (rasialA) a unei
populatii. Mai mult, formula rasial& va deveni, credem, in viitor ecuatia
valorii ereditare a unui corp etnic i un instrument de selectiune biologicA.
Tinând seam& c5, nici una din universitatile noastre nu-i organizatA
pentru a da pregatirea trebuitoare tinerilor entuziasmati de
aceastA t;;tiintA, ar fi poate justificat& totu0 limitarea rezultatelor
la structura morfologich.
Socialantropologia s'a constituit recent ca o ramur& a antropologiei.
Inc& din ultimele decenii ale secolului trecut, numero0 antropologi
I;3i scriitori francezi, englezi i gerMani, vedeau in sociologie o
ramur6 a antropologiei. Manouvries intrebuinta termenul de antropologio
sociologic& (1890). Tocmai aceast& conexiune a antropologiei
cu omul fizic §si cu omul social, indreptgtia pe Topinard a& afirme, cA,
nici o ftiintei n'are un scop mai larg fi un mai mare viitor. Sociologia
este dup& el din toate punctele de vedere o ramur& a antropologiei.
Pozitiile s'ar putea tot aqa de bine inversa, Mr& ca logica
87

sa sufere. Socialantropologia se ocupa cu antropologia grupelor sociale
umane ca: familii, caste, ginti, etnii, popoare, state. Studiul ei
are do scop BS lamureasca influenta reciproca dintre insusirile rasiale
(ereditare) ale membrilor grupului considerat si institutiile sociale.
Cerceteaza fenomenele biologic-sociale ca: urmarile incrucisarilor rasialo
si etnice pentru urmasi si societate (biologia rasei), casatorille
mixte sub toate aspectele, natalitatea, selectiunea, exodul la oras, colonizarile.
Studiaza aspectul patologic al societatii: urm'axile etnice ale
bolilor sociale, dispozitiile criminale si in general psiho-patologice.
Rezultatele acestor studii Bunt formulate in sisteme de reforme politice
alcatuind continutul altor domenii ca: eugenia, igiena rasei, gi ca
natiuno suprapusa biopolitica.
Socialbiologia este stiinta calitativa a populatiei. E identica
cu biologia, societatii sau cu still*, care cauta sa valorifice si sa influenteze
fenomenele vitale ale grupelor umane, privite din punct de
vedere social. Obiectul ei: studiul fenomenelor de nutritie si de perpetuarc
a omului ca organism cultural, privit in raporturile lui cu
sernenii in: familie, comunitate, neam si stat. Legatura cu sociologia
o face conceptia, dupa care structura psiho-fizica rasiala are o mare
irnportanta in determinarea vietii sociale a popoarelor. 0 alta acceptiuno
identifica socialbiologia cu igiena rasei, cu igiena societatii sau
cu eugenia. Despre continutul acestor stiinte ne vom ocupa indata.
Biosociologia este o ramura a sociologiei, dar care are domenii
comune cu socialbiologia si cu socialantropologia. Cu sociologia organicista,
nu este identica. Biosociologia cerceteaza, pe omul socializat ca
pe o fiinta animalica, efectele fenomenelor biologice in om si prin
mijlocirea lui in societate, studiaza, fenomenele de inmultire si semnificatia
social& a longevitätii. 1
Geneticaumancl gi Genealogia, determina, structura ereditara
a grupului etnic cercetat, mutatiile la om, mai ales de ordin patologic
si fenomenele de selectiune sub aspectul negativ si pozitiv.
Eugenia studiaza factorii supusi controlului socieatii, susceptibili
sa amelipreze sau sa dauneze calitatile rasiale fizice sau mintale
ale generatiilor viitoare" (Galton). Termeni sinonimi: etneugenia, (Noldoran)
eugenetica, eugenie, igiena plasmei germinale, igiena reproducerii,
igiena societatii sau igiena rasei. Continutul acestor notiuni
88

cu putine deosebiri neesentiale esto acelasi: stiinta conditiilor de pa,airare,
de desvoltare si de perfectionarea (inobilarea) insusirilor ereditarc
ale corpului etnic. Termenul de igiencr este luat aici, nu in
intelesul lui autentic, adica de imbunatatire a tuturor conditiilor ambiante
ca: orânduiri educative, culturale si mai ales saniTare, etc., ci
In intelesul de ingrijire. Rasa se refera la insusirile ereditare ale
neanaului.
lgiena naOunii este: stiinta care se ocupa, cu biologia
patologia natiunii, cu starea si miscarea eantitativa, i calitativa a corpului
etnic, vizand pros peritatea biologica a generatiilor viitoare" (I.
Moldovan).
Este mai cuprinzatoare decät eugenia, deoarece pe länga ereditate,
igiena natiunii se extinde asupra tuturor factorilor capabili
sa contribue la ameliorarea vigoarei biologice a generathlor viitoare.
Am subsumat eugenia si igiena natiunii socialantropologiei. Singura
ratiune a acestei subsumari este pur formala. Nu-i verba de nici
un fel de... imperialism antropologic. Pozitia color douä, stiinte fatä,
de socialantropologie ar putea fi de juxtapunere sau chiar de suprapunerv
cu aceeasi logica i indreptatire.
Biopolitica este: stnnta guvernarii bazatä in primul rCuad
pe capacitatea biologica a cetatemlor si indreptatä &are prosperitatea
lor biologica integralä, deci fizica, morala i mintala" (I. Moldovan).
Acum,ca biopohtica este incoronarea practica, oarecum regina
tuturor stiintelor antroposociologice sau ca dimpotrivä, ea este
sclava acestora, avand a-vi indrepta principiile tuturor reformelor ei,
dupa rezultatele stiintif ice °Minute de primele, este o chestie de
conceptie pur personala si de o insemnatate secundara.
Am voit doar sa trecem in revista continutul celor mai insemnate
din stiintelò conexate socialantropologiei si nu sa, epuizam definithle
lor. Ce,ea ce ne intereseaza este partea metodologica si mai cu
Emma problematica lor. Cu aceste chestiuni ne-am ocupat in alta
parte si o revenire n'ar fi la locul ei. Indicam lucrarile din bibliografie
prin nr. de ordine pentru: antropologie 5, 7, 8, 14, 15, 23; socialantropologie:
9, 10, 14; igiena natiunii, eugenia si biopolitica: 10,
21, 22, 23; genetica uman5, i genealogia: 6, 10, 1, 12, 13, 14.
89

90
BIBLIOGRAFIE
DIESERUD J: Science of Antliropology. Its Scope and Content, Chicago
1908; EICKSTEDT E.: Anla.ge und Durchf6hrung von rassenkundlichen Gauuntersuchungen.
Z. f. R., II, 1935, p. 1; EICKSTEDT E.: Neue Wege der Rossenforschung.
F. n. F., 1936, nr. 5, p. 60; EICKSTEDT E.: Konnen Rassendiagnosen
ilberhoupt exakt gestellt werden? Z. f. R. IV, 1936, p. 145, FACAOARU I. Elemente
de Antropologie, Cluj, 1934, FACAOARU I: Ereditatea dispozithlor disgenice.
B. E. gi B., V, 1934, p. 206; FACAOARU I: Armoma fizicrt in
populatm din Mgguri. B. E i B, VI , 1935, p. 270; FACAOARU I: Criternle
pentru Diagnoza Rama, Cluj, 1936; FACAOARU I: .Antroposociologia. S. R, I,
1936, p. 9, FACAOARU I Dm Problematica çì metodologia cercetArilor eugenice
gi genetice In cadrul monografiei sociologice. A. S. R S, XV, 1937, 1-2, p.
162; FACAOARU I: Studaul genealogic al unei familn asociale din ant
(Näsilud). S. R., II, 1937, p. 176; FA CAOARU I: Predispozitut pentru crimi
B. E. gi B. VIII, 1937, p 223; FACAOARU I. Devalorizarea patrunomului ereditar
inteo familie de intelectuali. R. M. L., II, 1938, p. 147, FACAOARU I:
Antropologia in Stat ca ca obiect de invAtämânt, Cluj, 1938, FACAOARU
I: Unificarea clasificArilor in antropologie. B E. gi B., nr. 1-2, p. 40, FACAOARU
I gi COMIA : Critern pentru determmarea valorii eredo-biologice. B. E. gi B
VIII, 1937, p. 1, HARRASSER A: Eine neue Methode der anthropologischen
Photographic ganzer Korper. A. A. XII, 1935, p 306; HARRASSER A -
Aufgaben and Methoden physisch anthropologischer Bevolkerungsuntersuchungen
im Rahmen der erbpathologischen Forschung Bevolkerungsfragen. Lehmann,
Manche'', 1936, KNOBL A: Anthropologische Untersuchungen in den Sudetenltindern.
Prag und Jena, G. Fischer, 1934; MARTIN R: Lehrbuch der Anthropologie.
Jena, G. Fischer, 1928, MOLDOVAN I Igiena Najiuiui, Ola], 1925;
MOLDOVAN I Biopolitica. Cluj, 1936; MOLDOVAN I Spre o facultate
de etnologie çi biopolitici. B. E. Ili B, IX, 1938, p. 1, MOLLISON TU:
Spezielle Methoden anthropologischer Messung. Berlin, Wien, Verlag Urban & Schwarzenberg.
1938: RAINER FR. I. Enguates anthropologiques dans trois villages roumains
des Carpathes. Imprnneria Centran, Bucuregti, 1937; SCHULTZ B. K:
Tascheribuch der rassenkundlichen Messtechnick. Müncken 1937; SCHWI-
DETZKY I. Methoden zur Kontrolle der v. Eickstedtschen Rassenformeln, Z. f. R.,
II, 1935, p. 32; SCHWLDETZKY I: Weitere Methoden zur Kontrolle der v.
Eickstedtschen Rassenformeln. Z. f. R., III, 1936, p. 46.
PRESCURTARI
A. A. =-- Anthropologiacher Anzeiger. A. S. R S Arhiva pentru tzinta i Reforma Somata.
E. al B. Buletmul Eugenic al Bmpohtm. F. u. F Forschung und Fortachritte. R. M L = Reviata
de Medicina Legala. S. R = Somolome Romaneasci. Z. f. R Zeitschrift far Raasenkunde.
Dr. I. Feiceioaru

B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA
CADRULUI BIOLOGIC
Once colectivitate umanA poate fi consideratA metodologic sub
doug unghiuri distincte, °data static, in infatisarea si structura ei;
iar in al doilea, rand, chipul in care acea,stA colectivitate a evoluat in
timp, modificandu-si sau nu inftitisarea, structura i dimensiunea.
Cercetarea structurii biologice este de resortul antropologiei, in
sens larg, si are drept scop sA abstragA i sA descrie tipul rasial sau
tipurile antropologice, cu varietAtile ter constitutionale, in sanul colectivitatii
considerate. Masuratorile antropologice, analizele serologice,
studiul ereditatii prin intocmirea genealogiilor familiilor originare, cercetarea
incruciserilor dintre ele si a amestecurilor de populatie straink
prin exogamie ssau imig,ratie, vor incerca BA. stabileascA individualitatea
gradul de omogeneitate sau diferen0ere antropologicit a grupului
natural de populatie supus cercetarii.
Acelasi grup de populatie mai poate fi privit si sub unghiul ordinei
cantitative, ca fenomen de massä, putând fi reprezentat prin valori
numerice. Considerat in nemiscare la un moment ales, cercetarea
lui, printr'o numaratoare amAnuntitS, a tuturor indivizilor care 11 compun,
Cu atributele lor, duce la stabilirea structurii demograf ice a
acestui grup, structura capabila de a servi drept temeiu explicativ
pentru evolutia numerica, In timp a grupului de populatie, in masura
in caro aceastet evolutie are o determinare biologic5..
Cat priveste insasi evolutia numericA a unei colectivitati, a,ceasta
se obtine prin inregistrarea sistematia i analizarea tuturor
fenomenelor numite demograf ice, cum ar fi: nasterile, decesele,
despArtirile, deplaskile de populatie, etc., constituind in ansamblu
mifcarea populatiei. Intensitatea cu care apar aceste fenomene
dau m Asura vita1itAii grupului de populatie, in cazul cAnd celelalte
conditiuni de cadru bio-social aunt normale. De cele mai multe ori
ins4 influenta factorilor fizici i bio-sociali este de o importanta deosebitI
Acesti factori, pe care i-am numit factori de variatie si au fost
clasificati in: cosmici, bio-sociali, patologici vi bio-politici, intervin
efectiv in viata populatiei, in sens pozitiv sau negativ, i determin5,
valoarea calitativA, precum t;;i desfasurarea numeric6 a oridtrei colectivitati
omenesti.
91.

A. ANTROPOLOGIE
PLAN DE LUCRU
I. Antropometrie (vezi capitolul special)
Structura morfologicii, tipuri rasiale
Tipuri constitutionale
II. Serologie
Grupe sanguine: bärbati, femei
Indice biologic de rasa
Nota la I) si 11)- inregistranle se vor face pe fise individuale speciale, care
se vor clase apm pe famihi i neamuri.
Ill Genealogie
Familii originare
numir, vechimea in sat, locul probabil de origini;
evolutia numenca a acestor farailn i räspändirea lor in vatra
satului;
frecventa incrucisenlor intre familide originare;
vitalitate, degenerare (tare, maladii famihale), stenlitate;
capacitate flziobogicä gi intelectualä;
famihi dispärute, epoca', pricini.
Familii noui venite
numar, vechimea asezarn, local de origina;
importante lor numenci actualä;
caracterele biologice de rasä. ale acestor famthi, frecventa iteraciganlor
din punct de vedere al vanatiei tiparilor.
Nota la A: Cercetarea antropologica are drept scop si abstragä si si de,scrie
tipunle rumie si constitutionale caractenstice grupnlui de populatie considerat,
lar studiul genealogillor familiale va cauta si determine gradul
de omogeneitate al colectivitItu i valoarea sa biologicä
B DEMOGRAFIE
Cuprinde dona operatiuni distincte: I) o numaratoare a populatiei ca ajutorul
unei foi de recensimant pentru fiecare gospodäne sau famihe, ca scopul
de a cunoaste, pentru un moment dat, starea populatiei, II) o inregistrare
a fenomenelor demografice ç1 deplasanlor de populatie (migratiuni,
colonizan) in vederea cercetärn miran' populatiei çi sensului
acesteia.
92
L &ara.. populatiei
Se va cerceta populataa ata sub forma unitatii biologice care este
familia (moleta din sama] gospodanei), cat si ea massi compasa. din
indivizi (Vezi exemplul de foaie de recensamint prezentat in
anexa).

Familia gi gospodäria
mimarla famibilor qi märimea /or;
fertilitatea familiaor (sarcuu, avorturi, näscati-morti, eopii morti,
copu-vn) in raport Cu vechimea asätoriei gi virsta sotalor
la asätorie;
fertilitatea in raport en- origina etnia, categona socialä, religia;
familli sterpe: numär, stare matanza, neam; ca.uze;
tamal' träind in concubutai, repartitaa lor originä
rehgie, categorie sociall, varstä.;
fertalitatea familiaor trämd in concubina],
cebbatan: numär, sex, varstä, ongini etnici, confesiune, categone
socialä;
munärul gospodänilor (unit4i sociale si economice); situatia In
gospodärie a membnlor cara le compun; repartitia lor &T'A
originä etnica, situatae materialä
Populatia satului, In general
numiirul total al locuitorilor;
repart4ia locmtonlor dup5.. sex, virsti, stare civila, origini etnia.,
confeszune, profesiune, categorie socialä, locul nagteni, grad
de instructie;
densitatea locuitonlor pe vatra satului, pe hotarul satului, in raport
cu pämäntul cultivaba
IJ. Illifcarea populatiei
Perioada cercetatä va fi de minimum 40 am. Nagtenle, decesele, niscuthmorti,
clsitorule gi divortunle vor fi extrase din registrele de
stare civilä aflate la primäru si la parohnle difentelor confesmni
pentrn timpunle mai vechi Migratiumle qi eventualele colonizäri
vor fi urmärite dupá registrele de populatie aflate la
primarn.
Natalitatea (färä näscuti-morta)
numiral anual al näscutilor-va, dis,ributte p3 sex gt luni,
repartitia niscutilor-vii dupi sex, stare civilä nelegitinn),
confesiune, origine etnicA, värsta plinntilor, &taranta
de virsti intre soti, starea materia/i qi categona
social& a lor;
proportia aimará a nagterilor la 1000 locuitori; frecventa lunarii;
natalitates specifici san diferentialä (proportia näscutilor vii la
1000 locuitori de anumitä confesiune, origine etnica", stare
matenalii, profesiune);
nagterile multiple
Mortalitatea (färil niiscuti-morti)
numärul anual al mortilor, pe sexe gi luni;
repartztia mortilor dapii sex, varstä, stare einlä, confesiune, originii
etnicii, stare materialii, profesiune;
93

94
proportia mil:mil a mortilor la 1000 locuitori, frecventa lunarl;
mortahtatea specifici au diferentiall (In raport ca aceleagi demente
ca la natahtatea
morth pfinä la un an, pe grupe de värstä sub 1 zi; 1-6 zi/e;
7-29 zile; 1-5 luni; 6-11 luni,
proportia mortalor pänd la 1 an la 100 näscuti-vii in fiecare an;
mortahtatea variatia lunar;
canzele de deces in raport ca anotimpul, sexul gi grupele de
virstä (sub 1 an; 1-4 ani; 5-9 am; 10-14 ani, 15-19 ani;
20-21 axil; 25-29 am; 30-34 axil; 35-39 ani; 40-44 ani;
45-49 axil; 50-54 axil; 55-69 ara; 60-61 ani; 65-69 axil;
70-74 am; 75--79 ani; 80-81 am; 85 ami gi peste; virstá
nedeclaratä).
Excedentul natural
Se obtine prin setiderea mortilor (firä näscuti-morti) din numärul
näscutilor-vii, in fiecare an.
Se va repartiza dap5. aceleagi clemente ca gi cele folosite pentru
natalitate, calculindu-se aceleagi raporturi qi proportii.
Mortinatalitatea
numärul anual al näscutilor-mora, frecvente lunar;
proportia näscutilor-morti la 100 näscuti-vu,
variatia lunarä.
Nuptialitatea
nnmärul anual al clisatoritilor (inclusiv reclsätoritn);
repartrtia dup.& anotimp, starea civilá anterioarä
tonel, varstrt gi diferente de vdrsti intre sota;
dupä neam, confesiune, categorie socia* stare materialä;
proportia clsätoritilor la 1000 lociutori;
nuptaalitatea specificl (in raport ca origina etnia, confesiune,
categorie soma);
crtsäternle cu sota veniti din alas parte (exogamie);
eisätorule mixte intre neamuri qi confesiuni diferite.
Divorturi
numärul anual al divortatalor;
repartija lor dupä anotunp, virstä, originä etn,cá, confesiune,
categorie acuciará, stare materialä;
repartatia divorturilor dupit durata asätormi, sexul celai care a
cerut divortul, cauza divortulai, In favoarea cal s'a pronuntat;
numärul copillor niscati din clsätorie (din care separat minorh);
proportia divorturilor la 1000 loctutori;
proportia divorturilor la 100 eisAtorii;
cauzele de divort: lipsi de copii, maladil incurabile, adulter, lipsuri
materiale, conflicto familia% nepotnvin (sotai de nema
sau confesium diferite etc.).

EmigrAri
numärul celor plecati din sat in decursul timpului (anual);
plecäri individuale sau in grupuri; defamtive, intimpliitoare san
periodice (sezoniere);
repartizarea emigratilor dupii se; van* origine etnica, confe0
smne, categone socialk stare materialà, anotimp; 1
cauze: biologice, economice, politice, culturale;
destinatia emigratilor- sat, ora, striiintitate; la ce depirtare;
ce raporturi mai pästreazii. cei plecati en satul de originii; se
mai reintorc?
ImigrAri
Se VOT inregistra i cerceta aceleasi clemente ca i pentru
punctul g) ernigrAri, ca modificárile impuse de faptul
cA sensul deplasilni este eentripet.
Colonizare
Colonizarea constitue un fenomen mai curind exceptional, intidnit
numai in anumite regiuni ale ärii. In brill generale se vor
cerceta aceleasi elemente ca la migratiuni, pe lingä cele de
ordin special care decnrg din faptul cA ne gäsim in fate unei
deplasiin org innate de populatie, pornità de °Weill din
iniiativA administrativ-politicii. Intereseazi. mai ales in
cazul ritmul, conditiunile de agezare,
local de onginii al colonistilor, canzele care an
determinat actinnea de colonizare.
Notä. la II): se va indica cu o deosebiti atentiune toate momentele importante
survenite in vieata colectivitàii cercetate, capabile de a explica evolutia
conditiona calitativ i cantitativ populatia, cum ar fi: ritsboale, epidemii,
migratiuru, coloniziri, etc.
Se vor ante legAturile intre natalitate, mortalitate, nuptialitate, migratiuni.
Care este importanta migratinnilor (nnigriri in special) pentru alterarea
puritiitii i modificarea vitalitäii populatiei.
C. FACTORI DE VARIATIE
I. Factori cosmici
a) Clima
Intructit caracteristicile locale ale climei pot determina si explica unele
aspecte specifice populatiei cereetate? Se pot stabili anumite
legitari intre clung i freeventa maw anumite maladii
inregistrate in sat?
95

96
Pimântul
intrucit terennl prm natura, cahtatea i configuratia lui poate
determina pnrea anumitor boli endemice?
calitatea pgmlatului i culturile pe care le ingtiduie influenteazg
san nn singtatea oamenilor, prm felul, durata i intensitatea
muncilor pe care le impun?
Agezarea gi gradul de izolare al satului
situatia gi felul de avezare al afluid (ingrämgdit, resfirat) prin
contacta' mai striins san mai slab filtre sätem, poate usura
riispindirea anumitor boli?
influenta ctulor de comumcatie gi a leggturilor cu satele invecmate
san centrele urbane asupra sänitätii oamemlor.
Fauni I flora
raportnrile eventuale dintre acestea i colectivitate.
I'. Factori bio-sociali
Se va cerceta caracterele specifice ale acestor factori, în cazul regiunii
populatim considerate, fatg. de regimul lor normal de funcionare.
Munca
ocupatia principall a locuitorilor: agriculturä, la pgdure, industrie,
meseru, cäräusie, etc , etc ; statistici dupä sex,
viirsti, stare material,
ocupatii läturalnice, semmficatia si importants lor;
tehnica muncn: descrierea amánuntiti a diferitelor munci indeplinite
de locuitori, tehnica i uneltele folosite;
anotimpul, durata mtensitatea muncilor; mungraf anual de
zile de muncä in raport ca felul ei i mirimea exploatárd;
manca membrilor famihei eme, ce anume i cite zile a lucrat in
timpul nnui an, o deosebitä atentie se va da muncii temen
mamei cand incep si munceascit, In ce
men, mamei i copdului: eänd incep s munceascg, In ce
manca in gospodgrie si in industria casnicl, manca de
noapte; femeia cap de famihe;
manca strimi in gospodirie: numgrul persoanelor, zilele lacrate,
felul manen;
argatii. felul muncilor pe care le indeplinesc si din ce categorii
sociale sant recrutati; repartitia lor dupä sex, virstgv
regim;
Alimentatia
caracterele generale ale alunentatiei locuitorilor in raport cu
felul produselor agricole locale;
felnl gi cantitatea produselor agricole in cursa' unid an intreg;

ce proportie revine pentra hrani oamenilor si ce cantitäti se
folosesc altfel. s'imanta, vanzare, hrana vitelo; etc.;
calitatea cerealelor si a celorlalte alimente consnmate de locuitori;
numärul vitelor tilate la abatoare i vandute prin micelárii, cantitatea
de carne vandutá;
numärul de animale i pAsári täiate in gospodirii, cantitátile de
carne obtmute;
numärul ba.crunilor, felul i cantitatea alimentelor vandute locuitorilor
in cursul mili an;
numilrul brutäriilor i eantitatea de paine i alte produse vándute
locuitorilor in cursa antilui;
cumpäriturile de alimente riente de locuitori in afarä de sat:
ce fel de alimente si ce cantitäti;
repartizarea tuturor alimentelor consumate in sat, dupä felul lor,
pe cap de locnitor;
felul de preparare al panul, mämilign i mälaiului in gospodärd;
fehil bucatelor principale pe care le preparä loctutorii, variatie
dupä anotimp, origine etnia', stare materialä;
conservarea alimentelor;
ce cunostinte an loctutorii despre higiena alimentará,
orele de masi, variatie in raport en anotimpul i manca;
alimentatia in timpul posturilor;
consumul de alimente proaspete;
ahmentatia sugarilor si copnlor: intárcare, consumul de lapte
alimente de protectie;
alimentatia ca ap5. a locuitorilor: statistica isvoarelor, ffintarulor,
sghiaburilor, budäilor, etc.; felul constructiei i starea lor
cahtatea apei consnmate de locuitori (anahze
eventuale); consumi locuitorii apa de rau si in ce imprejuräri?
Notri la b) pentrn cereetares. alimentatiei, in afarä de elementele de informatie
generalä, care se pot aduna din statistica prodactiei agricole,
dela bácänli, mäcelärii, bruta:ni, etc., se vor folosi formularele specialo
prezentate in anexä. Acestea urmaresc atat inregistrarea consumulni
anual de alimente bite= mimar oarecare de gospodärii alese
mai judicios (proportional ca nnmir si stare materialä ea structura soma
si economia a satului), cat si consumul efectiv pe timp limitat
(3-4 slptimani, distantate) al acelorasi famihi sau ahora alese in acelasi
chip. Analiza biologicä a alimentatiei va fi faena mai departe de
specialisti. Anchetele familiale efectuate dau putinta si se culeagi insi
un exceptional material de informatie care va fi folosit pentru prezentarea
descriptivä a problemei alimentatiei in satul cercetat.
c) Odihna
locuinta: informatiunile se culeg pe baza unui recensiimiint al
locuintelor (ven exemplul de formular); valuares
higienici a casei privind asezarea casei, materialul
97

98
de constructie folosit la casä, acoperis gi podea, numärul
camerilor, volumul i destinatia lor; camerele de locait
gi cele efectiv folosite; numirul locuitorilor pe camera gi
volumul pe cap de locuitor.
repausul proprm zis confortul mungrul paturilor, agternut,
primenirea lor; numgrul mijlociu al loctutorilor
pe pat, numarul orelor de dormit in 21 are ta variatia in
raport en anotimpul i manca; repausul in timpul iernn,
aglomerare; camera de oaspeti.
higiena locuintei: intretinere, reparatiuni (periodicitate), starea de
curaerue in care este pastrati loctunta; curItenia (via*
gunmul gi asezarea lui fata de locuint4; apropierea du:are
staule, grajduri, cogare, cotete i locumtg, raporturile dintre
satean i ammalele de munca (convietuire), closet (statistica)
agezare, constructie, stare.
luminatul i incälzitul: lumanare, °pelt, lampä; consum anual;
combustibilul folosit; in ce se arde: vatrg, soba, masina
de gait.
higiena familialà i individualg: imbricamintea, materialul de
confectiune al imbriamintei, calitate; variatia imbracImintei
dupä anotimp, muncl, atare materiall;
spalatul mime dimmeata gi inaintea mesei; bide corporale;
spglatul i primenirea rufelor;
consumul anual de siptin;
II]. Factori patologici
Epidemil: gripa, tuse convolsivä, variolä, varicelA, pojar, scarlatina,
difterie, oreion, poliomielita, encefalitä letargia, meningita cerebro-spinalä,
febrä tifoidro, tifus exantematic, disenterie; conclitmni
de aparitie; epidemiile i aglomeraren scolarit, stabstica
dupä sex, varsta, categorie socialä, stare materiali, anotimp;
letalitatea. In epidemu;
eficacitatea asistentei sanitare;
Endemil: paludismul, gusa endemica, cretimsmul, conjunctivita granuloasa,
parasitismul intestinal etc.
conditumi de apautie, intensitate; statistica bolnavilor dupit sex,
vastä, categorie socialä, anotimp.
paludism: existä. sau nu ape statatoare in apropierea satului,
drenare, secatuire, gradul de atingere al populatam, paludismul
la copii, =Uccle splemc;
Boli sociale: pelagra, tuberculoza, sifilis, alcoolism, cancer, diferitele
malaclii venerice;
statistica acestor maladii dupg sex, vas* categorie socialä, atare
materiala;

pelagra: formele chnice i gradul de atingere pelagroasä;
tuberculozä familii contaminate; agezarea lor in vatra satului;
modalitiitile de räspandire ale maladmi; conditiumle de
ordin social, ignoranta, mizerie, etc ; tuberculoza scolara;
contammate forme chnice i gradul de atmgere al
populatmi; Milani latent ?1, ereditar, avorturile spontane,
sterilitatea (familn sterpe);
alcoolism: productia i consumul de alcool çi bauturi alcoolice
In comuni; numarul carciumilor; c,antitatea gi calitate.a
bauturilor alcoohce vandute in cursul anultti; consumul de
alcool pe cap de locuitor adult; consumul de alcool la carcinmä
gi acasä, de sarbätori, in tunpul muncilor agricole;
familii de alcoolici, betivi notorn, alcoohsmul la femei
copti;
cancer: frecventa, reptutizare dupa sex, varsta, forme climce,
localizare, origine etnici, stare social;
maladii venerice frecventä, conditu de contaminare.
Notä la c) in legatura en maladnle sociale gi In special pentru tuberculoza,
gi celelalte maladii venerice, in afara de importante general
a afectmnilor, se va avea in vedere conclitiunile de aparitie gi extensiune
specifice loculni i annme: conchtiumle de =Inca, mediul familial, raporturile
soczale titre säteni; contactul cut °regal, armata; obiceiurile
gi superstitnle, ignorante primejchei gi profilaxiei; de asemem, In cazul
special al sifilisului i celorlalte maladii venerice, se va cerceta vie*
sexualä a locuitorilor inamte i dupi casatorie; prostitutia recunoscutä gi
clandestmä, libertinajul, moralitatea. In cazul alcoolismului, pentrn a
patea socoti cantitatea reala de alcool consumat, se va nota cat mai
precis, ca prilejul anchetelor famihale, cantitatea consumati efectiv
de famihe in cursul unui an. In plus se va cerceta daci exista in comunä
cazane pentru chsti/area taxi; drojdiei, etc.; deal existä livezi
de pomi fructiferi (in special prum, vu), care este productia medie
anima* de fructe gi ce Intrebtuntare h se di.
Notii la III): Se va da o deosebitä atentie conditiunilor de aparitie, raspandire
gi perpetuare a maladiilor aratate In aeest capitol, dat fiind ca, de
obicem, aceste conditnini sunt de ordin social-economic.
Se va cauta si se stabileasca dacit' tabloul general al morbiditätii observate
in populatae este dominat de una sau mat multe maladii gi care
este raportul reciproc de forte.
In sfargit, se va discuta valoarea negativä a ansamblulni factorilor patologici
gi influents pe care acegtia o au asupra vitalitijii colectivitatii
cercetate.
IV Factori bio-politici
Pentru a piistra sinatatea membrilor ei gi combate influents factorilor
patogetu, colectivitatea este inzestrata san Ii organizeaza serie
de mijloace ca caracter oficial sau din initiativa loca,li.
99

100
Asistenta sanitarii medicalii fi socialii, ruralism.
instituthle de asistenti medical:a' si samtari existente in comunä;
, spital, dispensar, leagitn, farmacie (claa nu existä in sat
la ce depärtare se aflit aceste instituth gi cat sunt de
accesibile).
medicul de circumscriptie: mirimea circumscriptiei care ii cade
In sarcinä, mijloacele de care dispune, activitates, lui, eficacitatea
acesteia; numitrol gi popalatia satelor din circumscriptie,
ritspanchrea lor, mijloace de transport, stares drumurilor;
personalul medical auxiliar: surori de ocrotire, agenti samtari,
mow comunale, numiírul lor, pregittare, congthntä, profesionali,
mijloace; activitatea lor, eficacitate;
statistics samtarä gi morall: numärul gi felul bolnavilor prezentati
la consultatiumle medicului, dupi sex, vOrstit, ocupatie,
cat,egorie socialä; interventule operatorii gi tratamentele
aplicate; felul gi cantitatea de medicamente distribmte;
bolnavii din comuni internati in spitale; statistics infirmilor,
reformatilor, dispensatilor gi aminatilor; ahenati, accidente
de muncit, boh profesionale; crime, smucideri, pruncucideri,
dupi sex, virsti, categoric socialä; asistenta prenail
a nagterii si nomlor niscuti; afectiuni puerperale; statistica
vaccmatilor gi revaccinatilor;
roralism; hartä indicand agezarea satuhu in raport ca reg,iunea;
mahalale, cartiere, coturi, cittune; riispandirea agezirilor sau
aglomerarea lor, apa potabili, canahzäri, irigath; sträzile gi
ulitele, ganturi, pmcbcabilitate, intretinere; starea drumurilor
vicinale, intensitatea circulatiei gi contactului dintre
sat Ili satele invecinate, oragele din apropiere gi de regedints
pläsii si a judetului; depOrtarea satultu de drumurile
judetene gi nationale, uncle se aflä oficiul P.T T.
qi prima statiune de cale feratä.
Asistenta neoficiall.
practicante (in special moage) T. practicanti empirici: num5,rul
lor, sex, vfirsti, preettire;
procedee, intervention', leacuri empirice: preparatie, indicatium,
eficacitate;
deschntece,, magie, restrictiuni de ordin magic;
plante medicinale: lista plantelor medicmale ea denumirea Ion
botanici, indicarea maladiilor pentra care stint bane gi felului
in care stint administrate (eventual: ierbar gi colectioni
din piírtile plantelor medicinale folosite; studio farmacologic).
Notä la IV): care este valoarea asistentei pubhce, promptitudinea gi eficacitate,a
ei &tit de epidemii, endemii, boli sociale gi ansamblul conditiumlor
generale de vieatä specifice colectiviatii?

D. CONCLUZIUNI
Se va cerceta raporturde dmtre asistenta oficialä i cea empiricä.
Existä o preferinti märturisiti sea nu a locuitorilor pentra una san
alta gi, mai ales, se poate surprinde un anumit grad de exclusivism
reciproci dm ce pricini apeleazi loctutorii la practicile empiricel
Caro sunt elementele caracteristice ale colectivitätli cercetate din panct de
vedere al structurd antropologice gi demografice. Vitalitatea populatiei
gi sensul evolutiei sale. Integrarea sau diferentierea acesteia fati de
masele de populatie inconjurätoare, gi In raport cu regiunea naturalii din
care face parte.
C. PLANURI SPECIALE
Dr. D. C. Georgescu
a. PLAN PENTRIT CERCETAREA OBICEILTRILOR
ALIMENTARE TARANPT/ 1
Alimentatia nu constitue o problema numai pentru biologie. In
afar& de valoarea ei nutritiva, alimentatia se incadreaza in obiceiurile
de vieata ale grupului etnic qi intereseaza sub acest aspect atat etnologia,
cat i sociologia. De amea va trebui sá completam, cel putin in
cadrul monografiilor sociologice, studiu/ biologic al alimentatiei cu un
studiu asupra obiceiurilor alimentare.
Cercetarea obiceiurilor alimentare ale unui grup etnic sau ale
unei unitati sociale cuprinde mai multe momente, din care infatiqam
aici numai pe cele mai de seama, ca o calauza la teren a incepatorilor
in aceasta materie.
E bine ca cercetarea sá inceapa printeo orientare generala asupra
problemei §i prin deprinderea terminologiei dialectal°. Manca aceasta
poat,e fi facuta ca ajutorui chestionarelor linguistice, cum este de
I) Planul acesta de motu a fost intocmit in 1938 cu pnlejul eercetinlor sociologice din satul Dragus
Fagaras. Unul din autori, d-I Witold Truszkowski, un MAr eercetator polonez, a parbmpat la aceste lucran
in calitate de burmer al 8tatului Roman.
Ca lectura introductiva la problema obiceiuritor alimentare, recomandam : H. Reinheimer: Nutritsgn
and evolution, London 1909; A. I Richards Hunger and Work az a Savage Tribe, London 1932; A. Maunzio
Hislcom de 'alimentation regétal., Paria, Payot (trad, din hmba poloneza), 1932; Dr. I Claudten
Alsmontatio poporulai ronsdn f,, cadrell antrepogeograftel fi iúo,j.i economics, Bucuresti, Fundatia Refele Carol
II, 1939 Cf. si A. Chetnik Pozysvinie Kospidw, napoiss zuryhte, obraroowe i shadow. (Ahmentatm Kurpior
mancin i bautun obisnutte, de ceremonia si de foamete). ICrakow Polska-Akademia Umiejetnosei 1936
(0 incercare de monografie reponali).
101

Oda Chestionarul VIII al 1VIuzeului Limbei Romano din Cluj, intitulat
Mancari i bauturi, i prin convorbiri in legatura cu alimentatia
ea cativa locuitori din sat.
Se vor inregistra apoi cat mai amänuntit cu putinta listele de
mancarc i retetele de bucatarie. Ce anume se mananca in sat 0 cum
se gates° bucatele. Cercetarea aceasta trebue sa cuprinda un numar
cat mai mare de familii qi trebue facuta pentru alimentatia comple:-,5,
din cateva zile la qir qi repetata apoi in diferitele perioade alimentare
ale anului i dupa insemnatatea zilelor (sarbatori, nunti etc.),
pentra a nu ne mgrgini la cateva aspecto intamplatoare.
Se vor alege pentru cercetare, familii cat mai variate (frunta0,
mijloca0, cod*, qtiutori i ne0iutori de carte, umblati in lume etc.)
0 so va intocmi pentru fiecare, f4e cu urmatorul cuprins:
Numele gazdei, membrii familiei, dupg sex gi varsta. Ziva in
care s'a facut inregistrarea, cu indicarea specialg: dumineca, zi de
sarbatoare, zi de lucru, clack petrecere, botez etc. De ate ori s'a
mancat in ziva aceea, cu denumirile respective (pranz, cing etc.);
la ce ora s'a luat masa. Cate persoane au luat parte (dupg sex gi
varsta, cati din familie, cati straini). Se vor nota coi plecati de acasg
(la muncg, la targ etc.) qi dad, au luat de mancare cu ei 9i ce anume
sau li s'a trimis mancare i ce anume i de catre cine sau, in sfar0t,
daca li s'a dat mancare acolo sau au cumparat.
Pentru fiecare masa: câto feluri de mancare s'au mancat, cu
denumirea lor locala. Daca au fost gatite, au mancat mancaruri reci
sau pastrate dela alta masa.
Pentru fiecare fel: provenienta alimentelor (conserve, produse
vegetale sau animale din gospodarie, cumparate, de uncle, pe ce prof)
i prepararea lor. Uncle s'a gatit (pe soba, vatra, cuptor), cu CO instrumente
de bucatarie (oala, ceaun, cratitg, tiga.e). Inregistrarea amanuntita
a retetei, pe cat cu putintg cu cantitatile efectiv intrebuintate. Cu ce
se gate9te (apa, signing, legume, carne, condimente etc.) i in ce
fel (fiert, copt, prajit etc.) qi toate tehnicile speciale pentru a obtine
o mancare gustoasa, duRa opinia gospodinei.
Alimentele insotitoare pentru fiecare fel (paine, mamäliga, muraturi).
Daca s'a mancat tot, iar in caz contrar, ce s'a fgcut cu resturile
de mancare (se pastreaza pentru alta masa, se da de pomang, se dg
la animale).
S'a mancat ceva intre mesele obimuite? (paine, fructe, bauturg).
In cazul ca au avut oaspeti la masa sau oameni la lucru, au dat
102

vreo atentie deosebita alimentatiei? (preparare mai ingrijita, manchruri
mai alese, mai variate si mai imbelsugate).
Dupg, inregistrarea faptelor mentionate, se va aplica planul de
lucru de mai jos, pentru o cercetare adancita a problemei. El se
va aplica la un numar cat mai mare de familii taranesti si cat mai
variate, ca stare materiala, stare culturala, compozitie a femiliei etc.
Se vor urmari si familiile de intelectuali pentru a se vedea diferentele
fata do familiik taranesti si eventual, inraurirea lor asupra acestora
din urma. Un interes deosebit prezintä cercetarea obiceiurilor alimentare
ale taranilor veniti din alta parte (veneticii) sau ale strainilor
(Tigani, Sasi, Rusi, Unguri etc.) si influenta, reciproca dintre sat si ei.
PLAN DE LUCRII
I. Cadrul gcograf ic.
Culturi de plante alimentare, felul i local, eereale, legume, poame; la
cfimp, in gridmi etc.
Aiumale domestice care serve.se de hranä prin produsele Sall carnea
lor, (porci, gaini, albme etc ).
Mineral° din natusi intrebumtate in ahmentatie (de pildi sarea in
Muntii Vrancei).
Plante sälbatice folosite in alimentatie. (Se va nota gi gradul de folosinti
scum gi mai demnit, precum i persoanele care le folosesc).
Animale silbatice (viinat, pesti, raci etc ) intrebuintate in ahmentatie.
Variatia ahmentatiei dupä anotimpuri.
Ahmentatia de foamete, priciniutä de grindini, inghet., inundatii, ploi, secetii,
etc.
II. Cadrul biologic.
In ce mäsurä, conditioneazi värsta famihei gi a membrilor ei alimentatial
Se va nrmitri in special ahmentatia In:
a) familble de tmeri (insurätei); b) familnle ca copu nevárstnici; c) familule
Cu coph mail, care participä la manca gospodärie,i; d) familule de bitrini; e) famihile
de väduvi i orfani.
In ce mitsurit conditioneaa sexul gi intämplärde legate de el, alunentatia.
Se va urmäri mai ales ahmentatia &men in hpsa bärbatului (pe tamp mai scurt, pe
timp mai lung), ahmentatia femeilor insärcinate ku. a lehuzelor, precnm i credintele
çi obicemrile in legIturä ca ahmentatia acestora (de pildä ploconul).
In ce mäsurä conditaoneazä bolle ahmentatia täräneasca.
Igiena alimentatiei:
a) dacit se spank' pe mlini inainte san dupä masä; b) dacä se terg la guilt
(en fata mesei, en mâneca de/a clmagl, ca gtergarul etc.); c) &el îi cliteec
103

(spali) gura si scobesc djnii dupi mancare; d) daca se apara pe maitu imante de a
gäti mancararile; e) daca intrebuinteazi fati de masä san gervete acasa i la cimp.
5. Valoarea nutritiva a alimentelor i bolle alimentare se vor cerceta de catre
biologul (medicul) echipei.
Cadrul istoric.
1
Alimente disparate (de &bid, de ce). Daca se mai pistreazä enraya de
ciltre cei saraci san stuit reluate in timpul foametei.
Alimente traditionale (Invittite dela pärmti).
Alimente noi. De cand gi de cine an fost aduse. De anide? Gredal lor
de rispa.'ndire i frecventä. Se vor
a) influent,a origeneasci; b) influenta intelectualilor din sat; c) influenta satelor
din jur; d) influenta cophlor dati la gcoalä.; e) influenta armatei; f) influenta
cnrsurilor de gospodirie; g) a cartilor de bucitirie gi a publicatulor pentru popor;
h) a concnrsurilor i premiilor de gospodärie; combinape propru (inventii alimentare).
Instrumente de buciltirie dispärute (de cand an dispara% daca se mai
gasegte vrenn exemplar In sat, ce-'i mai amintesc &arana despre ele). Instrumente
traditional° (mogtenite din bitram). Instrumente noi (de cand, de ande tp. cine
le-a adns).
6. Cuitari alimentare disparate (de pildä. meial). Pent,rn ce an dispärut,
de cand. Anunale domestice dispirute (de pila. apicultura). Altele introduse de
curind (de pildä sola pentrn vegetale, curcile, bibilicile, etc. pentrn animale).
6. Ce-gi mai amintesc bitranu despre vieata alimentara de altidata (se manca
mai mult sau mai putin, mai sobra sau mai imbelgugat etc ).
IV. Cadrul pdhic
Gasta' Ce mancaran gi condimente sunt preferate gi de ce. Le plac min-+
cirurile dulci, sarate, acre etc?.
Deprinderi alimentare:
a) cand se mananc5. (de cate ori gi la ce ora), in zilele de lucra gi in
sirbätori?. b) unde i cum se manfuica? (dupá, anotimpari). Incaperea: afari, in
tindli, in casi La masä, pe vatra. Din acelagi blid (farfurie), san fiecare aparte
(barbatul de o parte, femeia ca copla de alti parte). Madama in picioare san agezati?
Ce instrumente intrebuinteazi?
Alimentatia dupa starea culturalä Alimentatia intelectualilor, a meseriagilor
calificati, a oamemlor umblati (fostii servitori, cei intorgi din America etc.).
Diferente in preparatia i variatia mincararilor. Diferente de gust.
Rolul femeii in felul de a manca (härnicia, priceperea, cultura, gustul ei).
Daca mininci en totii laolalta (membrii famihei, stäpanh i servitorii,
oaspetai)? In ce m'asura faptul acesta apropie pe oameni i creeaza o
comunitate.
6 Opinia sträinilor care trec prin sat despre mancares de aici i opinia
localmcilor despre mancares din alte pirti.
7. In ce misuri conditioneaza alimentatia gi obiceiurile legate de ea presenta
sträinilor la masa (a oaspetilor, a lucritorilor, cisca).
8. Moda in alimentatie. Manclirtui desconsiderate (urzici etc.). Mancirari
apreciate.
9. Sentimente exprimate prin daruri in alimente san blutnra (cinste etc ).
10. Atitudim (satirice, admirative, dispretuitoare etc.) fati de cei care mi-
104

zaina mult san putin, repede san incet, fatide cei eare mäninci Cu sgomot, en
pofti, fati"' de ea mofturogi, fati de cei cara bean mult etc.
11. Aspiratii de a mines mai bine (de pildä la cei t,ineri) gi conflicte futre
generatii pe aceastä chestiune.
V. Manifestiri economice.
1 Alimentatia in functie de starea economico-socialä (fruntagi, mi jlocali,
codagi, mazih, räzei, ciäcai etc ).
2. Alimentatia celar en ocupatii lituralnice (circhimarii, herarii, morarii,
oieriii cojocarii etc.).
Ahmentatia in functie de munci. Máncarea la eimp, Cm timpul secerignIni,
la coas i etc ), la pidure, la pescuit, la paza vitelor, acasi, la tirg, la
ora' etc.
Alimentatia In zilefe de lucra gil miele de siírbätoare.
Ahmentatia pe timp de crizi (alimentatie de foamete) i pe tinip de
belgug.
Ce alimente se produc in gospodirie gi cum se fac (pAine, ulein, otet
de mere, racha etc.).
Ce cumpiril, de ande (sat sau ora), pe ce pret. In ce mäsuri se intrebtunteazA
zahiral, cafeaua, ceaiul etc.
Cilt cheltuiegte o famihe ca alimentatia Evaluares in bani a tuturor alunentelor
consumate intr'an an. Bami chelttuti efectiv pe alimente.
Instrumentele de bucätärie
pentru piistrare, pentru m'Asurare, pentra muräturi, pentru apä, pentru
cernat etc.; b) pentru gitat : sob5., cuptor, vatri, pirostrii, °ahí, ceaun, eäldare,
cratite., castroane, tigäi, mesteator etc.; c) pentra mäncat : farfurii, hnguri, catite,
furculite ; d) pentru bita: pahare, ulcele, uleioare, sticle. Si se intocme,ascii inventare
despre aceste instrumente, en indicatu despre vechimea lor in gospodirie i despre
costal lor ì materialul din care sunt riente. Se va arito gi cam se intretin i se
pOstreazi instrnmentele (de pildä spälatul tacitraurilor ca cenuge, tencuialii etc ).
Manca. Orne gategte Dacä bärbatu au vreun amestec in buctitirie? Cine
face gi ingrijegte de foc? Cum se aprinde focal? Orne aduce apii? Daci exista
o colaborare gi o divizmne a muncii in familie in privinta celor finaste.
Cura se gätete7 Tehmel. Retete (De astil datä se vor fnregistra toste
mincärurde cunoscute, indiferent dad, sunt gätite in zum cercetirii).
Cum se p5streazi alunentele
a) Conserve pentrn timp indelungat: alimente afanaste (carne, shininii), aseste
la soare san in captor (ciuperci, poame, Insole pästii), plistrate in msip (zarzavat),
In var (ouil), in otet san saramarli (muriturile) etc. Unde se piistreaza ahmentele
conservate (pivnitO, pod, gropi in pilmánt pentra cartofi etc.). Ce cantititi se
pistreazi i e:U dureaoi ? b) Pästrare pe timp scart (carne proaspOtti in fintini,
fierttni fn pivniti etc.). Se va /atoe= un inventar al tuturor ahmentelor ce se
gisesc In gospodArie.
Operatiuni speciale in legituri ea alimentatia :
a) Mulsul. Cine mulge, in ce, cind i cum ? Igiena (spälattd miinilor, al
ugerului, al vaselor). Si se noteze dac5, beau lapte/e crud san hert ; b) Daci i cum
se prepari derivatele larrtelui (smintinA, lapte acru, ardi, ca', brinzl, unt) ; c)
Tiiatul paserilor. Cine gi cum le tole ; d) Tiiiatal porcilor. Cine gi ciad Ii taie ?
1.05

Existä oameni specializati? Dacl si cum se prepari carnatii, caltabosii, slanina,
untura et,c ; e) Facerea painii. Se vor descrie toate operatule dela mäcvaarea
gräuntelor, cernerea si framantatul aluatului, pan la arderea cuptorului i scoaterea
din cuptor. De cite ori fac paine pe luni si ce cantitäti; f) Muraturile. Cum se
pun? Cum se ingniese (pitrocirea verzei etc.); g) Marmeladl, dulceata, sirop etc.
Daci si emu se prepara,
VI. Manifestari spirituale.
1. Raportunle ahmentariei Cu vieata religmasä:
a) Máncarea in zilele de sarbatoare. Mánciíruri legate de sarbatonle mari
(Craciun, Anul Non, Boboteaza, Pasti etc.), cum sunt cozonacu, 'male ro1ii, mäcinicii
etc.; b) Postunle. Postal mare, postul Craçiunului, postal Sfmtei Mani,
postunle de peste saptamilni etc. Desleganle de posturi (saptamana branzei). Postunle
speciale (pentru sanatate, pentru coph, pentra vite), In ce mäsura se mai
in posturile (dupa sex si varstä) si care postari? Cum posteau mai demalt?
Petreceri In legaturä ea postunle (läsatul secului); c) Sirbatonle de familie. Alimentatia
cu prilejul botezunlor, a nantilor, a inmormantarilor etc., pomemle pentru
morti. Oblewuri speciale (ca punerea mesei, prinzul Pastalor, etc); d) Alimente
ca caracter religins (prescuri, pasti, coliva, etc). Cine ill cum le face?; e) Daci
1st fac cruce si zic rugaciuni sau formule religmase inaulte i dupi mash.; f) Raportun
Cu vieata moral-religmasä. Daruri la saraci i cersetori; g) Daruri in alimente
cu prilejul sarbatonlor si a obiceituilor legate de ele. Alimente date colindatonlor;
our& coplilor de Pasti, etc.
2 Datim, credinte i superstith in legatura ea alimentatia
a) Buns cuyunta Cum se aseazil la mesa? Care este local de onoare (pentrt.
eapul familiei, pentra mosafiri etc.). Olin se mviti la mesa? Cum se multumeste?
Uriri Cu paharul. Ce se intampla dad. nemereste cuieva peste un grup asezat la
masä. Oprehsti in timpul mesei (in vorbe, ca injuratunle, pornografia etc., in
imbrAcäminte, ca palaria pe cap etc.; la arancarea de alimente, afara sail pe 3os).
Ce nu e permis si se fad. eu instrumentele de bucatarie?; b) Credinte in legatura
cu primal lapte (corasta) muls dela vaci sau bivolita. Credinte in legatura en
pamea (cruce pe pain% intepatul pâinii, painea intoarsä etc ). Se true miimaliga ea
cutitul? Zile in care nu se pot manca sau face anumite mancarun (de pildi paine
vmerea); c) Vraji cu alimente sau ca instrumente de bucatäne.
Limba. Se va inregistra toatä terminologia k legatura ea alimentaria.
Se va observa dacä ea este generala i statornica sett variaza dup.& grape. Pätrtuiderea
neologismelor deodatä ea pitrunderea alimentelor orasenesti. Name de ras si expresii
de batjocurii, ale anumitor alimente, operarn i stari fiziologice legate de alimentarie
setila, beat mort, facnt etc ).
Poyesti, versan, proverbe, legende etc. in iegatura eu alimentaria (mancan
i bautun) si ca mstrumentele de buciitarie
VII. Manifestari etico-juridice.
Imprumutnri de alimente Alimente care nu se imprnmuta.
Schimb de alimente.
Plata in natura: manca plititä in alimente, vama pentra macinarea graului,
pent a fabricarea rachiului, a uleialui etc.
Dad in alimente. Obhgatii fatii de preot la Boboteazi, la inmormantari
106

etc. Plata in alimente a copidor care trag clopotal in timp de furtunri, a parcarului,
etc. Invoieli speciale.
Darari in alimente. l'entra a cAgtiga bunivointa funcponarilor (ouil, gäini,
lapte). Darari pentrn copil (zattaricale etc).
Obiceiuri de ajutor ca alimente in caz de incendia, de moarte, etc.
Obicemri jundice alimentare (de pildil. aldimap1).
VIII. Manifestiri politice.
Interventia statului sau a diferitelor instit4ii pentru ajutorarea poptilatiei in
caz de foamete, peatru ridicarea standardului de vieat'a, pentru o nutritie mai rationali.
etc.; efectele acestei politici.
E bine ea col putin fenomenele mai interesante in logatura cu
alimentatia sa fie cercetate statistic, pentru a stabili raspandirea si
frecventa lor. Astfel se poat,e intocmi statistica color care postesc din
sat, statistica fântânilor, statistica alimentatiei copiilor etc.
Pentru instrumente se vor face schite sau fotografii. Se vor fotografia
de asemenea diferitele operatii de pregatire, obiceiuri si ceremonii,
In masura in care pot fi infatisate pe aceasta cale.
Traian Herseni pi Witold Truszkowski
b. PLAN PENTRU CERCETARILE ANTROPOLOGICE
Dam numai cateva norme practice, de caro trebue sa tinem
neaparat seama la organizarea cereetarilor antropologice.
1. Etatea locuitorilor de mdsurat. In cercetarile noastre am masurat
peste tot locuitorii de ambo sexo: barbatii intre 25-50 de ani
si femeile intre 20-45 de ani. Aceasta, deosebire in fixarea limitelor
da totusi loc la confuzii in populatia rural& De acoja este bine al
ramânem la aceleasi limite pentru populatia adulta 20-50 de ani. Deviatia
imprimata materialului de cresterea barbatilor tineri Orla catre
25 de ani § i de involutia staturii femeilor dupa 45 de ani este hotarit
neglijabila. Populatia de ainbe sexe, dincoace de 20 si dincolo de 50 de
ani, nu mai intereseaza investigatiile antropologice tip. In schimb, copiii
si bätrânii pot face obiectul altor cercetari paralele, ea probleme
speciale, care pot fi totusi foarte utile. Exemple: antropometria copiilor
ar contribui la stabilirea unui etalon national, care ne-ar fi
util in determinarea starii de nutritie sau gradului de desvoltare fiziett.
Antropologia batrânilor ne-ar preciza natura fenomenului de invo-
107

lutie, longevitatea in raport cu structura morfologicA 0 mai ales ca
rasa, perioada capacitAtii conceptionale la femei, considerate in acelea§i
raporturi, etc. Dec&t, trebue BA tinem seam& de unele greut64i.
Culoarea pttrului se determin& foarte greu din cauza incAruntirii. Intr'o
vArst& prea inaintat& se schimb& putin ti culoarea ir)sului. Pigmentatia
pArului la copii nu-i comparabil& cu a adultilor, iar diagnoza rasial&
este cu atAt mai nesigur& ca cfit e vorba de copii mai mici.
Subiectii a fie beiginapi. Be mAsoar& numai locuitorii bA0inaqi
de troj generatii. Cel putin bunicii BA fi locuit in sat, toat& vieata lor
sau o parte din ea. CercetAtorul trebue sA rAmAnA consecvent a,cestei
norme, chiar atunci &And e amenintat sA n'aib& numArul minim, fie
el e un sat mic fie pentruc& oamenii nu se prezint& la mgsurAtori.
Numeirul subiectilor de masurat. Se cerceteaz& cam 1/8-1/10
din totalul locuitorilor unui sat. Col putin 100 de bArbati i 100 de
femei de fiecare sat. Un cAtun sub 400 de suflete se las& de o parte,
deoarece nu no putem multumi in nici un caz cu un numAr mai mic
de 50 de persoane de fiecare sex.
Numcirul subiecOlor de fotografiat. In principiu se fotografiaz&
intreaga populatie cercetatA. In practicA, lucrul atarn& de mijloacele
materiale la indemana. Se fa,c 2 serii de fotografii: unele individuale,
altele colective. In fotografiile individuale se ja numai capul ca
umerii. Pentru fotografiile individuale se vor intrebuinta filmo de
dimensiunea, 6x9, in trei norme: de fatA, prof'', 3/4 profil. In&Itimea
capului va fi de 3,5 cm. aproximativ. Se va recurge la aparatul
fotografic cu focarul suficient de mare, pentru ca apropierea de obiect
s& nu fie mai mare de 1,50 m. 0 fotografie luat& dela 75 cm. distant&
nu mai este antropologick deoarece apropierea deformeaztt. Fondul sit
asigure claritatea formelor. In dosul capului, la o distant& minim& de
60 cm. se wazA, o stof& cenu0e, gAlbue, sau albAstruie sau cenu0uverzuo
sp&lAcità, de dimensiunile 150 x 100 mm. Pentru fotografiile
colective se intrebuintead, pläci 9 x 12. Grupul variaz& intro 5-10
persoane. PutinAtatea mijloa,celor poate mttri grupul pAn& la 12 persoane.
Peste acest numAr formele se disting cu greutate, afar& numai
(lac& unei creqteri a grupului ii corespunde o creqtere a p15,cii, dar
atunci, purtarea 1;ii mAnuirea unui aparat mare este anevoe pe Mug&
ridicarea cheltuelilor cu materialul. Mai bine se mAresc ulterior negativele
9 x 12. Fondul compact este indispensabil in once fel de fotografii.
Peste tot in fotografiile de persoane se evit& soarele. Pentru fotografia
ca lumin& artificial& se consult& (17) din Bibl, dela pag. 90.
108

Pentru precizare, o mici socotealit. La un sat de 1000 de suflete, vom
mäsura cel puttin 100 de bitrbati si 100 de femei. Fotografii individuale vom
face pentru circa 20 de persoane. Cam 10 de fiecare sex. Cel putin o persoang
de fiecare rug, tipicä. Nnmiirul peliculelor variazit dela 40 la 60, dupli
cam riimitnem la 2 san /a 3 norme. Sant 5-8 rolfilme 6x9 pentra un sat
san mulociu. Cele 200 de persoane necesiti cam 20 de negative
circa 2 duzim de pläei 9x12.
In ambele feluri de fotografii se noteazä numele subiectilor san se
recurge la un procedeu adecvat, pentrn a se identifica ulterior fiecare persoanii,
intr'un mod expedztiv. Un exempla: dupit ce a fost misurat, subiectul primeste
o tidulä en nr-1 fi§ei lui. Numsárul fisei corespunde ca numärul peliculei
trecut intetin caet aflame pentrn notarea fotografidor luate. La fotografnle
colective se trece in caet nr-1 pläcii i numerele fiselor antropologice in ordinea
in care subiectii an fost fotografiati. iru1 I al numerelor de deasupra
reprezina rándul I al subiectilor stAnd in picioare. irul II corespunde rindului
II al subiectilor din fatä asezati pe wawa. Cu aiutorul fotografilior se
poate usor controla preciziunea diagnozei ramie. Fotografia poate fi orichnd
confruntatit ea valorile somatometrice i ca insusirile descriptive.
0 mare parte din sugestiile privitoare la tehnica organizirii stint oarecum
standardizate §i aplicate in toate cercetftrile antropologice. Asa stint de pildit fotografila
Profesorului Rainer (17). Cea mai mare parte din normele in discutie
le-am redat dupit Profesorul von Eickstedt (1). Abater'le noastre na sant asenhale.
(Asa, von Eickstedt cerceteazift numai populatia masculinit).
SA ni se ierte multele amAnunte, dar exactitatea adunArii materialului
Bi mai ales unitatea prezentArii lui, are oarecare importantA.
Fire* c5, Bunt multe norme de prevAzut pentru a se asigura lucrului
un ritm rapid, cu toatA crutarea pentru sAteni. Dar ne restrangem.
Asupra unui lucru tinem BA atragem atentia cercetAtorului: sA nu
oblige pe Wean sA aqtepte ore intregi ca o biatA vita. Trebue sA ne
ferim ca de foe de meteahna autohtond. Chiar atunci cand ne-am intalni
cu reaua vointa sau sä spunem chiar cu indolenta funora
dintre sAteni, suntem obligati a ne feri sA atatam ura, revolta sau
dispretul locuitorilor pentru cercetAtorii satelor noastre. Nici o grupA
cat do mica, nu trebue sA functioneze de capul ei, iar qeful ei sau
eventual conducAtorul echipei monografice este obligat BA intervinA
prompt Bi cu toatA energia ori unde ar fi nevoe pentru asigurarea ordinei
i a omeniei. Acest imperativ trebue sA fie mai presus de once
considerente de colegialitate sau de spirit de corp. Sit nu se creadA cA
asemenea neorandueli nu se intampla acolo uncle lucreazA oamenii de
Btiinta. Incapacitatea congenitalit de organizare ja forme intristatoare
Bi o intalnim chiar i acolo unde nu ne aqteptAm. In lung Bi in latul
tArii, de jos pan& sus, cetAteanul roman este pus in situatia dureroasA
de-a aBtepta. Sunt tAri unde nimeni nu aBteaptA niciodatfi nicAeri Bi
10q

altelo in care toatA lumea aBteaptO totdeauna pretutindeni. Neoranduelile
chiar mOrunta, pot amari inutil pe sAteni Bi din partea cercetAtorilor
suntem in drept BA cerem omenia Bi priceperea corespunzOtoare.
Stim, in alte pArti se poate serie pe invitatia individualä, ora
exact& cand locuitorul urmeazA a 'se prezenta. tiindu-se cat dureazA
mAsurarea unui individ, se poate uBor face impArtirea timpului. La
noi nu se poate. Dar se pot fixa grupo rezonabile pe numere de case,
pe strAzi, pe sectoare, pe sex, pe varste, pe initialele numelui, etc. SA
existe preocuparea serioasA de organizare minutioasA, modalitAtile se
vor gAsi uBor.
l'Ip. ANTROPOLOGICA
datd, de noi la Anexe e valabil& ca exempla Bi nu ca model. Regionalele,
vor putea primi fiBe dela C,entru pentru cea mai mare parte din stiintele
sociale. De dorit ar fi BA se procedeze la fel Bi cu antropologia. Se Inlego
cA, se va tine seama de o oarecare variatie a problemelor locale.
Dar greutatea cea mare va fi in diversitatea posibilitatilor subiective Bi
obiecthe ale Regionalelor. Am alcOtuit in aBa fel fiBa Regionalei Cluj,
In cat ea poate fi folositä, nu numai pentru determinarea structurii morfologice,
ci Bi pentru diagnoza rasialA. JumAtatea din stanga de pe p. 2 a
fiBei apartine in intregime diagnozei rasiale. Pentru determinarea structurei
morfologice e necesarA figa intreagA. Am lAsat de o parte tipul constitutional
ca pe o problem& mai apropiatA de medicin& decant de antropologie.
Tipul constitutional este totugi incadrat Btiintei noastre de
multi antropologi. Pentru Harrasser rasa Bi constitutia sunt cele
douti probleme principale, pe care antropologul le are sub ochi, and
cerceteazA o populatie" (18, p. 621). Dela inceput am renuntat la al
II-lea aspect morfologic. Asta pentrucA necesitä, o intreagh serie de asocien
i Bi corelatii cu alte aspecto Bi probleme.
In aceiaBi categorie am lAsat tipul sexual, indicii pentru formele
corporale etc. Acolo unde se pun probleme speciale, echipa iqi va
putea elabora fiqa necesarA. Fiqa noastrA s'ar fi complicat Bi mai mult,
destul de incArcatA Bi aBa. E un adevAr banal, el o proa mare extindere
dOuneazA adancirii problemelor. Se intelege dela sine, cO, alti antropologi
pot ingloba Bi acest domeniu.
Diagnozei rasiale ii revine jumatatea din stanga de pe p. 2, plus
cele trei indice din dreapta sus. 0 explicatie amAnuntith a fipi e de
prisos. Continutul ei corespunde interesului Bi scopurilor urmArite de
mai multi ani. Observatorul ins& completeazA Bi mAsoarä, ceea ce el
110

credo necesar. Maya se ocole0e mai wor trecandu-se peste unele rubrici
socotite fara interes, decal invers, adaogandu-se ulterior de mana
unele rubrici necesare.
Pentru chestiunile din f4a de fata nelamurite in bropra (5) indicam
pentru cine s'ar preocupa de determinarea intuitiva a armoniei
fizice" articolul (7); pentru determinarea sanatatii ereditare (16). RA.mfinem
datori sa publicara metodele schitate gata pentru determinarea
sanatatii fenotipice, a starii economice qi restul. Numerotarea
este ordinea in care mäsuram mai comod caracterelo somatice.
Incepem cu cantarul 0 continuara cu antropometrul, panglica de otel,
compasul glisiera, i terminam cu tabelele pentru pigmentatie. Determinant
la urma caracterele descriptive.
Tipul constitutional intuit 11 precizam, Mind ca o linie segmentul
respectiv la mijloc: acela dintre As pentru astenic, At pentru atletic,
P pentru picnic. Pe langa aceste trei atribute, avem alte patru combinatii
posibile ale acestora: As At cand prepondereaza aspectul
astenic asupra celui atletic. Insemnäm taind cu o linie sageata de sus
la mijloc. Pentru tipul At As preponderenta aspectului atletic asupra
celui astenic taiem sageata de jos. La fel pentru tipurile AtP
i pentru PAt. Schema ce-am introdus inlesne0e ajutorului o notare
sigura 0 rapid& Am eliminat atributul leptosom" din sistemul kretschmerian,
pe care 1-am redus la o clasificare trinara Prin asta realitatea
nu-i fortata. Dimpotriva. Este mai corespunzator realitätii sit
avem doua extreme i un spatiu larg, mediu. Adaogind qi cele 4 clase
derivate din primele, avem un sistem de 7 clase, propriu sa ingadue o
expresie suficient de analitica a realitatii.
Spatiu liber dela p. 2 sus e rezervat pentru observatii. In unele
cazuri observatorul va voi sa deseneze profilul sau conturu/ fetii. Tot
acolo se poate fixa fotografia subiectului, and e cazul. Uneori intalnim
un subiect ca un par de o structura sau culoare rara: gros sau
subtire, carliontat sau foarte cret (negroid), foarte blond sau albinotic.
(Experienta invata pe oricine, dar cu socoteala asta se pierde timp).
Cu un foarfec se taie o uvita de par, care se fixeaza expeditiv cu ajutorul
unui aparat din acelea de prins hartiile ca agrafe. Cu acela0 aparat
se fixeaza fotografia. Ambele instrumente trebue avute la indemâna in
timpul masuratorilor. In spatiul de jos se trece restul indicelor pe care
observatorul va gasi ca cale sa le calculeze. Se trece scurt: 1 (valoarea
indicelui). Se va intelege ca e vorba de 4 x100, adica de rapor-
2
111

tarea staturii sau taliei gezand la valoarea staturii.
Cartonul din care vor fi confectionate fi9ele va fi de o grosirne
potrività: destul de tare 9i flexibil spre a se mânui u9or. (De ex.
63 x 95 = 100 kg. Carton alb velin). Pentru deosebire-a fi9elor pe sexe,
culoarea color pentru barbati ar putea fi albA, a celor pentru femei
verzue, g5,1bue sau albAstrue.
Am ocolit monotonia textului din fi95. nu din motive estetice.
Prin sublinierea diferità a termenilor am cautat sa ierarhizhm importanta
caracterelor somatice i sá inlesnim ajutatorului gAsirea lor rapidA.
In putinele noastre rfinduri am dat toate limuririle strict necesare
organizarii metodice a investigatiilor anfropologice qi a gtiintelor subsumate.
N'am ocolit unele avertizäri. N'ar fi fost posibila repetarea
metodelor qi mai ales a problemelor pe care monografistul va avea
le cerceteze, dar am indicat la bibliografie (pag. 91) locul discutiei lor.
Aveni insffir9it nadejdea, ca fi9a antropologica va corespunde i prin
continutul i prin forma ei care ne apartine intreagi scopurilor
institutiei noastre.
D. ANEXE
INSTRUCTIUNI
Dr. I. Friccroartc
PENTRII COMPLETAREA FOII DE RECENSXMANT (F. l)
Formulartil numit foals, de recensamant" cuprinde trei pa* distincts si aflame:
Persoanele traind in gospodirie;
Locuinta (verso);
Exploatarea si date economice (verso).
Teat° rnbrieele din acest formular vor trebui completate färä exceptie, dupa
declaratia exacta i pe cat eu putinta verificati a capului de familie. Nu se admite
nici o rubricii goala, linii4e i nici semnul de repet*e. Se va renunta In materie
de statistica la mentalitatea celui care se afla chiar pe teren i pentru care prea
112

multe lucran sant evidente" saa dela sme inteles". Se va serie deci totdeauna,
din noa eavantal de raspuns, sea se va specifica: nedeclaratrt san na are", dupi
cum este cazul. Formularele räu completate sunt fára, nici un folos.
A. Persoanele träind in gospodärie. In aceastä parte (col. 1-17) se vor trece
toti membrii gospodanei care traesc i iau masa impreunk t'e ca sunt rude sau nu,
locuiesc obignuit in comuna, astfel cum se gäsesc In nua fixati pentru recensämänt.
Nu se vor trece deci acei membri ai famihei c,are au plecat din casä" defimtiv san
pentru un timp mal indelungat, cum sunt copiu dati la gcoala in altä parte gi care
se intorc numai in vacante, mihtani sub arme, lucratorn in fabrici çi atehere,
fetele maritate i eopm instuati, cei plecati ca serviton la altii sau in. orage, etc.
Se vor inserte insä in formular toti acei care loctnesc de fapt i de drept la gospodarlo
In ziva numäratoarei.
Prima persoanä care se inscne in formular este capul gospodanei sau famihei,
recunoscut ca atare de ceilalti membn Obiectiv, capul famihei se recunoagte
(lupa faptul ea este proprietarul loctuntei, al pamantului exploatat san majorititn
muncegte acest pamánt gi conduce efectiv exploatarea. Ordinea de importantil
pentra determmarea capului de familie este: 1) propnetatea, 2) conducerea
exploatarn, 3) manca. Ceilalti membn ai gospodanei se definese exclusiv in raport
ca capa! famihei, gi se inscriu la rail& sotie, copn, rude, argati, altii; ara:tanda-se
lämurit in coloana (2) ntuatia in famihe", gradul de rudeme saa dependentä fati
de cel timad. In coloanele (3) gi (4) se va serie nascut in locahtate", pentru toti
care se aflä in aceasta situatie, sau locahtatea i iudetul pentru cei ven* din altä
parte gi stabiliti sub difente titlun (sotie, sot, argati, etc ) in sat gi gospodane.
Sexul fiecärei persoane se va insemna ea x in coloana (5) sau (6).
Varsta (7) va fi trecuta in ani imphn4i, adica, varsta pe care a implunt-o.
la ultima amversare a niei de nagtere Deci, o persona de 47 ani, 8 luni ¡gi 16
zile se va nota 47". Copm sub un an se vor inscrie in saptämani gi km; astfei
un copil de 3 saptamam se va nota 3/52", lar altul de 5 luni, 3 saptamfini gi
6 zile se va nota 5/12". Toti copin care n'ait imphmt o saptamana se vor nota 0/52".
Originea etmca a locuitorului (8) saa neamul, este cea pe care o declara hber
locultorul, adica grupul etnic de care se sirate legat prin hmba, °bien= i traditie.
Limba materna (9) este ces pe care locu/torul a Invätat-o dula pi rinti g1 o
vorbegte de prefenntä.
Tott locuitorit care au alta limba materna decat cea româng, vor fi intrebati
daca' gtiu romänegte, lar raspansul va fi notat in coloana (10). Copin miel care nu
vorbesc inca, vor fi trecutt de limba materna, a mamei.
In coloana (11) se va trece confesiunea fiecariu locuitor: greco-ortodox, grecocatohc,
mozaic, reformat-calvm, luteran, mahometan, etc
La starea civila (12) se va arita daca loctutoral este casatont, necasätorit,
vaduv, divortet, despärtit sau daca traegte in concubina]. Aceasta rubrica se complecteaza
pentru toti copni (inelasiv
In pnvinta instructiei gcolare se va nota ca da" san nu" daca, gtie citi
gi serie (13), cate clase (saa am) are gi ce gcoali a urmat (14). Pentru copni nevärstnici
(pana la 7 ani) se va serie peste amindonä coloanele (13) i (14)- na a
fost inca la gcoalii".
Profenunea va fi t'otea en o deosebiti atentie spre a deosebi intre profemunes
principalä, anume cea care II ia majantatea timpului gi aduce cea mai mare parte
113

de venit i ocupatule secundare, sau intreprindenle laturalnice, care completeaza vemterile
locuitorului salt goliodariei. Nu este snficient sa se noteze la profesiunea principali
agriculto pe pämäntul sae", m se va specifics dacii are pgmantul numai in arendi sau
china, sau dacä este simple muncitor agncol cc bratele. Deasemenea, se va deosebi
intre agricultura prop= zisä, i celelalte ocupatii in exploatarea so/ului viticulture,
pomicultura, cresterea vitelor, etc., Un loctutor poate fa viticultor proprieter"
sau numai muncitor cu brate/e la via" celui chntAz. La cresterea ammalelor se ponte
intalni: un crescator de vate sea oi"; sau un bawl", un moban", un pazitor de
vite". In regnmile de munte se vor deosebi agricultorh" de leciatoru" din exploatänle
forestiere i acestia de muncitoru cu bratele la padure". In cazul celorlalte
profesium, se va preciza totdeaana daca este vorba despre un fierar patron,"
sau lucrgtor (calla) fierar" sau un ucenic fierar". Acelast lucre ca brutarii, mlcelani,
croitoni, cArciumard i ceilaltt negustori (se va serie ce fel de comer t fac)
etc., etc. Be va intreba i inscrie dad, un alt membru al gospodänei are o profesiune
caractenstica, sae ocupatie distincti de cea a capului de familie. Nu se va folosi pentra
femeile dm gospodande agricultorilor termenul de casnica", decat in cavil cAnd
se declarrt categoric ca femme respectivä an lucreail tp la amp.
Toate persoanele din gospodärle care ajutä in chip sistematic pe capul
familiei sau pe en alt membru intr'o activitate vor fi socotiti ca ajetäton i notati:
ajuti la ..." sau ajutii pe... (monde)... la ..." Se va insista asupra maned
copidor, specificruidu-se clad. hicreaza si ce anume. Deasemenea, se va avea in
vedere faptul ca la sate, mai totdeauma, un membru al familiei ajuttt la varizarile in
pravalie i deseon lucreaza alaturi de cape' familiei la vreo mesene Toate aceste
cazuri se vor izola i inscrie in formular. In sfarsit, cophi sau alti membrn ai famihei
care nut indepluiesc nici o manci efectivii (din prima staru economice, invahditata,
batriinetii sau oricare ate cauze) se vor nota nu lacreaza".
Ultima coloana observatiuni" (col. 17) se va folosi pentru a da once limnrire
necesaril bunei intelegen a situatiei persoanelor in gospodärie i, in special, se
va arata daca exista vreun cetatean strain, deed. un membra prezintä vreo
tate vizibilä i mai ales cleat persoana care obisnuit trkste in gospodäne dar in ma
numaratoarei a lipsit intimplator. In acest caz se va specifics in coloana (17) plecat
In ... pentru
B. Locuin'ta. Acest capitol cere cateva informatiuni sumare asupra locuintei,
intelegändu-se prin aceasta corpul principal de cladire in care locuesc membru
gospodarim.
La panctal 1 se va trece, In am, veclumea acestui corp principal de clädire.
Dacg vechamea declaratA nu este sigura se va pane aläturi in paranteze, semnul?
adica- 45 ani (?).
La punctul 2 si 3 se va arata matenalul din care este construita locuinta
(piatra, caramida ars5, lemn, paienta, plmant, etc.) si din ce este facet acopensul
(tabli, aglä, olane, sit/4 sindrilift, pale, stuf, coceni, etc.).
Deasemenea disci podeaua este de pamant hint, scanden, drama' sau
material si ce anume.
Punctul 5 pnveste incapenle in care este impartata clädirea c,are serveste drept
ltxtuntä. Sub (a) se trece numarul total al incapenlor, indiferent de destmatia ion. Incluenle
locuintei se vor deosebi in camere de loctut propnu =se (b) si cele ,care au o
alta destinatie, (d); dintre cele dintlia se va &flute sä se stabileasa numand celor care
114

stint efectiv locuite de membrii gospodänei (c). Se stae a in majoritatea locunitelor satesti
se aflä o camera pastrata pentra oaspeti. Deobicem aceasta camera nu este foloszta
de membrii fanuhm, care se string mai ales Larna intr'o incapere, sau In donä. Ceea ce
intereseazil este 86 se afle i inscrie sub (b) numarul camerelor locuite efectiv
In peimanenta.
AceIasi lucru se Intiimpla çi ca patruile (punctul 6), achcl paturi se gäsesc
In odam de oaspeti dar na sant folosite de membrii famihei. Deci se va da odata
namärul total al paturilor (6 a) aflate in locumtä, apoi sub (b) numttrul celor ce
simt afectiv foloszte pentru oditula loctutonlor. La punctul 6 c) se va inscrie numärul
total al persoanelor care loculesc camerele trecute sub 6 b) i folosesc efective
paturile de sub 6 b).
In privinta laminatalui se va seat' dad.' foloseste gazul iampant, lamánarea,
opaitul sau eleetricitatea.
Deasemenea, la punctul 8, dad. locuinta este incilzitä ea lemne, pae, coceni,
tezic sau alt combustibil.
Punctele 9, 10 si 11 privesc ahmentatia ca spa a gospodärim.
9. Provenienta apei de bäut (riu, isvor, badli sau stmbeie, flinting; 10. dad
fintina este proprie saa serveste mai multe gospod6ru; iar 11, materialal din care
este construita fintiina (/emn, piateá, tuburi de ciment, sau simpll groapl in ptimint).
La punctul 12 se va specifica totdeauna dacä locrunta are sau nu closet, din
ce este construit, dacii este asezat in Qua san afarä sz in ce stare se aflä.
In sfirsit, la punctul 13 vom seats numiiru/ acareturilor diverse pe care le
mai caprinde gospodiíria celm recenzat. Prin sälas", odae", trebuesc intelese constructule
acute in earls de vatra satului si care servesc pentru stringerea
ci adapostirea vitelor in anume anotampari. Dad gospodäria nu este 1nzestrata ca anal
din acareturile enumerate, se va serie nu are".
C. Exploatarea alte date economice.
Aceastä. ultimii parte impartitä. in XI capitole, are drept scop sä dea o serie
de informatiani asupra exploatäru täränesti i citeva aspecte de ordm eeonomic,
privind gospodaria. Se va limuri dela inceput sätenilor ca nu se urmareste nici un
scop fiscal, fund vorba de o cercetare stuntificil, declaratia lor räminind strict confidenfia16.
La capita/al I se vor culege date privind suprafafa de pämint pe care o foloseste
gospodäria. 1 si 2 privesc pämintal pe care sateanul 11 define ca un titlu de
proprietate precis. Punctele 3 si 4 privesc dimpotrivä paminturile pe care säteanul
le posedä temporar, fie prin luare in arendi saa dijma, fie prin bunAvointa a/taia
care 11 tolereazil.
Pentra pämantul aflat in proprietatea lui, not5.m numärul parcelelor, ca sa
ne putem da seams de gradul de fiírämitare a proprietätu lui.
La capitolal II, se vor culege date ca privire la modal curo) a fost folosit,terenul
(Cu cel fel de culturi) in anal expuat in momentul anchetei.
Pentru toate categonile de terenuri ce se vor specifica in acest capitol, ea si
In cel anterior, se va da saprafata in hectare si metri patrati, transformändu-se automat
eventualele umtilti de masura locale, precum productia totalä obtanuta in timpul
anulai, care se va trece In kgr.
In eazul cind anumite plante (fasole, cartofi, etc ) nu au fost cultivate separat,
constitumd culturi pure, ci au fost cultivate mtercalat prmtre alte culturi (porumb de
pildä), atunci ele vor apare numai la productie, in coloana suprafata" scriindu-se
415

cuvintal interealat". Daca insa de exempla cartofii au fost cultivati qi separat si
printre porumb, atunci in coloana respectiva se va trece suprafata caltivatil separat
In hectare si metri (de 1)110, 0.2500), Lar sub aceasti cifri, cuvintul intercalat". Productia
se va trece deosebit pentru cultunIe separate gi cele intercalate.
Prin legummoase se inteleg urmatoarele plante fasole, mazare, unte, bob,
lupin, etc.., etc.
Textilele aunt: in, cinepa, bumbac. IIIewase": rapita, floarea soare/ui, in
(cultivat numai pentru simintä), cinepä (cultivati numai pentru
Plante de nutre: borceag, lucerna, trifm, mei, sfecra de nutre, sorg de
autret (mlituri).
Alte caftan agricole": tutun, deal de zahar, soia, hrisca, etc.
Totelul obtinut la capitolul II trebue si corespunda ea Total general in folosuiti."
(cap. I).
Se atrage atentia asupra punctud II. 11, nude se va inscrie pamintul arabil,
necultivat in timpul anultu expirat (cum ar fi ogoarele läsate pentru odihna), precum
gi asupra punctului II. 17, unde se va trece suprafata totala a terenunlor
Labile (ripe, atrium, mlastmi, etc.) fund impropru oricirei culturi.
Capitolul III cuprinde mventarul mort (unelte qi masuu) qi ammalele aflate
In gospodärie. Prin seminatoare", secerätoare", se va intelege: magini de semänat
gi masini de secerat.
Daca in gospodine mai sunt qi alte masmi nespecificate in formular, se vor
trece in locurde
Capitolul III b) cuprinde animalele aflatoare in gospodarie. Pentra fiecare
din categorhle previzute, se va da numärul capetelor sau buciltdor
Capitolul C. IV, punctele 1-5, va_cauta sA stabileasci daca in gospodarie exista
ql nnele exploatiíri anexe, in afara de exploatarea agricoli propriu nsA. Pentru acestea
se va da numand sau productia conform specificardor din formular Dacä asemenea
exploatari nu exista, se va acre nu are".
Capitotul V. urmäreste inregistrarea tuturor vemturilor intrate sub forma de
bani in gospodane, &gal provementa ion; lar
Capitolul VI. calla si stabileasci tot ce s'a plitit, tot cu bani in timp ,de
un an. Desi nu este vorba de intocmirea anal buget, aceste doult capitole sunt
laborioase tqi se cere o deosebitä atentie din partea anchetatoruhu.
Cu scopal de a se face o mvestigatie semana asupra tendintki de capitalizare
eventuales cämätänii in medial rural, se va intreba si trece /a capitolul C VII, Bulimia
depuse la bänci sau la C. E. C.; bami luai sau dati eu impramut la alti säteni, astfel
cura se prezinti situatia la data anchetei, piecum qi dobinnle incasate in cursul
lin expirat.
Capitolele C. VIII. fp. C. IX, pnvesc respectiv, mueca efectuatä de membrii
gospodäriei la aIii precum qi cea indepfinita de lucratoru strand In gospodaria cercetatä.
i inteun caz si in altul se va nota numirul total al persoanelor, ,precum si
totalul zilelor lucrate.
Deasemenea, in cazul cind vreun membru al gospodäriei are o tab: ocupagie
decát agricultura, sau pe lingii agricultura mai activeazä si in alte categoni, de profesmni,
cure ar fi mesenile (eismane, croitone, cojocarie, fierine, notarle, etc.), in
comer (circiumi, Meanie, etc.), sau in cazul ci. gospoda'ria mai dispune de unele
tntreprinderi anexe (mori, pese, joaglire, vannte, alambicuri, etc.) se va mentiona
faptul la capitolul C. X.
116

In sfarsit la punctul C. XI, se va specifica daca vreunnl din membrii gospodarle'
participa la vre-o asociatie; in primul rind la vre-o cooperativa de productie
sau consum; la vre-o exploatare colectiva (moarä, pagar, treeritoare, varnite,
etc.). In toate aceste cazuri se va arata felul asociatiei, in ce conditium eventuale de
folosintä sau en ce drepturi de participare (numarul partilor sociale i valoarea lor
totala) in cazul cooperativelor de productie, de desfacere san consnm.
Odata formularul completat la toate intrebarile, in clupul aratat mai sus, va fi
semnat, dataL i predat sefultu de echipä, care este obligat a verifica daca ac,est iformular
a fost intocmit conform instructimulor de fatä, Deasemenea, el este obligat
a efectua personal din nou un ntunär de 10 anchete, in tot ataca gospodarii
luate la intiimplare, confruntänd rezultatele cu cele obtannte de recensori, spre a se
convinge cA lucrarea data in seama sa prezinta toate garantule de exactitate nece.sare.
117

1.18
8
....,
ell's
1111:' I
_
I 1
I I
i
' 2
es..
a
I
1
i
11 a = /11 1 1
ji 1
,,....,..,....
as op§ a
I
1 i I I 1
1 i
o i
A , i 1
g E +
1 e 1 t 1
5 t,, i>
x .
i
I
I i 1 I
1 '
,
I
1
I
! I 1 1 , :
. 1 : I 1 1
- I 1 I
2 2
1
i
1
l
3
i
1
2
i 1
E i 1 i o 1 :
t
[
1
1
;
i
i : 1 ,
as 1
I I
-; : I
7.s5z I '
2 11-' 1 1
i
i
I i I
1
I I
i
1
,
. i
I i
I 1
t 1
I i
i
1 1
I 4
1 i
I I
! I i
3, I
I I
i
i
1
I
i
i.

.. o.
1
.c 1
O.
01
V
b
A i
E C .0 i
Ots
di
.9 01
..,
:,,-,
g 1
11
s
7.
.3
1.1
e
j. 1 a
6'
4 J li
.21
o I
I? e ..
E 1
-. 1 o .. " au.
3 o . V -s. ...
.11'5
,4 0 1 e '' 2
e II;
° ee
., , El o .1 j 1 B.12.1....as ...2..,
5 .5 ] . . 1 t 3 ¡ _v. .9 I 2 .5 il. o 1 v 0 ., . . i -g. C .a.2 C. 0 5:
1. ag-d 'isii:.`ái-; 4 1 I .¡
° 2 L? ° o : o
.0
:e 7. S. 0 o. e. S. a 2
..q T. M 541-0g-mt,-1-9. 0 1
i ''
O
5
3
85
:9 -a ° -e ° °
.6 --a
,- 1.:,
.4 4 .44>&144. 4.A 4e:>
. a t ' 2 3
' iiIi III
E
O
E
B.
O
1
s . 7. ,..,
0> .
..... 2% 4 1
la
SA
,S,
P,
2.
65
O "10
... O
.0 0.
791
.5
8
4
I:
e.
4 O
.2
i
oa
io
h.
S.
1 '.9,
@S
so .t
a
1 i SI z
E i .2 .
.0 1 '21 4 1 2
T. .21322fi E 3 I .a 1 1 El E ... .-
E .1. .3
ó
2 i 3 .. o ..
ó ..
7. Lill's i i 3
..: a a 4 4 4 4 a a - ::: : o 4 4
..
.2
i
2 '''
il:
-
iE
..-.....
3
E
.E. .. -
32
Ad la;
A4 g 44 .-1
Ik X
,g4
I
o. -3 2
S A
b u9.
.4 O 01 1,
p
Y. ' i 12
7 '2e -4. 1 Aef
ZIS... -.70
E
-49PAsa
1
O.
A
Pil o.
a 4 A
..:.
il, t. n =4 1 0 _ v :iacti E°o 14:4
a «,' 1 g - _ ,tli
e li 12 ..t.' e i 1'1 14
I -
a 0
13 z -
.d z.
l a
44
44611.--15gAz-
el el 4 4. 4 e: 03 4 a 4 14 A 4 a .. r 11 ..
I1 2 o 1 .2 1 a "E. ElvA - i
e 2 .21:ii.svi - 7.
&
E. E4.3.s.g.fil os ?. '§ i 4 T .11
it1&..9. ev.
s-utim I... '11..1
11 ja,8 o iFol
s 1151.11,Eszii
.1"....0
1:15'1
áu.o.27....a.r.svalr.1
1-11'- 4 o
Blela 2 ..° '''' 4 4 i a ve 6:1 a . 8 T '3
g3.zd.i 4 4 P
< lb alAdt.34
..:. A A 4 A 4 4 A el. 4.,:.,:,, ..;
-.
419

120
131 Observalluni medico-socials CISUPOS meminilas gosped6riai ti Yie16 de famine .
- LOCU1NTA
14) Anal constructiei _ 15) Matedalul de °imamate, pareti ---..--- . ---.---
acoperos podea _ .. 161 Numárul comercio, u toial
de locuit 0116 destunatie __ 17) Camerae de leant t camera ii cuboi
14r ferestrefor Nr pots/Mar Nr celos cod dorm obicinuit in ea
camera II, cuba) Nr ferestrelat _ Nr. petunias _ Nr color cad dorm
obis/null in ea --- camera 1111 cubaI . _ Nr. ferestrelor . _ Nr. paturslor _
Nr. celar cad dorm obianuil In ea 18) Cu se sit* luminates case _. .
19) Cu ce este Malaita _________ 20) de unde se alimenteax8 cu crab _
constructoa fantanei - 21) Are closet _ constructio si stereo lui .
22) Observatouni awns confortului, aware hipienoi corporals so famoluale, asupra bucatóriet, etc. ( t ual schit6 la
scares o posPodeormi si locuratei).
Judeful
Plaso
FORMULAR DE ANCHETA MEDICO-SOCIALA
FORMULARUL SE VA COMPLETA
Satul
ICITET $1 Cu CERNEALA)
1) Numele si pronumele capului de famine
A. - FAMILIA
- -
Str
--- 2) Sexul
Nr.
3) Waste _ 4) Stereo myna .... _ Anul c6s6tonee 5) Relogia
61 Neamul 71 Stunts' de carte _.____ 8) Profesiunea
9) Stereo motenala _ 101 Nr copular in
note masc fem _ 11) Nr copular marts _ MOSC . fem
Tab I Membne osospodo5rom (ndus°, capul familia,)
PRrINUMEI e
Inumele d
e e
1
3
p
O
......
lonirreedeonti7tZtMare.
A feetlunl presento
In romille ntirtn..nt..
f
et
Oe n ut rl I lo
tip nonstituttonal
-- -------. - - - - ... ....----- -..- - -- .-..---..
2 -__- -_.. -
_
_ _.. __
4 _ ._ _ . -. ---_ ._. .------- --- -----
. -------- ------ - -
--
7 _.._ . - __ __ - _ ---- _ ... .. _..--_
. .. . _ ...... -.._...--- - -. -- ---- - --. -------.
9 _
.._ _.
10
11
.--_ --- ___. _. . - . _
12 . - - .
-
-_- _____ _
_ ---.-.---__.
- .

23) Mutant proprlu (in hectare)a total
C. - EXPLOATAREA FAMILIAL.%
Odors Pawl Wa(e
pomi fructlferi (liven) -- ail gradinarie - _ Punta;
agricultura . alta destinalie 24) Mutant in orenda sau coma
suprofata ... deslinabe (Wul culturii u intInderea)
- -
Tab II 25) Culturi, productie d consum in cursul anutui precedent
CULTURI. PRODUCTIE.
COMMIE (ANDAL)
Suprofalo cultivata (ha)
Produclia total& (kgr ) __ _
Oprit pentru samanta (kgr ) .
Vandut sou schunbot (kgr ) - _
Consumot de animal. (kgr.)_ _
Consumot de lucratori (kgr)_
Cons. hrona familial (kgr )
Reserve (stokl kgr._____
Alta dustman" Wilma. eld
..
I.'.
.
8
e
ia.
I
a
1 e
It
26) Animate, a) boi__ b volt vad lbavolde _____ din co e co tapie
-
8
f
tineret b) cavoline _ ; c) porci d) oi (copre) ; a) pasaria
gaunt rota
D) Produclia immolator. Laid de lapte___ Kgr branza. Kgr. unt Felul, numarul si
cantilatea de carne produsa prin Mena animalelor si pasarilor
_ Kgr. untura Kgr lan6
lob Ill D - 28) Munca depusa In cursul anului precedent in gospodarie, sau cu plata n sale)
2
3
4
6
7
8
_ _
.
_
_ _
-
_
-
___
_
-
_ _
__
_
_
- - _ _
_
_
e
ó
_
.
29) Obervadunt asupra condidunilor de munca, asupro ri mului, mundi tumuli si copl lor in gospodarie II la camp. durala
(in oral o zilei de lucru dupa felul muncii. &daisies pana la locurile de cultural etc. S* ye arata deasemeni daca mamba'
familiei au munclt (cine ti cal) in afara gospodarieL co pinta sou all mho - -
2
.4
0.
b
_
_
.
_ _
_
PERSOANELL
CAEll AU LUORAT it : t ii
Mamba' gospodariel
°amen' din °fora _
,
-
-
i r.
6
I
_ _.
I
e
3 J
_ _ _
I
7.1,
eE
3=
k
_
__
' A
-- - - -- .- - -
__ __ _
.- -
.
_
.
__
- .
_
-
.
_ _
2
;
:;
I
__
l k 1
-
_ S _
---
Plante Incluntriale
z
1
n.
.
"
___
- ..
_
2
5
...s
.
i
2
..
___
_
IX t
rg
so
_
-
a
a
_
--
__
.
:4
_
_
_ ___
.
--
Alta culluri
Alto muncl
--
-
..

NOT& te acata tablee se yor trece en enteaptIonali atentle doy& revani I vi verificar,. steattiet teste aDinentele me...te in e...al
tinta un ¡leal mana aradas. In wasdiadarlettl eu son compara. Consuasul de ver nieva fl dat te natura nu In Clint In achina, taonsersa
Dan. DI/ se va m'Ala Lkt anual... pierda Ve aria maelnat el cerasta peltre grata. ..ara literams clit se pierde II la curatIt pentru cartilla
leaunt, etc In casal citad In tlelpul anula' anal din ineadirit Camilla' a. ale at tau enit vrentelel alta definiste din Un/ gaspodkria se va
acata (II/ maneta nexul vareta I durat .0.entet i au eederei) De asedneasa daca tnenter11 familiai su lucrat la sitien arana se va aaaaa cine
nuot el elle all A aaaaa ri date Informativa u. van da peno, anastatli antalatl temperar la manea campal/ti dual!! dat .1 hrana
122
Tab IV.
Nr TE" AL1YENTELOR, Km. Nr
e J.
PELUL ALIMENTELOR Kg,
e
Nr FELUL ALINENTELOR
t
ALIMENTE DE ALIMENTE DE LEGUME
ORIGINE ANIMAL). ORIGINE VEGETALA Uscate
1 Carne de vaca 26 Grau . -- 52 Favila
2 Carne de vital - - 27 Secará . 53 Mazare. __ _ --
3 Carne de ocie [copra) - 20 Porumb ._ - 54 Liste____ _ _ __ .....
4 Carne de itera 29 Cartofi - .. __ - 55 Bob
Carne de posare t
Mina (achizitionata
din rifara)
56 Fasole
Proaspete
5 galesa . - -- - 30 de grau _ _-_. __ 57 Maz6re-- --- -
a rata' 1°6" - - - - 31 de secara_ __ 58 81'b -
7
8. _
E - ALIMENTATIE
30) Consumid anual de alimente pentru amen;
- 32 de porumb --- .. ._ Zarzavaturi
Alta ~tul
!raparme
60 Spanae. stir. lobada
59 Salata _ _ _-._
curi_r~
.,
33 mine
61 Castraveli (bucalt)_
1
10 . - - - - 34 Macaroane, fideo _ _ -.. 62 Ceapa
11 - - - - 35 Alta prepara,' fainease ___ 63 Praz - - -
-
64 Ustural (bucal') - -
Carne conservata
.
Articola de bacante.
65 Doviecel (bucati)
sple=_itai
36 Oraz -- - - - - - - - - 66 Patlagele rail' , -
37 Unt de !eran (atri) _ --- 67 p6116gela vinos (bucati)
38 Cafea . .. -- 68 Morcovi (bucali) - - .
14 - - - - - - - 39 Cacao .- ---- - - ---- 69 Tetina (bucal()
15 -- -- - 40 Csos _ ._____ ... -- 70 Rialichi (bucal')
16 Slanina ____ ----- 41 MósIbla -- - ---- 71 %ida (bucal') ___ _
17 Untura ..- . . - -- 42 Otet - - -- -- - -- - - 72 Ardei (bucal') _....-
18 Seu _ __. 43 Zahar . - - ---- - -- 73 Vana (dulce) buc.....- _ _
19 Lapte _ _ _ _ _ 44 _ -- 74 Varia (acral buc-___ _ .....
20 Unt_. - ---- 45 ---
- - -- n
21 Brama _ _____,__ _ 46 76
22 Oua (numar1
Fructs BAUTURI (hin)
Alta alimente de
origine armilla
-
47 Clremprune,elc (drupa)
48 Mere. Pare ---
49 Struguri __ -
_
77 s'ere__
78 %hit_
79 Racha,. fuma _____ _
24 _ __ 50 Nuci, alune 80 Ucheururi
25 ___ _ ____ . _ . . __ 51 Alte fructe _ _-
81 Alta bauturi °tapanca. . ___
31) Observaliuni asupra consumului anual de alimente in gospodarie (vezi nota precedenta si anca alta informaliuni
suplimentare neassare une bune intelegeri (daca se line POrCi. Vita sau Pasad, cum se prepara sou conservó; informold
asupra higienli alimentare sic)
1Car
e

-
-
Obsereattuni (311 urmare -- .
-
Orele de somn &spa anotImpt distractiuni (timP ti Fel) . .... .
- -- ----_-_-- -V --Y.- _ --- ----- -------- -..
--
In ce condltiuni de confort ;I aglomerare se doarme
33) Convietuirea Cu ammalele
-------- - - _
Fac membrii gospodariei bu corporate. c8nd ti cum . _ _
. . . _ .. _ _____ _ , ___consumul total de stsun al families (Kgr.) _ .
Cara este imbracómintea ti incáltamintea dupa sex. °Wimp, munc6 _ _
----- _ __
F 0DINNA. HIGIENA
32) Care este ritmul ti durata de odihnii in timpul zilei si variatiile in rapan t cu anotimpul ti munca depusit. . .
-
---
_ Cand se prImenesc
GOBSERVATIUNI GENERALE
-
_
(se continua pe pagina urmótoare)
1.23
_
-
-

Observatiuni (Inmate:
_
-
Dots
124
5emn6lura ancheiatorului . VI:a mediculul

INSTRUCTIUNI PENTRU COMPLECTAREA FORMULARULUI I.
Fonnularul I se completean o singer/ dui pentru o coma
dine it are elrept @cop de face o dennere sumara (armies&
lemma. et exploataru &genie prune et o Cnreenstrare corn
plea pa exacta Itmentrmet p &canape en ta gopodure
po anul precedent euprenend un crclu complet de menu grocol,
ache& don luhe 1937 es pani en luhe 1938 Completare.
formularuhe ee va lace de o mingar/ persoan& (medruntat sau
set echrprer) care va lent clear en gospodina pentru are me
Intoemeete formularul et caer tete. lua toate g hile es datele
inserose si corespundi ratline cull...retied er eeeee met con
tease &supra declarapuntlor primer. pine la cipl eeeee careen
ent emu maxenum de euntotate
La tempi fennel...let se ye one sawn de unnitoarele
inetrucpunts
A Farntita Intrebionle 1-9 proven pe carrel families
birbat sao femme Le profenune, pentru agncultors se va ulte
dea este ntha deepee un agricultor Pe 1.7.1PIPI .3% d..i nato
dame, eau avendag, eau daca este mamal menace marmot utter.
me paired. In cant and goepodina aleasi nte en anal
rename eau neguetor se va specs/ma felul meanest nu comer
tuba pe eare ii eueruti.
Stern maternal: va fi defmal pnn f buni, bun, realmse
asure. dual opinia ermeitentlor. completat& mal ea endocarea
propnetartlor agneole it venoml morloctu nu! La numinal
copular (in nett pe mortt) se To. !meets, autumns numi cope
earl don aslanta pentru care se ele marl /a intrebarea
mini nu vor teen in surreal/ cope anal dentro eventueli
ne antenna In tabloul I (1ntrebarea 12) se vow tren
tort meatball ehreert u fermatas (te cl aunt rude lee at aunt
impla unit eats sermon permanent& in gospodin Sr va
inertr intfit capei female, aeon sop. cope rudele es la urrni
arrgate Cope plecair are female pentru nude. po n asitone
eau dm alte eeeee nu vor fs inrepetratt Cuaitetuvente tabloul
vs cuprtnde exclusev pe ant membru a. goepodArser tanta locue
emprouna in uncut nutter precedeet Dun Iv ifluiss
(938)
Semi se va note mata pentru Wheat nu Ism pentru (ences
Veleta se va Ireon in ant implanat pentru con, sub 1 an in
lent. aritandu se complet 3 Jun 7 lene mg &nape in lama
he se va nabob intotdeauna in rapare ete capei fustian fall
de care eclair, membn pot fe mate (sea), ha. lea nora, tail,
mama argat etc In col f se vor tubea antandentele pato
loge ier,atecr , alele shaman heredotare sau Inf..
meters In col secar true, dear este null, afeepuntle pre
xente cart au lost deagnostocate In &term menbrs at lamina
Stares de mantle se va althea peen I bun bun mutton!,
rea tar need eonststuttonal pnn mul den cele 4 upan eunos
cate revenuer muscular. &gen., cerebral precum pi hpunle
mute
La punctul 13 (obeervartuns meeheo-souale) se vor da once
alto Inman supdanentare &supra locuttonlor Inserter in tabloul
I, isapectai amend coloanele f. g
13 Lenten In pretence matenalulut de commune al maal
m va mite du& en. Until des pista. ciamali (era newel).
else truncheura de lemn. elan parent& chaplet. etc. Aeopengul
pone h de table, reg16. olang pandnli pate. nut. etc. Cancer&
Merman pot ave. dtfente animate Cale can serene pi pent.
loctut, sau nuance pentru lomet. vor h considerate manta
arittendu-se pentra beam elementele eenste In formular adra
culseptl camera, numarul ferestrelor, numirul patentar es eureka!
reembnlor femalet can dorm obruntat In ama crunerL
Sr va inregestra apee daa locum'a este lumenati ci. via nu
eleetricatate, dui cate ful/asti ea lemn, pare, tone, eau alt
combustibil
La alonentapit co apg, an era arita darA apse de biut proven
din linters& (arlande se constructer) din gropt in (Amin
amena.. (buells punt. etc ) din avoare pa nocun, eau
den rsu In stient an va rumena dui locum& ere ata au
closet den ea este comment precut pa starea in caro no gi eeeee
Informapentle pnvatoare la touter& poi h comet pnntr o
acheri in plan onrontal aunará dar cornea la nark goa
podinee se !onlinere in apeuel. eu ritarea impirone Pe
came destenatea lar premn se s deplete.a de le.
manta acaretunlor in gospodine
C. Realest... {emboli Ann mopctol Inane complent
ea o denebei mangle. nre mutare once cursi de denature.
a reshape 'elude-se street helm. de Quezon'e de cal
turd productee le consummate hxate de formular Cu mile apa
renta compleurtate caprtolulut, o aneheti hone condusi p ten
ttnuu controla h va abuts se 'impend& la toate ontrebenle
i olere date Informateve performs valabde aria Impel e %Wes
mecansemul mum eimplu in Itnele sale g le, ale auploatint
fanaltale Winner. care are un ntm es a nonolope prase..
baba Cenee Interesean la aces, capitel este producee agn
col/ pe ansmali p. In demob. 'area/unarm. exact/ utteolelor
eeeee mate
Preenim spot a in colonele q, r eg a ale tabloulus II se vor
tren dear sato cant. as aile cultun deal cele previaute in ta
Rou
D Munn dents: jut cursul &nuke vs cuprende Wrenss
persoadir de amp manual rntre 1 lobe 1937 p 30 lunte 1938
In rahloul Ill se va poregestra intrem actontate pe categorts
de mueva
tuturor membrolor goepodarom cart au !ecru Mee
tic redden.nl dui retina lor fort depun in exploatarea
pro pne ur 'urn on It6 parte contra plata win 11 regun
cre I ene so connotern exact cantetate de
nonce expnmata in elle pe care au duns o member ItosPo
&trier Pe Inn numirel de rile lecrue cage absolut neceear
a se mentr la observe/rum (29) durata malocre une.
:de I aaaaa one pentru bean ....gone de menu earner eo
condttountle in care Geniea aunt ondeplonite
Dui euploatarea uncoil farcultali prm intanderea aau
Iona bratelor de muna fost nevotti el angureee lucraton
striate es va men. In tabloul III numarul total al acestora
s numarul de cele pe aaaaa ore de muna luerate in gospodarre
Ob nude (29) vor complete err anformatture generale eh
'ante!e aspecta ale menut in gospodana aaaaaa us,/
E. Ahrnantats In tabloul IV se v. innatera toste al,
mentala aaaaa mate rumen Inane onnenslor in cursed emir an
intreg Penoada cupnnai va to acelap ca pentru munctle agro
cote admit dela I lobe 1937 la 30 (unte 19313 pt se vor tnen
mum slat alenentele prunern produse in gerepoebine, at 11
cele ab out. dan atará pren cumparare schtmb sn natura eau
pnn tuna element/ in elan gospodarset
Sc va precede in pnmul rind la Mobile.a exacti a produ
dor altmentare obpnute er consume. In goapodane. portend
del. produrma totala a exploatam Winnti ate mu. es. Y.,
acade anolut toate cannattle tare au prima o alta deem...toe
deeat en &centre hrana proem. ata (umber ;tend mana de
angora!e enum aaaaa en tabloul II Atheolele dementare pot It
de orlon& enema'a nu vegetaJi cae macorstatea loe proven den
inapt gospodana ph
La &nun se vor adauga toata
ahmentele achintoonate den afar/ intr un chsp eau altul Totdeauna
intrebarea pnerroare la un anon' ailment. ',enure
erne,: pusi erratum pi nu global Nu en va intrebs. de paid.
Cat& came de vaa a connmet rn gonna:line rn morsel armlet
expo./ Rispungul preen va h fan indent§ i I. in.
trucit aneurnerea nu ponte h obtenuti dear o dati Se v in
troaba lesa daub se cap pone crone. pi Ingrásat? A chist porc
de Cauun nu in curet.' armlet ce gramme ant cite chile
rame de unturi p. Menu. nos, ce a find cu camea and fl
CUM eonsunlatuli La fel on va procede eu men berbees am,
alt. vac Se va intrebe dear cccccc i plain ce fel pa at, enema,
le vindut nu neat, cite a twat put eau Inman marn
ea greutate are tn malentu un per gisni sau alti paean ti
tata (ventrand declarar...) etc etc Pentru complete mica
mapasen. retrain. in sitarist daci a eurnpirat carne in ennui
anulua de unde tu te prole& (la eirinitorl, prentee muneir, and
a lost he tits ora, etc ) cat plat.t, co fel de ccccc cumpint
st ate &flume Tone coate stetreban su drept stop de
¡men:areaa mecum annulate, dindu-t putsma el aspundi
nnt la tntrebinle pun
Exemplul dat pentru coneurnatta de cane poste R token
(cat reoehheinle de qgoare) pentru encaro dm rtseolele ala
reentere enumirate an tabloul IV, caen poste h completar de
altfel dela ca, dun/ Datum alunentulut comment.
Ftlepunaunle pnmate sa vor ccccc mna pe un bloc-note. el
ultenor... vor etabils p, manna. In tablou cantstiple obranute
peen interne,s O atenrae deorolciti trebue data ccccc moans
de tarni goepodinez tu &lento amnia &lament.. (earnna
tun. legume mermen. Inane, etc )
Canna/010 de elemente non h crew. In nickel In lalograme.
hin nu heath dual nature imam. nine.'
Odul tabloul IV eompletat ca tut. Annie'e consulate.
anchetatorul rate runt es notere once Ate InforniellUnt eupli
mentare apabile de educe limunn prepense de ordin cals
taten agents out olulus altmentersee p barrener ahmentare in
steePodine Poate este none., sa preventm er anchetator a o
re amp. anumstor capetole este d ccccc aaaaaaa pr tot.
dearera bete vented score edam. maxanum de meatus in
declarant p tmegtatrare
F Anne. Tdatnei es legless. ma/settle 32-37 pan amen
de intreInn la care premnunea pr cabmen rispunsulus depsndo
exclustv de pereprenutatea, mantel da ob pe pi inderne
urea anchetatorulut antel teca t nu Isom innate anpra lar
felul In care aunt formulate rind Intimations garment. &supra
seeped.
G. Inefirpt Is Observaltuns generals enehetatorul one la
bar da once seformagrum pa care le credo necenre pentru,
completarea calstatovi Unapt.er gospodines in ansamblel et
sau la encore din capirolele tratate maim& pe caen forma
land I inceara al o preenexe inaJ melt in orehne untatanvi
Toate formularele completate vor purta eemnitura encheta
torulur et van meelaculus camel timbal riepanaton de exacts.
tales ¿alelen cupreue in formular
125

1) Caldatea olimentelor consumate
5) Felul mancarunlor pregatite
61 Descrierea pregatiril mancard in general si al fiscarui fel in particula
1.26
FOAIE DE ALIMENTATIE
pe ziva de . . luna ... anul
Numele ;1 pronumele capulut de famine
Judelul _ _
Satul
Str.
Nr. formularului de ancheta
Consumatia alma, '1 actwitatea depusa In gospodarie
4
rerl..11.1. CM au consul:nut betas
1.1
1
; 1
I
FELIIL ALIMENTELOR z a
PranumO
5
CONSUMATE
lotrotru NrAlul nul
7.
Z
41
...sat si vs.rgatma
5 i>
to
e
d
t
h
I
1 - ......-................-- ---... _ _ .
2 _ 2 -.
3
. _ .
4
IIIINCA INDEPLIN1T1
el DURATA El
5
_ _
-
. . _.. ---------
7 -
8
9
10
11 ____
-- _
.-
_
8 ______________
9.........
10 --- -- --- -
11 _ ___. ..
_
.
---
-
._
-----------
-.
-.__ ._ --...
12
13
_ 12
13
-
.__ .. ... ._
14 .
____ 14 -- .
15 _._ _ __-... ... 15 - - - -
-
16 - -- --- .- .. - 16 - _. - --
17 17
18
19
20 _
_ __ __ __
..
... 18
. __
..-- -
19
__. _ _
. _
- ---- - -- --- -
-
_
" _ -
J
.

7) Desctienta modului in cara au foil consumate alutranteie si durato lar s oasis de masa. cine si ce s'a mancat almoneda,
la amiaza. in timpul zilm, mara . _
) ConsideraPum °supra hispenil enmadere (pregatire, consumarse)
9) AH. observalluni
INSTRUCTIUNI PENTRU COMPLECTAREA FORMULARULU1 II
Formula-ni 11 ..Foam de ahmentalle alma ' este un cumple
ment al pramulua formular, dar poate h intrebantat p mparat
In parad cm m va Inregestra temp de o siptimini toate ahmentele
pamema (nepreparate eau bruta) cave es miga la pm-
itere. miman. In huata a Se u incepe pan ¡nutrieres memela
capulua de lambe Ontrebue P numirubia formolarulua
1 de aneheti in cara au trama toste datele enformatsve
murar. gospodinee respeeteve pentru mul entreg
In tablead de sub puncen! 3 ea va wats In chip oraet ei complet
atit consumiste. alma cit a muncele erutaste de lineare
membru al famehee. sau de once ola pernean Prima ure
hacrat in goapodine In coloana b en vor separa. almolut
mate alementele p, artmolele alimentare (nu felunle de min.
cre) can au fut folosete, In ano ureetati. pentru hrani speaheindu-ae
malato. de mima (totdeauna in lulograme et ce
anule achei fana de porumb kgr 1.450. carne de vaca kgr
0 800 untará kgr 0,090 ate sau In luna !antele de vea letre
2 500 aten letra 0.070 ete ) Cantinrea ge mi rrrrr ea prealabel&
tutuma. rtscolelor ahmentare mte absolut obligatorio a al)
gurul maitu de abone date velada Once apreciare puso
mi& trebue inlátUrati
Se atrage mantea &supra 'menino ci In gomm3ine pot ri
mine alimente dan tau precedenti In cazad cand au fost consumado
doua o, se va 'aromara la obaervapa felul sa untatipie
consumate Dememenea data planea nu ae faca su se cuna
piri In (encare ea se va nota citi tina (-talud pentru un
cuptor de peana mu pentru malead preparat vs In ate ale
mincat
Plantel ca amentele falcada ea u urceta munas depusi
ace a in gomodane In mea stop se u trua. in eoloanela
e b Is I, pronuncie. eratul 53 vianta fiecaran membru al 'mirodines
vare malva. Inda rrrrr sub co formé in goepodine
la ami, fin azul ciad mimare. cebar can lucreasi la CiMO
ente adosé de semi) Dual cae pluma de mas& au loas brava
rece pentru tampul alee m va nota Jalad humea is camama.
dar mama atunet and acusa luan& nu a foet presida& den
alementele deja inregurate pentru !amaga lambe In cazad
ciad un membru al &malea lucras late o goapodkne Pauta
mida a pninat pe lingi piada p hranl, aras perecen& se va cenadora
lipa p nu apere eub mea o fOrmi In talo% afea de
uzul and luat masa de dmuneat& sao de raer& casi, ciad
pe va reanimara (aptal sa elimantele consumate).
Daca in eme conaderata so !nema In gempodine eau la cima
permane «ame obrera h a dar vs minan, aran= *acate per'
suene vor h trecute deasemenea fn tablou arfando-ea penan
ele mana+ panul. vira.. Lela ea chateaa munas afectaste (col.
h. ip .1)
De &hiel ya pentra nrambro remake, ea va ;n'esteran p
sane in colean. j felul (prisa ~arara. costa etc.) mamen macona
el &rata *cestera in ore
L. puncen' 4 *e n face obeenraiturn, mupra calttiat clima'
telar can au sena la preparares minarla . la punctul 5 fetal
mincinlor pregitate dan t'eme alimente (bu, de
aorbi de mrmale de touni de
fnpturi de la cupt'or. etc ) la punctul 6 ea va salen
modul in tare fost preparat Retare fel de mineare. premio
et olmervaieunt generale mupra pregona. Cat pnveete pumtele
7 333 13 intrebinle puse ancha ramunnel ame trebue dat
La oboervpsons (9) se vor trece once Ilmonn suplamentare
pe case enaetatorul le gimete neceaare puta, o mm buni p
completi intelegere envestagapei
Odaé aiptiminn inamati. cele 7 foo de aIsmentsce com.
pletate ea venheate vor fi metedura te formulara! 1 de ancheta
medsco-sociali ni inaantate amedeat Fundaban um le ea controla
pa arara
Fosa, de ahmentspe (formular 11) poate fi Islam& let separas.
In acule cae medien' cama va tnairuna una eau mas
multe persoane eabfacate. dantre aclamen sao premiaran, dindo-le
toate anstruetsunale neceeare pi eontrolind achantara& lor
Fosara de alarnentaile alnic poste fi completati pentru on cara
(amaba dan set la cere. in afana encima anehete. se inremarem
a alimentana p menea intr o &Enjuté as Numirul total al fa'
andador cerratate va fi de munmurn 20 p se va completa obligatorio
ea penan alee categom maale mea profe le (fimo:toman.
meaenmi, locritora la padure etc.) deuit penen. agn-
eulton In azul calor danta, se u epeafica mparaat la oboe"valiente
merme. (amiba si venatul rralloens alme (pentna lonuton)
lunar p anual pentru celelahe e/mema
Fuele de ahrnentane intrumte in atare anchetelor medraesomete
vor fi adunase de catre medacul edupel intr un Anear mesana
p inrantate a. memez. Fundapee
Once formular trebue si poarte eemnitura onellellItorolus p
loro mealeUbla eappel. ainbil rasparais/con de stachtstea p
..Orstatea anchetelor
427

INSTIlVfUL DE CERCETARI SOC1ALE
RL-GIONALA CLUJ
OMOMMOMI.
128
ecoomllm
Soetlo ontr000logled
Doto mown e Ewa
Lo. moat Corn. Sod.
Sfrada Ng. cod
Nomoul Rolloto
Wm° smoke gl clod obsoleted
Chnorolll
Soros delld Cialoril oil.
StATURA
II Mos. ord..post.
IL Dhow tronamesal cololle
14. INornotrul bishionsente
IT Intelthemo mod a foul )
l& Indlth000 nosolui
1b. ocoulue
CULOAREA OCHILOR
CULOAREA PARULUI
Forma Omaha s Ens, ondulaL L =Juba, buck/. =I
Struouro paroled subtire. vox mats.. moale, tare
PhrametoPo I I E one,. 2 sir 3. media, 4 WI . 5 L InL
IContona e colroroul. oval] dreptungh.. triungluulad
..ec Po...91 s &patent,. nudel, monad. I. PoNectag
' Dosch. polp. Inguol. mettle. depirlaU. dreapL1, obEci -
!garble, e Inabi. nade. scundi, soon:tall. &coil, roust
Deepened e dreg, mu% proectat
Frunuo e Arena; IncEnall. f Indinati
g ProbIol I &apt, conc.. con..... merino. in 6
i 96dra M.N. mks. tun% haenk. No. ion
RASA
Analfabd
Cis. a . earl Coneubuni a oarL
Necishatit. DwortaL
Ne Iroplor sl surortlor in Wood decedall
N. monks In meota du.:14
Demo martnOlor la mom Tata
Changes neotorll
Canapes seraphim!.
*redo, Prod. DA IUUU MOLDOVAN.
Fl$A ANTROPOLOGICA
)
Aslootno monuold drepladu. alinpado. Orabklmelnt.
Dift010041411111 D. SL Med. Dd.
Foie monuold I. L slab3. 2. algal. 3 media. 4. puteralci. 5. V. penenucl.
Stone da notritla I L rea. 2r... 3. media. 4 boa 5 L bunL
Musadoturo e 1 f. &Uhl, 2 alibi, 3. made. 4. puktoki. 5 f. puftnueL
Oran:roe I. f grosolanl, 2 prosolani. 2. more. 4 &Lead, 5 ( dermal/
flloaltosso I absent; 2 slab.% 3 meek, 4 latena, 5 f. irdensi.
Armenia tided L f. &ammonia., 2. dig., 3. nodal. 4 mm.. 5 f Ana
&Mahout. 'mount.' t L ma. 2. te.a. 3. made. 4. Weal: 5. f boa
fonollnul 1 f. tea. Z. te... 3. maw, 4. bun.% 5 f boa
Srarma I. f. rea, 2. na. 3 made. 4 bunk L Cbuni.
Seolontotoo I. L ata, 12....koa, 3, Nedir, 4 buni. 5 f. bunL
Verso social& 1 I f cm 2. NA 3 mudo. 4 bunk 3 f bard.
Gradul ta armatl DecoraN
DomjJl ua.o Nob. lob.
intoligonto. EtoNo eolneold C L
T/pul conalnoPonil
As --)e- AI 4- D
A..4-- AI P
INDICELE CEFAUC
INDICELE FACIAL
IND/CEIE NASAL
t Gemnotoo coosulen
Dot. br !mho. trans.
Unpins. blooded
Lamps. usassIlor .
k Limbs. lacotoulen
T. Leto mm. o soldurdor
8. Dios. No. own. adobe
9 Omni. orts. cofolipl
Ore.toeo.. insp._
13. Largimoo front min.
15. rionorrul bloonloe
19. Inaltiosso froopi . .
ampL
FIN1
p.m.@ as bowls Ids)
menmo0isa.61 on. 61.
me. save.. mo
Dames. Indice.

A. INTRODUCERE
PROBLEMELE SOCIOLOGIEI PSIHOLOGICE
111. CADRUL PSIHIC
Sociologia psihologica sau psihologismul in sociologie se desvolta
astäzi in mai multe ramuri, dintre care cele mai de soma
aunt: 1. psihologia maselor, 2. psihologia colectiva 3. psihologia sociala,
4. psiho-sociologia, 5. socio-psihologia, 6. psihologia primitivilor,
7. psihologia popoarelor. Uneori termenii acestia indict], a,celeasi
preocupari, terminologia in aceasta privinta nefiind inca definitiv fixata.
Totu0 existä incercari in gändirea contemporana de a da fiecareia
din ramurile acestea un continut propriu.
Psihologia maselor se ocupa cu starile de multime i cu toate
fenomenele care se leaga de faptul acesta. De pilda: a) problema transformarilor
Po care le sufere omul in multime; b) problema manifestarilor
in masa; c) problema mecanismului de funcionare qi conducere
a maselor; d) problema clasificarii structurale a maselor; e)
problema mijloacelor de manifestare a maselor etc.
Psihologia colectivd se ocupa cu psihismele eolective sau
fenoraenelo psihice ale societatilor, cum sunt: vointa colectiva, sentimentelo
colective, reprezentarile colective, mentalitatea colectiva,. Ramura
aceasta qtiintifica porneqte dela ipoteza ca, pe MO o vieata
psihica individuala exista qi o vieata psihica, a, societatii sau col putin
a omului care traieqte in grup (diferita, de a omului izolat).
Psihologia sociald, cand nu se confunda cu psihologia colectiva,
se ocupa cu transformarile psihice ale indivizilor sub inraurirea
rea unitatilor sociale sau a manifestarilor sociale. Tin de ramura
ameasta, intro altele: a) psihologia profesiunilor (psihologia avoca-
129

tului, a functionarului, a militarului etc.), b) psihologia claselor sociale
(psihologia taranimei, psihologia burghezimei, psihologia nobilimei,
psihologia proletariatului etc.), c) psihologia indivizilor in functie
de imprejurarile sociale speciale (o psihologie a martorului, a cumparatorului,
a detinutului, a calatorului etc.), d) psihologia atitudinilor
sociale (atitudini fati)", de traditie, Uta de reformele sociale, Uta de
religio etc.), e) psihologia mentalitatilor speciale, in functie de activitatile
sau manifestarile sociale (psihologia economica, religioasa, morala,
juridica, politica etc.).
Psiho-sociologia este ramura sociologiei care urmareste aspectul
psihic al vietii sociale sau al fenomenelor sociale. Urraäreste
probleme foarte variate, cum sunt: a) factorii psihici ai
(instinctul gregar, constiinta de grup, imitatia, simpatia etc.), b) fa,ctorii
psihici ai structurii sociale (atasamentul, dominarea, supunerea,
solidaritatea etc.), c) factorii psihici ai evolutiei sociale (conformismul,
concurenta etc.), d) factorii individuali in vieata sociala, (talentele si
geniile) etc.
Socio-psihologia este ramura psihologiei corespunzatoare psiho-sociologiei,
care urmareste aspectul social al vietii psihice, adica
toate transformarile functillor sufletesti sub inraurirea, societatii si
toate fenomenele sufletesti ivite din pricina, ca individul &Mesto in
societate. Jata cateva din problemele ei: a) originea sociala a constiintei,
a limbajului, a sentimentelor morale, a sentimentelor religioase
etc., b) determinarile sociale ale personalitatii omenesti (creatie
si societate, geniu i epoca istorica etc.), e) cadrele sociale ale memoriei,
ale inteligentei, ale vointei etc., d) consecintele psihice ale vietii politice,
ale vietii economice, ale vietii nationale etc., e) rolul traditiei si al
imitatiei in desvoltarea vietii psihi3e individuale.
Psihologia primitivd se ocupa cu vieata psihica, diferentiala a
treptelor inferioare de vio* sociala, cu vieata sufleteasca, a popoarelor
primitive.
Psihologia popoarelor se ocupa cu trasäturile psihice diforen-
Vale ale popoarelor sau ale natiunilor concrete (psihologia poporului
german, psihologia poporului francez, psihologia poporului roman).
coala sociologica dela Bucuresti trateaza sub denumirea de .cadru
psihic o parte insemnata, din problemele sociologiei psihologice,
urmarind altele la manifestari sau la, unitatile social°. Infatisam aici
130

liniile mari ale cadrului psihic, mai ales in ce prive0e monografia sociologic&
a unui sat sau a unei regiuni etnice române0ii).
Ca sh se inteleagA exact situatia cadrului psihic in sistemul
qcolii dela Bucure0i, trebue sá mintim ca, prin definitie, cadmio
nu indicui fapte, ci conditionari. Ace1a0 fapt poate fi privit ea manifestare,
sau ca un cadru, ca o conditie. Ceca ce intereseazA este
deci intrebuintarea stiintifica co so dA faptului. La manifestari intereseaz&
faptul insu0, la ca,dre intereseazA felul i masura in care ur4
fapt conditioneaza vieata sociala. La cadrul psihic no intereseaza a§a
dar mecanismul do conditionare al faptelor, nu continutul sau infAtisarea
lor. Prin aceasta se distinge de manifestärile spirituale ca
de oricare &it& manifestare. De exemplu, moda poate fi cercetatá ca
mecanism, felul in care ia na§tere, se propagl 0 se impune in vieatAa,
conditionâned anumite manifestari ale acesteia, in care caz
intereseaza cadrul psihic. Moda ins& are 0 un continut, manifestarile
pe caro le conditioneazà, mod6, in v.ieata economica, in vieata religioasä,
in vieata artistica, in vieata juridic& etc., sub caro aspect se
cerceteazA la manifestarile respective. Opinia public& intereseaza de
asemenea i cadrul psihic i manifestärile. Ca mecanism, felul in care
se formeazA, se manifest& qi inräure0e vieata sociald, opinia public&
tine de cadrul psihic. Consecintele opiniei publico §i continuturile ei,
opinie public& in vieata politicá, opinie public& in vieata moralà, opinie
publicii in vieata economic& etc., tin de manifestArile sociale. Ace10.0
lucru in ce prive0e conformismul, inovatia, obiceiurile, riturile, ceremoniile
etc.
Din vieata psihic6, individual& intereseaza tot numai conditionarea,
nu faptul, caro cade in sarcina psihologiei, nu a sociologiei. De
exemplu, inteligenta este un fapt psihic qi e cercetatA ca atare de psihologie;
in nasura insa in care ea conditioneaz& un fenomen social,
prive§to qi sociologia, la cadrul psihic.
Stiinta distingo in domeniul vietii psihice douä, planuri, doll&
feto ale vietii suf1ete0i, dupa cum au ca sediu, indiferent de origines.
lor, individul (psihologia individualti) sau grupul (psihologia colectiva).
Cele douä feto sunt in raport de polaritate qi se intregesc deci reciproc.
In cercetarea unui sat vom urmari amändou& fetele vietii suflete0i.
Se stabilesc aptitudinile psihice ale sAtenilor, de obiceiu prin metoda
testelor (teste de abilitate manualg, de inteligentä, de caracter etc.).
1) Dup5 D. Gush : Problema Sociologlel (Acad. Rom. 1940), pg. 41 e urm.
131

Rezultatele stint prelucrate statistic pentru a fi comparate Cu rezultatele
din alte sate, pentructi altfel nu aunt semnificative. Se urmäresc
pe calea aceasta corelatii intre diferite fenomene, de pildà, corelatia dintre
fenomenele biologice 0 psihice, cum ar fi dintre raa, qi sensibilitate,
dintre bolle ereditare qi inteligenta etc., sau corelatii dintre fenomenele
psihice qii sociale, cum ar fi corelatia dintre inteligenta qi succes,
dintre caracter §3i succes in vieata economick in vieata tocia15, etc.
Po lângA aptitudinile formale, se cereeteaa. foaxte amanuntit continutul
vietii suflete0i: ideile, sentimentele atenilor, orientArile lor
fatA do societate, fat6, de univers etc. in mAsura in care acestea inrtturese
activitatea socia16, a indivizilor. Ca tehnicit se intrebuintftzA
biografiile, autobiografiile qi convorbirile (interview"-urile).
Dar dach pentru psihologie toti indivizii sunt interesanti, pentrud,
sunt chiar obiectul ei de cercetare, pentru sociologie, care urinrireqte
numai inraurire,a indivizilor asupra societAtii, nu WO indivizii
aunt deopotriv6, de insemnati, pentrucii inrilurirea lor nu se face in
chip egal.
Intre indivizii care compun o unitata socia16, exist5, diferente
In ce prive0e gradul lor de socializare, gradul qi felul lor de participare
la viea,ta, socialà, i gradul t. i felul de contributie sau creatie in
domeniul manifestArilor sociale. 0 parte dintre ateni, din motive
foarte diferite (invaliditate, arAcie sufleteasck lipstt de sensibilitate,
indiferenth temperamentalà etc.) au un contact sara,c cu satul. Ei au
relatii social° putine (neamuri patine, prieteni putini, afaceri reduse,
nevoi putine) qi manifest5, o lipa, de interes pentru vieata publica. (cooperatic,
administratie, politicl etc.) qi pantru valorile culturale (biserick
publicatii, amin cultural etc.), ducând o vieatA, mai mult izolata..
Categoria aceasta de indivizi este foarta putin interesant5, pentru
sociologic. Alta parte din säteni se caracterizeaa printr'o participare
larga la intreaga vieat5, socialk la manifestarile sociale 0 diferitele lor
produse. Indivizii aceOia: datorit5, intinselor relatii qi intinsei exporiente
sociale, acumuleazk pastreazà, toi transmit valori. Din pricina
aceasta ei stint: a) agenti de mentinere a, vietii social°, b) agenti de)
intensificare a vietii sociale, c) agenti de raspândire a fenomenelor sociale.
FArS a fie creatori in sensul spiritual, ei sunt totu§i creatori
din punct do vedere social, stint creatori de vieat6, socialk Dacl nimeni
n'ar participa la biserick la qeatori, la hod, etc., fenomenele
acestea ar dispare cu deasfirqire. Indivizii din aceasta categorie cuprind
figurile reprezentative ale satului in tot ce prive0e conformismul,
traditia qi, In genere fenomenele sociale consacrate. Intre
132

ei gAsim po cei mai buni informatori, pe cei care Btiu jocurile, cantecele,
ceremoniile, tehnicele de lueru, obiceiurile etc. pe cei caré
le Btiu Bi le practicA. InsemnAtatea lor este covetrBitoare pentru sat,
pentruch ei asigur& activitatea normal& a acestuia pe toate tArAmurile.
In sfarBit, a treia categorie de indivizi (mai putini), nu se multumese
cu ceca ce li se d& de-a-gata sau li se impune de grup, el
incearcit inovatii in vieata economicA, in vieata spiritualA, in vieata
juridicit, administrativA etc. Se intelege, inovatorii nu sunt deopotriv5,
de insemnati. In once caz trebue s5, se disting5, in chip precie
inovatorii prin imprumut, care aunt mai putin interesanti, de inovatorii
prin creatie, care sunt foarte interesanti. Sub toate formele lor, inovatorii
aunt ag,enti de evolutie socia15,, fie c& aduc elemento din al%
parte, din alto sate sau dela ora, fie el le creeaz& chiar ei. Fireste,
evolutie nu insemneazA intotdeauna progres, inat aportul lor din acest
punct de vedere poate aves, o valoare foarte schimbb,toare. In erice
caz, c,ercetarea sociologic& va urmhri Cu deosebit interes pe toti inovatorii
si mai ales creatorii din sat (indiferent sexul si virsta).
Dup& cercetarea raporturilor diferitelor categorii de indivizi en
unitatea social& (sat sau regiune), se cerceteaz5, chiar in continuare,
atitudinea grupului (ca intreg) fat& de acesti indivizi (fat5, de cei izolati,
fat& de figurile reprezentative, fat& de inovatori) Bi se trece astfel
la cercetarea vietii sufleteSti colectivo.
Statul do pildA, consacrA, d& ascultare, a,cordA prestigiu Bi autoritate,
boicoteazA sau dispretueste etc. dela caz la caz, diferitele categorii
do indivizi. Se ajunge astfel la cercetarea opiniei publico a satului,
fenomen psiho-social foarte important prin inrhurirea lui asupra
diferitelor manifest5,ri sociale. Opinia public& la sat nu este decfit gura
satului, care imbrach uneori o form& inferioarA, de bArf ire Bit intrigA,
alteori o form5, superioarA, de seloctie Bi propagare de valori. In feint
mesta gura satului constitue o frAnA pentru multe abateri §i un
indemn Bi o incurajare pentru activitAtile si atitudinile folositoare
grupului.
Opinia public& a satului nu este ins& un fenomen de sine stitAtor.
Ea purcede ,dup5, rezultatele sociologiei moderne, dinteun adevArat
sistem de vieatA psihicA sociall, sufleteascA a indivizilor. Problema
centran a cadrului psihic, dup& Bcoala dela Bucure§ti, este
problema mentalitAtii sAteSti, sau mai pe larg, a structurii psihice a
satului. Mentalitatea, colectivA poate fi magicA, religioasA, pozitivistA
etc.), fapt care trebue cercetat pentru fiecare sat in parte.
Structura psihicA a satului stA la baza tuturor manifestarilor
133

lui sociale. De pilda, mentalitatea magic5, inraureqte vieata economica,
vieata spiritualk vieata juridic& etc. La fel, mentalitatea religioash
sau cea pozitivistá.
Deosebit de aceastá mentalitate colectiva, existA o diferentiere
a psihologiei satului dup& manifestari: 1. o mentalitate economica sau
o psihologie economicA taraneascA, 2. o mentalitate religioas& tArAneasca,
3. o mentalitate qtiintifica qi filosofica tgraneasca, 4. o mentalitate
artistic& tarAneasc5,, 5. o mentalitate juridicA taraneasca, 6.
o mentalitate mora15, t ArAneasc5,, 7. o mentalitato politica tilráneasch,
8. o mentalitate administrativii tar&neascA. Problema mentalitatilor
specialo (a psihologiilor speciale) a fost foarte putin urmAritä, in
cercetArile do teren de pan& acum. Studiul lor, impreuna cu al mentalitatii
generale, va 15muri multe din problemele sociologiei tarane0i,
pan& azi abia bAnuite.
Traian Herseni
B. PLA.N GENERAL PENTRU CERCETAREA
CADRULUI PSIHIC -
I. Indicatiunile metodologice precise implica lamurirea intregii
structuri i rezolvarea tuturor problemelor ridicate de obiectul cercotarii
noastre, adic& sfarqitul qi nu inceputul unei asemenea operatiuni.
In qtiint5,, un tratat de metodA creqte qi se 15,mureqte deodat&
cu inaintarea sistematic& a cercetarilor, intregindu-se doar la captitul
acestora. El indic5, fazele eforturilor de cunoaqtere, infätiOrile obiectului,
inlAntuirea sa problematicA i rezultatele incercarilor de solutionare.
Intru cat cercetarea noastrA privitoare la vieata psihic5, a unui
sat, este, in parte col putin, realizata, organizarea qi redactarea studiului
fiind in curs de efectuare, unele dintre elementele metodologice
le considerara deja 15,murite. Putem dar formula cateva dintre ideile
generale care ne-au cAl&uzit.
Pentru rezultatele acestui efort i pentru problematica generala a
obiectului cercetat, vom reproduce aici titlurile de capitole ale studiului
conceput de noi, care indica intelegerea pe care o avem, in stadiul
actual al cercetarii, despre structura general& a acestui obiect. Este

evident ca unele lucruri urmeaza, sa, fie adâncite in cercetarile ulterioare,
care vor ridica noi probleme si vor necesita noi eforturi de
lamurire.
tiinta fiind mai intai un sistem de adevaruri absolute, sau
o ordine sistematica de cunostinte veritabile, isi are scopul imediat si
permanent in sine insasi.
Nu scapara de ignoranta deat urmarind stiinta in vederea cunoasterii
si nu pentru un scop utilitar" (Aristotel).
Adevarul obiectiv, odata descoperit, cere sa fie exprimat cu toata
sinceritatea in notiuni dare care nu comporta nicio valorificare morala,
in sensul rastalmacirilor subiective. Sinceritatea stiintifica implica
uncle dificultati and se refera la vieata sufleteasa, a oamenilor.
Pentru cercetarea vietii sufletesti umane, pe lfinga sagacitatea
si ratiunea patrunzatoare a omului de stiinta pura, cercetatorul
aro nevoie si de alto calitati:
Eu Ondesc intradevar, a pentru a. verifica corect daca un su-
flet traieste bine sau rau, trebue sa ai troj calitati: stiinta, bunavointai
si francheta" O.
Acest adevar este valabil nu numai pentru cercetarea stiintifica,
a vietii morale, initiata de Socrate, ci si pentru vieata sufleteasca generala
a unui grup de oameni. Pentru aceste motive, atunci and recurgem
la anchete Fi convorbiri, folosim metoda socratica, adica cercetarea,
in comun a subiectului propus pe calea dialogului, insufletit
de gravitatea problemelor si iubirea de oameni, care acorda toata seriozitatea
color mai ciudate situatii, color mai umile eforturi de lamurire
si celor mai elementare Incercari de cugetare. Aceasta este doar una
dintro metodele noastre de investigatie.
In general pornim dela pareri, idei, credinte, obiceiuri etc., dela
experienta directa a faptelor psiho-sociale, adica dela vieata continuu prezenta
in fata noastra, de care ham cunostinta intr'o perceptiune directa,
unde prindem originalitatea coa mai concreta a a,cestei vieti si
continutul sau imediat. Trecem apoi la adevarul imuabil pe calea Ondirii
logice. Abstractiunea trebue sa-si aibe sursa si verificarea imediata
In fenomenele concrete particulare, in experient5 caci stiinta progreseaza
numai prin experienta.
Datele experientoi sunt intotdeauna reale. Realul este intotdeauna
organic si complet, pe cand cunostintele si tooriile noastre despre
el sunt intotdeauna partiale si unilaterale. Structura psiho-sociologia
1) Socrates cAtre CaHides, in dialogul lin Platon Corgis'''.
435

a satului este un tot complex, de cele mai multe ori foarte greu de
definit.
Cfind nu cunoastem decAt un adevar fragmentar si empiric,
pentrucli 1-am experimentat direct, dar fara sa fi inteles conexiunea
faptelor in inlantuirea lor generala si ratiunea care exista in tot ceeal
ce am experimentat, Inca n'am cunoscut mare lucru. Vieata
pentru toate scopurile sale marunte, imediate si relative, se poate multumi
i cu evidente si adev5,ruri relative. tiinta urmareste ins& adevarul
cu valabilitate generala si universala, care implica verificar irefutabile.
Depttsirea empirismului, necesara pentru o cercetaro care
nazuesto sa intemeieze o stiinta, Lida tocmai in putinta rationala de a
surprindo legaturile faptelor si adevarurilor particulare, legaturi care
constituese ele insesi adevaruri universale si necesare, fara incetare
verificabile.
De aceea nu putem ramttne simpli inregistratori sau compilatori
de fapte si observatiuni pur empirice, dar nici nu ne putem lasa antrenati
de teorii speculative, care deformeaza realitatea, alterand sensul
observatiilor reale. Pe de alta parte lipsa totala de conceptiuni si
intuitil prealabile, ar face cercetarea noastra imposibila.
Teoriile si generalizarile stiintifice rationale vor avansa deci pe
mitsur5, co faptele din care ele se ridica, permit verificarea lor continua.
Metoda empirica i generalizarea sistematica se inlantue si se
Bustin reciproc in aceasta cercetare.
II. Cercetarea stiintifica asupra cadrului psihic, adica a structurii
psiho-sociale satesti, va urmari diferitele elemente sociale ale spiritualitdtii
traditionale, sub raportul lor continuu actual si activ fatei
de functiunile psi/rice ale congiintelor individuale, cu interpatrunderea
si determinarea lor reciproca.
Vom degaja problemele generale de psiho-sociologie pe care cercetarea
structurii psihice satesti le impune si vom defini elementele
constitutive ale cadrului psihic luand in cercetare tot ceea ce sub forma.
gfindurilor, sentimentelor, conceptiilor, credintelor, riturilor, ceremoniilor,
notiunilor pozitive si faptelor zilnice axate toate in jurul
soartei omului, ca individ i colectivitate totdeodata determina
explica actiunile sale pentru solutionarea nevoilor multiple si variate
pe care, le implica existenta acestui om.
Voin urmari ceea ce simte, gandeste si faptuieste satul in
legatura cu vieata i sanatatea sa, cu munca si obiceiurile sale, cu
136

elatiile oarneni/or cu semenii, gAndurile si simtimintele morale, intelegerea
fenomenelor naturale si orientarea general& in lume, pentru
a desprinde din toate axestea, structura mentalitdtii sätegi.
Pentru vieata sufleteascd individuald vom urmari imprejurArile
In care stArile sufletesti se manifest& cu mai multa putero. Vom observa
stArile exceptionale de emotie durere sau bucurie, iubire sau
urA, simpatie sau antipatie etc., incercAnd sA degajAm si BA analizAm
faptelo si motivele ideologice care le justifich in constiinta individual&
Pentru satul ca unitate sociald cu existentA istoricA, vom stabili
elementele generale ale structurii mentalitAtii colective, imposibil de
dedus din legile vietii mentale individuale, atlicA vom distingo principalele
tipuri ale mentalitAtii colectivo si vom descrie particularitAtile
caracteristice ale acestor diferite tipuri.
Dup& studiul general al mentalitAtii satului vom urmAri o analiz&
psiho-sociologicA diferentialA, vorn stabili o tipologie a constiintelor individuale,
a cAror structurl este determinat& de elementele spiritualitAtii
traditionale, urmArind modalitAtile, originile si felurile operatiilor dupit
care se formeazA si se comporta constiintele individuale fat& de formele
traditionale do simtire si gAndire socialA. In azeastA parte vom trata
despre constiintele individuale, cu referintA la implicArile altor constiinte
in functitnile si desvoltArile lor, sau la elementele afective, ideologic°
si voluntare, sociale obiectivate si ea institutionalizate, inteo
serie de stiluri distincte de mentalitate care se impun individului determinAnd
si lAmurind comportArile sale in diferite imprejurAri concrete.
Cu ajutorul sAtenilor vom stabili care elemente din vieata lor
sunt considerate mai importante pentru ei insisi si care anume momenta
ale acestei vieti Bunt mai esentiale, concentrAnd atentia noastrA cu pre-
Were asupra axestora.
III. Ca metodA generala vom folosi toate mijloacele de investigatie
ale stiintei pozitive:
descrierea, inregistrAnd fapte si comportamente, va lAmuri
ideile si sentimentele care.le determinA, prin convorbiri si anchete; va
coloctiona, obiecte, insemnAri si documente (fotografii, texte scrise etc.)
care ilustreazA unele aspecto ale mentaliatii generale.
experienta va verifica ipotezele si intuitiile referitoare la aspectele
eterogene ale mentálitA,tii sAtesti, la interpAtrunderea si inlAntuirea
lor in constiinta colectivA si in cea individual&
137

c) metoda istoricd f i cea comparativa' vor lamuri transformarito
in timp ale structurii psiho-sociale sate0i, inlauntrul weleia0
unitati sociale, ca qi diferentele fata de alte unitati sociale; vor defini
locul acestei structuri mentale in cadrul general al mentalitatii ornene0i
§i vor indica sensul transformarilor surprinse.
IV. Ca fa.,ctori detertninanti in structura psiho-sociala sateasca
vom urmari:
fortele exterioare care determina' aceastd vieatd sufleteascd
0 caro pot fi:
a) cosmice, b) biologics, c) istorico-sociale;
izvoarele sociale ale structurii psiho-sociale seitefti, care se
.manifesta ca:
a) rituri i ceremonii in legatura Cu: na0erea, botezul, inmormantarea
jocurile de copii, ceata de feciori, hora, qezatori qi claci; b) relatii
intre oameni, conceptii morale, conceptii religioase, sisteme de
gandire 0 conceptii despre fenomenele naturale etc.
functiunile afective, ideologice ?i voluntare ale conqtiintelor
individuale in aceasta reciproca 0 reversibila determinare.
V. Analiza structurii psiho-sociale sate0i va cerceta:
1. Elementele componente fi mecanismul transmiterii mentaliteitii
scitefti generale, urmarind in deosebi mentalitatea copiilor, adica
elementele spiritualitatii traditionale care au pus deja stapanire pe
con0iinta copiilor, determinand 0 explicand sentimentele, conceptiile
0 faptele lor.
2. Diferitele structuri de mentalitate, reconstituite din 'ragmentele
manifestate in faptele, credinple f i obiceiurile oamenilor pi in
conftiinta ion actuald:
elementele componente qi structura conceptiilor maqice;
elementele componente 0 structura conceptiilor mitice;
elementele componente 0 structuta conceptiilor religioase;
elementele componente i structura conceptiilor pozitive.
3. Pentru toate aceste planuri distincte de mentalitate, se vor
urmari:.
diferentierile lor esentiale;
actualizarile lor in con0iintele individuate;
fundamentul lor afectiv;
functiunea lor dinamica in determinarea faptelor omene0i.
4. Se va pune in discutie valoarea f tiinfificd a dovezilor despre
structura mentalitcitii descrise: convorbiri, fapte, insemnari 1;4 docu-
138

mente, facändu-se apoi dovada experimentan a afirmatiilor sustinute.
5. So va urmäri coexisten ta diferitelor planuri de mentalit ate
adica:
interpätrunderea elementelor eterogene, conceptii apartinfind
la diferite planuri de mentalitate esentialmente distincte, in structura
psihich säteascA;
interpä'trunderea elementelor eterogene in conqtlinta individualä;
fapte qi actiuni puse in serviciul unui scop unic li determinate
de motive ideologice apartinänd la planuri diferite de mentalitate
actionând doodata.
6. Prefacerile mentalittitii ecItegi, deduse din:
transformärile generale ale spiritualitätii qi vietii psihice 86teqti,
sub influenta actiunilor individuale, raportul intre traditie §i
inovatie;
conflicto intre diferitele planuri de mentalitate sateasca.
7. Sensul prefacerilor mentaliteitii scitefti, deduse din:
transformarea conceptiilor despre fenomenele naturale;
transformarea conceptiilor morale.
8. Conftiinta scitenilor despre aceste diferite planuri de mentalitate
f i despre transformärile lor.
VI. Se vor stabili raporturi intre formele elementare de cugetare
f i glindirea sistematicii, urmärind:
1. Functiunile vietii spirituale ?i. mentaliteitii generale in vieata
satului pentru:
indrumarea tuturor aspectelor vietii omeneqti in aceasta lume;
cäutarea solutiilor pentru nazuintele omeneqti la vieata eternä.
2. Cugetarea spontand in vicap psihicil seiteascei f i fundamentarea
unui sistem de filosofie:
temeiurile fundamentale ale existente', sensul qi rostul existente'
cosmice; sensul qi rostul exestentei umane, individ, familie qi
societate;
puterea de pätrundere a mintii omenesti, adicA rostul 9i limitele
functiunii de cunoaqtere cu care este inzestrat omul.
3. Locul mentalitätii sategi in cadrul spiritualitätii umane generale,
nivelul acestei mentalitäti 9i caracteristicile structurii sale.
139

4. Foloasele acestei cercetäri pentru:
cunoasterea psiho-sociologica a poporului roman;
deslegarea unor probleme de psiho-sociologie: prefacerile spiritului
obiectiv prin actualizarile sale subiective; surprinderea sensului,
progresului si limitelor in transformarile spirituale generale.
C. PLANURI SPECIALE
Gh. Foca.
a. PLAN PENTRU CERCETAREA FRUNTAILOR
DIN SAT *)
Ca once colectivitate omeneas* satul nu se compune din indivizi
do a,ceeasi valoare. Oamenii mai inzestrati *get intaietate fata
de ceilalti si uneori, cand ei aunt individualitati puternice sau personalitati
de seama, &win conducatorii firesti ai satului, adevarate autoritati
naturale, alaturi de cele oficiale, si exercita in chipul acesta o
inraurire foarto insemnata asupra oamenilor, Sunt oamenii de frunte,
purtatorii de cuvant, oamenii vazuti sau ascultati ai satului, pe care
ii denumim cu termenul de fruntasi.
Planul nostru insira &atom intrebari in legatura cu problema
fruntasilor, grupate in doua parti. Partea intaia cuprinde intrebarile
care se vor adresa cat mai multor oameni din sat, ca sa
aflam opinia satului despre fruntasi. Partea a doua cuprinde intrebaffle
caro se vor adresa chiar fruntasilor.
I
Existii camera bine fizuti si ascultati in sat, deli nu an o calitate oficialii?
Care sunt acestia?
Existii In sat oameni care desi detin calitiifi ohmic., nu au nicio trecere
san situ, care se bucurti, de mare autoritate in slujbele lor, datoritä. caliatilor lor
personale?
Existi, oameni ascultati in general, en o putere de inraurire in toate domeniile,
atilt in bine cat si in rAn san numai in anumite domenn?
Cum explici satul autoritatea fruntasilor? Insusirile ce se cer unui s5.tean
pentru a fi socotit fruntas (moralitate, viirsti, pricepere, instructie, desinteresare etc.).
Imprejururiiii de natura socialä care ajuti la sporirea antoritittii (avere,
gospodärie Ingriptii, familie numeroasit, categorie soma, functii indeplmite In adrai-
140
1) Intocmd ai utilizat in 1938, la Dr&gug, dupli indicatule d-lui Traian Herseni.

nistratia satului, legituri cu orasul etc.).
Existrt i femei care se bucuri de autoritate in sat? Care stint? In ce
domenii ale vietii sitegti? Ce insusui au?
Fruntash satului, indiferent de sex, in feluritele domenu de actintate
(in vieata morali, in neata economici, in vieata de familie, in magie, in ceremonli,
in invätituri, in rehgie, in literaturi, in munci et,c ). Ciror cahtitti
datoresc intfiletatea? Rolul lor in sat? Inriunrea asupra comunitOtii sitesti.
Se exerciti autoritatea fruntagilor pe intreg satul, sau numai asupra anor
grupuri mai restrinse (vecinitate, famihe, neam, cartier etc.)?
Legitunle fruntasilor ea neamul din care se trag. Isi ajuti neamarile; neamarile
se mindresc ca ei gi h sprijini sau sunt In conflict?
10 Relatule fruntagilor ca satul. In ce misur5, participi fruntasti la mats
satului i determini cursul acesteia? Ce foloase are satul de pe urma lor?
Relatule fruntagilor cu oficialitatea. Ce antudine au fruntasu fati de oficialitate
dar oficiahtatea fati de ei? Colaborare, conflicte.
Participarea frantasilor la neata pabhci. Daci au ocupat sau ocuprt
functii publice la conning, bisenci, cooperativrt etc. Care se in de o parte gi innturesc
satul tara a ocupa functiuni pubhce?
13 Relatnle frantasilor intre ei. Colaboreazi pentru binele obgtesc? Isi re-
=lose reciproc autoritatea? Sau se dusminesc si se combat reciproc?
Gruptiri de adepti sau partir,am. Se creeazi In juru1 fruntagilor grupun
de adepti, partale loe,ale? Cura se manifestO acestea fat.5. de conducItorii lor i undo
fatrt de altele?
Cura se mamfestä autoritatea untu fruntag (i se asculti sfatul, e consultat
in difentele imprejuräri, ja cunlatul in adanin, intervine pe Magi autorititi,
la parte la delegatit etc )?
16 Lista realizlinlor care se datoresc frantasilor din sat pe o penoadä. cit
mai indelungati. Se mai in minte anumiti fruntasi de alai dati, cirora satul le
datoreste vre-o realizare? De ce opere h s'a legat numele?
Isi poate pierde autontatea, un fruntag si din ce primal? Virsti prea
inaintati, retragere din vie* pubhcii, sOricie, purtiin ante etc.
Biografia hecinu fruntag, cu stAruinte speciale asupra insusirilor, faptelor
i imprejurinlor care l-au ajutat si-si cistige situatia de fruntas
Ce asteaptii satul dela fruntagi si care este rolul lor efectiv?
Il
Ii di seama fruntagul de atrtoritatea de care se bucuri?
Recunoaste i autontate,a altor sacra?
3 Ciror cahtiti personale atribue el autoritatea de care se bucuri?
In ce domeniu se consideri mai ascultat? In ce imprejurrtri a intervenit;
ce sfatun a dat; in ce mrtsuri au fost urmate?
Cura priveste colaborares ca ceilalti fruntagi si eu oficialitatea?
Cura Ici pnveste partizanu, familia çi neamanle?
Ce rost 1st atnbue in mata satultu si cum intelege si exercite?
Conceptia frantagului dcspre vieata siteasci. Ce critici Ii adace, propunen
gi piren pnvitoare la imbunititirea ei.
Silvia Dumitrescw
141

142
b. PLAN PENTRU CONVORBIRILE SOCIOLOGICE
Dupä eercetarea general/ a fruntasilor sau a autoritätilor so-
(Planul a.), trebue sa no oprim la un numar mai resträns dintre
ei, cei mai reprezentativi pentru fiecare ramura de activitate social/.
(viata economica, viatä, religioash, viatei politices, etc.) pentru a ademci
cunoasterea lor.
Intelegem sub denumirea de autoritate sociala sau fruntas pe
once individ, femeie sau bärbat, dintr'o unitate socialä (sat, oras,
tinut), caro se bucurä, indiferent de functiile oficiale pe care le de-e
tine, de o trecere deosebitä in ochii semenilor si se distinge prin puterea
lui de inräurire de masa celorlalti. Ne gändim asa dar la personalitätile
dintr'o unitate socialä i fruntasii tuturor sectoarelor de manifestare
sociala, care exceleazá prin calitäti personale, la coi cA,tiva
care formeazä prin talentele lor felurite elita grupului social.
Studiul sociologic al unui treintas sau al unei autora/4i sociale,
In sensul acesta amanuntit, trebue set cuprindä:
O biografíe cu stiruinte speciale asupra imprejuriralor sociale ea o putere
mai mare de inriurire: familia din care se trage, scoala, armata, cäsitorie, profesie,
ciliitorn etc. dupg povestirea celui cereetat, verificatii pe cal e cu putinfi si ea
informath din alte
O convorbire sociologic& despre conceptule, cunostintele çi atatudimle celui
cercetat (Vezi consideratule generale in lucrarea noastri Teoria monografiei sociologice,
pag. 138-139). Se poate folosi planul de mai jos, potrivit tp. märit dupä fiecare
caz in parte
Si se stabileasci ce crede (conceptil, credinte, superstitn, legende etc ) si ce
stie (cunostante stuntifice, culte si populare) privitor la urnfitoarele probleme:
I. Cadrul cosmic. 1. Lumea, originea ei, forma si intinderea. 2. Soarele si luna.
3. Stelele (astrologie ci astronomie populari). 4. Pämiintul, origine, formä, constatutie,
raportul fati de soare. 5. Interiorul pimantului 6 Cutremurele. 7. Muntii. 8.
Apele. 9. Animalele. 10. Pla.ntele.
IL Cadrul biologic. 1. Originea omului 2 Deosebirea dintre om ci animal. 3.
Deosebirea chntre bárbat tp. femeae. 4. Orgamsmul omenesc (cunostante anatomace
fiztologice) 5. Bohle ci tratares. lor. 6 Ig,ieni. 7. Sexuahtate.
jII. Cadrul istoric. 1 Cunostante de istorie universall. 2. Istorie nationall. 3
Istoria satulm. 4. Atitudme fati de tremt (fati de traditie: spirit conservator sau
inclinat spro noutate).
IV. Cadrul psihic. 1. Sufletul omenesc. 2. Sohdaritatea socialä (cum priveste
legitura ca satul i cu neamul 85.u, cum pnveste pe strämi). 3. Opima publici (gura

satului, m'u o priveste, ce valoare ii d1). 4. Suptmere fatà de societate c stat san
atitudme de räzvrätire.
V. Manifestiri economice. 1 AgriculturA. 2. Cresterea vitelor 3. Ildurit. 4.
ánat i pescuit 5. Negustorie. 6. Cooperative 7. Fabrici, industrie 8 Consumatie
(särtície, lux).
V1 Manifestari spirituale. 1 Religie (Dumnezeu, sfmti, diavol, sufletul omului
dupà moarte, rain, iad, pomern, särbätori Jusencl, preot) 2. Magie (farmece,, descantece,
forte supranaturale folositoare sau viitämätoare omului- duhttri, iele, sänziene
etc.). 3. Artä, (frumos, urit, simt estetic, nevoia de podoabil etc). 4. tiinta de ,carte
inviititura.
VIT. Manifestiri morale gi juridicc. 1 Dloralitate (bine si räu, virtute,
mbire de semeni, milA, aiutorare etc ) 2 Dreptate. 3 Crimä 4. Legue 5. Judecata.
6. Armome soma.
VIII Manifestäri politice. 1 Statul (organizatie i administratie). 2. Regele.
3 Guvernul. 4. Parlamentul. 5 Organizatule politice. 6. Program pohtic, idei de
reforma. 7. Judetal 8. Comuna (primar, administratie, reforme).
IX UnitAti gi relatil sociale. 1. Familia (pgrinti, frati, sotie, copii, divort).
2 Raporturi intre neamuri. 3. Reportar' intre vecnn. 4. Raporturi intre prietem
5 Raporturi de dusinäme, 6. Reportar" intre sexe (bilrbati si femei in raporturile lor
sociale). 7. Raporturi intre varste (tineri i bátráni, contimutate i conflicte intre
generatn). 8. Categorii sociale (mosneui sau räzegi çi vecim sau rumani, boier"
mbagi, gräniceri si negränicen, bogati si säraci). 9. Confesiuni (ordocsi si unita)
10. Secte religioase 11. Nationalifáti (romani, evrei, tigam). 12. ?coala (educatie,
invälätori). 13 Orasul influentä, importantrt)
C) Realizäri. Sä se arate in acelasi timp ce a realmat in domenule ea
practicee, insirate mai sus, si ce se strridneste sä mai reahzeze SI se infätiseAe
adicä viata i activitatea realä, ideule infIptuite, na numai credintele pure, 1. Reacia
fati de natura (imbunätätiri de terenuri, secin de mlastim, niveläri ci pietruiri in
gospodiírie, irigath etc.). 2. Reactu fatá de cadrul biologic (mäsuri de igienä
sangtate in asezarea case", in curätenia gospodiriei, a imbrIcámintei ci igiena alor säi).
3. Reactu fatá de trecut (novatá, inventl, respectarea sau calcares traditiei) 4.
Reactii fatä. de sat (izolare, sfidare, conformism, imitatie, orignaahtate). 5. Activitatea
economicil (putere de muna, vrednicie, rechzäri in gospodärie, cum o conduce, ce
imbunätätni i-a adus, ce eägtig obtme). 6. Activitatea spiritualä (frecventä la bisericá,
lecturil, mere abonate, cärp, infrumusetän in gospodärie etc) 7. Activitatea
Juridicrs si morará (ajutor oamemlor nevemsi, procese evitate prin t'una intelegere,
procese judecate, infractii la legea penali, pedepse). 8 Activitatea pohtica (participare
la viata pubhcil, primar, consilier comunal, delegat in chestmnile comunei etc. - la
nata politicA vot, propagandä. etc.) 9. Unitäti ci relatii sociale (are famihe, cum se
poartä en pärmtii, cu sotia, cu copui, cu neamtirile, ca vecinn, cu prietenn, cu säracii,
ca satul etc. - cum indtureste viata socialä: sfaturi, pilde, cooperare etc )
D) Pirerea satului. SI se urmäreaseä in sfársit pärerea satului despre persoana
cercetatä (pärerea preotului, a inviltiitoralui, admhustratiei comunale, a vechulor, a
neamurilor, a prietemlor etc., cum e fázut de sat si de ce).
'143

De Incheiere, si se Incerce o caracterizare general a fruntasului pe temeiul
tuturor elementelor de mai sus: m'Asura in care este inf1uei4at de vieaf.a socialä
si este ca atare un depozitar al expericr.telor colective, traditionale sau actuale si
o figuil reprezentativa a unitätn sociale si m'Asura In care este un factor de
inovatie to de propasire socialä.
Din capitolele acestea convorbirile sociologice au o insemnatate
deosebita nu numai pentru studiul personalitatilor sate§ti, ci pentru
bogatia de material informativ pe care il putem dobandi pentru toate
problemelo sociologice pe care le ridica cercetarea unei unitati sociale.
De aceea adaugam cfiteva lamuriri in legatura cu ele.
In cercetarile sociologice de temn suntem nevoiti sa culegem
bunä parte din informatiile de care avem nevoie pentru lamurirea problemelor
§tiintifice de,a-dreptul din gura oamenilor, prin convorbiri.
Mijlocul acesta nu este intotdea,una simplu, incAt el a dus la constituirea
-unei adevarate tehnici de lucru. Mai ales sociologia americana
i-a inchinat 'Ana acum, sub numele de interview", lucrari numeroase.
Intradevar, convorbirea intrebuintata in scopuri §tiintifice cere
pastrarea unor reguli minutioase: a) timp potrivit, b) ca§tigarea lucrederii,
o) intrebari caro sa nu sugereze raspunsul, d) atitudine straina
de erice apreciere etc. Regulele acestea de§i sunt necesare, nu folosesc
irisa decät color care au aptitud ini de cercetatori de teren. Exista
oameni care, inspira incredere §i care obtin once informatie dorita,
fara nicio greutate §i Mil sa fi invatat tehnica" sau metoda" convorbirii,
pe când altii sunt incapabili sa stea de vorba cu taranii. E
mai simplu sa se recruteze cercetatorii dintre coi dintäi, chiar daca
pe urma invata §i regulele convorbirii pentru a se forma mai repedo,
decAt s'a so incerce o pregatire fortata §i mecanica a celor lipsiti. de
aptitudini, procedeu care da totdeauna rezultate slabe.
Convorbirea nu are irisa numai intelesul acesta de tehnica generala
de a culege informatii, ci este (dupa cum se poate vedea dim planul
infati§at) §i un mijloc specific de cereetare a cadrului psihic, de stabilire
a intregei vieti psiho-socialo, in masura in care are ca sediu
sufletul individual. De asta data convorbirile cauta LA redes, cät mai
credincios viata sufleteasca §i sociala a unui individ, sa infati§eze portretul
integral mai ales al frunta§ilor sate§ti, caro prin puternica lor
personalitate inräuresc grupul §i sunt agenti de intarire §i proph§ire
a vietii sociale. Numai convorbirile acestea poarta numele de convorbiri
sociologice, diferite a§a, dar de convorbirile ca tehnica.
Convorbirea sociologica urmare§te sa provoace §i ah inregistreze
cat mai multo märturisiri din partea subiectului cercetat, in legatura
141

cu cat mai multe aspecto ale vietii omeneqti. Chiar cele mai mici intAmplari
din vieata unui individ, pot juca un rol social in intelesul
ca determina la acesta atitudini ii a,ctivitati sociale, care pe alta cale
ar fi inexplicabile.
Convorbirilo sociologice tind sa afle:
Aspectul subiectiv al realitatii cosmice §ii sociale, caci acestea
difera de regula de aspectul obiectiv, rezultat al cercetarii qtiintifice.
Geneza qi aspectul lumii, originea qi natura boalelor, a obiceiurilor etc.
pot fi obiectiv en, totul alteeva decat ceea ce cred locuitorii. Convorbirile
trebue sa desvalue deci lumea subiectiva, format& pe planul
vietii suflete$i colectivo §3i alta decfit lumea, obiectiva: un spatiu subiectiv,
un timp subiectiv un univers subiectiv etc.
Gradul de interiorizare a vietii sociale in sufletul individual*
sau stadiul procesului de socializare. De pildk corwtiinta moralk
socialk juridick politica a indivizilor, cu alte cuvinte: valorile sociale
obiective traite de indivizi. De asta data trebue IA aplicam
metoda qi indivizilor mai putin insemnati, chiar qi color cu vieata sociala
foarte saracii.
Realizarile individuale pe plan social, masura in care insuqirile,
parerile, conceptiile, actiunile personale au jucat un rol social
sau au determinat o manifestare sociala.
Cercetarea trebue sa deosebeasca cu grijà ce detine individul dela
inainta§i (socialul"), de creatiile personale (individualul") §li ma-aura
in care amfindouli &vest° fete ale fiintei umane inrguresc vieata;
grupului din care face parte. Convorbirile sociologic° contribuesc astfel
la lamurirea uneia din problemele cele mai de seama ale cadrului
psihic, problema raporturilor dintre individ §3i societate.
, Traian Herseni
145

'146
A. INTRODUCERE
PROBLEMELE SOCIOLOGIEI ISTORICE
TV. CADRUL LSTORIC
Sociologia istorica sau istoricismul se caracterizeaza prin a,ccentul
pe caro 11 pune pe natura istorica a societatii, pe trasatura ei
de proces, de realitate in continua curgere sau devenire. Societatea
nu esto o realitate gata facuta, o realitate incremenita, ci o realitate
evolutiva, in continua deaf aprare, in proces necurmat de na0Bre 0
formatie, de desvoltare, disolutie 0 disparitie. Societatea nu poate fi
deci desprinsa de istorie, istoria i societatea sunt acela0 lucru.
Realitatea istorica este insa obiectul istoriei ca qtiinta, a tiintei
istorice, deci sociologia, qtiinta societatii (adicä qtiinta societatilor istorice)
trebua al se constituiasca pe baza aceluia0 obiect, fixandu-0 in
tratarea lui un nou punct de vedere. Istoria se ocupa de realitatile istorice
individuale, unioe, pe cand sociologia se ocupa de formele generale
§i repetibile: do fazele istoriei, de treptele istorice, de tipurile de evdlutie
etc.
Dupa istoriciqti, sociologia purcede din filosofia istoriei gi deci
reja pe plan gtiintific problemele acesteia. Sociologia istorich pune
insa cateva probleme logice preliminare, dintre care cea mai insemnata
posibilitatea unei generalizar pe material istoric. Cum este cu putint5,
o §itiinta de generalizare, sociologia, pe un material unic 0 individual
ca materialul istoric? Hans Freyeri) stabile0e trei solutii principale
caro s'au dat acestei probleme. 1. Prima posibilitate de a se
depa0 istoria este stabilirea unor legi generale de evolutie. Sa se Incerco,
cu alto cuvinte, un studiu al legilor la care sunt supuse toate
unitatile sociale autonome (triburi, popoare, cercuri de cultura). Sa
se stabileasca schema de evolutie, fazele pe care toate aceste unitati
sociale le strabat en neoesitate. De pilda, in orice societate autonoma
-- I) hp., wad Shiba der Nullar an Handwôrterbuch der Somolove, pub!. de A. Vierkandi, 1931)

activitatea economicA, familia, religia sau statul vor incepe cu forma
a, vor continua cu forma b, cu forma c, cu forma d etc. nicib
forma nu va fi sitritA si nici ordinea succesiunii nu va fi rAsturnaa.
0 varietate atenuatA a a,cestei conceptii sustine cA numai societAtile
care se desvoltA normal, tree prin toate fazele. In realitate intervin
ins& o suraedenie de factori impravizibili care schimbA mersul normal
al societAtii. Legile evolutiei devin simple tendinte de evolutie, care se
realizeazA dupii schema stabilitA doar in mAsura in care nu aunt
impiedecate de factorii extemi. 2. A doua posibilitate de a depAsi istoria,
incereatA de asemenea in sociologie, este stabilirea scheraei sau
formulei de evolutie a unei realitAti individuale, fie umanitatea intreagA,
fie o anumitä sectiune din istorie. SA se arate deci ca realitatea istoricA
strAbate anumite faze caracteristice 0 cA, intro aceste faze exist&
legAturA necesarA, ele decurg, se desvoltA una dintr'alta. 3. A treia
posibilitate este stabilirea de tipuri ideale. De astAdatA nu se mai
redA exact realitatea 0 nici nu se tine seama exclusiv de ea, ci se
scot din cuprinsul realitAtii istorice trAsAturile caracteristice, chiar dacA
nu se gAsese toate in cuprinsul aceluiasi fenomen si se stabileste un tip,
fie morfologic, fie evolutiv, care no ajutA, apoi in intelegerea realitAtii.
Omul economic (homo oeconomicus) este un astfel de tip ideal. Se
elimin5 din realitatea umanA concretA toate trAsAturile neeconomice
(moralitatea, justitia, socialitatea, religiozitatea etc.), care pot da un
alt curs activitAtii economice si se pAstreazA, intmnindu-se la nevoie
dela mai multi indivizi, trAsAturile pur economice. Omul economic pur
este un tip ideal (nu in Bens moral, ci in Bens logic), el nu existA sub
aceastA formh in realitate, totusi ajutA la intelegerea realitAtii. Lege,a
se inlocueste cu regula. Nu se mai afirmA cit realitatea strAbate cu
necesitate aceleasi faze, ci cA, de obiceiu, de regula, realitatea se apropie
de tipul ideal.
De fapt sociologia istoricA esto mai intinsA si mai feluriti decAt
cele trei posibilitAti logice arAtate de Freyer. Sociologul american
Howard Becker° stabileste saso ramuri de sociologie istoricA si socotim
el aceasta clasificare este mai aproape de adevAr. 1. Sociologia
istoric5 se opune, dupl unii, sociologiei etnografice, in intelesul cA,
prima lucreazA cu material istoric, indiferent cum opereazA cu el,
tipologic, fazeologic, generalizator etc., iar a doua isi procurA materialul
de lucru mai ales din etnografie. 2. Inteun alt sens, sociologia istoricA
se aplicit incercArilor de a determina procesul total al evolutiei ome-
-- ---- 4
I) Sociologic bisiorique (in Revue de Synthiee, t. V. nr. Dieembre 1933.
147

nesti, sociologia considerata deci ca stiinta desvoltarii civilizatiei privita
ca totalitate sau stiinta desvoltarii istoriei universale. 3. In stransa
legaturit cu aceasta conceptie, denumirea de sociologie istorica se aplica
tuturor incercarilor de a determina etapele evolutiei sociale sau ale
civilizatiei, deci nu ca prows continuu, ci ca trepte caracteristice de
desvoltare. 4. Sociologia istorica se confunda in ant), ramura a ei, eu
sociologia genetica, socotindu-se aici toate studiile privitoare la origini,
originea societatii, originea familiei, a statului etc. 5. 0 alta ramura a
sociologiei istorice o reprezinta studiile istorico-etnologice privitoare
la viata sociala, care arata aparitia, desvoltarea si raspandirea fenomenelor
sociale. Aici isi au local diferitele teorii cafe incearca 35,
explico asemanarile dintre fenomenele sociale ,fie prin originea independenta,
fie prin convergenta, fie prin difuziune. 6. Sociologia istorica
se aplica in sfarsit eforturilor de a stabili ritmul, seriile, modelele de
inlantuire, ciclurile si perioadele in desvoltarea sociala, dar nu ea
intreg, ci po fragmente sau pe fenomene partiale. De pilda, fazele burgheziei,
ale familiei patriarhale, crizele economics ciclice etc.
*coala dela Bucuresti incorporeaza cea mai mare parte din problemele
sociologiei istorice la cadrul istoric si la procesele social°,
dandu-lo 'intreaga insemnitta,te fara sa reduca insit sociologia la ele,
intru cat exista si alto conditii pentru vieata sociala si alte aspecte ale
ei deck cele istorice.
Monografia, sociologica urmareste la cadrul istoric troj probleme
principal°, de egala insemnatate pentru stiinta.
1. Formele vechi de vie,atil sockdd. In cadrul unei monografii
satesti se urmareste ce se cunoaste, co s'a pastrat in documente si ce
d5,inueste in prezent din viata de alta data a satului. Trecutul satelou
românesti nu este pretutindeni acelasi. El difera trite() larga m5,sura
dupa regiuni. Starea si organizatia taranimii a fost in multe privinto
diferita in Ardea,l, in Muntenia, in Moldova, in Basarabia etc. diferent/
care merge uneori pana la unitatile politice mai marunte, la.
vechile tari sau tinuturi, cum este Vrancea, Maramuresul sau Tara 01tului.
Supuse la regimuri politice diferite, e firesc s5, gasim deosebiri
intre regiunile care compun tara. Chiar in aceeasi regiune satele
s'au diferentiat dupa categoriile socials din sanul satenilor. Satele de
razesi cu o larga autonomie stint deosebite de sabale de clacasi, dependenti
de mosie si de un stapan. Locuitorii liberi ai satelor n'au fost
nici ei de un singur fel, vom intalni pe MO razesi sau mosneni Isi
alte categorii, ea mazili, dvoreni, graniceri etc. Clacasii la randul lor
se deosebeau in mai multe categorii (inquilini, laturalnici, taxalisti etc.)
148

si eran supusi adeseori la regimuri diferite, dupl cum oran domnesti,
mAnAstiresti eau boieresti, si nu odat5 chiar dupA, fiecare boier in
parte. In sfArsit, in caz un foarte numeroase, apar satele mixto, de
mosneni si clAcasi etc., in care viata lAuntricA a fiecArei categorii se
complicA simtitor cu relatiile dintre categorli. Toate deosebirile acestea
trebuesc urmArite cu multà, grij5 pentrucA numai prin cercetArile de
acest fe] se poate stabili starea realA a satului vechiu romfinesc, simplificatA
adeseori in chip arbitrar de istorici, cAnd se mArginese la
studml documentelor pAstrate prin intAmplare si culese cu totul partial.
Limurirea prezentulsi prin trecut. Partea cea mai mare a
vietii social° prezento dAinueste mai de mult si intreaga viatA a unes
unitAti sociale este conditionatA, pe lAngA celelalte cadre, si de cadrul
istoric. Multe din trAsAturile si elementele vietii sAtesti din prezent
le putem intelege si lAmuri Mr& raportarea la trecut, mai ales
In cazurile in care conditiile lor de producere se pAstreazA si ele, dar
cele mai multo si-au schimbat forma dela origine, sub influenta nenum5,ratilor
factori istorici, incAt nu le putem explica pe deplin decAt raportAndu-le
la stArile anterioare. Nu putem intelege numai din analiza
stArilor de astAzi de ce, do pildA, in materie economicA descendentii
fostilor iobagi din Ardeal au o stare mai bunA, averi mai intinse decAt
descendentii fostilor boieri" (tOrani liberi). Deosebirea are rAdAcini
istorice. Iobagii din Ardeal au fost improprietAriti chip& revolutia din
1848, dud s'a stricat iobAgia cu toate p5mAnturile pe caro le lucraserA
inainte, in stare de serbie, pe cAnd boierii 0-au pierdut treptat averile
prin conflictele dese cu stOptmirea si nolnlimea. Multe din colindele
sau oratiile de nuntA, ca sa dam un alt exemplu, care ne apax astAzi ea
manifestAri specific tArAnesti si ne Le stt presupunem sau. BA le
socotim de-a-dreptul ca produse populare, aunt de fapt, de origine
arturAreasch si nu pot fi 15murite in chip stiintific dacA nu tinem
seama de influenta mAnAstirilor, a cArtilor religioase etc. IntAmplarile
de acest fel aunt nenumArate pe intreg cuprinsul tArii si cercetArile
de cadru istoric trebue sA le urmAreasc5, cu multA grijA, si cu de-amanuntul.
Evolutia social& Nu e deajuns sA cercetAm formele vechi ale
vietii sAtesti si inrAuririle lor asupra color prezente, ci trebue s5, urmArim
si legOturile evolutive dintre ele, fazele si treptele strObAtuto,
sA determintun ca alte cuvinte evolutia socialA a satului. Cercetarea
aceasta e usuratA considerabil prin metoda comparativA, (lac& urmArim
paralel satele din diferitele pArti ale tArii, pentrucà nu odatA ele ne infAtiseazA
in saatiu momentele variate de desvoltare sau evolutie. De
149

pilda, sistemele de exploataxe a hotarului Wen, dela doua la patru sau
la mai multo tarlale, indict), evolutia satelor dela starea pastorala la
starea agrara si au deci nu numai o semnificatie economic& ci si una
istoric& La fel, campurile deschise si cu impartiri regulate, pastrate
pana astazi in folosinta obsteasca a satului, campurile deschise dar cu
impartiri neregulate si in sfarsit campurile cu locuri inchise (ingradite),
in tinere privata absoluta, sisteme economice, juridice si
sociale intalnite si la noi si in Franta si in multe.alte parti Nato
sa insemneze nu numai o diferenta de peisaj agrar ,ci si momenta diferite
de evolutie, care trebuesc cercetabe si la cadrul istoric. In sfarsit,
satele in intregime se pot gasi in stare de formatie, in stare de desvoltare,
in stare pe deplin inehegata sau in stare de disolutie, dupa diferitele
tipuri de evolutie, cum e cazul multora din satele rominesti,,
care isi schimba adanc structura, disolvandu-si formele vechi sau
hichegand altele, in proces de orasenizare, ceea ce trebue de asemenea
cercetat atilt la cadrul istoric, cand e vorba de intamplari incepute
mai demult, cat si la procesele si tendintele sociale, cand e vorba
de inceputuri de schimbare pe care le putem surprinde in prezent.
Cercetarile monografice Bunt astfel menite sa adanceasea si cunoasterea
istorica a OHL in sensul a,cesta nou, sociologia. Planul de
lucru si cercetarile de tenon ale lui H. H. Stahl dovedesc cu prisosinta,
rodnicia acestei cai do cunoastere.
Traian Herseni,
B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA
CADRULUI ISTORIC
Ca sa putem face un studiu istoric al satului potrivit cu nevoile
unei monografii sociologice, trebueste mai intai ea intelegem pentru ce
anume facem west- studiu.
Oamenii care traiesc' inteun sat nu se nasc WO deodata si nu
mor M.i dinteodata, ca al laso loo liber unui alt rand de oameni. Daca
ar fi aya, fiecare rand nou de oameni ar incepe toga vieata lor in
obste dela capat. Insa obstiile omenesti traiesc neincetat si numai
oamenii, unul cate unul, sunt treatori. Azi se nasc &Vim iyli mor altii,
tinerii creso amestecati printre oamenii in varsta si printre oamenii ba-
150

trani, astfel cA aproape nu se bag5 de seam& cA, inteo bucatà mai mare
da vreme, toti oamenii dintr'o societate s'au schimbat. Trebue sA intolegem
deci c& dincolo de vietile trecAtoare ale oamenilor, aunt anumite
traditii ale vietii obqtiei, feluri de a fi ale satului, care se schimb&
mult mai incet qi dupA alte reguli cleat acole ale vietii omului.
Oamenii nu au avut sA facA dela inceput, toate lucrurile; ci au
primit mai toate deprinderile lor, de-a-gata, dela oamenii mai bAtrani.
LTneori, datinele acestea de vieatA se urcA aqa, inapoi, din rand de
oameni intealt rand de oameni, pana in fundul unor nepomenite
veacuri. Datina, traditia, obiceiurile, deprinderile de tot felul sunt de
aceea lucrul care ne lAmureste, uneori foarte adanc, ce este satul pe
care astazi il vedem viu in fata noastr5,. Datoria noastrA este de aceea,
inteo monografie sociologicA, sa arAtAm care aunt toate aceste datini,,
legaturl intro cei morti qi cei vii.
Aceasta, este cu totul altceva decat coca ce de obiceiu se intelege
grin istorie. Un istoric vrea numai s& povesteascA cum a fost in trecut,
numai de dragul povestirii. El strange de aceea toate rAmitqitele care au
ramas do la oamenii- de altadath. Strange &Tic& slovele serse pe hartie,
eau slpate in piatra, 4i insemneaz& monumentele rAmase, precum
de pildA: biserici sau morminte, qi strange cu grijA lucrurile de atunci:
arme, obiette de ritual, clAdiri. Insl aunt foarte multe traditii care
nu last), urme serse si pe care deci istoricul nu are de undo BS le
cunoascA. Bunt de pild& lucrurile care se qtiu c& au fost, pentruc& le
mai fin minte oamenii, deprinderi de care 4i dau seama oamenii
ca aunt pAstrate din bAtrani. lar alto traditii le cunoa0em noi, dupi
felul lor de a fi, ca sunt bAtranqti, dei oamenii le &lien fArA sà-pi
dea seama ca fac lucrul acesta sub imboldul trucutului. De aceea, tuteo
monografie sociologicA, va trebui sA tinem seama qi de alte
lucruri decat de acelea despre care de obiceiu se vorbeqte in istorie. i
de altfel in vieata unui sat nu avem domnitori, mari razboaie, ca care
sA umplem paginele unei istorii. Ci avem tocmai, cu prisosintà, traditiile
acestea mute, deprinderile oamenilor de a trAi, in vieata de
familie, in vieata obOei, de a munci la camp in anumit fel, de a
gandi despre faptele cele de seaml ale omului, vieatl, moarte, Dumnezeu,
de a vorbi o anumità limb& Pe acestea in primul rand
avem noi menirea sa le stra'ngem. Nu existA infAtipre a vietii de astrizi,
culturalA, economicA, juridica, sau administrativ-politicA lipsita
de aceasta legAtur& cu trecutul.
In foarte multe monografii f Acute pan& acuma se gAseste qi un
capitol de istorie. Dar acest capitol de istorie este ca un lucru strain
151

de restul monografiei. Nu se vede care e legatura intre faptele descrise
istoric §ii faptele de astazi pe care vrem sa le intelegem. In ceea ce ne
priveqte, noi BA cAutam dimpotriva ca tocmai lucrul acesta sa-1 scoatem
la iveala. Cum anume sa facem?
Do sigur ca in primul rand vom auto., sa lucram ap, cum lucreaza
de obiceiii istoricii. RAm5,9ite1e trecutului pe care ni le-au pastrat
norocul 9i imprejurarile, trebuesc BA fie toate stranse 9i f?losite spre
lamurirea noastra.
4a, vom cAuta mai intai BA culegem din cartile de istorie, scrise
de marii invatati ai neamului, tot ceea ce prive0e satul nostru. De asemeni
vom cauta in colectiile de documente lucrurile care ne privesc.
Aci insa vom gasi, fad, indoiala, prea putine lucruri de folos. Ins&
nu trebuo sa, uitAm ca istoricii n'au avut la indemana intreg materialul
istoric, 0 ca tara romaneasca este o imensa, arhiva. In sat aunt, far&
indoiala, o grAmada de acts vechi, pe care noi trebue BA le cautAm
ei sit le gasim. Poate ca multe din actele acestea nu ar fi de folos
pentru o istorie generala a Romanilor, care nu se poato pierde in amhnunte;
dar pentru o mollografie sociologica ele ne aunt o comoara.
Va trebui deci sA strangem toate actele din sat qi al le scoatem la
iveali spre folosul tuturor.
Dar nu numai hartii scrise strangem, ci I;;i toate pietrele sApate.
Trebuo sa cetim i sa luam o copie dupa toate inscriptiile pe piatra,
de Po cruci, pisanii sau pietre de mormant. Dar daca pe teritoriul oomunei
se gAsesc ruine ingropate, morminte vechi sau chiar statiuni
preistorice, adica urme de aqozare a celor mai vechi oameni, BA nu carecumva
BA se apuce cineva 6 5, faca sapAturi, cAci poate strica astfel un
tezaur atat de ginga, incat numai oamenii de meserie, cu mare grijii
au caderea sa-1 studieze. In cazul acesta suntem datori sa chernam
specialiqti. Franturi de arme vechi, bucati de oale, pietre cioplite4
montni, se pot gasi insa §ii din intamplare, atunci &and se prAvale
cate un mal, la o viitura mai mare a apei, sau &and se rAscolqte
cu plugul pe camp. Toate aceate obiecte trebue BA fie stranse la muzeu,
iar4i pentru fiecare obiect facandu-se insemnare, pe o fiqa, de local
undo s'a gasit, ziva &and s'a gasit, semnatura celui care a gAsit-o qi o
mica descrier° a obiectului.
Abia dupa ce am cules toate acestea putem BA incepem sA facem
qi studiul istoric, in care vom arata ce anume veqti am putut strange
despie sat.
Ni' putem in deajuns sfatui pe aceia care vor face studiul istoric
trite° monografie, BA nu cad& inteo greqa1A care este din nenorocire
'152

prea rAspandit5, ¢i anume 85, nu se apuce s6, rezolve probleme care aunt
qi grelo ¢i prea nesigure. SA lAsArn cu totul de o parte preocuparea de
a ti originile istorice ale satului, spunând neapArat da,cA catare sau
cutare lucru din sat este dela Romani, sau dela Daci, dacA nu chiar
de-a-dreptul dela Traian sau dela Decebal. Problema originilor este
o problemA care nu se poate trata ca materialul de informatie al
unui singur sat.
Ca El ne dam seama cAt de grea este problema aceasta a arAtArii
a co este roman, dac, trae sau mai ¢tiu eu ce, din vieata trecuth a
satului nostru nu avem decal s5, ne gandim la citt de greu no este s5,
inte/egem un alt lucru, totu¢i mai aproape de noi qi anume care a
fost vioata de toate zilele a bAtranilor no¢tri. Ad i sA-¢i arate puterea
de munc5, un bun monografist. SA caute a afla, in toate amAnuntele,
cum era satul acum 20-50 sau 100 de ani.
Vom strtinge deci traditiile, amintirile bAtrannilor; 'sà, le insemnAm,
cuvAnt cu cuvânt, a¢a cum ni le-au povestit ei, fArA 85, adAugAm
dela noi nimica. Aceste amintiri sunt un izvor nesecat de ¢tiri, ins6
trebue¢to pentru aceasta EA le tAlmAcim cum se cuvine. SA nu credem
cA tot ceca ce spun bAtrânii despre trecut este chiar adevArul adevArat.
BAtrfinii ne pot povesti credincios vie* lor. Ins& despre vieata parintilor
lor, intotdeauna ceca ce ne povestesc este o simplA legendA,
care pAstreaz5, o amintire rhstAlmAcit5, ca in vis, despre ceca ce a
fost odatA.
AdevArata cale pentTu a vedea cum a fost in trecut este ,ins5,
alta qi anume este cercetarea vigil de astAzi. Tot ceca ce s'a pAstrat
viu din trecut trAie¢te astAzi Inca. Deci cercetând satul de astAzi,
vom intalni lucrurile vechi alAturi de cele noi. Rostul nostru ca
monografi¢ti este tocmai s5, despArtim ce este al zilei de astAzi
¢i ce este al zilei de eri. Munca aceasta nu o putem ins& face
decfit atuncea &Ind vom studia satul de astAzi. Când vom studia
manifestArile culturale, economice, juridice ¢i administrativ-politice,
ve¢nic va trebui BA no gfindim a vedea cum au fost in trecut O cum aunt
astAzi, Ce s'a pAstrat O ce s'a adAugat in fiecare din felurile de a fi
ale oamenilor de acum. Capitolul istoric deci nu poate fi scris numai
do catre un singur om, insArcinat ca lucrarea problemei istorice. Ci
tgi cercetAtorii vor trebui s5, facA la studiul lor un capitol istoric, in
fntelesul pe care 1-am arAtat in r5nduri/e de fat&
RAmâne totutO o problem5, asupra cAreia trebue sa Um o 15,murire
deosebitA, precum O un plan de lucru amAnuntit. Este far&
. 153

indoialtt o parte ceva mai grea din cercetarea istorica a satului, ins&
o parte plina de farmec.
Satele romanesti nu au fost toate la fel. Ci unele din ele au
fost sate do clAcasi, tarani sub man& boiereasca, domneasca sau manastireasca.
Altele au fost sate de mosneni sau de razesi, adica de
proprietari liberi din mosi stramosi. Fiecare din satele acestea aveau
felul lor de a fi, care astazi de sigur s'a sters in buna parte, dar care
totusi in anumite regiuni ale t aril s'a pastrat destul de bine. Pentru,
aceste regiuni uncle vechea vie*, a satelor mai dainuieste Inca, dam
mai jos un plan de lucru.
PLAN
Tom distinga trei tipari de sate: anal loctut numai de räzeqi (satal de
rizesi); altul locuit numai de clicasi (satul de cliicasi) i, in sfarsit, un sat locuit
de razegi gi de clicasi, hate° proportie oarecare (sat mixt). In caracterizarea satelor
trebne si procedarn cu bun sin* de pildä, prezenta unui singar strain, a unor meseriasi
yen* in trecere, a untu sales de tigani sau cluar a catorva clicagi, nu trebue si ne
faci a conchide la existente anal sat mixt; trebue ca clicasd si fie vechi, clacasi
caracterizati, i sa cuprindi o cota parte destul de mare din populatia satnlui, astfel
ca ei sit se infltigeze ca o categorie speciala ca mentahtate i obiceinri deosebite,
pentru ca intradevär satu/ si he un sat mixt.
Fiecare din aceste trei sat,e ridici o problema deosebiti, sau mai bine zis fete
deosebite ale aceleiasi probleme. Vom avea ca atare in sand plarmlui de lucru, cateva
pirti speciale heeartua din aceste trei forme de vieata säteasca, alcattund ca toate
acestea un sistem gi trebumd, deci, sä fie studiate in intregune chiar si de catrd
acela caro se afli in fate unui sat de forma para.
Satul de rAze§i (sau mogneni). Se noteaza deal satul de rizegi pe care il stirdiem
se afla innecat in mi]locul amor sate de clIcasi sau dact. se afli intr'o regime
de compacta fizegie.
Se strange toati informatia istorici privitoare la grupul regional de itizesi
gi in special la satul respectiv si se studiazi legiturile pe care acest sat le avea
san le are Cu celelalte sate regionale: legaturi intamplatoare, de aiutor reciproc in
caz do primeidii sau foamete, sau simpri simihtudine de soarta istorici si se va
observe atent deck' nn curava existä i relatit mai constante, eventual organe administrative
obisnuelnice intereitesti.
Se mina a se stabili toe.% seria de carti domnesti, hotarnicii, ocolnite, alegeri
de parti, judecäti etc , pe care le-a avut seta', (se va elute eat in colectule clasice,
Codrescu, Iorga, Ghibanescu, in colectiile revistelor de specialitate, in arhivele statului,
episcopnlor, ale fostelor privighitorii, vechile dosare ale tribunalelor san in
pricinile noi unde se obisnueste a se fi pus la dosare acte vechi, cat mai ales in
colectule particulare i riispitndite din made* in miini. Se va urmiri descendente acelora
dintre mosneni care apar prin actele vechi ca vechili ai cetei si se vor
int,eroga en stiruinti urrnagii Ion de astazi pentra a scoate la iveali actele, pe care
adeseori le au si nu vor el le arate).
Se strimg, cu tot state grijä, actele de interes privat: diate, zapise de vanzare,
154

de zalogire, sineturi, condici de casä, scrisori, insenmäri de cheltuieh.
Se string informatille din cromm, cilliton si istorici cu pnvire la sat si
la regiune.
Satul de cllicasi. Mari de cele previzute mai sus, se va urmäri in special
limunrea intrebärii dacä satul de elk.* forma cândva un sat de räzesi.
Se va stabili epoca in care au inceput rumkunle in sat, se vor ariita
sau Domnia care au reusit sä pine mina pe stipluairea boicreasei
a satului, in ce cote-pirt; observindu-se dacii nu cumva aceste cote-pArti de care
se foloseau boierli in stäpinirea cläcasilor nu eran tot vechile cote-piirti ale satului
Se va &guts a se face un istoric al efectelor pe care le-au avut legiturile noastre
agrare incepind de dinainte de Fanarioti i pini la 1861 asupra vieti satului.
Dar mai ales se va urmäri vieata interni a Battik', in care boiern nu se amesteeau
i legile nu interveneau Cu alte cavinte, ne intereseazä nu numai raportunle
care putean sii existe lute sat si boier, ci i relatnle dintre cetasi.
Coneluzia ce se urmireste prin aceasta este si se vadä apropienle logice
si istorice ale satului de clicasi fat:I de satul de räzesi, cici se poate foarte bine
intiampla, de pildi, ca relatnle cetasilor intre ei si fie formate dup.& exact aceleasi
regule pe care le intilmm in satele de riinsi, ceca ce ar fi ca deosebire anteresant
de stut.
Satul mixt. Vom urmän problemele pentru elk* i pentru räzei si vom
ants a ne da seama de evolutm relat,lilor dintre Az* si alkali, in sinul ace-
'magi sat.
Vom urmiiri schimbärile raportnlui numeric proportional dintre el.
Vom veden dacii rizesil din sat aveati drepturi asupra ciäcailor. Dad, le
avea in bloc, ce,ata intreagi de rizesi, asupra cetei intregi de cLicasi, ceata intreagi
de ritzesti asupra clticasilor individuali etc. etc. Vom urmiri relatnle räzesilor cu
boierul san ministirea, printor la clicasii lor.
Asemem, deosebinle de tratament ale acelorasi clicasi, din partea boierului,
mfinistrii, Dommei i rizesilor.
Vom stadia dacâ acesti räzei i ciäcai, trämd impreanä, In amid aceluiasi
sat, ficeau sat" impreuni, adicä aveau o singurä administratie, o singurä obstie
un singar rind de functionari, sau dottä administratii deosebite, in total san in parte.
Din punct de vedere teoretic, satul mixt poste duce la foarte bogate rezultate,
del se poate stadia pe un pet,ec mic de plimiint si in jurul unor conflicte care, firi
Indomlii, trebuiau si existe, situatia juridici i socialä a celor trei demente centrale
ale problemei vechmlni sat: boierul, Azesul
Tot la capitolul stringerli de material, vom ayes a ne gin& la stringerea
textelor, traditulor orale ale cetasilor, legendele de neam, legendele de desertlecarc
de sat i toate fragwentele din folclorul local si regional care ar patea llmuri
credinta pe care o au sätemi despre infuntarea si vieata mud sat in vremile
cele vechi.
Sä se noteze dit se poate de precis, cine anume este aeela care di lämunri
asupra unex legende de descalecare de sat, de pildä., dacá este un descendent al
neamului care se pretinde desellecitor, un descendent al unui neam rival, un Weill,
un tank., un strain, un bogat, un sgrac, un om ca carte etc. Nu se pot da
niciodati destule detalii cu privire la acest pwact de o capitalä importanti pentru
155

interpretarea pastern acestor legende qi a rostultu pe care ele il inclephnesc in
neata satului.
Se cauti a se stabili dads aceste legende sunt pure povestui" despre trecnt,
fari scop practic, daci nu stint cumva legende etiolog,ice", adici legende prin care
°amend fiuresc o explicatie pentra acea stare de lucran de astän care nu SO*
poarti limunrea in sine insigi, sau daci nu cumva ne air= in fata unes legend°
jundice", adicä a unei legende care explicit obicemn de drept gi care, deci, se sane
In seamil de citre oamenu de astizi care se servesc de ea pentru regularea stipfinini
pämtintulni Ion san pentra alt scop juridic.
Se cauti at tot dmadinsul a se controla adevärul istonc cuprins in aceste
legende cid astfel se precizeazi un punct din organizarea vechu vieti sätegti asupra
círeia existi controversä, intre teoreticieni.
Dacii in sinul legendei se invoaci vreo spitii, de neam, ea se va supine
aceleiagi critici severe pentru a se vedea veracitatea ei, de o parte, gi rostul ei in
vieata satului, de cealalti parte.
Dreptul administrativ obignuelnic. (Planul de lucru e coman pentru toate
tiptuile de sat, ca precizarea ci in satele mute el se va folosi de doui ori, odati
pentrn clicagi, a doua oari pentrn rizegi).
Parte din obiceturile previzute in acest plan de lucru vietuiese Inci in
cnrsul generatiei actuale sau trecute. Si se insemne, deci, precis data stmgeni obicemlui,
in caz and el nn se mai sine azi in seami.
Obttia, In prezent i In trecut. Are satul sfaturi comnne, adaniri generale,
grimezi, obstu, la casa impiriteasci, la primirie, la tunbra copacului, in casa anula
din sfat san in alte pirti? La bisenci?
Cum se numesc aceste adanin?
Ce conditii trebnesc împhnite ca adnnarea si fie socotifft ca valabil intruniti?
Ce conditii se cer celni care vrea si la parte la adtmänle generale?
Care este regula deliberinlor, modal de votare, termmologia speciali?
Existi vot plural gi dupi ce criterii?
Femeile an glas in adunare, impotriva roh birbatultn? Dar copni? Dela ce
vfirstA, impotriva voiei pàrii4ilor, copiii orfani, epitropsiti etc.
Dad. nnul din obgteni nu se unegte en pirerea celorla10, ce poat,e face?
Functionarii, In prezent I In trecut. Este satul condus de un frontal sa.ti de
mai multi? Ce nume poarti? Oameni bum gi bitrini, chiabun?
Cum sunt desemnati gi dupi ce criteni?
Cum stint controlati?
Procednra alegerii. La biserica, la icoane, in obgtie,
Cum pot fi dat,i jos din functie?
In caz de moartea conducitorultu, cine urmeasi?
Sant anume familii din care se aleg de preferanti conduclitorai gi de ce?
Ce alti functionari are san area Bata': vornici, vorrucei, vitämani,
nimesmci, hanài, pasnici, stomp, porojnici etc. etc.
Ce rost aveau mazilh, postelnicii, starostii etc. etc ; ammtiri despre vechi
grade gi slujbe boieregti i legende despre acegtia, din care si se desprindi modal cum
vid sitenn de azi natura iegitarilor din trecat dintre ce,ati i organizatia de stat a
Dommilor noastre.
156

Se vor nota gi schimbärile de sistem intimplate in curse' generatulor de
astizi san cele aflate prin traditie directa dela pinnti i aprecienle entice ale
sitenilor.
Se va stadia apoi functionarea acestor aparate administrative se va deosebi
ce este al Statului gi ce este al satului. Se va observa ei stint cazuri in care
comuna na a mai pästrat mmic din vecina organizare siteascA administrativi, dar
ci locuitorli, ceata, o mai pistreazii inci, in alte scopuri decät cele dmainte.
vreme de pildä pentru admimstrarea event välmage.
Se vor analiza atributille obstei qi ale functionanlor: de judecatil cinli
penali, de reprezentare in justitie, de facere a cislei, de gospodline a aveni vilmase
etc. etc.
Intreg acest capitol printor la organele de admimstratie ale satului va trebui
si se prelucreze in canostinta legitunlor de stat, prezente i trecute. Nu numai
codal silvic, de pildä, care a regulamentat functionarea obstulor locale in regiumle
piduroase, a avut influent/3: asupra netu sitesti, ci i legiuiri mai veclu In primal
rind legiuinle din epoca regulamentari par a fi avut o deosebiti putere de prefacere
a stinlor sitegti.
De aceea, deseori, ceea ce ni se pare astin a fi un obiceiu al pimintului, na
este de fapt deciit o foarte curmasi supravietture post-legali a unei institutiuni jundice
de stat penmate. Intrebarea daci nu cumva aceastä persistentä conservare nu indici
un fond obicinuelnic inci mai stravechiu ca cel care s'a putut forma din epoca regulamentara
pina scum, nu face decit si incurce Inca mai malt problema.
Pentru a permite o vedere relativ mai clari in aceasti foarte Incurcati
problema, se vor akättu deci liste de functionari, cu mdicatia sursei de informatie,
spre a se veden epoca lor de apantie i disparitie reall, in raport ca infuntarea
desfiintarea lor legali.
Dreptul de proprietate. Pina scum am lucrat mai malt ca istorici. Matenalul
nostru de ban/ au fost rämäsitele, serse sau orale ale trecutultu.
Vom incepe scum a lucra ca sociologi: ne folosim de faptul el once sistem
de propnetate funciara lasA, fAtA ca oamenu sii-gi dea seama despre aceasta, urme
adiinci asupra garduri, grupiri ale neamardor satului
In anumitä ordme, vesmc aceeagi, pe diverse loturi, =Limit echilibrn proportional fare
suprafetele deosebite ale hotarului etc. etc., dupi cum se va vedea indati.
Chiar dupi ce sisteigul jaridic care le-a dat nagtere dispare, aceste urme
continua si triiasci. Si sistemele juridice propnu zise intirzie in mersul lor, nu
merg pari_passu cu mersul societätii. Dar faptul ci fenomenul juridic se petrece in
capul oameni/or, subiectivindu-se i rationalizindu-se nevoz reale, face ca dreptul
sa fie vesnic vanabil. In cazul cercetlirii sociologice a sistemului de proprietate strivechi
dupi normele pe care le vom indica, studiem insi sistemul juridic in aces
parte in care el s'a obiectivat, meanie firi vomta i firi controlul ratianii omenesti
gi in care ayes deci vitiate si supraviettuasei timp relativ indelungat.
Avem astfel, pe calen sociologiei, mijlocal de a lamina trecutul gi de a reconstitui
vechea soarti a satulni, in chip aproape deplin. CApAtAm astfel gi putinta
de a intelege mai bine stares de astizi a satului, care nu este dealt capital final al
desvoltärii unei vieti istorice locale.
Nicieri mai malt ca in aceasti studiere a proprietitii nu vom strati mai
bine aceasta i nn vom patea surprinde mai clar sociologia i istoria ficindu-si reciproc
157

Proprietatea. Cat pamint a avut in stapinire pe vremuri ceata säteascii (care
era hotarul satului)? Cat pamant are scum?
Ce parte din acest hotar este folosit de intreaga ceata in devilmasie absolatit,
In devalmasie proportionala pe cote pa* si in tinere privata? Se va stadia si
pentra trecut evolutia proportiei relative de suprafete folosite intr'unul sau altul
din aceste trei sisteme.
Pentru satele de clIcasi se va tine in seamä pAmántul asupra caruia täranii
pretindeau a ayes dreptnri de lnare in dijma.
Pentra satele mixto se va tino seama separat de pamintul clacasilor si de
cel al rizesilor.
Se va repeta problema pe categord de obiecte de proprietate; pentru pldure,
pentru golurile din mtuite, pentru izlaz, pentru vadul ape', pentru vatra satului, vaduri
de moartt, iazari, bäli, prisaci etc.
Cauza micsorarilor eventuale ale vechiului hotar (proces, vanzare, donatie,
impresurare din parten megiesilor).
Cauza disparitiei In simul hotarului sitese a imam din sistemele de folosire (de
ex. dev5.1rngsia absoluta in favoarea devähn'asiei pe cote pa* proportionale sau in
favoarea iner1i private: prin decizie ob,teasca, de bung voie, prm proces, prm alegere
de pi*, prin abuz de drept din partea cetasilor etc.).
Devalmasia absolutil (in care toti cetasu au, in mod egal, un simplu drept
de folosinta personala).
Se va intra in amanuntul acestui sistem de folosire a pämintulai.
Se vor nota deosebirile intre devälmasule absolute purtind asupra izlazului,
fatii de cel purand asupra pgduru.
Se vor note toate proverbele juridice, toate parerile, pro si contra, toate greutätile
i toate foloasele acestui soul de deValmiisie.
Devihni§ia pe cote plirti proportionale (in care fiecare cetas in parte are
un drept mai mare sau mai ram, In conformitate ea un criteria proportional oarecare).
Se va stadia, in primal rind, dael na sunt vestigh sense sau amintiri dintr'o
vreme in care obiectul de proprietate stipinit astizi in dev'ágm'asie proportionaltt, era
stapinit in deviihnlisie absolutä.
Se vor analiza argnmentele pe care le aduc, in aceasta privinta, in lupta dintre
ei, cei saraci i cei chiaburi eu privire la stiptimrea de padure, de gol in munte
de izlaz.
Se va stadia natura critermlui dupä care se proportionalizeazii partile cetasilor.
Daci este criterml spitei de neam, se va controla proportia efectiva pe care
descendentai chntr'un neam o au in stapâmre, in raport cu calculal spitei de neam.
Marimea loturilor trebue si fie potrivita ca subdivizitunle spiei, orice nepotrivire
trebue notata imprennii ea cauzele ei sigure sau presupuse (vanzare, donatae, inzestrare,
impresurare, neaplicare corecta a spitei de neam, dreptul tatalui sau al
satului de a viola indicatiile spitei de neam etc.).
Se vor stadia sistemele proprii de rudenie intrebuintate ea prime la devilmasule
proportionale, in deosebirile lor eu sistema/ azi in vigoare In dreptu/ yin
al satulai si ca sistemul codului civil (mosi, batráni, frati mari, frati mici, butuct,
cringi, neamuri etc.).
158

Dad. vor fi alte crite
de pild,1 dramurile, f unhle,
ele se vor descne amlnuntit gi se
Se vor studia originea lor din
Se va auto a se vedea dacä
de nagtere.
re decit spita de neam, cum,
, led san alte asemeni mäsun,
In aplicabilitatea lor la teren.
acte gi din amintinle
h se polite stabili o datä, fie gi aproximativä,
Se va ciuta a se degaja principiul care le stä la bazi.
Se va trece apoi la studierea natuni dreptului de folos al cetagului asnpra
cotei pärti care-i revine. Aceasta pentru fiecare categone de obiecte de proprietate
In parte.
Astfel vom vedea dactä nn cumva proprietarul rimine stäpán numai pe
brazdä, adieä pe pämäntul de agricaltnri, dela semiinat páni la miles, sau, la izlaz,
plinä la cosit.
Daeä se nagte un drept al säteanu-Ini asupra unni lot determinat de pämânt prin
ce se deosebegte devälmigia astfel näscutä, de devälmägia propriu
Sunt poate cazuri exceptaonale In care satul (de pildä, in caz de schimbare
totalä a munärului populataei sätegti san caz de nedreptate vAdità) sA procedeze la o
nonä repartitie a cotelor-pirti.
Care e procedura nouei repartizi.n7 tragere la sorti? bunä
Existä caznri de repartizare periodia?
Existä persoane care an precidere la drepturi, sau dreptun mai mari la
aceste ImpArtiri, precum, de pildA, preotul, VIcarul, invätätorul, vIduva, srtrmanii?
Se ande vorbindu-se de lotul lotal olarului", al pädurarului",
viduvei" etc
Sau dacä nu existä aceastä Impärtire de loturi de &are sat (adunat in obgtie)
atnnci cánd este vorba de folosul pitnántului de care tnii cetagn, se aplici cotele
pirti la cazuri de arendare anor persoane sträme eau ca normä de egire din indiviziune?
San ca fixare a maximultu pe care säteanul, el singnr, Il poate cnprinde din
local välmag? (vezi pentru acest din armi caz, Intrebärzle relative la finer' private).
Tinerile private. (Folosirea exclusivä a unui loe statornic" de pliant de catre
un cetag san un grup restrâns de cetagi).
Se vor stadia modunle de nastere ale acestor tined pnvate:
Prin bunivoia satului, adicä prin impärtiri fatä de cetagi (problema se
atmge In acest punct de problema devälmägiei proportionale, dar stint cazuri In care
tmpirtirea de comun acord se face dupä cnterii proportionale, accidentale: fie nevoia
imediatii a fiecirnia, fie putinta de a pläti de aci inainte bir pentru loturi, fie proportia
tutor pliti de bir anterioare), sau par gi simphi numärul sidlete/or, al gospodärnlor
etc.
Intr'un alt caz se pot nagte tmeri private prin donatn din parten tatälui; se
vor nota aminuntele acestei donatii, se vor analiza toate cazurile, dela cele mai vechi
la cele contemporane gi se vor analiza ca sä se vadä daci nu cumva donatta din
parten satulm, Mena une persoane stretane, echivalea.zr cu incetätemrea ei.
Prin activitatea unora dintre cetafl. De pildä, prin cupnndere din izlaz,
prin avezare de mori In vadul apei, pnn facere de in; prin secituire In pädure.
Cnprinde cetagul dintr'o devIlmigie absolutä sau dintr'o devilmägie propor-
159

tionali? cu alte cuvint,e are drept cetagul s cuprindä cit voieste sea dreptul sail este
hrnitat la o anurniti cotri-parte maxima?
Se vor preens limitele gi punctele de contact dintre tinerea privati i deviilmagia
absoluta gi pe cote pärti.
Tehnica cream de tiller' private: pro..edura baterii parultu, procedura ingärduirh,
a siiparii de gant etc. etc.
E important de gtiut dad. aceasti creare de mere privati continua' pini in
vremea noastri i conflictele la care di nagtere.
Se va stucha apoi dependenta tmerilor private fag de sat.
YAM indoiali ca din punct de vedere practic, trecere,a dela cota-parte a
proportionale la lotul de pämtint in stapinue privati este graduati gi se
face treptat. Gradul de amestec al obgtei in drepturile cetagului, dupä cum sunt
mai mari sau mai mici, ne indicii singurii natura stipinirii en care avem a Rice.
Dar phiar in casal cfind tinerea privatä s'a desfigurat complet de sat gi
cind obgtia nu mai are niel un drept in administrarea propria zisi a lotulai de piimint,
sunt cazuri in care se simte mocnind inci devalmägia.
De pildä, pot exista cazuri de räscumpärin ale loturilor fag de obgte.
San pot exista drepturi de hberi prigune ale cetagilor in anumit anotimp
al anului.
Se vor analiza apoi conflictele de interese ce se nasc gi mijloacele legale
sau vräjitoregti, pe care le intrebrunteazil cetatni, stäpanitorii privatz, Impotriva
intoarcerii ofensivo a devälmägiei.
Se va analiza apoi daci tinerea privati este folositi individual de citre
singur ceta, sea este stapthnta. de o female intreagi, in formele deväImAiei famihale
treciind din generatie in generatie, mai malt prin inzestrare decit prin mogtemre.
Pearl' aceasti lature a chestiumi se va folosi chestionarul juridic, capitolul
inzesträrdor gi mogtenirilor.
Problema umblilrii pe bitrani. Odatä steins intreg materialid privitor la originea
satulni, la modurile de folosire ale averilor obgtei, este timpul sä trecem la o
vederc. de ansamblu asupra organizard sitegti.
Se va &ante si se yacht dada, nu cumva in dosul tuturor acestor cote-partí
dintr'o parte a averh, din cealalti parte gi dmtre tinerile private, nu existi o potrivire,
de care nu-0 dau seama sätenii, dar care sa fie revelatoare a unin principiu nnic de
organizare sateasci. Se noteazii Intel daci indicatii, fie chiar vagi, ale nnui asemenea
principia, nu se pot extrage din legendele de descalecare de sat.
Se va nota, de pdclii, claci in sat nu se intrebuinteaza expresia de umblare pe
bitráni", ca alte cuvinte daci nu sustin sätenii ci principiul lor chriguitor este spite
neamurilor bigtinage i descilecatoare ale satului.
Dam urmatoarea defuntie (0 ea tot provizorie) a umbläril pe bitraru":
an sat umbli pe bitrini In momentul cind hotarul satidul este stäpinit in devilmägie
pe cote-pirti proportionale,, fie aparente, fie ascunse, socotite conform indicatiilor nnor
spite de neam.
Vom observa deci, de pildi, dad, nu cumva sub o proportionalitate de dramarl
nu se aseando de fapt tot o spiti de neam. Se vor stabili toate aceste spite
de neamuri, se vor calcula cotele-pärti rezultate din socoteala dramurilor, a funnlor
sail a altor masuri. Aceasta pentructt se poste foarte bine intimpla ca mi.surarea in
dramuri si nu fie decit statornicirea in chip de regulä juridici, a unes aplicar intim-
160

platoare a spztei de neam la o devilmisie pe cote pi*, de pildà, un munte care se
inchinazi pe pretnri in naturi, in produse lactare, socotite In dramnri eau de-adreptul
In lei san binisori etc.
De asemeni, vom vedea daci nu cairns regale de care vorbim la tinerile private,
care ar opri eventual pe eetagi si treaci dincoio de o anumiti coti parte maxima,
nu esta de fapt aceeagi Biota de neam.
Vom merge apoi mai departe gi vom mäsura suprafata de teren din vatri
vom calcula cota-parte din aceasti vatri care revine fiecartu grup familial si
fiecirui individ in parte.
Schimbarile de vetre de sat, en prilejul inceuthulor, revarsiirilor de api etc.
vor fi ca deosebire stndiate; cesa ce se urmareste prin aceasta, este a se vedea
daci nu cumva si aci cotele päri, efectiv posedate in vatra, nu sunt in report en
indicatule spitet de neam, sat' en dramurile.
In scart, cesa ce se va controla ea rigurozitate urmärmd toate aceste serii de
potrivin care existä (san care ar trebui si existe, daci vänzarile, inzestrarile en
pilmänt ale fetelor i deci bigarea stramelor In ceata nn ar fi incarcat socoteala),
este urmiltoarea schema istoricl de nastere a organizarii junclice satesti pe batrim"
si care constitue ipoteza la care ne-am oprit deocamdati, in arma stadiilor la teren
pima scum fixate.
Vatra satnlui, posedati de nnul sat" de mai multe neamnri, se subdivide in
cnrsul vremii, din generatie in generatie, prin inzestrare", conform inclicgiilor
spitei de neam. Asemeni ci pentru pamitntunle de agriculturi se poate intimpla
(in annmite cazan i asupra carora nu e local si se insiste intr'un chestionar) ca cetash
doreasca o stäpftnire a Intregului hotar conform felulni in care se saptineste vatra.
Se extuide asa dar spits de neam care eausti in chip efectiv si natural in vatra, ca
o norma jurolica de naturä fictivä asnpra Intreg hotarulni devalmas.
Se vor studia ea precautie mai ales acele ca.zun uncle criterml proportionalizarii
nu se socoteste de-a-dreptul In spit& sau in dramuri, ci in funii sau pogoane. Se vor nota
In acest caz cele dull sensuri ale cuvântului pogon sau fume: se va vedes daci intradevar
numarul de funu la care are dreptul un cetas in intreg hotarul satului, nu
corespunde efectiv numärulm de pogoane san fa= posedate In vaträ, cuvintul fume
sau pogon avind astfel doui intelesari: until literal, in vatra satului,
de simpla coti-parte in restul hotaiului patina corespunde in realitate unes lot
mi.' mare sat' mai mie decitt o fume san un pogon efectiv.
Chiar daci c,alcultil se face pe spite de neam san pe forme derivate se va
urmari aceeast problemii- revirsarea, la o data mai apropiati san max indepartata,
a unes regal', de seas real in vatra, asupra intreg hotarului satesc, pe cake unei
schimbari de Bens si de valoare.
Vinzari. Un nnjloc tehnic pentra a putea pltrande mai in adáncul sistemului
obisntuelmc de folosire a hotarultu slitesc este studierea vänzarii.
Vanzarea sileste la o hchidare completi ta la o limurire totarg a dreptului
nnui cetas.
Se va stadia de aceea chipul in care Ici poste vmde cetagul dreptunle sale.
Daca exista legaturi intre diversele fragmente ale bunurilor de acelasi hotar,
dacä de pildA, vmderea locales in vatra insemneaza vuiderea ipso facto gi a coteipa*
din devalmasie.
Se vor nota deosebirile dmtre Tänzarea drepturilor din valmasia absoluti
ci vänzarea pe cote-pirt.i.
161

Nu se sustine cumva de catre localnici cä dreptul la devalmäsia absolutli nu
este transmisibil7
Este legata folosirea devalmäsiei absolute de persoana cetasului, de locuirea
lui in comuna (teoria laturaplor, marginaplor etc ) sau de alte conditii?
Dar in devalmämile proportionale cam isi poate cetasu/ vinde dreptul sau?
Vinde un simplu drept de cotil-parte, o parte indivizil i incerta sau vmde
o anume bacatil de loe pe care o alege in prealabil el singar sau cu ceata din
care face parte?
Presupune vanzarea de coti-parte introducerea in ceata a unui strain?
Cum se procedeazil pentra devil/maple proportionale, ptutand asupra anal
loc de piimant a earn intindere na este inert masurata? Ce se intampla dad. cetasul
vinde mai malt decat are dreptul?
Cum si cand functioneaza prescriptia. Care stint cazunle de aplicare ale pro.
(drept de inaite-cumparare) in favoarea rudelor, vecuulor, cetaplor etc.
Cand a disparut protimisis-ul st ce cred despre el bltranu care 1-au mai
apucat?
Se aplican dispontale procedurale prevazute in codurile Caragea i Cahmah?
Glosar. Folositor e ca In tot &camel studieni mstemelor jundice sa se
intrebuinteze exclusiv terminologia tehnica locala In fata unlit obicem nu &gut.*
eä-1 interpretati in spiritul codalui actual si sa-i dati caracterizarea jundicil moderna.
Este totdeauna sigur cA procedand astfel gresim: rap asemanan ne pot lapis, ca
atát mai vartos ca cat prin firea luerarilor suntem predispusi a recunoaste peste tot
instituthle junclice ca care suntem familianzati din vieata de toate zilele i din
etadule noastre.
De alta parte, nwnele pe care sate= il dan une' anutnite instatutii juridice
este de mate ori revelator el ne permite sa-i reconstatuim .trecutul i deci sli-1
intelegem mai deplin.
Dar chiar daca termenu tehnici nu mai sant curent intrebuintati, se va &guts
totusi BA se vadii daci sätenn mai an araintrea ion.
Se va intreba astfel, in cite parti se imparte obisnuit intreg prtmantul lucrat
nelucrat? Ce se cuprinde sub numele de sat? Catan, cot, sehstea satului, vatra
satului, vatra ocolalui, ama, gardul tannii, pridure, bramste, delnitZ, secatura,
räzils; aria; rune; 11,3010, biltranit, camin, avere de radacina, loe de razilsie,
razasie, rAzä. monean, mostean, mosneme i mostenie, jumble, pämant, fume,
stamen, pnsoase, tehni, rozor; razor, dram, cum, pogon etc.)
Deasemem, se vor ciuta urmele vechilor procedan jundice speciale, cum ar
de pilda, jurimantul ca branda pe cap, tmpartirca averdor pun tragere la sorti
intro mostenitori etc.
CONCLUZII GENERALE
Odati reconstatuit obiceiul primántulm u inteles mecamsmul intern al organizatim
satesti, ne vom sili a veden daca exista deosebin hotarite intre seta' de
rizasi si satul de daces'.
Vom canta a stabili, deci, dad. ne aflam in fata a doui fenomene total
deosebite, en mod de nastere u desvoltare propm i cu organizare specifier', eau,
162

dimpotrivii, in fata unui acelagi fenomen care a avut, in cazul satului de ellicagi,
o soartä deosebitä de soarta satului de rázegi
Studierea, acestui lucra este, evident, treabi de 'storm, ea nu trebue push' la
punct in sánul monografiei sätegti, dar monografia siiteasci poate aduce material
informativ, in lämurirea acestei probleme istorice gi este bine ea atare ca ea sä
nu fie pierdutä din vedere
In al doilea ránd, in chmr sand satalui de ilzegi trebuegte Vázut dacii nu
camva putem ajunge la vreuna dm concluzule urmätoare
I. Satul are o ceatä sträveche, nu se poate da peste un descälecAtor tune,
ci Intâlnirn totdeauna la capät o ceati constittutil (avem deci devalmägie originará)
ca atare satul este un sat de riizegi" propriu zis
Sau intalmm, ea cateva generatii mai In urmä, pe desealech'torul time fp
cert, care devine proprietar personal sau impreunä ca familia, pri'n muncä proprie
san donatie domneascä gi dela care, prin mogtemre genealogieä, detin cei de astäzi
piimintul (devillmägie prin derivatie) i ca atare ne afläm in fate and sat devalmag
de mazih".
San intalnun cazuri mixte": un vecina sat de rizegi se dizolvä, se nasc
o serie de proprietari individuah ai cäror descendent' reconsituese ceata.
Iii amindoui cazurile din urmi, trebue sá se pang problema de a se gti
intru cát in organizatia juridieä a satului deviilmag prm derivatie, s'au folosit reguhle
inainte intrebuintate in deviilmtigia originará, fie de vechea ceatä localä, fie de
alte ceta din aceeagi regume
Punctul controversat este acesta: dacá existä doul moduri de nagtere a cetei
gi care din douä este mai veche i ca care deci se potrivesc mal bine gi mai
firesc normele obiceiului
H. H. Stahl
163

V. M4NIFESTAR1LE ECONOMICE
A. 1NTRODUCERE
PROBLEMELE SOCIOLOGIEI ECONOMICE 9
Cereetarea, sociologic& a vietii economice a unui sat nu este
debe uqearA. Economistul insArcinat sl o faca vine de cele mai multe
ori pe teren cu o multime de prejudecAti trase din cunoaqterea tooreticA
a vietii economice in genere ,ii cautA sA le aplico vietii satului,
fArA sA-0 dea, seama cA notiunile cu care lucreazh sunt imprumutate,
In majoritatea lor, altui fel de vieatA economic& cleat cea pe care
o studiazA.
Cbiar in cazul in care economistul e prevenit impotriva acestei
primejdii §3i se fere0e s& aplice stereotip principiile generale ale
unei economii teoretice particulare, cu toat& truda lui sit descopere
caracterul original 0 propriu al elementelor al cAror echilibru II
preocupii, in loe sa urmareascA i s'A descrie pur 0 simplu co se inr
tAmplii, el va fi ispitit s& surprindA corespondente, potriviri, paralelisme,
intro aeeea ce constat& direct qi ceca ce qtie dinainte din teorie.
i totusi, in realitate, vieata economic& a fiecArei unitAti sociale
se deosebe0e adânc de a celorlalte. Deosebirea prive0e atAt: 1. soiu.
rile de. activitate intreprinse de fieeare unitate socialà, eAt 0 2. nai
tura fi structura subiectelor caro le intreprind, .3. rdncluiala administrativd-tehnial
sau juriclicd a acestor activitAti 0 4. scopurile lor
mijlocite sau nemijlocite.
1. Prima deosebire are un dublu aspect: tehnic si social, dupri cum priviin ft)
varietritile de activitate in ele Imes], ca forme obiective sau b) ca forme sociale, in
raport ca grupurile care le siivirsesc. Vinatul, pesenitul, cresterea vitelor, manca campalm,
industria extractivrt, meserule, industria manufacturierk san mecamck transporturile,
comertul de mrtrfuri, operatide de credit, speculatm bursierii, ca oricare
1) Teate slew de red vol. din studio' d-Ini Mocea Vuleineaeu TOOlia Ilsociologia viol! economice
Prolegomena lo rind& morfologlei economic, a anal rat, dm Arluva pentru *biota m Reforma Somali, an. X.
nr-ele 1-4, 1932.
164

alte forme de activitate economicl, se exerciti uneori de cátre aceeasi unitate
alteori dimpotrivi, se observá, in cadral colectivititu o divizmne a acestor activitäti
pe subnnitäti sociale, adici o specializare a activitätilor fiecirtu grup. E vorba de aga
ntimita diviziune social& a muncii.
Subiectul activititii economice poste fi dupi imprejurän: a) o comunitate
=atusa' (sattil primitiv devillmas, canal, familia, neamul, vectnitatea), b) o institutie
obisnutelnicri (daca pentru preot) san admitustrativi (primária pentru incasarea diprestatu,
administrares averh c) un grup simpatic (sezitoarea), d)
un individ (meserias, profesionist hber) san e) o asociatie voluntarii Cu scop economic,
de natmá juridicit contractuall, saa cvasi-contractuali (intreprinderi ca salariati,
sau ca robi, toväräsii de plug, de treerat, de secera, de coasä, cooperative, societäti
nume colectiv, in comandita san anonime, asociatu de productie, de consumatie san
de c4tig etc ).
Organizatia sociali deosebitä, poste privi: a) ránduiala relatillor dintre
subiectele economice (deosebire dintre conducátori condusi, libertate sau
fie b) riinduiala stipAnirii sau folosirii mijloacelor de productie (proprietatea pimintulm,
a uneltelor, drepturile de folosinta," comodatul), fie, in sfirsit, c) riindtuala
impiirtirh si folosirii produsului social al act:vitätii economice, (dijma, partes, salarial,
vama, câtigu1, doblada, birul etc.).
In sfársit. scopul activitátii economice ponte fi deosebit deis. o 'mitote economici
la alta, sau chiar in interioral aceletasi constrangerea pentru_ rob,
folosinta proprie pentru gospodar, castigul pentru intreprinziltor etc.
Formele vietii economice se deosebesc uneori in ap, masura dela
o unitate la alta, incat s'ar parea ca nici nu mai e vorba de fapte de
acelai ordin.
Deosebirilo acestea nu inseamna de sigur cä intre economia
unei unitati §;i a alteia, nu exista i elemente comune importante, osentiale
chiar. Atat de importante, incat sá ne ingadue sa afirmara ca
avem de a fa,ce in amandoua, cazurile cu fenomene de a,cela0 ordin:
economic. Oricat de deosebite ar fi formele ei sociale, vieata economica,
privita in sine, ca forma semnificativa a activitatii omene0i,
mano in esenta aceea0 neschimbata streidanie a omului pentru
plinirea in societ ate a netzuinfelor sale qi aceea0 neschimbata ránduire
a implinirii lor, dupci puteri, corelat qi prelungire in mediul
social, dar in &col* timp depairo, a tehnicii conceputa in sensul
larg de tactica a vietii"0.
Forma generala, a vietii economice ramane pretuirea", &die&
cumpanirea intre scopuri i mijloace, nazuinte §i osteneala, aqa cum
alaturi de bunul simt ne-o arata deopotriva i teoria i fenomenologia
economica.
1) 0. Spengler: Do.. Monseb cuul die Tschnik.Winchen (Beck), 1931, pg. 7.
165

Dar subiectele aktivitatii economice, felul ei, chipul in care e
organizata inlantuirea indeletnicirilor economice ale fiecarui subiect
ai ale mai multora in societate, scopuri/e nemijlocite ale faptuirii lor,
categoriile economice, swat cu totul altele dela caz la caz.
Ava, ca, economistul care coboara in sat hotarit sa transpuna in
formulele economiei teoretice pe care o atie, rezultatele cercetarii sale
pe teren, e cu atat mai expus primejdiei de a rastalmaci in.telesuI
adevarat al faptelor, cu cat poate fi ispitit sa-ai inchipuie ca prin
reducerea lor abstracta a dat de fundul lucrurilor, atunci cand de fapt
e frustat do partea, cea mai cu miez a cercetarii sale.
Pentru a fi ferit de a,ceasta primej die, este nevoie ca ochiul atent
al sociologului sa vinä, sa indrepte tendinta fireasca a economistului
scos din mediul Bata obianuit de cercetare a societatii de schimb, spre
generalizar greait orientate ai lipsite de adevarata lor semnificatie.
Determinarea exacta a momentului sociologic" al unei cercetarf
economice, adica a punctului pana la care faptele economice odata
constatate ingadue o integrare a lor inteun anume tip de teorie economic5,
far'ä o frustare a sensului lor social, e o problema subtila
care cero o deosebitä, maturitate sociologica, pe care numai o a,dânc4
intelegere a, vietii sociale ai a reg,imului ei special de cauzatie, unitä,
cu o indelungata experienta de teren, o pot face solubila.
Sä incercam sa lamurim in liniile sale generale, in co consta aportul
sociologiei la lfimurirea problemelor privitoare la manifestarile
sociale in genere, printre care se situiaza ai faptele economice.
Socioiogia ca atiinta a intregului social ne deprinde sa privim
intotdeauna erice manifestare a vietii omeneati in functie de ansamblul
de manifestäri in care se infatiaeaza. Fiecare fapt apare astfel
ea un aspect al unui tot inchegat ai nu-vi allá semnificatia ai explicatia
intreaga decAt in fulactiune de acesta1). Formele de a,ctivitate
cele mai simplo in aparenta ai inteligibile dela sine prin rezonantele pe
care ni le trezesc Muntric, categoriile cele mai stabile, mai generala
vi mai adâne inrädacinate in sufletul omenesc, sociologul le consider&
obiectiv" 2), sub specia precaritatii lor, adica legate de regimul
vietii sociale in care iau naatere vi in care iai allá ratiunea lor
suficientä 2).
Dad. la dificultatile legate de acest fel de considerare a fapte-
D. Coati. Curs de sociolngle generala, Bucurefh (edit C. Amzir-Vasileacu), 1930-1931, pg. 161 pi
urm. precum ip Plena! general de corset= monografica intocnut de Semmarul de Sociologic!, Etta 01 Pohhol"
dela Univertutatea dm Bucurezh, 1928, Indreptar leoreisc, propozitule 1 zi 3,
E. Durkheun Les Ogles de la méfbode soclologegue, Pans (Akan), 1912, cap I. pg. 20 zi mm.
Ibidem, cap. V. pg. 135-138.
166

lor sociale, mai adaugam si pe acelea datorite fenomenelor asa numite
ale polisemiei", ale politelismului" 1), sau ale eterogoniei" 2), adica
dificultatilo datorite faptului ca un acelasi gest obiectiv este susceptibil
de a primi in societate o multime de intelesuri si de rosturi
deosebite, putand fi rezultatul unor motive diferite, tinzAnd catre
scopuri diferite, no dam seama de imprejurarile care au impins pe
sociologi sa se fereasca de asemanari superficiale sau formale, intre
fapte caro ascund uneori deosebiri ireductibile.
Fara a exclude prin urmare incercarea de a surprinde teoretic
esenta manifestarilor economics ale unei societati date, problema cercetarii
sociologice a vietii economice se prezinta ca mult mai pmplicata.
La dreptul vorbind, lamurirea deplina a unui fapt economic, ea
si a oricarui alt fapt social, nu necesita numai o singura cercetare, oraogena,
ci o serio de cercetari deosebite, dar care se integreaza unele
intealtele, sistematic, pan& la deplina lamurire a lui. Aceste cercetari
se pot grupa in doud momente metodologice cu obiective diferite.
Un prim moment urmareste sa inteleagd, un al doilea, sa explice faptul
social in chestiune O. Asa ca in once analiza sociologica bine
facuta, voni intalni dou'a cercetari ca totul deosebite ale realitatii sociale:
1. una fenomenologicd qi 2. una etiologicd.
Max Weber 4), Scheler 0, Werner Sombart 6) au mental de a fi
pus pentru intaia oara in evident& poate ca oarecare exagerare,
importanta metodei fenomenologice in stiintele sociale. Exagerarea, dad,
exista', constti in aceea cá unii dintre ei au considerat uneori momentul
intelegerii" realitätilor sociale ca o forma' superioara de cunoastere
stiintific:i, de sine statatoare, menita a se substitui cercetarii cauzale; in
vreme co pentru noi, prin.cipalul ei folos sta tocmai in inlesnirea acestei
cercetari.
Fenomenologia vietii economice, ca a orica,rei alte manifestari
sociale, cuprinde si ea troj moment() deosebite: a) unul descriptiv, b)
unul morfologic si c) unul semaseologic.
Pus in fata vietii economice sau sociale, fenomenologul incepe
a culege datele elementare caro vor servi cercetarilor sale ulterioare. El
constata faptele asa cum i se prezinta in experienta, in contactul pe
C Bougie' : Lecons de sociologic sur bivolution des valeurs, Paris, (Akan), 1922, cap. V, pg. 89-90
VI Wundt &hilt,
D. Gush Op. alai, pg. 141, Curs de sociologie (1924-25), pg. 341.
Max Weber,: Wirtschaft and Gesellschaft, Tabingen (Mohr), 1925, ed 2. vol. I. pg, 1-11.
Max Scheler Der Bourgeois, D. Bourgeois und die religaisen Mabee, die Zukunfi des Kapitalisrntss,
publicate in Ahhandlungen und Aufsatre, 2 vol., Leipzig, 1925
Werner Sombart Die drel Nalionaloek6nolnien, Munchen, (Duncker-u. Humblot), 1930.
. 167

care il are ca realitatea sociala a zilei de azi, ai le descrie cu
de-amanuntul.
Descriind, el cauta sa diferentieze morfologic, adica, dupa formele
lor, po varietAti, aceste date, grupandu-le dupa asemAnAri, in
tipuri.
In sfarait, el cauta BA desprinda coca ce e esential in fiecare
din a,cesto tipuri, sa, le caraderizeze ai apoi sa le situeze, integrandu-le,
in ansarnblul realitatii sociale din care fac parte, determinand rostul
ai importanta lor inteinsul. Caracterizarea tipurilor se face prin intuitio
sau abstractie; iar situarea lor se face prin punerea in evidenta a
distributiei lor, a relatiilor functional° dintre ele ai ale functiei fiecaruia
fa ta de intreg. °data aratat mecanismul interdependentei tipurilor,
semnificatia lor ai echilibrul lor in unitatea socialA, mai ra,mane
de determinat sensul" general ce trebue acordat totalitAtii.
Cu aceasta, primal grup de cercetari se incheie. Faptul social sau
economic e de acum bine inteles" a i se poate proceda la expliearea lui.
Pentru sociologie, ca ai pentru once alta atiinta, explicatie"
inseamna in ultima analiza, desprinderea relatiilor cu Bens existential
dintre un fapt ai alte fapte. Cu alte cuvint,e: lamurirea imprejurArilor
aparitiei unui fapt in campul experientei, Mica in campul existential
supus observatiei, conditia unui fapt insemnand tocmai imprejurare
necesard acestei aparitii. Doosebirea dintre etiologia ai fenomenologia
unui fapt se referA prin urmare la discriminarea ce se poate
face in existenta in genere, intre esenta ai prezenta (so sek deosebit
de da sein), deosebire dintre ce e ai cum se produce faptul.
Tehnic, al doilea grup de cercotAri privitoare la explicarea realitAtii
sociale, sau economice cuprinde deasemeni mai multe momenta:
El incepe cu cercetarea conditiilor naturale (cosmice i biologice)
de existenta ale fiecarei forme de vieata socialA sau economica
privita, atat izolat cat ai in interdependenta cu toate celelalte, precum
ai a conditiilor naturale cosmice ai biologice ale a,cestai interdependent°.
Dupa, aceea, sociologul cauta, sa explico inraurirea cadrelor
sociale, imanente, &tic& influenta formelor vechi (istorice) asupra celor
de astazi, precum ai aceea a formelor sociale adia,cente astAzi
existente (cadrul psihic).
Pentru lamurirea influentelor istorice, sociologul incepe prin a
situa in timp manifestArile, grupandu-le dupa vechime. Apoi, reconstitue
c'u ajutorul tuturor manifestarilor situa,te inteun acelaai moment
168

al timpului, tipurile istorice ale manifestArilor, considerate ca faze"
ale procesului istoric social. In sfArsit sociologul caut& al stabileasc&
si al explico tranzitia dela o faz& la alta, pAnA astAzi, tranzitie caro
constitue acest proces.
c) Din confruntarea aktiunii psihice (eficientei aktuale) a fiecArui
ti.p morfologic de manifestare a vietii sociale a,ctuale, asupra
intregului social de astAzi sau &supra faptului care se cere exp1ica,t4
Cu reactiile acestuia, se desprinde caracteristica dinamicei sociale aztv.ale,
pe ca,re confruntAnd-o din nou cu sensul general al procesalui
istoric al manifest&rii asa cum se desluseste pAnA astAzi, ajungem
s& stabilim care e tendinpa de devenire a intregului social, ca si a
formelor vietii sale actuale economice sa,u sociale, asa cum faseser&
stabilite cu ajutorul cercetArii fenomenologice.
In tacest fe!, se ajunge la rezultatul final al cercetArii, e,dic5,
la caracterizarea, sociologic& a faptelor social() sau economice ale unitAtii
care ne intereseaza, in spet& satu11).
'
Mircea M. Vulcdnescu.
B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA
MANIFESTÄ.R1LOR ECONOMICE
INTRODUCERE
Grupul social al satului are o aktivitate pentru castigarea mijloacelor
de traiu ca ajutorul unor anumite tehnici si un.ei anumite
organizAri sociale a muncii. Numim acea,stA activitate: ManifestAri
economice'.
In cadrul unei monografii sociologice, manifestarea economicA
nu este privitA de sine stAtAtor, ca all fenomen desprins de societate,
1) D. Dus6 : Op. edat. pg. 276. Planal general, citad, prop. 4.
169

cum procedeaza de cele mai multe ori economia politica, ci dimpotriva,
ca un fenomen social structarat 0 avänd deci legaturi cu intreaga
vie* socialä, Bi cadrele ei.
Prività astfel, manifestarea econeomica a tarii romaneSti iqi gaseSte
intelesul in intreaga structura a vietii noastre sociale Bi trebue
privita ca un proces istoric ale anti origmi, evolutie Bi tendinte sunt
In functie de intreaga evolutie swiata.
Pe temeiul a ceca ce cunotem panä a,cuma, se afirma ca,
exist& o istoric comuna, un proces general de transformare a infatisarii
economice a tuturor satelor romane0i, care duce dela o straveche
economie autarcha, la o economic) moderna capitalista. Adica dela
forma de organizare socia,15, in care grupurile familial° traiau in
gospodarit in caro tot ce se producea era in vederea consumului imediat
al familiei Bi tot ce se consuma era produs in gospodarie (oeeal
ce se numeSto gospodarie casnica inchisa), la o forma cu totul con.trara,
in caro tot ceea, ce se produce este in vederea vänzarii 0 tot ce
se consuma este procurat de pe piata (ceca ce numim exploatare in
stil de forma).
Evident, definithle de mai sus aunt teoretice, &lid, nu au o
valoare de descriere istorica. Intotdeauna, chiar in cele mai autarchic°
economii, se vor produce schimburi. Dar acestea sunt exceptional°,
ating numai produsele de monopol, de specialitati 0 surplusurile. De
asemenea in ferma oea mai capitabsta cu putinta se consuma 0 din'
produsele proprii.
0 alta caracteristicä, a acestor doug forme tipice de eeonomie,
este faptul ca gospodaria casnica inchisa se suprapune cu un atelien
de munca familiara,", ache& membrii familiei formeaza numai ei gospodaria,
pe cand inteo ferma capitalista, nu 'familia, ci salariatii aunt
caracteristici.
Intr'o monografie sociologich sarcina economistului este sa stabileasca
pe cazuri precise fazele de evolutie in care se gaseste fiecare
regiune, grup de sate sau categorii de familii inteun anume sat, precum
0 analiza pricinilor si mecanismului procesului de evolutie a
acestor forme economice, savarBite sau Inca simple tendinte.
In ceca co priveSte faza economiei casnice inchise, trebue 0,
-lira atenti asupra faptului ca gospodariile care le apartin, nu aunt
470

fenomene izolate, ci simple madulare ale unei unitati sociale mai
cuprinzatoare, care este aceea a satului. Pe de alta parte economia
intreaga a satului este deosebit organizata, dupa cum west sat se
ail& inteo faza pastorala, pastorala agrara sau agrara propriu zisa.
In faza a doua, gospodariile ferme sunt centrate in jurul unui
alt fenomen social, care este col al pietii deschise aflate la randul i3i in
dependenta de intregul sistem economic al tarii si deci al lumii.
Planul nostru de lucru cuprinde o serie de tehnici cu ajutorul
carora se pot surprinde aspectele diverse ale procesului de evolutie social-economica.
Nu trebue sa uitam deci, in tot decursul cercetarii,,
ca, toate analizele privitoare la morfologia economica sateasca, productie,
circulatie si consumul satesc, la gospodarie cu bugetul si inventarui
ei, nu au scop de sine statator, ci sunt numai aratarea punctelor
semnificative pentru intelegerea acestui proces.
Prin aceasta nu voim insa sa spunem cA, nu ne intereseazä, decal
intelegerea teoreticä, si abstracta a procesitlui de evolutie economica.
Staruim asupra faptului ca, nu e vorba decat de o ipoteza de
lucru caro abia de aici inainte va trebui sa, fie confirmata sau eventual
infirmata de catre cercetarile la teren.
De asemeni nu trebue uitat ca procesul de transformare a satului
si gospodariilor sale, dela o faza, patriarhalä, la una modernk,
capata in realitate infätisari care sunt infinit variate, potrivit cadrului
cosmologic variat, oamenilor, cultarii lor, structurii sociale s. a. m. d.
si ca pentru noi este cat se poate de interesant sa cunoastem in amät-1
nunte toate aceste cazuri particulare care ridica, tot atatea probleme
si alcatuese miezul insusi al unei viitoare incerdiri de teoretizara
asupra vietil economice a poporului romanesc.
Do aceea vor fi tot Mat de pretioase descrierile pe caztui con.creto
ale tuturor ramasitelor din vechile star de lucruri, cat si cele
ale celor mai moderne adaptar ale economiei noastre rurale la necesitatile
vietii moderne. .
Indrumatorul nostru de lucru nu poate da toate intrebarile care
ar trebui pentru a surprinde aceste cazan i individuale. Raman() ca
fiecare in parto BA gaseasca problema caracteristica a satului sau a
regiunii in care lucreaza si sa alcatuiasca, un plan special de cercetare,
pe aceleasi principii generale pe care le expunem aici.
171

172
I. STUDIUL REGIUNII DIN CARE FACE PARTE SATUL
Atit satul, in vieata economici a grupului de anititi economice ce-1 alcituesc,
citt i aceste unitäti economice (gospodiriale), stmt totdeauna in strinsä
legituri cu regiunea in care se afli, intelegfind prin regiune zona naturaIi i economici,
de imecliatii apropiere, ea care satul are legituri.
Aceastä regiarte a fost descrisi la cadral cosmologic Pentru studiul manifestruilot
economice, vom desprinde de act pe acelea care conditioneazi sau influenteadt
aceste manifestäri economice.
Se va ciuta, en alte cuvinte, ca din descrierea generali regmmi si se desprindi
natura mfluentelor acestora, si se vadi care din ele este mai hotiritoare (si
cit) in fenomenele de productie, consnm i schimb, sau in natura vemtului tärinesc.
.Astfel, din asezarea geografici a satului (mtuate, colme, dimple etc ) vom
arifita mlisura in care aceastá avezare este conchtia mist anunute indeletnicut a oamenilor
san dacii si eit determini un anumit mod de folosire a ptimintului etc.
Din orografia regiunit ne va interesa de ex actiunea fizici a apelor din regiune,
(mundatii san avind ca rezultat depunere de sol aluvionar productiv, determinare de
zone de pietni i insip etc ) i, mai ales, folosirea lor. du de comunwatie, fortä
motrice: mori, puye, ferestrae etc., pescuit, exploatare de trestle etc., adicá va
trebui ca din acest fapt al existentii unor ape in regiunea ce ne intereseazi
constatat la cadru/ cosmologic sä despindem influents i cauzahtatea lor in economia
siteasci sau gospodireasci.
La fel vom proceda si pentru celelalte capitole ale cadrulai cosmologic: de
ex. din stndiul clunet se va vedea anume care din factorii ce o caractenzeazil: prevfinturi,
temperaturi etc. deteruaini o anamitli exploatare a pämintului,
intru cit depinde de acestut cantitatea i calitatea productiet, ribald muncilor omenesti
etc.
De aceea ne vor interesa in special aci fenomenele meteorologice exceptionale:
grindina (freeventa ei, timpul clad cade, in leglitnrit cu raersul vegetatiei),
perioadele de secetä pigubitoare, gernrile tärzii etc.
Din studiile ce se fac asupra solului vom cerceta legiturile intre natura
sau compozitia lui si productivitatea, manca ce se depune pentru a-1 lucra, uneltele
si vitele etc.
De asemenea, daci bogitule exploatate sau neexploatate ale solulut sunt canza
anal vemt mat mare al popula.tiei, prin muuca plititä pe care o depun pentru ,exploatarea
acestor bogäii sau prin valorificarea el.
Dupi studiul conditiumlor naturale ale regiunii, din care se va ciuta sä se
desprindä, dupä cum s'a spus, cauzalitatea i mfluenta lor in vieata economicá a
satului, se trece la analiza conchtulor ecJnomice ale regamii.
Se stie ci in tara noasträ regiunile geografice san administrative aunt
foarte diferite intre ele in ceea ce priveste starea economici
Din causa aceasta, problemele ce se pun pentru studiul economic al satului
aunt difente, dupi varuithle pe care le prezintä regiunea de care este legat.
Din punctul de vedere al unei prezentäri economice a regiurai, pentru a paten
precisa gradul de influentä a acesteia asupra satultu nostru, vom cerceta urmitoarele
probleme, care caracterizeazi situatia econonnei regiumi in care se aflä satul.
a) Ocupatia principal a locuitorilor din regiune.

Se va face maa Intl"' o prezentare statistici a difentelor ocupatii, Cu arätares
procentuall a ocupatiei principale ti a celor secundare.
Vom data si vedem daci aceste ocupatii sunt datonte vreunni sail mai
multor factori natnrali (o lumina bogItie naturalä a subsolului indreapti atentia gi
manea oamemlor spre 'exploatarea ei, de ex. mimeni), san daci vreo industrie mare
locali nu atrage un numir de oamem (cita 7) ca lucriton in fabrici, sau daca
prezenta unor ape mari nu determina ca ocupatae principali a locuitoraor pescuital,
dupä cum prezenta marilor suprafete de teren cu absenta altor bogatii
natnrale, formeaza o masil compact4 de agricultori, fárä alte lzveare de vemt.
Satul nostru, atezat in miilocul aeestor condition', va fi mfluentat in privinta
indeletmcirn oamemlor, care ta-ar indeparta de exemplu preocupärile lor
dela gospodirnle proprn &are ocupataunea principalä a regiumi, sau, dacii ei fac
exceptae dela aceasta, din ce cauzi
Este interesant de redat aci ti proportaa sitemlor ce ne Intereseazi, in complexul
indeletancinlor regionale
Targuri i piete locale. One de comunicatie.
Targurile i pietele locale stint hotäritoare pentru situatia economiei satulni.
Ele determini totdeauna o anumitä speciahzare economici a gospodarnlor spre cerintele
lor.
Alta este natura productiei in satele din apropierea manlor orate gi alta
a satelor depärtate de tilrgunle de desfavere. De asemenea, chiar organizarea gospodarnlor
este influentatä In mimed foarte 'are de aceste targuri.
De aceea, ne va interesa in pramul rand minmea lor i departarea de sat.
Se vor analiza aceste targun toate punctele de vedere, studimdu-se
ti stabilindn-se in special influenta lor asupra satulin
Pentro acest scop, vom cerceta data taneni lor: zilnice, saptamanale, sezomere
sau anuale (data). specialitatea lor (vite, cereale, mixte); raza lor de influenta;
putinta de desfacere a produselor ti de aprovizionare a locuitorilor din sat.
Pentru fiecare Virg in parte, vom aräta distanta in km, natura ti atarea
drumunlor din sat pi.ni In dug.
In legaturii ca drumunle vom face studii speciale care si arate peregrinarile
sätemlor nottn, ca märfun strame sau co produsele lor, spre a le vmde. Se vor
face calcule de rentabilitate pentru aceste drumuri, se va arita numärul celor
care pleacä in tärguri, cine pleacl (birbatul, femeia), intovärätinle etc.
Organizatiile economice din regiune.
Pentru studii raai amanuntate de economie, va fi necesar ca toate orgaruzatnle
economice din regiune çi en care satal are legaturi, si fie analizate câtmall
precis, In nrmitoarele privinte locahtatea ande se afli, vechimea lor, numärul
membnlor, atarea economici actualii, captain' pasiv
Pentru ceea ce intereseazit satul pe care-1 studiem, este nevoie si se vada.
intria cat aceste instatutii (cooperative, banci populare, magazn colectoare, remize,
silozuri, bane' de once fel, depozite de märfuri etc ) influenteazii (0 in ce masurii)
satul numärul tiramlor din sat care sunt membrn acestor organizatii, capitalnnle
depuse san mate de ei, in cazul al cloaks, pentru ce an fost luate (investitii pentrn
agriculturii, pentru corneal, pentru diferite industrii locale sitetti etc ).
Daca sunt magazn colectoare, depazite sau Woman, este necesar sit se vadä
173

modul cum sunt folosite de cätre siteni, avantajul pe care-I an de pe ulula lorb
mecanismul de depontare si de platä a produselor (care?) etc.
Pe de altä parte, se poate intimpla ca Statul sá alba anumite orgamzataum,
In afarä de cele ariitate mai sus (Camere de Agriculturä, Ferme, scoli, Centre sao.
Statiunt Agricole san Zootehruce), cu scupul ca sä ajute pe trtrani, sä mfluenteze
spre bine tehnica si productia gospodäriilor. In acest caz se va studia schimbarea ce
s'a produs datoritä acestor institutu oficiale in economia säteascA.
Dad, in regnmea satului nostru se aflä mori mari, uidustrii agricole, se va
cerceta: capacitatea de productie a for, cantatatea de produse brute pe care le furnizeazi
satul nostra cantitatea de produse fabricate (satz prelucrate) pe care le
eumpärä (sao co. care se intorc) gtemi
Daca aceste mari intreprinderi agricole industrializate au determmat (si in
ce mäsurä) o schimbare in industrule täränesti locale, din sat
d) Bratele de 'nunca.
Musa anumite situatiuni economice care sunt in string legäturä ca problema
bratelor de muncä din sat si din regirme. De exemplu, mtensivitatea agriculturd
este legatä In primul rind de abundenta i eftmätatea bratelor de manea'.
Se va cerceta pentru intreaga regirme, lipsa sau abundenta bratelor de muna,
dael sunt sau nu emigran z untgrärz periodice, ande se duc gu, de ande san, anotampul,
muncile in vederea cärora se fac, cauzele pentru care pleag. sau
1. Terevul
II. STUDIUL ECONOMIC AL SATULUI
Suprafata, modul de folosire i repartizarea lui pe gospodirii.
Terenul folosit de loctutorn satului nostru pentra agriculturä este primal
obiectiv al cercetärilor, atunci cara incepem studiul economic al satului.
Pämäntul (suprafata) este sa primal (de multe ori singurul) criteriu de
judecatä pentru starea de bogätie san de shacie a sätemlor, pentru vemtul pe care-I
are gospodäria Ion.
De märunea lotultu individual depiude i cantatatea de mune& ce se depane
pentrn cultivaren lui, desfäsurarea acestei munci iii dectzrsul anului, utilizares mai
Dala sao mai mare a bratelor de manea' ale familiei.
Studiul terenului i prezentarea datelor trebue sä albsi urmätoarea desfäsurare:
a) Suprafata total& a satului.
Se va face deosebirea intre vatra satului" (suprafata de teren ce formeazä
satul) t trupul de mosie" (terenul din Majá de sat).
Se va face o prezentare totalä a intregm suprafete de teren, stlipilnitä de
cätre oamenu din sat.
Acest lucru ne va aräta märimea satubu nostru fati de altele, suprafats de
tezen pe care o stäpfinesc i o muncesc täranzt
In mod practic, suprafats totalä o obtutem fie din informatiumle dela autoritAi
notariat, perceptie), fie nduntind totalurile mdividuale de pe foile
economice, in caz olí am ficut un recenslinfint al satultu.
474.

Modul de folosire al terenului.
Ne intereseazi in ce fel (cu ce fel de culturi, mai ales) este folosit terenul.
anumc ce suprafata (ci in ce proportie fati de total) este cultivatä ca
cereale. ca porumb, ca plante textile, ca pomi, vu etc
Ca ci la suprafata totala, in mod practic afläm lucrul acesta fie dela autofie
din totalizarea capitolelor respective din folie de recensamant
Din aceasta prezentare totalä a felului cum terenul este folosit ca diferite
feluzi de culturi se va patea constata starea agriculturii satului, natura principalului
izvor de venit, intensitatea muncilor etc, pentruca de ex o folosire cu 80-90 la anta
cereale va mita o agriculturä extensiva, cu anumite caracteristici economice, lar o
impártire a acestui teren intre mai multe ci variate culturi, va determina o alta
structura economica a satului ci gospodärnlor, ca alte aspecte gi alte concluzn.
Organizarea terenului sitesc.
In afara de simpla, aratare a proportnlor diferitelor culturi, este necesar
un studiu al modului cum terenul este organizat de catre colectivitatea satului, daca.
acest mod de folosire ci mai ales local culturilor sunt hotärite de colectivitate
De aceea se va intocmi ci o schitä a trupului de mocie, in care si se arate
daca. in sat terenul este impirtit in tarlale, adici in zone pe care tose sätenu le
folosesc en aceeaci cultura; se va arata daca exista o rotalae a culturilor, en un
ritm valabil pentru satul intreg, corespunzator en zonele mai sus determinate, sau,
fiecare gospodar cultiva ce vraa pe bucata sa de primânt
Se va sigla vechimea acestui sistem, modificarile ce i s'au adus In fistmip.
De asemenea, un studiu al modultu cum este impartit trupul de motne,
forma el acezarea loturilor individuale blim, curele, sfori sau, pentru acezare:
daca. fachle merg din botar in hotar sau numai in hmitele unei zone, care?), va
laman forma social& ci telmica chiar, a proprietatu, organizarea agriculturii siitecta,
va arata multe din cauzele actualei san de lucran i din economia satului (de exemplu,
daca forma loturilor mdividuale impiedicá. sau ingädue o agricultura rationali, daci
vitele au portium precise pentru pascut, peimanente, temporare etc.).
Pulverizarea proprietatii agricole.
Pentru a studia aceastä problema. a pulverizanu loturilor taranecti sunt necesare
formulare speciale, din totahzarea ci mterpretarea cirora sa se poata deduce ca precizmne
atfit actuala stare a acestei pulverizan (in ce mäsura, sunt färänutate
In cite parcele sunt impartite proprietatile täranecti, ce distante sunt pina la ele,
cal timp se pierde ea drumurile, ce urmari asupra bunului mers economic al gospodaralor
are acest fapt etc ), ctit (p. eauzele pulveriziru, desfacurarea ei in tamp.
Intre rentabilitatea agricultuni (deci a ocupatiei principale a taramlor)
gradul de pulverizare a loturilor este o stransa ci directa legaturi.
Repartizarea terenului pe gospodáril.
Din arätärile ci prezentarile de pina acum am incercat si prindem vieata
econoinica a grupului ca atare, in ceea ce privecte suprafata, folosirea i organizarea
terenului in total, pentru satul intreg.
Dar acest teren este impirtit l'Are cei ce-1 stapánesc, iar mirimea suprafetei
ce revine fiecarei gospodäru determina' un precis caracter economic al Ion, starea lor
1.75

materialiL venitunle etc., depinzänd in primal hind de aceastä intindere mai mare
sau mai mici.
De aceea V0131 trece mai departe, In studule noastre, la analiza modului cum
terenal se repartizeazi pe gospodiirii, cam se imparte el intre cei ce-1 stäpinese,
cfit revine fieclirui Iocuitor din said nostril, efiti an teren putin, eiti au terca
mai malt in stiptuure etc.
Vom stabili deci categorule de proprietäti pe baza märimei suprafetei terenulai
ce-1 stipilnesc.
Mai 'Mt& se va face media saprafetei pe go. spodäzie, imprirtind suprafata
total5. a terenului la numfirul gospodinilor. in felul acesta afläm cat din terenal satului
revine unea singurc gospodäni, in medie. Ne putem da seams, dela ineeput, in ce fel de
propnetate ne afIrtm, cu ce categorie de gospodäni avem de a face.
Dar aceastil medie, care se face de obicem in stadhle economice asupra satelor,
nu ne spunc mare lucru, nu ne dä, inchcatianiprecise asupra stä.rii matenale a sitedeonrece
mirimea suprafetei terennlai este diferitä dela gospodäne la gospodäne,
ori tocmai acest lucru voim sä-1 aflim, stabilirea categonilor de suprafete
repartizarea lor pe gospodärli.
In mod practic, aceastä operatiune se face in felul urmätor:
Se stabilesc, dela inceput, urmitoarele categorii de gospodärii: färä pämänt;
gospodiini cu 001 Ha. pänii la 1 Ha.; gospodiru en 1-3 Ha.; cu 8-5 Ha; 5-10
Ha.; cu 10-25 Ha ; cu 26-50 Ha si gospadäni care au mai malt de 50 Ha.
Dupä foile de recensiimint, care se grupeazI dupä. aceste norme sau dupii dateIe
stränse, din infonnatium/e dela oficialitäti, gäsim numärul gospodärulor din fiecare
categoric.
Dupii aceasta, se va impärti nainiarul acesta la numkul gospodärulor
vom afla ate rem pentra o singurii gospudäne.
Pentru precizarea critenului de judecatà este bine sä. se calculeze procentul
fiecärui numär fatä de numirul total.
In felul acesta ne däm seama de stauctura agrarä a satului nostru, stim precis
intre ce limite se eases° cele mai multe din gospodärule satului i deducem concluzia
importante asupra stärii economice a satului.
Insirarea de mai sus a difentelor grape de proprietAta se poate stránge in
grape mat patine, stabihnd astfel categorule economice de proprietlith 0 Ha =-- gospodäru
lipsite de pämänt 0,01-3 Ha propnetate parcelará: 5-10 Ha =-- propnetatc
mic5.- 10-25 sau 50 Ha. _ _- propnetate nuilocie si cele ea mai mult de
25 sau 50 Ha. proprietate mare.
AduMind i numärul gospodäriilor din aceste grape afläin elite gospodärn (numiír
brut si procentual) avem f'árä pämänt, cite ca teren foarte pula, ate de categone
mica sau mijlocie etc.
Am intocnut, in modal acestai o imagine precisä a satului nostru, din punct Pe
vedere al categonflor de gospodäru.
Concluzule ce se pot trage din aceastä situatie swat dintre cele mai importante
pentra stachul manifeseirilor econorrdee din sat.
416
2. lnventarul viw (animalele)
Dupg studiul terenu/ai, socotit fund acesta ca izvoral principal de vend pentra
säteni, treceni la analiza celorlalte pärti din averea gospodänilor, pärti care mu parte
ca u terenul u impreunä cu el la fenomenele de productie din gospodäni.

Vora face, mai intai, o numarätoare a ammalelor din sat, pe specii, varsta
rasa si vom prezenta deci numärul total al acestor ammale pentru intreg satul Dupä
aceasta se va impar' numarul acesta la numärul gospodaralor i vom afla cate
revin pentru o singura gospodäne.
Mai este necesar ins& un calcul: so edam& ammalele dela fiecare categone de
gospodara in parte si se imparte la man:intl gospodaralor din categoria respectivä
In felul acesta constatara multe lucran, din care putem trago concluzn din
cele alai edificatoaie: adz ammale se afla In satul nostru, care este specia cea mai
nunieloasrt, din ce rasa (rase primitive dovedesc o agricultura inapoiatit, rase perfectionate
do"edese o agricultura' mai rationalizata etc ), ciite animale si din ce specie
revm pentru fiecare categone de gospodarn, care din ele este mai bine inzestratft,
de ce, care din aceste eategorn este specializata pentru o anumita specie (cai, bol,
vaci de lapte, oi etc ).
Pentru vitela de muncä, vom rolen numarul lor la numarul hectarelor, pentru
a vedea modal cum se repartizeaz1 aceste amma/e la terenul pe care-I muncesc,
problema utilizara rationale a fortelor lor etc
8. lnventarul mort (ma0ni i unelte)
Vom face aceleasi calcule si aceeasi prezentare ca si la animale.
Va trebut sä aratam numärul diferitelor masira i unelte pentru satul intreg,
felul cum se repartizeaza la categornle de gospodarn pe care le-am fncat mai sus.
Voia vedea cate plagan, grape, scinanaton etc revin de gospodane sau la
cate Ha. taren revine o masina, la difentele categorn de gospodAni
Care categoric este mai bine inzestrata si din care motive; care anume din
unelte sunt mai multe si care mat patine. Bunt suficiente pentru lucrarea
rationalä a pamantului, sau se smite, din cauza insuficientei numärului lor, o micsorare
a productiei sau un efort mai mare al minim' omenesti?
Vont da o atentie deosebitä masinilor care determina san dovedesc un progres
in domemul tehnic agncol masmi de semi-Mat, de treerat etc. si vom veden gradul
lor de patituidere in gospodarnle satalui, in care categoric mai malt si in earn
mat pum.
De problema masunlor agncole in gospodäni se leaga si se limuresc alte probleme
din domemul economic Eli tehnic proldema bratelor de =Inca., a patrundeni
tehnicet rationale in agricultura täräneasca etc.
Va trebui sa mai cercetam folosirea ce se da acestor main1, dacä stint intrebuintate
numai in gospodärale proprn, sau sunt imprumutate si altor gospodärn (cati
imprumuta, cui, in ce conditium7).
4. Analiza productiei
Se va cerceta, prin informatiuni sau dm interpretaren foilor de recensiimant,
product'a local& a tuturor plantelor cultivate de catre tararu.
Se va compara aceastii productie din satul nostra ca productia medie pe tarit
saa a regiuna, pentru a se constata nivelul satului, dupa aceasta constatare se vor
cauta cauzele pentru care productia este mai mare sau mai mica decal media general&
tehnica aplicata, un grad mai inamtat sau mai inapoiat de pregatire prolesionall
agncolii, lipsa sau abundenta inventarulin, cabtatea terenului etc.
177

178
5. Tehnica 0 aplicarea ei.
Acest capitol va avea rostul al larnazeasci ceea ce still Pram' despre tehnica
gospodareascit (deci i agricoli) si ce pun in aplicare din aceste cunoytinte.
Se va veden, in felul acesta, atat gradul lor de pregAtire profesionall, cat gi
daca acesta este until din motivele principak ale actuaiez star de lumina din tiomenial
economic
Se vor cerceta marile sectoare de munci sau actin*/ din gospodärie, MUllea
la camp etc. De exempla cultura cerealelor, aceasta fund ocupatiunea de baza a mare'
majoritata &litre tarani
Se va cerceta ad cite aratun se fac pentru cultura cerealelor, and se fac,
cum se fac (adancimea etc.), cand gi cum se face grapatul.
Modid de semanat i timpul cand se seamana aceste plante. Ce Merin de
ingripre se dau in timpul vegetatei; care Este momentul seceratului, cum gi cu ce se
face. De asemenea se va descne treeratul t inmagannatul produselor
Cu aceasta °cane se vor descrie magmile i unelt,ele folosite de ei pentru
fiecare lucrare in parte; se va cerceta, dad, se poste statistic, cu atat mai bine,
provementa acestor magini i unelte, Cite (i care) au fost construite in sat (de
catre cine), °Ate (gi care) au fost cumparate (de unde).
Aceleagi cercetan i Insemnä ri se ion face pentru cultura porumbultu gi a
plantelor textile i industriale
Pentru acestea din urmi vein cerceta modal cum stint prelucrate, cum stint
valonficate, cum sunt folosite In gospodane Cat gi ce se vinde, cat gi ce se consuma
In gospodarale care le-au produs
Daca in sat se constata cultun de plante de nutre, se va descne felul cultura
gi felul recoltarii lor, starea in care se dau vitelor spre hranA, cantifit etc.
Poma roditon, constituind o ocupayie gi un izvor de venit pentru loctutora
satulm, Ii vom cerceta dupa aceleagi critern ca i celelalte cultun Anume, vom prezenta
o statistica a ion, pe speca gi varietal.; in ce stare se gasesc, ce ingniin
se dau. modal cum se face recoltarea.
Ce destmatic se dau fructelor: va.mare, pästrare, consum imediat, industrializare
(tuca, magumun, preparate din fructe) Se vor descne instalatiumle gi se vor
face calcule de rentabihtate pentra fiecare caz in parte.
Concluzale se vor judeca i prezenta comparatv
O alta problema pe care va trebui sa o cercetam, este aceea a ingrägara pamantului.
Din studale ca privire la compontia solului se vor desprinde concluzule asupra
nevou de ingrägämant ale terenunlor de cultura
Se va veden daca agricultora int3leg si imbogateasca aceste terenun prin
gunmul de grajd. Se 'va cerceta daca fac platforme de gunom, cum le fac, &and gi
cum transporta gunmul la camp, cum il impragte etc
O ocupate principala a tuturor taranilor este cregterea vitelor. Importanta
acestei indeletnicin intrece, mai in toate satele de munte, pe aceea a cultura
mantului.
In satele ca structura economicit agricola accentuati, cregterea vitelor are de
asemenea un rol important, prin folosirea acestora la muncile campului, la transportun
etc.
Un stadia arnanuntit al lor se impune, deci, ca necesitate

Vora incepe prin analizarea i mtcrpretarea datelor statistice pe care le-am
expus mat inamte.
Se va arate modal cum sunt ingripte, cum sunt hrätute, starea de sanatate a
lor, adapostunle, materialul de constructie, lamina, curatenut, aensirea.
Be va cerceta i descne modul cum se cresc toate categorule de ammale,
obiceiuri.
Deoarece problema imbunatatuu vitclor este legati de existenta i cahtatea
reproducittorilor, se vor studia acestta. rasa, proprietate (comunah sau indmduah),
ingnprea lor, cum se face monta.
Industria casnicei
Se va cerceta daci in sat exista vreo industrie casmca sau nu si in ce masurä
(prezentare statistica). Deck de exemplu, In gospodani se prelticreaza mul,
cánepa, lana, borangicul.
Descnerea amänuntita a uneltelor i masimlor folosite, provenienta lor, cine
le-a constrtut, descnerea tehnicei de lucra.
Iu acelasi fel se va aräta modul prelucrilru produselor animale- laptele (unt,
branzettin etc ), carnea, lana, fulgu etc , precum si a celorlalte produse agncole sau
gospodärcsti: zarzavaturde, fructele etc.
Stint necesare de flicut act calcule de rentabilitate, de analizat destmatia ce se
dá acestor produse prelucrate in gospodane: ce si cat se vinde, cm, in ce conditmni,
cat, ce si cum se folosesc aceste produse in gospodaru.
In cazul &Ind se prelucreazá mat( rial brut strain (de ex finor, Una etc ),
trebue sá cercetäm de ande provine acest material, cat din sat si cat din alte parta;
cine 11 aduce, cine 11 vmde, in ce conditium.
Industria casnica este un fenomen deosebit de semnificativ pentru intelegerea
evolutiei economice, de aceea e bine sa fie cercetati amanuntit, dupti chestionarul special
din volamtil de fatii.
Alte indeletniciri din sat
Bunt sate care au, in afará de incleletnicinle aratate panä scum, altele,
care asigura locuitortlor un venit, de exempla manca la pridure, pescuitul, implettul,
Wane etc.
Deoarece aceste ocupatiuni dau un respect precis vietu economice, va fi necesar
sa fie studiate ea aceeasi amänuntime.
Mai 1ntai se va face statistics celar care se ocupil ea ele. Pe urmä se va
face descnerea tehnicei de lucru, a uneltelor folosite. Valonficarea produselor- cum
le vand, ctu, in ce conditium. Calcule GIs rentabilitate, cu analiza cheltmelilor, venttunlor
brute si a vemtului net.
Este de preferat pentru toate aceste indeletniciri ale satemlor (principale sau
secundare) sa se faca calcule de totalizare pentru satul intreg, calcule comparative si
procentuale, pentru ca sa se constate mfluenta lor asupra econ-ommi generale satesti.
6. Meseriile gi industriile din sat
In fiecare sat exista o cene dç mesera çi industru, pentru satisfacerea ne-
179

voilor locale: fieran, lemnan, dogan; mon, ferestrae, darste etc
Vom cerceta la acest capitol mimara' celor care se ocupa ca astfel de ludeoriginea
meseriasilor san proprietarilor instalataunilor.
Ca si la celelalte indeletniciri, se va descrie tehnica de lucru, instalatnle
modul de functionare Se va face inventarul uneltelor, wat:lada-se provementa or
(cumparate, lucrate chiar de ei), pentru a veden daca acea tnesene sau industrie este
originara san nu din sat.
Se 37.1 da atentae materialulm pron: de unde il procura (in ce &asura din
sat si in ce m'Asura din ate parta), in ce cantitati, calitatea lm.
Se va insemna dupa aceea cata cantitate prelucreaza aceste instalatii taranesti,
cc cahtate are matenalul prelucrat.
Se va calcula rentabihtatea acestor intreprmderi si se va insista asapra folosirei
cc se da mirfiF cata e cumparara in sat (de cine), cata e vAnduti in alte
parta (cine vmde, mil, In ce conditaum).
Comellul
neguston sunt in sat. Specialitatea ion Ce marfa (si cata) este 'natä
din sat si ce marfil este insta din alte pkti.
De neguston este legata in buni parte aprovizionarea taramlor eu cele necesare
traiultu lor, de aceea vom analiza problema si din acest punct de vedere, ce articole:
sunt cumparate mai mult de barbati, de femei, pentru exploatatie, pentru
pentru menaj, pentru imbracaminte. In ce anotamp sau en ce ocazn se fac mai
multe cumpärätun dupa vlinzarea recoltelor (care?), ca °cama unor anumite sirbätori
(care? ce articule?).
Se va cerceta daca in sat se practica. schimbul in natura, ce produse se
sclumb.1 intre ele, de catre cine, in ce conditium. Influenteaza aceste schimbun (in
ce m'asura) comertul local?
Institutiile economice din sat
O banca popularit san o cooperativa determina o anumita neatä economica
a satului i gospodarnlor, care gäsese in aceste nistitutu spripne reale pentru bunul
mers al lor. Vom studia fiecare din aceste institutii in parte: numarul membrilorj
capitalunle depuse de fiecare sau actiumle cu care mil parte sätenn la construirea lor.
Se vor cerceta bilantunle bancilor si cooperativelor, se va veden se sume
au imprumutat la sateni si ce intrebumtare li s'a dat. In cazul cooperativelor
se va studia influenta lor asupra aprovizionarn sau asupra desfaceni produselor
tarrinesty ca aratarea precisa a produselor valonficate pnn cooperative, In ce conditmni,
in ce cantitati.
Vom cauta si ne dam seama de iufluenta acestor institutn asupra cconomiei
satului i anume astipra carel parta (si era) din indeletmcinle tarlinesti; daca orgarozarea
economici a gospodärnlor este sambeta intr'un fel de ele.
Distributia prodvniei locale
Care anume din produsele gospodknlor din sat se consuma In intregime tot
in gospodani.
Care anume din produsele acelorasi gospodaru se vand in aite parti (ande),
180

in ce cantitati, in ce conditiuni.
Ce nu se ajimge si este nevoie ca satenu s'a cumpere din alte pa.* (de
linde?), in ce cantitäti, calad, in ce conditnini.
10. Munca omeneascd
Din totalizaren ci interpretarea foilor de recensämant sau a formularelor speciale
ce se vor intocmi pentru studiul problemei muncii omenesti din satul care ne
intereseaza, vom cauta sa desprindem, in primal rand, daca in sat exista. un surplus
de brete de lacra sau nu
Adica, vom constata daca imilawele de productie i diferitele domenu de
activitate pot da intrebuintare tuturor bratelor din sat, care-si väd astfel asigurata
valmificareit muncu lor, san dimpotriva, daca mal raman brete de lucro fara
utilizare.
Pentru aceasta este nevoie sA d'AM prezentiiri precise asupra numarului oamemlor
care pleaca din sat (wade?) spre a cauta de lucro In ce anotimpuri? Permanent
Pentru ce fel de ocupatu?
Voni cerceta, de asemenea, daca vii oameni din alte parti in sat spre a fi
angawla, temporar sau permanent, la diente =mi, la ce fel de munci, in ce
anotimp.
Vom cerceta in gospodaru ce lucreaza locuitom (barban i femeile) in
decursul anului primavera, vara, toamna, lama Cand i pentru ce fel de lucran
angejeaza brete straine çle lucro, cati.
Se vor studia, cu aceasta ocazie, conditiumle de plata, tratamentul
torilor sträini in gospodärie, hrana lor, rernuneratia
alunen °meneas* socotata ca o valorificatoare a capitalului investit in gospodarn
i ca un factor de productie de prim ordin, inchew studiul manifestarilor
economice ale satului.
Studiul economic al gospoddriilor
Gospodaria este unitatea econommi in fenomenele de productie ci consum
Cal acterele economice ale tuturor gospodärulor din sat determina un anunut
aspect pentrn satul intreg, iaz un stuchu ideal ar cere analiza amänuntita a tuturor
gospodámlor.
In practica lucrul acesta nu-1 vorn putea face, ci pentru exemplificarea cl
completari studulor economice asupra satului, vom alege un mimar de gospodarii
tipice sau caracteristice pentru problemele ce ne intereseaza ci canora le vom
intocmi bugetul.
Bugetul analizeaza in amanunt productaa çi consumul in gospocarn, arata
natura cl proportm veniturilor, natura si proportia cheltuielilor i consumului
decursul unui an.
Se vor folosi in acest scop formularele de bugete tiparite de catre Institutul
de tiinte Sociale san Institutul de Ceicetari Agronomice, Sectia de Economm
Rumia l'ara a mtra in amanuntele acestor formulare, este neceser ca, pentru intelegaren
ion, sA aratam pruicipule care stau la baza cliferitelor capitole ce le
alatuesc.
In decursul unui an, gospodaria are o productae a ei (din exploatarea terenului
si dela ammale), productie din care o parte este consumata in gospodärie de catre
181

famine san salariati (pentru menaj, imbräcanunte et,c ), o parte este vänduti pe
piatä si o altil parte rimfine ca provizu pentru anul
Pentru bugetul ce-1 intocmim in gospodarie la o anumiti datä, ne intereseaza
puma' produsele gospodäriei consumite tot in gospodärie tp cele care au fost
vtindute pe piat.a.
Estunkr, in bam aceasta productie, adiiugäm la suma rezultata valoarea cu
care a crescut averea gospodarnlui intr'un an tu obtinem venitul brut al
gospodäriei.
Bugetul cuprinde dourt pirti mai int.th o descriere a gospodarim, avtind rubrici
speciale care aretá numarul membrilor familie çi etatea lor, terenul gospodariei ea
parten folositil de cultur i productaa lor, mventarul exploatatiei compus chn teren,
plantatii, inventar viu, inventar mort capital circulant.
In parten a doua este aritatä productia çi consumul gospodäriei intr'un
de zile i cuprinde patru factori: agricultora, menajul, familia i vemtnrile laturalmce
sau intrepinderile anexe.
La calcularen bugetului, aflam intAi venitul brut, care se compune din
produsele exploatatiei care s'au dat pentru consumul menajului i famine' (deci care
an fost consumate tot in gospodrine), precum sa din totalul incasärilor din produsele
validate.
Al doilea capitol al bugetnlui il formeaza chelttnehle exploatatiei, care cuprind
cheltmehle efectuate cu cultura plantelor, intretmerea clächrilor i inventarultu
mort si a inventaruhu
Scrizincl cheltmehle exploatatim din venitul brut, obtmem vemtul agricol,
care reprezmtA partes din vemt Cu care se poate intretine familia agricultorului,
s;1 atace substanta exploatatiei sale.
Dupä calcularen venitului agricol, se trece la calcularea consumultu menajului
(hrana familiei si a salariatilor).
Acesta este campus din douä produse luate din gospodarie i produse
campärtte de pe piati Din anahza constunului menajulm se poate constata cat
aniline si ce se cumparä de pe pieta si cat se produce in gospodarie pentru menajul
proprm.
Al treilea capito/ al bugetului este familia, cu consamul i chelttnehle ei particulare:
imbräcäminte, scoala copnlor, bisefica, distractii etc.
Produsele pe care le consumii, familia sau menajul pot fi luate din propria
gospodärie sau pot fi cumparate de pe pieta In formularul de buget trecem
valoarea totalii a acestor produse.
Adunind consumul menajultu cu consamul famihei, obtinem consumul total
al gospodäriei.
Dad la venitul agricol care reprezinta vemtul propriu al gospodäriei
adaugiim i veniturile obtanate in afaiä de productia propriei gospodärii, adicä Inca-
Säri si vemturi dm mane& laturanucl si intreprinderi anexe, adunand deci aceste
venituri laturalnice la venitul agricol, obtmem vemtul total al gospodariei.
In felul acesta ajungem sä judecara rentabilitatea gospodäriei, sä ne putem
da seama daca exploatatia se soldeazä en deficit (in cazul cand veratul total este
intrecut de consumul total), sail cu excedent (atunci clind venitul total este mai
mare decAt consumul).
Deficit insemneazi cä agricultorul a fost fortat sà recurgä la imprumuturi
dinafarrt, sau a consumat din substanta propriei sale exploatatoi.
182

Excedentul presapune o crestere a averii, o stare economidi infloritoare.
Bugetul, in general, ne aratä, mecanismul de productie i consum din gospodine
in dm analiza componentelor lui ne putem da seama de natura ì proportia
produselor consumate si de factorn 'care adac o parte mai mare sau mai micä
in veniturile gospodkiei
Reproducem la Anexe formularal de buget çi instructnle necesare.
C. PLANURI SPECIALE
Petre G. Steinculescu
a. PLAN DE CERCETARE A INDUSTRIE1 CASNICE
Industria casnica, atAta &Ma se mai gaseste astazi, este o ramasita
a unei forme de productie arhaica, facfind parte dintr'un tip
de economie a carui destramare a inceput odata cu timpurile moderno.
Ea s'a pastrat totusi multa vreme in gospodariile taranesti cel
putin in parte, mai mult cleat celelalte elemente ale sistemului pe care
economistii 11 numesc de economie casnica, autarhica.
Caracteristic pentru aceasta faza, e faptul ca intregul circuit
economi, dela. productie On& la consum, se des'Avarseste in cercul
inchis al gospodariei, iar felul i masura productiunii îi este impusa,
de necesitatile de consum ale membrilor gospodariei" (K. Biicher).
Schimbul so presupune necunoscut, fiecare gospodärie marginindu-se
la consumarea directa a produselor sale. Gospodaria trebue deci
produca materiile prime, inlauntrul ei sa se lucreze uneltele si, prin
mijlocirea acestora, EA se transforme materiile prime in obiecte
consumatie. Prin urmare gospodaria produce singura tot ce consuma;
produce cu mijloace proprii, fArà autor strain, ca munca, i unelte; nu
produce decal atilt cat consuma. Pe de alta parte, felurimea trebuintelor
cere activitati variate si acestea cunostinti prea deosebite, ceea ce duce
la o diviziune a muncii pe sex si varsta, fara sa se ajunga la o specializare
deplina. In sfAr0t, varietatea activitätilor cere o comunitate
stransit de mum& si, in acelasi timp, o unitate cilt mai larga, cu un
numar mai mare de membri.
Industria casnica in acest sistem ar fi deci: activitatea producatoarc
de obiecte a unei familii, inlauntrul gospodariei, din material
cu unelte lucrate in gospodarie, in vederea satisfacerii trebuintelor
183

proprii Acestea ar fi caracteristicile industriei casnice pure. Nu trebue
sli ne a*ptam irisa sa o gasim sub aceasta forma in vieata de azi a
satului. Bogata altadata cu toga multimea nevoilor caro trebuiau
satisfacute in cadrul inchis al gospodariei, industria casnica a pierdut
maro parte din formele ei, prin treptata diferentiere a vietii economice.
Procesul acesta de specializare se mai poate surprinde qi astazi inca
la noi. pricinuit fie de stapanirea unor unelte sau maf,3ini (cazul croitoreselor,
abagiilor etc.), fie de o mai mare indemanare, altoita pe nevoi
economice neindestulate in cadrul gospodariei proprii (cazul femeilor
care, avand o anumita pricepere tehnica, se pun in slujba satului: torcatoare,
tesatoare etc.). Cladirea caselor, lucrares. uneltelor 1;3i a obiectelor
casnice (olarie, mobile etc.), lucrarea pielii, care se faceau toate
altadata in cadrul gospodariei, s'au desprins pe rand, cel putin in
formele lor evoluate. Doar lucrarea imbriicamintii qi a tesaturilor
necesare casei s'a pastrat mai completa qi mai mult timp, deqi a
pierit r ii ea in ultima vreme in multe parti, sau e pe cale sa piara.
Trebue sa amintim irisa ca, din pricina pastrarii ei relative, tesatoria
a ajuns sa fie socotita aproape sinonima cu industria casnica. Bine
inteles n'a scapat nici ea de influenta pietii. Targul a luat in mare
parto rolul de procurator al materialului prim, uneltele cu care se prelucreaza
sunt in marea lor majoritate cumparate sau lucrate de meqteri.
In cele, patine, facute chiar de gospodar, targul 4i are partea
sa: cuie, uruburi, cleiu, smoala etc. apoi au fost lucrate la randul
lor cu toporul, ciocanul, rindeaua, cumparate tot dela ora. Targul
economise* timpul gospodarului i in acelaqi timp dora avantajul
unor perfectionari pe care singur nu le ponte obtine.
Toato marginirile acestea nu sunt irisa deajuns ca sá duca la
concluzia ea industria casnica a pierit cu desavarOre. Raspandirea unei
activitati de acest fel intr'o unitate mai complexa, cum e satul, munca
nespecializata, in gospodarie, facuta numai cu membrii familiei, fara
interventia ménei de lucru salarizate (aceasta fiind cu totul intamplateare),
folosirea, obiectului inlauntrul gospodäriei pentru satisf acerca
membrilor ei i limitarea in mare a productiei la aceste trebuinte,
sunt elemente destul de caracteristice pentru a pa'stra unoi
atari activitati insuOrea de industrie casnica.
Problema industriei casnice se prezinta sub mai multe aspecto,
dintre caro aici ne intereseaza mai ales cel economic, tehnic li social.
1. Sub aspectul economic va trebui sa cercetam in ce masura so
gasesc in gospodariile tarane0i obiecte de industrie casnica qi gradul in
184

care se apropie de forma pura schitata mai inainte. Vom face deci inventarul
obiectelor lucrate in gospodarie si vom stabili proportia lor
fata de cele obtinute pe alta cale. Vom putea stabili astfel masura
In caro mai exista in sat industrie casnich [0., in urma unei clasificari
a obiectelor, care ramuri anume; apoi, pentru a masura cat de mult
a patruns economia capitalista in economia sa,teasca, vom cerceta, pentru
fiecare obiect lucrat in gospodarie, materialul din care e facut,
uneltele folosite, mana de lucru si, in sfarsit, destinatia lui.
Sub aspectul tehnic industria casnica intereseaza prin mijloacele
prin care se obtin obiectele, mijloace care aunt in cea mai
maro parte stravechi, si prin obiectele obtinute. Se va inregistra deci
toato procedeele intrebuintate in sat pentru prelucrarea materialului,
descriindu-se amanuntit uneltele si fiecare operatie, de cand se adunä,
materialul (daca e produs in gospodarie) si pana ce obiectul e bun
de folosit. Urmeaza apoi descrierea obiectelon obtinute. Tot aici intereseaza
cine lucreaza, in ce timp al anului are loe fiecare lucrare,
prin urmare un calendar al industriei casnice.
Dug trecem dincolo de marginile satului, in regiune, fixam aria
de raspandire a tipurilor de unelte, a diferitelor procedee tehnice si a
obiectelor de industrie casnick cu intrebuintarea lor.
Sub aspectul social, industria casnica intereseaza, ca activitatea
unei unitati sociale, in care se incadreaza pentru a suferi si
exercita influente care tree dincolo de functia ei economica. In legatura,
cu ea vor apare diferite relatii si cercuri sociale, ea sezatorile,
care se fac in vederea unei munci de industrie casnica (tors, cusut
etc.), daca de tors sau alte operatii casnice, ajutorul mutual al vecinelor
sau prietenelor, asociatii de lucru etc.
Daca schimbarile care apar in industria casnica intereseaza sub
aspectul tehnic al problemei, din punct de vedere sociologic intereseaza,
caile pe caro vin si legaturile.eu celelalte prefaceri din sat.
Trebuo do asemeni sa notam in ce mäsura existenta industriei
casnice caracterizeaza vieata satului (de pildk un sat care si-a pastrat
portul stravechiu, lucrat in casä,, si obiceiul de a impodobi casa cu
tesaturi lucrate tot de femeie, va avea cu totul alta infatisare decat un
sat imbracat in stamburi si stofo de fabrica).
Pentru a intocmi un studiu cat mai complet al acestei activitati,
trebuo sh cercetam daca si in ce masura existenta, procedeele si desf asurarea
ei aunt determinate de celelalte activitati ale unitatii sociale
(economice, spirituale, etico-juridice, administrative) si de cadrele in
care dainueste (cosmic, biologic, istoric si psihic).
185

Ca tehnicd de lucru, cercetarea industriei casnice este mult uprat&
dad, folosim si un plan de lucru, ca sa nu pierdem din vedere niciun
amanunt mai insemnat. Pentru a putea descrie ins& cu exactitate toate
operatiile industriei casnice, trebue sa le observarn direct macar o singura
data, ceea ce este destul de greu, ele insirfindu-se de-a-lungul
anului. De aceea e bine, pe c5,t e posibil, sit fie provocate, primejdiai
falsificitrii fiind aici cu mult mai redusa deceit in alto domenii. Dupa
ce so cunoaste in linii generale cum se lucreaza in sat, putem recurge
la descrierile informatorilor, pentru a nota variatiile procedeelor. In
ajutorul cercetatorului mai vin fotografiile si desenele.
Pentru determinarea domeniului industriei casnice si a stadiului
In care se gaseste, am vazut cä aunt necesare inventare ale obiectelor,,
uneltelor si materialelor intrebuintate I).
PLAN
Planul de lucru urmeaza alta ordine cleat teoria general& In realitatea
concreth cele mai multe din punctele expuse aunt atAt de
strfins legate, incAt e mult mai usor, atAt pentru cercetator, c&t si
pentru informator, sa fie urmarite deodata. Pe de alta parte, aunt
unele intrebari care privesc mai multe capitole. Ca sa nu le repetam
de fiecare dat5 pe acestea le grupam la inceput, lasand in grija cercetatorului
sa le pun& de chte ori este necesar.
Intrebarile comune formeaza partea I. a planului. Partea II.
ja pe riuni materialele folosite si prelucrarile lor in ordine cronologic5,
ingloband si descrierea uneltelor si toate intrebarile de ordin
economic si social care sunt in legatura stransä cu ele. In sfiirsit,
partea III grupeaza intrebarile care privesc infätisarea economic& si
sociologica oarecum generala a problemei.
I. INTREBARI GENERALE
Cine luereami in industria casuM1? La ce viirstii incepe tp. pânii la ce varstii
luereazii?
Delp- eme a inviitat? Cum se transmit tehrucile de lucru? Timpul de lucra
(anotimi , parte din zi), local Linde se luereazi. Cantitatea de lucra (intr'un ceas,
1) Pentru documentare, cf Tudor Pamfile - Induslrla casalcd la Romani Trrcutul ri slarea ei de aslaal
Contributnun de art6 si tehnicl populari, Buc. 1910 (Publ Aced Rom ), 504 pag.. Nicolaus I. Moga Librr di.
landlIche Haus-Induslrle In Ramanirn,,Halle a. d. S. 161 pag , K. Bucher Die Ealrlebung dar Volkaalrl.
:abaft, vol. 1 (12 u 13 Aufl ) rtibingerf, 1919. A Tschamnow Dar Lohrs drr bdorslichrn Wirlschall Versuch
emer Theorie der Fannhenwirtschaft in Landbau, Berlin 1923, care se giseste foarte Impede espial( In
studiul Im V Madgearu . Tearla economla fardneill, in vol. Agrarianism, Capitalism, Imperialism, Buc. 1936.
186

inteo zi), de cite ore e ziva de lucru lama, vara?
Dacit se recurge la aiutor strilin gi in ce conditu. Cine recurge mai des la el?
Pentru mete i felal de a lucra- de cind sunt canoscute in sat, ce schimbiri
s'au introdus, cine le-a adus, de ande, de cat timp, cum au fost primite de sat? An
inlocuit total sau in parte pe cele vechi? Cine le adoptä inttu? Cum stint priviti,
acegtia?
Ce credinte, superstitu, practici magice sunt in legiturä ea industria casnicil
In ce mäsuri o mfltienteazi ca tehnici?
Intrebumtarea obiectelor de industrie casnicä.
A. ainepa.
II DIATERIALELE I PRELUCRARILB LOR
De cite feluri este? Chad e socotitä. de calitate bung? Ce 'unportanti se dä.
cinepit fati de celelalte culturi? Se seraina mai multi inainte? Cum se explici
schimbarea? Cine se ocupit mai mult de ea?
pregAtirea canepigtei aratul, griipatul, gunoitul
La dill am e bine sä se schunbe local?
Unde i cind se seamiing cfinepa de vari, cea de toamnii? Cht de deasä?
Cal sAmânA. cite miinugi de dinepi se obtin pe o unitate de suprafati?
Ce buraram creso in cinepit? Gaud se fac multe? Ce se face pentru a le
indepOrta? Ce alte rele o pot primeidui?
prelucrarea dupä ce se cunoagte cl e cinepa coaptii? Cum se face
smulsul? Unde e IrtsatO sä se usuce? Cât timp? Cum se leagti? Cum se imblitegte
clnepl de sämlintä? Unde se pistreazi dminta?
Ce se face ca tulpmele el? Unde se face topitul (muratul)? Descrierea topilei;
cine o face, cine o curatil i supravegheazit? Folosirea topilelor- mdividuale, colective
(pe familie, vecuirttate etc ) Conditule de folosire a topilelor strätne
Agezarea cfinepii in topilit. Intorsal. Durata topitului i mijloacele pentru
a-1 gribi. Ctun se incearcit dacä e topitO bine?
Cam i ande se spa15., Ade se pane la meat, cite zile?
Care sunt celelalte operatii de prelucrare a cânepii (frint, melitat, pieptitnat,
tras piin hehelil sau raghiti, periat etc.).
Rostul fiecirei operatii.
Ce unelte se folosesc (forme, dimensiuni, tupan). Cum se lucreazii Ce vreme e
mai prielmcä pentru fiecare mime&
firele cum se numesc firele obtmute dupä fiecare operatie, dupä inngime
ep calitate (finar, stupä bun'i, stupä. rea, fegtile etc.); la ce se folosegte fiecare.
Cum se pitstreazii (se fac cater, motochniii" etc.)
procurarea cinepii dad,. nu e cánepä suficientA, Pum se procurä (pe
bani, lucru in parte, sclumb etc )? Sub ce formi?
lnul.
Aceleagi intrebin ca la capitolul precedent.
187

Proportia &litre intindenle cultivate cu in si cele ca cinepi Ce explicatii
se dau
Aprecien i asupra undid si a cinepii.
Bumbacul.
formele sub care se foloseste bumbacul (alb, galben, etc.;
arniciu, coton" eto).
De wade se procuri; preturi.
Inainte de a fi tesut, e supus vreunei prelacritri? Inainte tot asa se proceda?
Be vopseste? Pentra ce tesituri? In ce colon?
De cind se foloseste bnmbacul in sat? In ce proportu se intrebuinteazi in
raport en inn' i 'cinepa? E preferat? Cum e apreciat vársti si sex)? Ar fi
bine si se inlocmasci celelalte textile ca bumbac? La cine se observi mai malt
Inlocuirea?
Lana.
Se produce Unit suficienti in gospodine? Daci nu, cum se procurti, de
uncle, en ce preturi? Sub ce formi?
Sub ce forme se foloseste lina (limci, strimituri etc.)?
felurile 'And dupi calitate, culoare, lungimea
La ce se foloseste fiecare, care e mai intrebuintati, pentru ce mots?
prelucrarea la ce operatu e supusi (spälat, uscat, scirmanat, piepfinat,
dat prin cheptänei etc ). De ce se face fiecare?
Ce anelte se folosese? Cum se lucreazi?
Existi hugiu (masini de däricit) in sat? In satele vecine? Cine duce lana
la hugm9 Ce operatu inlocuieste? In ce cazan i se pistreazi mijloacele vechl? Cum
e privitä masina? Cum se pliteste lucrul?
Gandacii de mdtase.
Yurnärul gospoctirillor in care se cresc gindaci de mitase De eind se cresc
cine i-a introdus?
Cine se ocupi en cresterea lor?
Pentru ce se cresa (sau nu) gaud= de m'atase?
De anda si in ce conchtu se procuril sitmiints"? Cat se pune inteun an si cit
se obtme°
cresterea gandacilor ande se cresc? Conditule pentru o buni desvoltare.
Ce ingnjin trebuesc date (curitenie, ?Irani etc ) in difentele faze? Cam se
proeurä frunza?
Cum se clasifici gogoasele (coloare, mänime, tine) Care sunt mai bune?
Care sunt pistrate si cum?
Da ce bol' safer si cum se eviti, cum se vindecil
prelucrarea opintul, trasul firelor, torsul, räscluatul etc. cum se
fac, et' ce unelte?
488

Se vopseste borangicul? Cum? In ce colori?
Intrebuintarea firelor toarse (tesut, brodat, ciucuri etc.).
Firul (seirma), fluturii, mcirgelele etc.
La ce obiecte sunt folosite? Cum se procuri (de ande, preturi) Cum m'A
lucrate? Cu ce"
Pregeitirea firelor
torsul sunt mai multe feluri de a toarce, de a risuci fuele?
Ce unelte se intrebuinteazi pentrn fiecare si cum se lucreazi?
La ce se folosesc firele toarse diferit sau räsucite?
Cät antireste un fus? Ce lungime are firul de pe el?
rischiatul (datul pe räschitor) de ce se di pe fisclutor?
Sunt mai multe feluri de riscbitoare? La ce sunt folosite?
Cum se di pe risclutor? Ce gre§eli se pot face i cum se indreapti?
Cum se leagi hiele pe risclutor (gherbe, A)* etc., cate fue are fiecare)?
Ce se di pe räschitor (cinepi, läni etc.; de urzeali, de bätituri etc )?
coptul (fiertul) firelor ce fire se coc? De ce?
Cum se coc? In ce? De cite oil se face coptul?
depinatul pentru ce se deapini
Ce nnelte se intrebuinteazi (roati, sucali, letc'i, virtelniti)?
De cite felnri sunt?
Pe ce se deapinä (mosoare, evi, gheme)?
Cum se face depinatul?
nrzitul de ce se urzeste?
In cata feluri (pe urzitoare, pe gard, pe rizboiu etc )?
E vreun motiv tehnic (fire putine, groase, de culort chferite etc.) sau lipsa
nneltelor, obiceinl etc.?
Cum se urzeste pe gard (de o culoare, de invirgat"), pe rraboiu, cu urzitoarea?
De cite persoane e nevoie?
Ce unelte se folosesc?
Cam se lucreazä? De cite persoane e nevoie?
In cite felnri se nivideste, pentru ce tesitari fiecare.
Ce greseh se pot face si cum se indreayti?
invelitul pe ce se inveleste urzeala?
M'abolid de tesut. Descrierea pirtdor sale, dimensiuni;
La ce e folosit fiecare.
Ca unelte se intrebuinteazi la invelit (grebluti, vergele, fuscei etc ).
Cum se Inveleste (cu simuta, pe rizbom, en sul minemos" etc.).
De cite persoane e nevoie?
189

nividitul 1. proa ite, 2. prin spata
De ce se nivadeste?
Ce gregelt se pot face si clon se indreapti?
Cum se leaga itele de lepe"?
Cite feluri de spate sunt.
legatul firelor (gura panza) cum se face? De ce unelte e nevoie?
Cura se numesc firele pe portiunea dintre sulul dinapoi si ite? Dar cele
dintre ite si sulul dinainte? Se intrebuinteaza ca m'asura a lucrului?
minjitul firelor ce fire se minjesc? De ce se manjesc?
Cu ce? Clon se pregiteste minjala? Ce unelte se folosesc?
Cunt se maniese firele? M'ad?
tesutul cum se tese (obismut, in 2 ite si in 4)?
Cind se scoate nodurariul"?
Se intrebuinteaztt, vreo unealta ca s'a tina' pinza intinsii, in lätime? La ce
tesitura
Clon se scoate urzeala?
Cana ra tesut o bucea, cum se inveleste pe sul7
Ce greseli se pot face si cum se indreaptia
Cum se scoate tesitura de pe embolia
La cc servesc firele de urzeall care nu pot fi tesute si cwrn se numesc?
Cum se pistreaza te,siturile (se indoiesc. se fac val" etc.)?
Impodobirea tesaturilor in cate. feluri se face. ca acul, in razbom:
nividituri, alesaturi cu mina, pe speteaza, in cocleti (mal multe ite") etc. Ce
nume poartä fiecare fel? Cum se lucreaza? Oa ce material?
Ce unelte se intrebuint,eazii?
Se hicreazi dupil model (dupi hartie,, dupa alta tesätura.)?
Pe ce tesituri se face fiecare fel si ande se aveza?
1) Inalbitul ce tesaturi se inAlbe,sc?
Con, se face inilbitul? Cu ce? Ce vas se foloseste?
Unde se clätesc, ande se usuci tesaturile?
De cite ori se face fiecare operatie?
TescIturile.
material ce teslituri se fac din cinepa, in, bumbac, arnici, lini, borangic
etc.?
In ce tesituri se amesteci materialul (ciinepa-bumbac; lima pir et,c ?
Cum se amesteca (urzall-bitatura; firele in urzala; firele in bata:tara etc.)? Motivul
pentru care se amesteca (mai duraba, mai frumos, mai ieftin etc.)
tehnica in cite ite si cu ce spatil, se tese fiecare fel de tesitura.
Ca dimensium. au (ce unitati de m'asura se folosesc in sat, ca transformarea
lor in metri)? Cit material intra (in cot, in bucata)?
190

Ce tesituri se dan la api (IAA darste, valtoare)? Pentru ce?
Sant pme i valtori in sat? Dacil nu, In care sate se duc? Cine le duceli
Dupi ce se recnnosc tesatorile date? Cum se dan, misurate? Cu ce (cotul,
stanjenul etc.)? Cat mtri la spa? Cat se pliteste? Daci se stria san se pierd, cum
se face despigubirea?
Cat dureaza fiecare fel de tesaturi? Ce intrebuintare h se di cand se hivechesc9
Cand sunt socotite vechi?
c) aprecien i care sunt mai frumoase, mai plicate la purtat, mai durabile,
mai ieftme? Care sunt preferate vi de ce?
Vopsitul.
Ce se vopseste: fire, t.esituri, obiecte confectionate?
Unde se vapseste. la ores, acasa? Ce aflame si de ce se repartizeazi astfel?
Cu ce se vopseste: culori clunuce, vegetale? Cum se procuri se campar (de
ande, preturi)? se aduni (de unde, de cine, cum, and)? Cum se pregitesc colonic
(se sfarma etc.)? Cu ce se pregatesc (api, zeami de varzi, otet etc.)? Se pune
ceva ca si iasit colorile frumoase?
Ce cantitäti se pregitesc in proportie cu felul i cantitatea obiectelor de vopsit?
Cum se vopseste? In ce? De ca.te ori vi cat timp se fierbe? Se face ceva ca
si nu Iasi coloarea? Se clitesc?
Lucrarea i intretinerea hainelor
croitul ce se crmeste in casi? Dupii ce se croieste (tipsy, dupi om,
din ochi")? Ce nume poarti fiecare parte croiti?
cusutul ce se coase In casi? Cu ce (masina, ac, ungtuti", degetar etc
ata intrebuintati. cum e procurati, prelim)?
Ci puncte se cunosc (inamtea acului, In arma acului, pe muche, burduseste",
cusituri dubli etc.)? linde se folosesc?
carpitul ce se carpeste? Cu ce, cauta atii sau petec potrivit? Cum
se cárpete'
spilatul cum se spala panzeturile, tesiturile brodate, testiturile de lade',
borangic etc., imbricimintea (sarici, cioareci etc.)? De cate ori se spali? In ce?
Cu ce se spali (slpun, leste, se pane albästreali etc.)? Unde se clitesc yi dada
se usuci?
Cum se scot petele?
Cun, se netezesc (se calci ea maw's., se netezesc ea sul de lema etc.)?
pistratut ande se pistreazi? Se pane ceva ca si nu fie manc,ate de
soareci?
lmpletitul ii crofetatul
Se lucreaza de multi
Co sc impleteste, se eroseteazi (ciorapi, minuyi, blaze, danteli etc.)? Cu ce?
191

Ce material se folosegte, de unde se procarä gi in ce conditn?
Ce pancte se cunose? De unde s'ea invgtat? Care sunt preferate i de ce?
Paiele.
paie se folosesc in industria casnici? In ce chip se procurg? Ce obiecte
se fac din ele?
Se vopsesc? Cum, ea ce, in ce colori?
Rcichita (nuielele).
Ce se impletegte din nniele? Se intrebuinteazg, çi alt material la impletit? Cum
se procuri?
Cum se lucreazO? Cu ce unelte?
Se vopsesc9 Cum, cu ce, In ce colon?
Lemnul.
Ce esentz se intrebtunteazg? Cum se procurg?
Ce obiecte se lucreazg din fiecare?
Ce alte materiale se folosesc in confectionarea lor?
Cum se lucreazi9 Cu ce unelte?
Ce fel de pir se folosegte in industria casmci (porc, cal, caprä etc )? Cum
se procura*. (din gospodgrie, din targ prquri)? Sub ce formi?
Ce obiecte se fac din fiecare spoitoare, nojite etc.)?
Cum se prelucreazg (se spali, toarce etc )? Ce unelte se intrebuinteazi?
Pielea.
Ce fel de piale (san blanä) se folosegte? Cum se procurO?
Cum se preluereazi (se päruiesc, se rade carnea, se arggsesc etc.)?
Ce unelte i materiale se folosesc in prelucrare?
Ce obiecte se lucreazi?
Gräsimea pentru seipun.
Din ce fel de gräsimi se face sipunul?
CUM se procurä? Ce alte materiale se foloseesc, ce cantitati se pune din
fiecare?
Cum se preggtegte säpunul (topital, legia, fiertul etc.)? In ce se face gi
timp dureazi?
Cum se tale siptinul gi ande se pästreazii?
Cnm este un säpun bun?
492

Penele.
Ce fel de pene se folosesc? Se aleg dupi maxim? Cum se curiti? Ce se
face din ele?
Uneltele.
Se face inventarul tuturor uneltelor intrebamtate in industria casnici, notandu-se
pentru fiecare: Waterialul din care e ficuti, modul de procurare al acestuia;
cine a ficut-o gi in ce conditai; preturi; cat dureazi. Se face de asemenea statistics
tipurilor de unelte.
III. PROBLEMA ECONOMICA I SOCIOLOGICA
Ce cantititi se lucreazâ in cat se consumi anual intr'o gospodirie (de
frwatag, mijlocag codal; se tine seama de numirul membrilor familiei, de varsta gi
sexul lor). Cate zile lucreazii pe an fiecare membru al gospodiriei in industrta
casnici?
Se lucreazi in casi tot ce e necesar pentru imbriciminte, pentru casi? Care
ramtiri e mai influentati de piat,i? Obiectele de fabric& au inlocuit complet sau
numai in parte pe cele lucrate in casi? De cat tamp?
Pentrn ce se lucreazi: pentru gospodärie, pentru vanzare? Ce aflame se vinde,
ande, cand i cm? Se vmde regulat? Cat se vinde anual? Cu ce preturi? Cat
se ctistigii?
Imprumuturi se imprumuti unelte? Care? Cui i in ce conditu?
Material se imprumuti?
Ajutor la munci ce munci au nevme de ajutor? Cine vine gi in ce conditii?
Se face clad.? Pentru ce? Cine vine in in ce conditii?
Tovirigii stint lucriri care silesc la intoviiriisire (motive de ordm tebnic sau
economic, da ex. tesutul unui scutec, panzi, and e material putin etc )? Intre cine se
fac gi in ce conditai?
Aduniiri sunt minim care devin prilej de adunare (de ex. gezitorile), deg;
sunt executate individual? Mad se fa e asemenea aduniri? Cate persoane iau parte?
Ce legituri existi intre ele? De ce sex swat? Uncle se aduni? Dau ceva gazdei? cat
dureazi adunares? Cat se lucreazi in acest timp? Cum se motiveazi necesitatea
acestor aduniiri?
Opinia satului existi o diviziune precisi a muncilor de industrie casnici pe
sexe? Cum privegte satul nerespectarea ei (de ex. bärbati care si ajute la smulsul
canepii, la frant etc.)?
Cum apreciazi satul pe cei sau cele care stint mat pricepute in inuncile de
Industrie casnicii7 Cum, pe cei care nu gtiu, nu vor sau nu pot lucra?
Cum privegte pe cei care lucreazi in acest domeniu pe plati (sunt doui
categorii cei care lucreazi de nevoie, cei c,are lucreazi fundcii stint mai priceputi)?
193

Cum socotesc oamenu muncile de industrie casnici o plicere, o mindrie
san o necesitate de care ar h bucurosi sA scape? Care li se par mai grele, :cara
mai pläcute? Pentru ce motive? Pentru ce nu renunti la ele (obiceiul, nevoia etc.)?
E bine ea materialul i obiectele de targ sä inloemascli pe cele lucrate In
casi? (piren dupli. sex si varstii)7
Socotesc industria casnicá in scädere sau in desvoltare (ca modele, tehniel
material, unelte, cantatiiti). Cuin explici faptul?
Cin.3 contribue la mentineres sau inlocuirea ei?
Asezarea satului cum inriureste industria cuma (apropierea de drum, de
fabricä, de oras)?
Paula Herseni
b. PLAN PENTRU CERCETAREA .P4UNATULUI
PADURARITULUI
PASUNATITL Harta pästuulor din comalia san afarli din comuni folosite
de siteni.
Arätarea, in suprafete, a terenurilor folosite pentra pisunat: particulare,
inchiriate, comunale, päsuni alpine. Distantele fati de vaträ. Flora lor Capacitatea
lor.
Pentra fiecare In parte vom arita de clind sunt folosite aceste terenuri
drept pisune (data impropnetttririi cu izlaz, data defrisini, data inchirierii et,c ).
Situatia admuustrativi í bunidicä. Personalul de conducere si de pazä.
Modul de aplicare a legislatiei in vigoare.
Tehnica de exploatare a pisunilor: Sunt terenuri rezervate exclusiv
special ingrijite pentra aceasta, sau terenuri folosite numai t,emporar pentru päsunat
(de pildä toamna, duptt cules).
Degradirile ivite In fiecare portiune si fel de pisune (din pricina pietrelor,
musuroaielor, viiturilor o stagnäril apelor, a florii vitimätoare).
Amelioriri pastorale: curätiri, grapare, Ingrisäminte, drenaje, irigatu etc.
Pisunarea: minares vitelor (individuará, in turme, ciopoare, tamazlácnri, Cu
sau firi pintor sitese; se vor studia conditaile In care isi striing sätend laolalti
vitele spre a le duce la piscut).
Instalatium pastorale, imprejmuiri, stini, seciuri, statule, strungi, adäposturi,
drumuri, poteci.
Felul cum sunt ingrijite vitele in pisimi, in ce chip sunt läsate si pasa.
Foloasele aduse de pA§uni: Statistica vitelor care su piistinat pe fiecare
plisune In parte (pe cit mai multi ani de zile).
194

PIDUREA. Suprafata pAduroasä a comunei, impärtitä dupä felul 'in care
e stäpAnitä ci folositä. (propnetate mogneneasci, de stat, individuali, supusi sau nu
regimului silvie, parcelati gi in exploatare sistematici etc ).
Suprafata terenunlor degradate (prin actiunea apei ci culturi vicioase).
Situatia admirdstrativi gis juridic& a pAdurii.
Administratia piidurilor, personal tehmc gi administrativ.
Legislatia foresnerä in vigoare gi modul ei de aplicare.
Harta pidunlor din comunä
Cultura forestieri: arborete cj tipuri de arborete De va fi ca putinti, d'Am
tabloul descnenlor parcelare (suprafete, specn, vArstä, consistentä etc ).
Regime gi tratamente adrnise.
Regenerarea pildunlor (eventual tabloul comparativ al suprafetelor exploatate
gi regenerate, in mod natural san prin plantatium).
Semi*, pepiniere, plantatium,
Primejdn. incendn, atacan de insecte, inundatu, delicte.
Pagubele gi unninres acestor c,alamitäti pe zece am in nimia
Legiituri intre pädure ci pägune.
Primejdia pägunatului pentru pildunle din 1 oc a lit a t e.
Folosirea pAdurii: Volumul matenalului lemnos din raza comunei (recapitulatie
dupä tabloul descrienlor parcelare).
Putmtele de exploatare, dalia amenajament (cantitatea de material ce se
exploateazA anual).
Felul exploatitriloi (regie, antreprizI), (diagrama pe zece ani).
Cantitätile care s'ea exploatat, felul distribuirii san vinzirn matenalelor (pe
zece ani in iumii, dacA se poate).
Instalatmin tehnice de exploatare gi transport.
Drumun ci distante pädunlor fati de comuni ci difentele pele de desfacere.
Valoarea aproximativi a pidurilor, fati de sol.
Pretul de vänzare la mutatee de produs fasonat (pe päduri).
Cheltuieh ca admmistratia (daca se poate pe zece am in arma).
Venitul comnnei din proprietiti forestiere ci produse lemnoase.
Venitul comunei din produse accesorii. vânat pescuit etc.
Venitul total.
Tehnica exploatirii i industrializArii lemnului. Modul doborini arbonlor.
Moda' sectionlini ct sortArii matenalului. Denurniri uzuale.
Mi)loace de lucra (Limite).
Mijloace de transport (ulucuri, jilipari, s'enlute etc.).
Depozite de material brut.
Fabrici, heristrae de apä (capacitate anual& de debit; sortimente; denunuri
uzuale).
Depozite de material industriahzat.
Prelncrarea ci Intrebuinterea lemnului. Eventual: industria la donucihn.
195

%%ala oamenHor In pildure: Manca in pidure (exploatare, transport, pepinieri,
plantatiuni) de eitre bärbati, femei,
Preglitirea lucriaorilor (lucrntori calificai, necalificata etc.).
Felul de a se adiposti al oamemlor ,de a se brin' etc.
Obiceturi in legliturit ca manca in pnd are.
Organizaren lucrului si a luerätorilor.
Accidente de mana.
Asiguriri muncitoresti (sume depuse si ajutoare incasate pe zece ani in armi).
D. ANEXE
INSTRUCTIUNI
PENTRU COMPLETAREA BUGETULUI
Traian Heroiu
Bugetul are rostul si arate mersul economic al unei gospodärn agricole, in
timp de un an, pe bazil de calcule si estimatii.
Be socoteste anal terminat in zma cánd se intocmeste bugetul.
Toate datele ce se inscriu aci trebue sä corespundi ca reahtatea, de aceea este
nevoie de mula atentie la completaren rubricilor, urmAndu-se l'Amuralle de fati
Dupä arntarea membrilor famihei, Cu viras fieciraia, primal capitol ce
trebin. trecut, este pimAntal. El se trece in inventar ca pretul de N'Atizare obisnuit
in localitate, iar daen este cumparat in acelasi an, se pune pretul care a fost
Li terenul de vie, de lindare, san ponu rodttori se trece numai valoarea
terenului, nu si a plantatiet, care se trece deosebit, la cap. Plantatii".
Al doilea capitol il formeazn clidtrile san constructnle.
Acestea se pot evalua dalia pretul de rampärare sau dupn costal de productie.
In cele mai multe cazuri, clädirile se cumpnri impreuni cu terenul de
cantan lar evaluarea se face greu Dacii nu sant in regtune cläthri vindute spre a
se face o comparatie, stand se stabileste costal de productie.
In costal de productie sau valoarea in$ialä, hita: pretul materialului de
constructie, mina de lucra °meneasen, manca animalelor, materialul dat de exploatatle
ql dobinda capitalului investit in constructie, socotit pe toati durata lucriirilor.
Dupn stabihrea valorh initiale, se stabilesto llamara' de ani cAt dureazn constractia.
Din prueben se Ole crt o constructie dureazi dupg materialul din care este
executatliv astfel:
Casele de locuit, construite din zidärie masivi, dureazi 200 ani.
Caselc, de locuit, constraite din lemne, grinzi, dureazn 100-150 am.
Casele de locuit, construite din chirpici, dareazn 80-100 ani.
Hambare din constructie masivii de zid, dureaz5. 125 ani.
Hambare din constructie usoarä de zid, dureazn 75 ani.
Grajduri din constructie usoarn de zid, dareaz5. 70 ani.
Comide de porci, cotetele de päsiiri, dureazi 10-30 ani.
196

Dad'. se imparte valoarea impala la numitrul total de ani, se obtine cota de
amortisment. Dacii se inmultegte cota de amortisment ca numärul de ani dela constuue
pan in momentul estimarn, se afla valoarea amortismentului. Aceastä valoare
scazuta din valoarea iniialä, ne dä. valoarea actuali Exempla : In anul 1920 Oa
construit o casä de loctut in valoarea totala de 200.000 lei.
Casa este construitä din zidire masivä. Durata 200 ani. Cota de amortisment
revine la 1000 lei anual Din 1920 pana in 1939 sunt 19 am. 19 x 1000 19000.
Aceastä suma se scade din valoarea ramane valoarea actualä.
Clind valoarea initialä nu se cunoagte i mci nu se poate stabili prin calcule,
se stabilegte prin comparatte ca alte ciäthrx, urmandu-se mai departe calea cunoseutii.
Cánd sunt de estimat clädiri veclu, a caror valoare mitialä nu se ponte
stabih met prin calcule, mci pm' comparatte, iar cheltniehle de intretinere gi repsratii
sunt relativ man, Blanc' se la in consideratie numal valoarea materialultn, in
caz de daramare.
Al treilea capitol din inventar il formeaza imbunätätirile terenului (fonciare),
adica ganturile de scurgere in terenurile mlagtinoase, gantarile de aparare, ganturile
gi instalatule pentru udat sau irigaae. Toate acestea, daca se gäsesc, se trec In inventar
ca i constructule, dupa aceleagi norme.
La capitolul Inventar viti" se tree toate ammalele din gospodärie, fiecare
pretul respectiv.
L. capitolul Plantatu" se trece valoarea tuturor plantatailor, adica: via,
pomu fructiferi, copach din padure etc., farii teren. Valoarea lor se socotegte dupl
pretul care ar putea fi prima cand poma s'ar vmde de cel ce face inventarul.
La capitolul Capital circulant" se tree toate proviznle gi recoltele care se
gäsesc In raagazie in momentul anchetei.
Celelaltc capitole se completeaza in conformitate ca aratarile respective.
In cazul cand se urmaregte o anumita problemi in gospodarie (de ex alimentatia,
manea copnlor, munca famine" etc ), se va cerceta i descrie amanuntit capitolul
ce lam uregte aceasta problema, dar munai dup a completarea intregului formular.
Fiecare parte akätuitoare din capitolele bugetului poate forma obiectul unid
stadia special, dad. se cautä lamurirea une antimite chestunn ce intereseazi vieata
famihei i inersul economic al gospodariei.
De exempla, venitul brut" al exploatatiei ne poate arata intreg mecamsmul
de productic al gospodarim taranegti, ananzänd chiar izvoarele de vemt taranese,
proportia unora fata de altele, dependenta gospodirm fata de piafa, rentabilitatea
diferitelor ramurt ale exploatatiei etc.
Din cheltuiehle menajului" putem deduce cat mananca taranul, ce, pater°
face studn speciale pentru fiecare ahment in parte etc. Din cheltuiehle
aflara dependenta famine', ca nevolle el, de exploatatie, imbracamintea, scoala etc.
Excedentul sau deficitul formeazi criteria de judecatä dupii care trebue apreciati
buns stare a intreprinderii.
Dad"' venitul total (venit agricol venituri laturalnice) este mai mare
dealt consumul total (consumul menajului consumul famine* obtinem excedent.
Deficitul (), apare, in eazul cand consumul total intrece vemtul total.
Ca armare pentru gospodarie, excedentul se traduce printr'o cregtere a averii
nete, lar deficitul printr'o scadere a acestei averi.
Prezentul formular de buget este intocmit dupi formula.rul oficial al Iostitutulai
de Cercetari Agronomice, Sectia de Economie
197

FORMULAR DE BUGET
PENTRU GOSPODARII AGRICOLE
Numele i pronumele gozpodarului
Categoria gospodinei (mare, nullocte, miel)
.
198
A) Capital acfiv
Pdrodni
o) ArAturi
b) Plizune
e) Fleet.
S) PAclurt
Vie ...
Pomi fructiferi . .
Plimfint luat Cu arend& .
6) Plingint luat n dim& (partea
cuvemti gospodaruluo) . .
2. CIddirl
Caz& de !cocoa .
Grmcluri . .
Magazu .
Soproane .
Sure
Reanze
Cotete
Imprejmutri .
I) Loo pentru casi
./) Pint/Ink
I. MEMBRII FAMILIEI I ETATEA FIECARIIIA
Total ..
Total ..
3. Imlyondldtirl foncialm
Dreaaje, Ingatu, etc. . .
Total . I
II. INVENTARUL GOSPODARIEI
Ha Leo
Dotata
probandi
Am
Dalintel
actual i
Let
Sato!
Judetul
VAzut :
eful eclupei
Ano Ant
4. Inventor
via
Cm .
b) Boo .
e) Tauro .
Vaci .
Manzati
J.) Vote'
.
g) Pore'.
Purcei .
01
Capra
GAtni .
m) Ghee .
o) Albino .
o) Rate
Curci
. . .
Total .
I Vote de muncA
Din /wester':
rentd
Inceputul anultn
Capete Leo
SfârituI anului
Capete Leo
Buc. Leo

5. Inventar mart
airute
Care
e) Pluguri .
II) Grape de fier
e) Grape de lema
I) Harnalamente
s) Semanatoare
h) Cosibare .
0 Cease . .
j) Magini de secerat
I) Topoare . .
Furci, bpeti, casmale
Material° pt. laptane
Butome . . .
A
Total
6. Plantafil
(Val. WA taren)
Pklure . .
Vie
e) Pomi fruchferi . .
B) Daforil
Total
Datorn ipotecare .
Datorn la banca .
id Alte datoni . .
ri) Dobanzi In restanta
Total .
a) Grau
10) Orz
e) Ovaz
Secari a
Porumb
i) Cartofi
s) Fasole
b) Mazare . .
0 Porumb de nutret
j) Dughie . .
O Mel
m) Tnfoi
Buc. Lel
Ha. Lei
FOLOSIREA TERENULUI2)
7. Capital elrealani 9
(prezent in exploatatui la incheierea bugetului)
Ffux .
Pae .
Coceni
1) Grau
Porumb
Ora.
Ovaz
b) Alte sem.
r) Maim
j) Fain& grau
1) Lemne
\tin
Fasole
Cartofi
p)
Total provizn
r) Numerar
e) Creante
Total capital
circulant
Total capital
achy
Kg.
Gaud
s'au
Wilt
Dob. Lei Capitalul exploatatun
Camtalul de exploatare
Capital achy
Datoru
.
Avere net& .
Capital achy la ha.
Datoru la ha.
Avere neti la ha. .
Suprafata
Ha
Lel
Dup. p. vfinzare
Kg Lei
Produc
total&
Kg.
Suprafata
Ha
Produc.
total&
Kg.
Lucerna .
Ogor . . .
Ffinete
Total taren arabd
.
Paguni . .
Pomi fruchfen .
0 Vie . . .
Total taran cultivat
u) Padure . . . .
y) Taren neproduchv . .
Supraf eta totala
La notarea provanlor se vor ingolba li produsele ramas ain anul trecut.
Se trece gi suprafata arendati dala altu ; mar in cazul &pleb numal suprafata care se cuvine eldniailului.
199

1. Venlful bruf al explotafollel
A. Incoara. expInain(iei
(din produje vandute)
Grau
b Secara
e1 Porumb
I) Orz
g1
Ovas
Strugun
%fin .
b)Fruete fi tina
0 Mea
I) Mazare
k) Fasole
I) Lemne . .
ni) Cartofi . . .
n 1Alte
produje vegetale
Fan
p Pae
Lapte
i) &luna de ot . .
s) Arumale mari (cm, bot)
Porci
l1Vitei PAsin
a) Oua
v) 01, nne
10 Lana
v) Arenzi incasate . .
z)Val. prod. chsp. p. vanzare
Total incasari
Creitterea averii in tun pul anului
B. Presloffile expIoalafiel /a menaj $i familia 2)
. . .
b Secara . .
eiGrau Porumb . .
Lapte . .
ei Branzi de oi
f)
s Pasan
b) Ou&
Fasole
.
j) Lana (famtlie) .
le) Cfinepa al in (fuior) .
O Lemne .
m) Legume . . .
a) Cartas . . . .
Vin si struguri .
p Fructe si tuici . . .
f1 Ulei de fi. soar., dovleac etc.
200
Total prestatti .
Total venit brut (A ei B)
Kg.
Lei
Kg. Let
BUGETUL
2. Chelfuellle exploafajlel
Argah (salaru) . .
Oamem Cu ziva . .
a) Intretmerea i rapar. cladtritor
Intrettnerea si repar. inventarultu
mort si hamunlor .
s) Cumparilri de unelte e mastni
Cumparare de Mn . .
4 Cumparare de graunte pentru
seminat . . . .
Amortmarea clichnlor .
Amortmarea inventar mort
i) CumparAri de ammale .
1)
Cumparare de senunte pentru
ammale
Chelt. cu saramuratul semmtelor
de cereale .
Ir0 Ingrastinunte . .
Cheltmeli cu treeratul
Sara pentru vite
Potcovit . . .
o) Media vetennar i medicamento
pentru ammale . .
r) Aingurarea recoltei . .
4
vitelor
a cladtnlor .
Impozit funciar (taren clachri)
v) Plata pasunatului .
is) Tase islas etc. . . .
s) Arenal i dobanzi platrte .
Total chelt. exploatatim .
D breen overii in innpul
anule! -
Persoanele care muncesc
L e i
Munca famIllel Etate
Resulfaful exploafajiel
Venttul agricol (venit brut, mutua
cheltmehle exploatatte0 .
Indemmtatea de salanu pentru
munca fatmliei . .
Renta exploatatiet (vemt agricol,
mutua indemn de salariu)
Vena net (renta exploatattel, plus
dobanzile i arenzile platite)
1) NOTA. Cresterea sau descresterea averii in cursul anului (prin pamant cumparat sau viindut,
cumparate sau construite, plantatu no!, inventar mort, cresterea atumalelor etc.)
1) Produje de gospodane, consumate tot in gospodâne.

Venlf din munca lafurainicii. infre- 5. Chelfuieli parficulare
prinderl anexe *i bani rEimali din, ale famillei
Incasarile anului *recut
Bani ritnasii din incasfulle anulut
trecut . .
Carausie . .
Mundt manual(' .
Salani . . .
Munca cu vitela la altu .
Total . .
Chelfulelile menajului
A) Produse cumpara(e de pa plaid
Malzu (porumb)
Flimi
Carne
Zahar
Untdelemn
Pfune
Untura
Sara
Ulei
Orez
Brfinza
Legume
Otet
Ceapi
Peste .
Ceai . ..
Gaz 1/2
Lumfinan
Clubntun
Lemne cumparate fi/.4
Total produse mate de pe [data ..... - -
B) Produis &ails rho exploafigio
Grin
Secará
Porumb
Lapte
&firma de oi
Porm
Karl
Oui
Fasole
Lemne .
Cartob
Vin 01 strugun .
Fructe si tuica . . .
Ulei de fi. soarelui, dovleac, etc.
Total prod. din exploatatie
Total cheltuiell menaj (A si B)
Kg.
...... - -
...... _
.....
- '.
Lel
Taren cumparat in timpul anului .
vfindut a a a
..
DATE SUPLIMENTARE
Cumpirin de ammale mari (bol, vaci, cal) .
Vfinzari a a PI PO PO,
Haine
Ghete
Opmm
Lana .
Bumbac
Ati (gheme) .
Danu . .
Cop' la scoala
Bisenca .
Abonamente . . .
Mumma (van, tuica) .
Tutun . . . .
Docton sii med/camente .
Gaz ih
Cafea
Sapun . . .
linpozit (global) supracota (personal
.
Transportun . . .
Lemne cumparate Ils
Chelt. famthet pe plata .
Produse luate de famille din exploatatle
(lank fluor a . a.)
Total cheltuach famdie
RECAPITULATIE
a) Vend agncol . .
b) Vernturi din intreprinden
anexe
Vend total . .
a) Cheltuteli cu meratul .
b) Cheltuielile famdiel . ...- . .............
Consumul fazaihei .
M. Excedent, deficit .
Veniful muncil
Venit agricol
Se acede dobfinda aveni mete
a expl. lei au 8/0
Venlful muncli
SUPRAFATX PRET
NUMAR PRET
Liimurin Lel
..... -
201

202
Vi. MAN1FEST.AR1LE SP1R1TUALE
A. INTRODUCERE
PROBLEMELE SOCIOLOGIEI SPIRITUALE
Sociologia manifestarilor spirituale cuprinde, intr'o nouä, Incadrare
sistematica, problemele ridicate pänti acum fie de sociologia religiei,
fio de sociologia artei, a limbei, a gtiintei etc. Toate aeeste probleme
sunt de altfel de data recenta qi deriva din preocupar care au,
prelungit do curänd Filosofia i Istoria (sub alte raporturi: Etnografia).
Ele au fost puse odata cu extinderea punctului de vedere sociologic in
tratarea creatiunilor culturale ale societatii.
$i Arta §i Religia, 0 Morala, $tiinta-Filosofia to. a. m. d. pot fi,
0 au fost multa vreme, exclusiv privite in ele inse0, in valorile interioare
realizate, valori carora se word& 0 un caracter absolut. VAzute
astfel, in cadrul nnor discipline normative teologia, estetica,
etica etc. , valorile spirituale ale societatii sunt judecate in raport
cu idealul viu al ei. E acesta un punct de vedere mereu valabil, care
insa nu no va retine aci.
Punctul de vedere sociologic aduce inteun asemenea domeniu o
alta perspectiva. El considera toate aceste clase de valori ca sisteme
de fapto prinse in ansamblul unei vieti sociale date §3i conditionate
atät do etapa de evolutie a acesteia c'at qi de functiunile intregului
,
social.
Cala spre acest nou punct de vedere a fost pregatita atät in
cercetarea, istorica a civilizatiilor umane sau in investigatia etnografica
a popoarelor neeuropene, cat Sfd in speculatia filosofica. In
aceasta din urma privinta 0 socotim util sa. o notam doua se
arata a fi rb.dacinile qi liniile de desvoltare ale noii atitudini. Una din
aceste linii porneqte dela teoria hegeliana a mersului evolutiv al spiritului
in materie, cealalta din Dinamica Socialä a lui Aug. Comte.
Din doctrina hegeliana pentru care marile clase de manifestari spi-

ituale apar la sfar0tul cursei dialectic° a Ideii, child din negatiunea
spiritului subiectiv prin spiritul obiectiv (manifestat prin Drept, Moravuri
§i Moralitate) se na0e spiritul absolut ca formele sale succesive:
Arta, Religie, Filosofie din aceasta doctrina va avea sa se desvolte
mai tArziu pe latura logica, teoria marxista a Istoriei cu sustinerea
conditionarii economic-sociale a ideologiei" (Zur Kritik der Pol. Oecocnomie).
In vremea noastrit, aceasta linie ideologica ajunge la moderna
sociologie a qtiintei (Soziologie des Wissens a lui Mannheim),
alaturi de care trebue sa semnalam, pentru acela0 domeniu al sociologiei
spirituale, sociologia culturii (Kultursoziologie a lui A. Weber.),
rezultata i dintr'o alta filiatie de idei.
Din dinamica sociala a lui Aug. Comte, care considera sistemul
de idei al unei societati sistem definitoriu pentru viata sociala
dependent de locul pe care 11 ocupa aceasta in evolutia istorica (succesiunea
c,elor trei star) s'a desvoltat in Franta, indeosebi interpretarea
sociologica a cuno§tintei 0 a valorilor spirituale (E. Durkheim, Lévy-
Bruhl, H. Hubert, M. Mauss etc.).
Pe do alta parte, ca libertatea de judecata pe care o ofera d
larga perspectiva de timp i de spatiu, istoricii §i etnologii aplecati
asupra faptelor au scos la lumina tot mai mult legatura conceptiilor
dominante (religioase, morale etc.) ale unei societati ca institutiile
conditiunile ei generale de vie*. Straduinta lor a fost de a infatip tot
mai cuprinzator datele aparent rasleti3 ale istoriei sau ale etnografiei
lor, la o anumita epoca sau inteun anumit loe, ca clemente ale aceileia0
vieti. Intre lucrarile de istorie in aceasta privinta ramfine i astazi
ca un model monografia cetä.tii antic° a lui Fustel de Coulanges. Vechiul
cult al stramo0lor este aratat acolo ca radaeina a Dreptului qi a
Politicei, a organizArii private qi publico in societatea arhaica grecoroman&
Ca 0 in vederea lui Aug. Comte, societatea apare aci sprijinindu-se
pe realitäti spirituale.
Paralel in Germania, in domeniul etnologiei, al istoriei, al confluentei
ion cu psihologia in ceca ce ar alcatui o antropologie spi-4
rituala un loe deosebit de important Il ocupa, in a doua jumatate a
secolului trecut, vederile unui Adolf Bastian (Elementargedanken und
Volkergedanken) 0, la inceputul secolului nostru sistematizarile unui
W. Wundt cu a sa Völkerpsychologie (Sprache, Mythus, Kunst, Sitte).
In prezentari concrete qi unitare, etnologi de stricta specialitate,
dela Spencer §i Gillen Ora la Rivers, Malimowsky i Leenhardt, apoi,
in Germania, un Vierkamdt, un Thurnwald, un Grae&ner, in Ame-
203

ica un Cushing, un Boas, un Kroeber etc., au adus contributiuni hotaritoare
pentru intelegerea sociologica a diferitelor grupo de manifestaxi
spirituale.
Sociologia spirituala, ca tendinta generala explicativa, pune accentul
pe realitatea spirituala a vietii sociale. Pentru Aug. Comte, huna
°ara, societatea este in primul rand un sistem de idei, iar schimbarea,
acestuia aduce dupa sine, la once epoca a istoriei, modificarea tuturor
celorlalte aspecto ale vietii social°. Aproape de noi, C. Bouglé va apune,
deasemenea, ca reprezentarile colectivo formeaza nodul vital al oricarei
societati" (C'est par leur conscience que les hommes sont liés. Les
croyances collectives sont le noeud vital de toute société).
Pe aceeaqi linie se gasesc inca roi alte incercari de intelegere sau
explicare a naturii qi evolutiei vietii sociale. Amintim intre ele pe aceea
a unui B. Kidd, care face din religie factorul hotaritor al evolutiei
societatilor umane, apoi pe aceea a unui J. G. Frazer, infatiqand in
lunga serie a superstitiilor omene0i elementele determinante ale institutiilor
sociale, O chiar teoria unui Durkheim, in care religia apare ca
un fel de realitate mata, a vietii sociale. .
In teoria monografiei sociologice, noi considerara valorile spirituale
ca o realitate constitutiva a vietii sociale, dar nu ca singura
realitate de baza, alaturi de ea stand in aceea0 categorie constitutiva,
valorile economice. Legea paralelismului sociologic, care leaga toate
manifestarile sociale inteo stransa, interdependenta in cadrul mare al
unitatii de vieata a societatii, leaga in aciala0 fel qi manifestarile spiritual°,
care nu mai apar a,cum nici ca un factor unjo determinat al
vietii sociale, nici ca o suprastructura in intregime determinata de alti
factori, ci ca unul din elementele unui sistem interdependent. Vom
putea considera deci, dupa, indrumarea faptelor, valorile spirituale ale
societatii, cfind conditionate de clemente economice, juridice, politice
sau de factorii cadrelor in care se desf4oara, cand conditionand ele
procese ale vietii sociale.
Cercetarea moderna in acest domeniu al manifestarilor spirituale
a ajuns Bit desprinda /;'i sa constitue mai multe sociologii speciale,
privind clase limitate de valori spirituale. Astfel au fost
schitate succesiv o sociologie a religiei, in stransa legatura cu istoria
religiilor qi ca o prelungire a ei, apoi o sociologie a moralei, o sociologie
a artei, o sociologie a qtiintei, o sociologie a obiceiurilor
etc. Toate acestea inca in preces de formatie aduc proble-
201h

matici noi care ne intereseazit indeaproape in legatura cu indrumarea
ins4i a cercetarii noastre monografice a manifestarilor spirituale.
Trasatura comuna a acestor sociologii particulare e considerarea
claseloi de fapte respective ca functiuni ale vietii social°.
Sociologia religioascr, buna °ark Wand abstractie de valoarea
teologica a conceptelor 4i infa44eaza, religia ca un sistem solidar de
practici 0 reprezentari legat de o comunitate qi in stransa dependenta de
conditiilo do vieata ale acesteia. Ea urmare0e fie procesul de constituft°
i de filiatie ale acestor practici (ritologie) 0 reprezentari (mitologie),
prinse in institutiuni centrale (cum e sakrificiul sau in general
cultul), a caror finalitate sociala se cauta in a,cest sens avem studiile
dela Ann& Sociologique, Em. Durkheim, H. Hubert, M. Mauss etc.
fie in inraurirea lor ca, sistem de atitudini, in largul camp al vietii
colectivo -- in akest sens avem studiile de sociologie religioasa ale unui
Max Weber (mult mai cuprinzatoare insa ca orizont), urmarind consecintele
economice ale diverselor etici practice religioase , fie, insfarqit,
dependenta lor de structura grupului uman.
Sociologia morald priveqte in primul rand faptele qi apoi ideile.
Ea considera, vieata morala a unei societäti ca un ansamblu de raporturi
- vii intro membrii societatii, apoi aceste raporturi le urmare0e in
paralel ca ideile, care cuprind normele, judecatile i idealurile morale
ale grupului. Intr'o anumita directiune (Lévy-Bruhl), ea reduce cercetarea
vietii morale la studiul moravurilor. Dar o sociologie a moralei, a. a,
cum o concepo b. o. Durkheim, imbratiwaza fenomenul moral in
intregul sail do la actul marunt al moralitatii cotidiene pana la inalta
conceptie a Binelui suprem. Ceea ce este caracteristic pentru problematica
sociologica in acest domeniu este raportarea explicativa, a unor
asemenea fapto i idei la necesitatile vietii practico, la conditiile economice,
politice, religioase ale colectivitatii. Morals, este astfel legata
de cadrul social in care relatiunile umane se integreaza moral& familiala,
moral& profesionala, moral& mica etc. iar idealul moral
este infat4at ca o proiectiune a dinamismului social.
Foarte aproape de sociologia moralei MA o sociologie a obiceiurilor
privite ca forme tipice de deprinderi colectivo. Intru cat aunt considerate
in continutul lor religios, magic, moral etc., obiceiurile aunt
tratate in cuprinsul sociologiei respective, religioase, morale etc.; intru cat
aunt vazute insa in forma lor, ca tipare traditional° de actiune, ele
intra mai curand in cadrul unei sociologii a manifestarilor regulative.
0 deosebita importanta e acordata aci obiceiu'rilor sub aspectul lor
ceremonial, care infat*aza, complex° de mare densitate sociala.
205

Sociologia- artei pune problema functiunii fenomenului artistic
in vieata social& Ea urmareste mead& problema si sub aspectul sail
general si sub infatisarile particular° ale rolurilor pe care diferitele
clase de manifestari artistice arta decorativa, dans, muzica, literatura
etc. le au in desfasurarea vietii unei colectivitäti. Pe de-o
parte, ea are a& precizeze conceptul social al artei, pe de alta ins&
are sa puna in lumina conditionarile sociale ale faptelor artistiee. In
aceasta din urma directie, cercetarea e indrumata sa puna in relief filiatia,
variatia si frecventa motivelor qi formelor in raport cu zonele
spatial° si sociale, &tic& cu grupul si subgrupurile care le poarta. Sunt
de notat deopotriva, prilejurile de producers ca si legatura continua
a faptelor artistice 'cu ansamblurile sociale in care se integreaza. Pentru
larga sa cuprindere, domeniul acesta se imparte obicinuit, in cercetarea
sociologica, dup& clasele de manifestari artistice si chiar dupa
genurile deosebite.
Sociologia f tiin fei pune problema conditionarii sociale pentru valorile
de cunoastere. Inteo anumita formulare, care se resimte de
preocuparile marxiste ale suprastructurei ideologic° si de tendintele
istorismului german, ea ne este prezentata de Mannheim, care raporteaza
la planul social (clase, grupuri) atá.'t rezultatele cat si structurai
gtindirii, considerfindu-le, la fieeare moment, ca expresiune a realitatii
istorice.
In cadrul an cel mai larg, sociologia stiintei imbratiseaza problema
integrala a cunostintei umane, dela categoriile logice, la structura
conceptelor si a reprezentarilor, la diviziunile interioare ale stiintelor
si la rezultatele lor. Cercetarile intreprinse mai cu seama, asupra
categoriilor mintale (numar, timp, spatiu), apoi asupra conceptelor si reprezentarilor,
a clasificarii lor, au pus in luminä strAnsa dependenta, a
activitatii mintale de structura total& a unei societati. Un alt aspect al
problemei sociologice a cunostintei este acela al inrauririi, al formelor
de sktiune, care coboara in vieata sociala din conceptiile si rezultatele
qtiinOi umane, la o anumita epoca. Intreaga problem& a tehnologiei se
leag& aci.
Sociologia limbei priveste fenomenul linguistic ca un fapt prin
natura lui social. Ea cauta sh-i arate functiunea in vieata unei colectivitati
si sa-i explico variatiile (fonetice, morfologice, semantice etc.)
prin miscarile insasi ale vietii sociale. Directia noua sociologic& (Malinowsky,
Sommerfelt) vede chiar limba, nu ca un ansamblu de mijloace
de expresie, ci, originar, ca un sistem de actiuni (asemanator ri-
206

turilor) prin care societatea actioneaza intai asupra lumii inconjuratoare
pentru ca mai apoi, sa o conceapa. Aceasta vedere ne face sa intelegem
si valoarea care se acorda cuvh'ntului mai cu seamá in societatile
primitive.
Tratarea sociologica a limbii riche& probleme care privesc legatura
formelor linguistice cu formele gandirii inteo anumita societate,
Cu particularitatile structurale ale societatii. Cercetarea are de urmarit,
de asemenea, distributia interioara a graiului dupa sexe, clase sociale,
profesiuni, prilejuri etc. ca si raspandirea ei pe unitati regionale;
apoi,alaturi de graiul comun, urmareste graiurile speciale pana
la sistemele de comunicare prin semne.
Toate aceste sociologii speciale trateaza probleme particulare ale
vietii spirituale. In afara lor 'rasa si ele pot fi inca, mai multe
se pune si o problema de ansamblu a vietii spirituale. Aceasta este
problema structurii spirituale totale a unei societclti. E de subliniat ca,
In ordine sociologic& toate problemele trecute in revista Bunt dependente
de aceasta problema a vietii spiritual° totale. Pentruca structura, de
care ne vom ocupa mai jos privitor la satul românesc, este realitatea genera%
care invalueste clasele de manifestari mai sus amanuntite. Problema
acestei structuri e problema diferentierii interioare a vietii spiritual°
si a felului acestei diferentieri (prin care iau fiinta diferitele
clase do valori).
Sociologia spirituala, considerata in ansamblu, aduce west punct
de vedere pe de-asupra sociologiilor speciale ale religiei, moralei, artei,
stiintei etc.
In lamurirea planului de lucru monografic, noi plecam dela
considerarea cadrului general al manifestarilor spirituale. Pe acestea
le determinam intai in caracterele lor generale, deosebindu-le de alto
clase de manifestari, pentru a le considera apoi in unitatea structural& a
vietii spirituale satesti. 0 incercare de clasificare a lor, pornind dela aceasta,
va avea sa deschida in urma drumul spre indreptarele amanuntite
ale cercetazii la teren.
Ion I. Ionia
207

208
B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA
MANIFESVARILOR SPIRITUALE
CARACTERELE LOB GENERALE
Manifestarile spirituale se deosebesc printr'o mare diversitate de
forme. Cata vreme manifestarile economice akatuesc in societate un
minunchiu coherent de fapte legate lute° unitate de destinatie (implinirea
trebuintelor de subsistent& ale grupului: hrana, imbracaminte,
adapost etc.), manifestarile spirituale se raspandesc, fall vreo
aparenta legatura intre ele, pe un larg camp al vietii colective. Un
cantec, o icoana, un joc, cunostinta unor constelatii, reprezentarea unor
fapturi ca Maestrele, un descantec sau o judecat& moral% aunt tot atatea
puncte risipite pe multiplele directii ale vietii spirituale, a carer inrudire
'hula nu apare cu evident& si nici nu sugereaza, fazele unui
proms unitar, asemanator celui economic.
Ce baga aceste fapte raslete si care este caracterul lor comun?
In primul rand au comun faptul ca ele apartin deopotriva, unei
vietii unitare, ca sunt ale unui grup social, care se exprima prin ele.
In al doilea rand Maud un pas mai departe in aceeasi directie
ele izvorasc toate, deopotriva, di-ateo anumitcl atitudine a grupului
social.
Care este aceasta atitudine? Faptele ne lamuresc.
Ce este un cantec? Este expresiunea, inteo anumita form& ritmica
si sugestiva, cu proprii legi de vieata,. a unor sari sufletesti. Prin
ea, ac,estea, dobandese o vieata in grup, care se poate intoarce iarasi
spre vietile individuale, pentru a le incanta si vrkji, dar care raman
mai departe, in afara de ele, o podoaba statornica a grupului. Cantecul
se desprinde astfel cu o realitate obiectiva, in care grupul recunoaste o
valoare In sine, prin semnificatia constanta pe care o leaga de el.
lata acum o icoana: e un obioct in care grupul social a intrupat
o anumita semnificatie, legata pentru el de lumea vazuta ca cea mai
de pret, a celor sfinte. Prin aceasta semnificatie, icoana insasi dobandeste,
ca faptura obiectiva, si un pret in sine, care comanda came.;
nilor atitudini date: treci pe langa, o icoana iti faci o cruce, ingenunchezi
sau o shruti. Tot acesta este cazul si pentru o cunostinta a gru.-

pului, b. o. aceea a unei constelatii. Este un continut reprezentativ,
caro pentru grupul social este o expresie a AdevArului relativ la O °tasa
de lucruri, infatiafind ca atare un bun in sine g. a. m. d. Fie ca o vorba
de obiecte, de aetiuni sau reprezentari, manifestari ca a,cestea de
mai sus inflitiaeaza, deopotriva, o seama, de yalori care par a avea
centrul de vieatit in ele insole. Astfel se arata a fi tras/Aura generalti a
manifestarilor spirituale.
Intr'un asemenea inteles, acestea, se opun kEkra§i manifestarilor
economice. Cata vreme cele din urma, ca obiecte sau activitati continuu
raportate la, trebuintele de traiu ale grupului uman, nu au un
prof in sine, fiind doar mijloace destinate satisfacerii acelora, manifestiirile
spirituale poarta in sine pretul lor. i unele §i altele sunt ale
societatii, ai unele ai altele se desprind ca date obiective. Ele izvorasd
irisa din dota deosebite atitudini creatoare ale ei: in manifestarea economicit
grupul social procura, creeazi ai organizea,za mijloace de traiu
pentru el sau pentru institutiile lui, in manifestarea spirituala el va-
/orifica lumea. Prin ea, in societate §i in jurul ei, apar lueruri sfinte
ai necurate, frumoase ai urite, adevarate sau nu etc., o lurne nota de
imagini, de fapturi, de intelesuri, judecate de grup ca avand o existenta
in sine, dar in care se exprima vieata in comun a oamenilor, 11n
tendintele-i profunde.
Dupa formula succinta care e aceea a teoriei monograficei), manifestarile
spirituale se definen ca valori-scop ai se opun, os atare
valorilor-mijloace ce apar in aetivitatea economica.
STRUCTURA SPIRITUALA. A SATULUI
Caracteristica aceasta este generala ai abstracta. Ea se raporta,
ca §i sumara analiza de mai sus, la fapte desprinse din desfaaurarile
lor concrete ai complexe, desfacute de multiplele lor servituti.
In fata ei stam acum formele particulare ale spiritualitatii sate§ti.
A supra, lor ne oprim, aci. Considerarea acestora va aduce dela inceput
o schimbare de perspectiva, in vederea faptelor. Alto realitati se arata
precumpanind acolo §i invaluind multimea valorilor spirituale. Ele ne
vor permite sa adâncim pe o alta lature problema noastra.
In vieata concreta, a satului, cele doua atitudini pe care le-am desprins
mai sus la baza, manifestärii spirituale ai a celei economice, se
intâlnesc in fiecare moment ai chiar se substitue. Cantecul unui taraf
1). Prof. D Gusti ; V si Tratan Hersent T'orla Monoqrafiel Socioladice Bus. 1934, Sturhu introductiv
de Prof D. Gush ; H. H Stahl : Tehnwa ..onooralisi M Socio/opto.
209

de lAutari in care vedem o desfasurare de Va.lori de art& popularA
e si un mijloc de a agonisi vieata (pentru unii), bun valorificat economiceste
de altii care plAtesc. Tot astfel, 'Mel mai izbitor, e cazul sfestaniei
in mediul sAtesc. DacA, pe dé-o-parte, ea inseamnA, o mArire a potentia-
Jului religios al unui om sau al grupului so6a1, pe de alta ea e menitA,
In intelegerea thranului, sA-i aducA spor in lucrurile economics, in special
in vite. Lucrurile stau asa si trecem peste alta exemple
pentrue4 toate aceste elements aunt stApAnits de sensul si de sentime.ntul,
puternic resimtit in sat, al unitAtii vietii omenesti.
Dar mai este incA ceva. Sentimentul acestei unit'Ati dA manifestArilor
spirituale, in satul romAnesc, nuants si infAtisAri care le sustrag
In bunA parte de sub imperiul unic al valorii-scop. In linia exemplelor
de mai sus, vedem aci manifestAri artistice (de decoratie, de cAntec,
de joc) intelese ca mijloa,ce de petrecere (concept foarte complex) sau
ca prilejuri de fall, de prestigiu social, uneori ca elemento cu destinatie
cultualA; ritul religios ca o tehnicA pentru dobAndirea anumitor foloase
(sAnAtate, recoltA); cunostinta intAmplArilor naturii ca semne in legAturA
cu trebuintele (pastorale, agricole etc.) ale grupului; s. a. m. d.
Asemenea fapte departe de a alcAtui cazuri de exceptie, atrag
atentia asupra realitAtii fundamentale a vietii spirituale. Derivarea
subliniatA mai sus a vietii spirituale din atitudinea de valorificare
a societAtii dh o unitate formalA manifestArilor spirituale. AceastA atitudine
de valorificare este, insA, si ea expresiunea unui factor mai
&Rine, care rib, manifestArilor spirituale si o inrudire substantial&
Vieata spiritual& in intregimea ei, rAspunde unei necesitAti de
echilibru a grupului social, este expresiunea, in forme deosebite, dela
societate la societate, a impAcArii lui cu Lumea si cu Destinul. Prins
inteo realitate care 11 dep'Aseste infinit ca intindere, ca putero, si
care in general i se aratA ostilA, grupul social cautA sa o tAlmAceasch
mintal, sA-si gAseascA in ea punctele de sprijin, BA incheie cu ea legkIturile
favorabile, BA se apere de influentele-i nefasto si astfel sA-si
asigure modesta lui vieata. In acest chip iau nastsre ca forme fundamentale
ale vietii spiritual° pe de-o-parte o seamA de reprezentAri
despre realitatea in mijlocul cAreia trAieste grupul social, pe de alta
un ansamblu de acts si practici inteun cuvAnt de rituri , care II
organizeazA legAturile cu lumea astfel reprezentat& Reprezentarea Lumii
si atitudinea ritualA corespunzatoare, prinse trite° ambiantA de tomen
i si do sperante nemAsuratecaracteristicA religieiformeazA sAmburele
originar (logic si istoric) al oricArei vieti spirituals. In jurul si
din substanta lui s'au constituit apoi (un apoi" logic) si s'au desvoltat
210

formele cultului qi clasele de valori, care trajese inca multa vreme sub
stapanirea functiunii vitale a intregului. Asemenea clase sunt chemate
la vieata, unele spre a impodobi sau idealiza, altsle pentru a rasfrango
sensurile realitatii fundamentale (personificate) sau a medita asupra
lor, altelo iaraqi, pentru a judeca conformitatea purtarii omulul .in
raport cu ele. Astfel Arta, tiinta, 1VIorala vin sa fixeze §i sa imbogateasca
deosebitele aspecto ale raportului vital. . .
Ceca ce importa sa subliniem e ca, aceste valori sunt susceptiliile
de a se detaqa progresiv qi de a se constituí in clase autonome. l3a chiar
procesul acesta este procesul insu0 de desvoltare al vietii :spiritua' le: e
un proces de diferentiere expresiv §i pentru etapa de evolutie a iinlei
societati qi pentru structura el totala (sub-unitati social(); díviziunea
muncii inlauntrul grupului, raporturi demografice etc,) Casi. clasele de
valori sunt intotdeauna 9i pretutindeni in raport cu munCa' in'terlia a
societatii, cu grupurile O subgrupurile ei structurale.:Procesnl de
diferentiere al lor trebue vazut in aceasta legatura 9i iarA0 n' u . 'e o
singura linie de evolutie. .
E caracteristic pentru vieata spirituala a satului românese fáptul
ca manifestarile ei poarta semnul subordonarii qi integrarii lor, iinor
unitati de interese concrete casa, campul, padurea etc., direct
legate de trebuintele de echilibru vital ale grupului social. In aceia.0
tirar; 'MEA manunchiuri de manifestari se constitue in' clase ,distincte
chemato spre lumea valorilor autonome. E aceasta adevarat mai cu
seama, pentru manifestarile religioase, care §i prin faptul. legaturij lor
cu o institutie-comunitate, se desprind mai puternic qi prezinta 'Un
nucleu de spiritualitats pura, de adevarate valori-scop stranse in j.ti-
, .1 . .
rul reprezentarii Divinitátii. Alaturi incearca sa se fermeze, pe cáteva
directii principale, qi alte clase de valori, care ramán ¡lisa, mai mult
sau mai putin, la umbra §i. sub tutela vietii religioase.
Momentul acesta e deosebit de important pentru spiritualitatea
säteasca: de o parte stau intreguri de manifestari, leg,ate de functianile
vitalo ale grupului social sau roiuri de fapte kgate de unitati
structurale prin concepts teleologice mai largi, cum sunt acslea de
bunastare", sanatate", spor", 11. a., de alta parte stau clase de valori
In formatiune. i miele §i altele sunt nelipsite in determinarea fizionomiei
spirituale a satului. Astfel nici cercetarea nu le poate nesocai.
'. .
CRITERII DE CLASIFICARE PENTRU MANIFESTARME SPIRITUALE
In 1931 la Cornova, cautând sa prindem continutul vietii spirituale
211

in formele ei proprii de manifestare (o morfologie spirituala a satului)
am incereat o clasificare a faptelor dupa categoriile de valori, straduindu-ne
sa determinara aceste categorii, dupa moment i loo, prin considerarea
valorilor cardinale ale societatii. Astfel prezenta in desfavurarea
vieii satevti a unor valori ca: sfant, frumos, bine,adevar,ne-a indrumat
la alcatuirea paralela a unor clase de ma'nifestari: religioase, artistice,
morale, de cunoavtere (mitologie i tiinta). In toate aceste clase, care
cuprindeau, in mod inegal, reprezentari, acte vi agenti, noi vedem lumi
de valori Cu legislatii proprii. In cadrele lor, cercetarea urmarea deopotriva
formelo do manifestare vi grupurile umane care le sustin.Totuvi
~pul vietii spirituale satevti nu putea intra f45, rest In apeste-cate-
Unele fapte, mai ca seama intreg-urile nediferentiate ridicau insemnate
dificultati In colea acestei clasificari.
Se cerca deci aoi, considerarea vi a unui alt punct de vedere
Ah:Tientan "Un asemenea pulla de vedere il ofera iaportarea manifestar-
,
structurale ale grupului1),
Alaturi de el, realitatea, sateasca mai aduce Irisa, impune
chiar i un al treilea punct de vedere, ca derivand din intelegerea:
in'savi a 'structurii spirituale a satului. El sta in privireai intregurilov
active, ceremonial° etc., in cara pot fi urmarite manifestarile.
Fiecare din aceste puncte de vedere e de neinlocuit. Col dinttliu
e punctul de vedere sistematic. El privevte manife,starile spirituale in
ceea'ko surit ele, in forma lor specifica de vieata, &tic& decoratia ca
dediT tie, dansul ca dans, cântarea ca muzica, descantecul ea descantec,
reprezentarea ca reprezentare etc. Poate fi numit acesta vi un pune,t
de vedere tehnic. El pornevte dela identificarea vi eircumsciierea, marilor
clase, po temeiul inrudirii valorilor continute, pentru a caer':
apoi, la genurile i speciile fiecareia (astfel dela vtiinta naturii cobeara
la meteorologie vi de aci la cunovtintele vi reprezentarile despre ploaie
sau despro vant; tot ava: dela arta la literatura populara, de aci la,
poezie, dela poezie la doina, etc.).
Col de al doilea punct de vedore privevte manifestarile spirituale
legate de anumite unitati structurale, cum sunt familia sau gospodaria,
neamul, ceata de feciori, satul etc. vi le concepe ea expresiuni ale for-)
mei i trebuintolor lor dd vieata. Ava bunaoara, gospodaria, care este
una din unitatile cele mai puterniee i mai vii ale realitatii rural°,
bale integra vi infativa o &nula de manifestari spirituale ca izvorind
1) D-na $tefania-Cristescu Golopentos a ublizat cu succes acest p. d. v. integrand la Drlgus o seand
de raniféatkri aptritualentun i credtotein funcpune de o anumItA unttate structurali Gospodaria, D-sa
p'a Onda in unnare, la posibilttatea une, intregt claudican a spontualulut dia acest punct de vedere, ceta ce
a ai incereat in Antroducerea phi:tulla' de lucru al D-sale.
212

din activitatea sa qi exprimAnd formele sale de echilibru. Ad intra
intreaga decoratie interna a casei, anumite cAntece, pove0i caro sunt ale
coltului dela vatrk apoi o sumedenie de credinte 0 rituri domestice,,
toate destinate a& apere casa i pe coi din-ea de primejdii, de boale
"s5.-i mareasca buna-starea qi norocul, o vie* religioasa care o baga
de biserica, apoi o seama de raporturi intre soti, intre copii i parinti,
intro frati etc., toate avAnd sa circumscrie domeniul mai restrAns al)
moralitatii domestico, in stAr0t o seama de cuno0inte positive, privind
mersul i conditfflo de suecos ale gospodariei. Legatura unor manifestari
Cu un grup de oameni fiind esentiala in cercetarea sociologica, o asemenea
integrare, cAnd izbute0e sa surprinda raportul viu dintre ele,
permite sa mergem adAnc in realitatea social&
Al treilea punct de vedere prive0e manifestarile spiritual° situate
in intregurile lor de vieata. Acestea pot fi intreguri active, cum e
paduritul, agricultura, pastoritul, activitatile me0equgare0i: fieraritul,
cojocaritul etc. Toate aceste a,ctivitati integreaza in destaprarea
lor un mare numar de manifestari spirituale, care i0 au aci locul lor.
Riturile agrare, bunaoara, se integreaza organic in ansamblul muncii
agricole, dupa cum riturile pastorale se situeaza in intregul activitatii
pastorale; unele i altele fixeaza inteo societate climatul qi tonalitatea,
activitatilor respective, ele dan formula de echilibru al actiunii grupului
uman. Punctul de vedere strict sistematic desprinde asemenea date, pe
temeiul continutului lor, pentru a le apropia de clasele de valori respective.
0 astfel de operatiune, cAnd este exclusiva, daca din punct de
vedere tehnic poate aduce vreun fo/os, scade totu0 putinta de patrundere
sociala qi scade chiar din realitatea datelor respective.
Alto intreguri aunt cele ceremoniale, cum e nunta, inmormantarea
etc. Aci iaraqi aunt prinse fapte spirituale in ansambluri semnificative
pentru pozitia intregii societati. Nunta bunaoara este un fapt de o
rara complexitate in care se resfrfinge intreaga structura a satului 0
se concentreaza nestAr0t de multe manifestari artistice (podoabe, cAntece,
jocuri), magice, mitologice, religioase etc., dar care toate se desfapara
aci in climatul lor, sub stapAnirea unei anumite semnificatii de
ansamblu. E important ca toate aceste fapte sa mi fie rupte de aci4
unde aunt ceea ce sunt.
Tot in ordinea unor asemenea intreguri 0 foarte apropiate de
cele de mai sus ar fi intregurile de vieata sociala in sons de petrecere
sau de convenire, cum sunt g.ezatorile, horele, bAlciurile etc. unde de
asemenea se gasesc prinse in forme specific°, sumedenie de faptie
spirituale. Apoi aunt intreguri pe care le-am numi cronologice, pentru
213

ca cuprind desf4urari concrete de vieata sociala in ca,dre de timp determinate,
aqa ar fi Craciunul, Boboteaza, mai larg inca C4legile etc.
Aci de asemenea sunt prinse legate de semnificatia totalä, a unitatii
numeroase elemente de vieatit spirituala din toate categoriile de
valori.
Dam aci un ir de exemple, nu o clasificare completa. Insemnatatea
celui do al troika punct de vedere se aratä, l'amurit. El °fora posibilitatea,
de a inca,dra manifestarile spirituale, pe cele mai multe, daca
nu pe toate, in intregurile desf4urarii concrete a vietii social°. Aceasta
le fixeaza §i local 0 semnificatia pentru grupul social in care trajese.
PLANUL DE LUCRU 1 CADRELE CERCETARII
Intrebarea ce se pune acum e care din west° puncte de vedere
trebue adoptat ca temeiu al cercetarii? Pentru avantagille sistematice
i pentru generalitatea logica pe care o aduce, socotim punctul
de vedere al valorilor ca col mai indicat in acest scop. El urmeaza, sä,
dea primele cadre ale ceroetarii in domeniul manifestärilor spirituale.
Celelalte puncte de vedere au a-1 intregi, fie alcatuind alaturea
cadre noua, fio statornicind perspectivele cercetärii inläuntrul claselor
deja constituite. Punctul de vedere al valorilor e sigur qi rodnic in
cAmpul manifestärilor diferentiato sau al complexelor omogene. Acestea
i formeaza nucleul clasificarii. Pentru manifestarile bi- sau
poli-valente, raspändite mai ca seama fa/A vreo vizibila legä'tura de
sistem natural intre ele, e valabilä' 0 cerutä o clasificare pe unitä,ti
structurale; in sfär0t, pentru intregurile nedifemntiate intervine cel de
al treilea punct de vedere, al ansamblurilor.
Astfel avem la inceput, subsumând o seamä' de manifestari conceptelor
vii de frumos, sfänt, bine, adevär, categoriile fundamentale ale
vietii spirituale: arta, religia, morala qi cuno$inta (ttinta-mitologie),
care formeaza i cadrele principale ale cercetärii.
Aria grupeaza sub stapiinirea unei valori cardinale o seamä de
manifestari caro in vie* satului par mai putin sträns legato unele de
altele. Deosebim aci chiar dota sau troj grupo destul de singularizate.
Do o parte stau podoabele dare Bunt ale omului (portal) 0 ale casei,
0 casa insa0: manifestä,ri clasate de noi in categoria artelor decorative
. i plastico qi in aceea a arhitocturei. De alta parte stau cântecele 0
jocurile gi in al treilea ränd poveOile 0 zicalele. Aceste doua grupo din
urmä ramän mai sträns legate intro ele. (Sistematic am aves deci in
aceastä clasä succesiunea urm'átoarelor arte particulare: arhitectura,
'
214

lartele plastice si decorative, coreografie-mima-teatru, muzica, literatura
populara). Ceea ce fa,ce ca toate grupele de mai sus sa, fie Incadrate
in aceeasi clasa si sub acelasi tip de manifestare spirituala, e
faptul ca. Bunt alcatuite deopotriva din ritm, simetrie, compozitie armonica
si din tot ceea ce naste in acea miscare interioara a sufletului
care find° spre impodobire si idealizare.
Religia e privitä ca un ansamblu solidar de credinte si pra.ctici
stranse in jurul ideii de Brant. Intra, aci formele cultului bisericesc si,
alaturi, o. seam& de date de traditie locala religioasä, privitoare la
cultul sfintilor, la zilele legate etc. Pe o zona mai indepartata stau
lima un nesfarsit numar de date de natura magica sau mixta: mag,icreligioasa,
rituri si credinte, care strict sistematic nu stint si nu
pot fi organizate fara rest, dar care vadesc o stransa legatura cu
unitäti structurale, ca gospodäria, atelierul etc. Ele au fost incadrate
In intregul de vieata al acestora, b. o. ca rituri domestice magico-religioase
prinse in marile concepto de echilibru ale vietii gospodaresti etc.
Aläturi de o clasa, sistematica de manifestari religioase stau astfel
clase organizate pe alt criteria, a,cela al unitatilor structurale. Acest
criteria poate strange Inca, la marginea vietii religioase care in formele
sale ceittrale se spriyind pe legdtura continua cu o institutie comutnitate
si alte clase de fapte, bunaoara in jurul profesiunilor, a
stanii etc. Ramane inca intrebarea dad, nu se poate uneori vorbi de
existenta, inteo zona infrareligioasa, a unei clase deosebite de manifestari
magice expresiva, pentru unitatea satului si legatd de prezenta
agentului magic satesc: ghicitor, descantator, vrajitor.
Morala se infatisaza, ca un ansamblu de norme de purtare, de
idei si de fapte care stau sub privegherea ideii de bine (ca intrupäri,
judecati sau infrangeri ale ei). Distinpm in acest domeniu, in primul
rand, un cerc de fapte si norme cu o coloratura, morala neted socialä:
buna cuviinta. Pe o treapta mai ridicata sta in vieata, moralä localä
sfera omeniei si a cinstei profesionale etc., a caror ratiune este
iarasi sociala. Pe o treapta inca mai sus stau normele si faptelei
de mare rasunet colectiv:%moralitatea familiala, juramintele, omorurile,
lapadarile, blestemele etc., care toate sunt prinse puternic inteo retea
religioasa. Pe un intens fond religios sta si idealul moral al grupului.
Intreaga aceasta, sfera a moralitatii e alcatuith in satul rom5,nesc
din manifestäri in care elemental de purtare este precumpanitor:
este norma de purtare, este fapta care te integreaza et si °data cu ea
vietii grupului social care vi-a fixat regulele lui de traiu. Aceasta
apropie faptele morale de manifestarile juridice ale grupului (de acelea
215

care aunt ale tui) t;si ridica o importanta problema: akeea a suprapunerii
color doua clase de fapte, ramanand astfel o singura categorie, categoria
faptelor de purtare cu toate rezonantele lor subiective, ca forma specifica
In vieata satului romanesc. Privit dintr'un asemenea punct de vedere,
intregul grup al faptelor morale apare absorbit inteo categorie regulativa
1).
Mitologia f i ptiinra populard insumeaza, cunoqtintele grupului
despre lume, despre intamplarile din ea, despre deosebitele ei regiuni.
Este aci o reprezentare de intreg qi de amanunt, in care adevarul cuprins
nu este singurul adevar de verificare positivä, ci deopotriva cel
traditional, de credinta, adevarul mitului. Distingem inlauntrul a,cestei
clase atatea grupo de reprezentari cate categorii de fapte stint deosebite
in judecata grupului social: o astronomie (cerul), o meteorologie
(vazduhul), o fizica a pamantului, o botanica, o zologie etc.
Alaturi de aceste clase sta limba, ca ansamblu al formelor de
expresitme prin care se comunica, in societate toate aceste valori.
Faptele linguistice se infa44eaza Cu legi proprii de vieata, dupa caro
se organizeaza qi se desvolta; astfel au in societate o realitate distinct&
Noi cuprindem In aceasta rubrica, alaturi de graiu qi intregul
sistem de comunicare prin gesturi §i semne, alcatuind o adevarata
limba nevorbita.
Deci: Religia (rituri domestico magico-religioase, rituri de constructie
etc.) Mitologia 0 Stiinta populara Morale, Arta
Limba, fixeaza marile cadre ale cercetarii In domeniul spiritual.
Ele nu epuizeaza, ins& intregul lui cuprins. Lipsesc de ad i marile
Intreguri nediferentiate, cum sunt ceremonitle, din care alcatuim o
clasa deosebita, aducand astfel in determinarea cadrelor de cercetare
utilizarea qi celui de al treilea criteriu de clasificare.
In fine, manifestarile spirituale mai cer BA fie considerate qi in
a-nsamblul lor, :f.'t anume intru cat alcatuese un intreg organizat, In
creatiune de valori, ca expresie a unei actiuni comtiente a grupului
social. Esto manifestarea, culturald a acestuia, pentru sustinerea careia,
el 4i organizeaza institutele sale de mum& qi de difuziune a vaolorilor
create. In satul romanesc problema ia o infatiqare particulara:
intreaga activitate culturala este sustinuta de Stat qi de marile lui
corporatii culturale, In mod exceptional de particulari, lar intreaga
vieata culturala a satului sta in incadrarea treptata, a lui in cultura
oficiala, prin asimilarea valorilor acesteia. Toate aceste valori, actiuni,
216
1) Pullet de vedere al d-lui Tr. Hereem.

instituto ca manifestari ale vietii satului sau in cadrul lui, alcatuesc
cuprinsul unei noi clase din domeniul vietii spirituale, aceea a manifestarilor
culturale. Intalnim aci institutele de cultura sate0i (coala,
camin cultural etc.), gradul de instructie al satenilor, oamenii de cultura
superioara ai satului etc., toate urmand a fi cercetate in cadrul(
unitatilor, fiind legate, in cazul satului, in primul rand de institu-
Vile oficiale.
Toate aceste grupo de fapte care cauta sa acopere cat mai in
de aproape realitatea spirituala a satului in formele-i specifice, urmeaza
sa fie cercetate in amanuntimea lor, (Mpg planurile de lucru
qi indreptarele ce urmeaza. In hnii generale cercetarea va avea sa;
atinga pentru toate doua etape. Una este tratarea tehnia a faptelor,
bunaoara a limbii ca fenomen linguistic, a muzicii ca fenomen muzical,
a jocului ca fenomen coreografic etc., necesitand cuno0inta unor
procedeo de lucru speciale qi deci interventia specialistului (linguist,
muzicolog, coreograf, teolog etc.). Aceasta cercetare va trebui sa duca la
constituirea tipurilor, a genurilor sau a familiilor de fapte in deosebitele
domenii de valori.
A doua etapa a cercetarii prive0e integrarea social& a faptelor.
Aceasta este partea de munca propriu sociologica qii consta in utilizarea
inlauntrul fiecarei categorii de valori a color doua puncte de
vedere com-plimentare considerate mai sus cu prilejul clasificarii manifestarilor
spirituale. Aceasta insemneaza deci raportarea, in fiecare
moment a datelor cercetate la grupul de oameni care le poarta, i, in
legatura: difuziunea faptelor in mediul satesc. Astfel, bunaoara cantecele
aunt ale grupurilor de varsta, ale sexelor, ale gruparilor profesonale
etc. In al doilea rand, insemneaza iar4i situarea faptelor in
desfaprarea concreta a vietii sociale. Astfel ca un exemplu
manifestarile de literatura populara trebuesc legate de locurile ti de
prilejurile in care apar 0 repartizate dupa ele: in §ezatoare, clack
priveghiu, hora, nunta, acasa la ,gura sobii, la carciuma, la stana etc.
sau prinse in ciclurile periodice: Craciun, C4legi, Pa0i, Rusalii
a. m. d. Este un repertoriu literar al clacii dupa cum este §li unul
al ciclului de Caqlegi.
Acestor douit puncte ale cercetarii urmeaza sa. se adauge 0 un,
al treilea care ar privi situarea faptelor in cercul lor de vieata regio-7
nail (geografic).
Noi am indicat cele douà etape ale cercetarii in succesiunea lor
217

logica, nu cronologica. Sta in arta cercetatorului sa-si organizeze in
fillip elementele investigatiunii sale.
CONCLUZIUNILE SOCIOLOGICE
Caro stint concluziunile sociologice ce se pot desprinde dintr'o
asemenea cercetare de ansamblu a vietii spirituale? Material nu putem
vorbi de ele decht la incheierea unei vaste anchete pe temeiul unor
indreptare ca cele de mai jos. Ele se incadreaza insa inteo anumita
problematica si aduc raspuns la intrebari ce se formuleaza °data ca
organizarea cercetarii si in spiritul ei.
Caro aunt aceste intrebari? Ele privesc intAiu structura total&
a vietii spiritual° a satului sau a grupului social cercetat Am vazut
mai sus problema structurii spirituale a, satului pusa in legatura Cu
procesul de diferentiere a valorilor. Intre un ipotetic stadiu primitiv
In care avem o spiritualitate polivalenta .si nediferentiata si unde activita-tile
spirituale sunt prinse in in.treguri de interese vitale ale grupului
social si intro o diferentiere totala a claselor de valori care
isi dolAndesc finalitatea lor, avem o multime de forme intermediare.
Unde so situeaza din acest punct de vedere grupul social cercetat? Deci
gradul de diferentiere, de constituire autonoma a categoriilor de valori
spirituale este unul din raspunsurile pe caro le vom cauta ca o
concluziune la cercetarea noastra. Avem inaints o structura de vieata
spirituala nediferentiata arhaica sau avem o structura diferentiata-evoluata?
De caro se apropie? Sau care este forma lui
particulara de diferentiere, daca are una?
Aceasta ne duce spre a doua problema. Diferitele feluri de valori,
al carer ansamblu constitue vieata spirituala, intra oriunde in anumite
proportii, in determinarea ei. Aceasta participare deosebita a valorilor
la ansamblul spiritual stä la baza a o seam& de deosebiri de o larga
importanta. Ea duce la constituirea de tipuri diferite de spiritualitabe
dupa preponderenta uneia sau alteia, din categoriile de valori in Intregul
vietii spirituale. Avem astfel cazuri de predominare, fie a vietii religioase,
fie a moralitatii, fie a, artei sau a stiintei in vieata spirituala a
unui grup social. Istoria ne da exemple faimoase de societati cu spiritualitate
estetica speculativa: vechii Greci, sau de societati cu spiritualitate
morala: societatea puritana etc. A doua concluziune sociologica
a societatii o cautam in acest Bens.
In sfArsit o a treia concluziune priveste o problema de stet
spiritual care ar fi propriu grupului social cercetat. Din arta locala,
fie decorativa, fie muzicala, fie literara, din formele gandirii, din vieata
218

moral& si religioasa, din mit, se desprind anumite atitudini care sunt
comune, care se confirma dela un grup de manifestari spirituale la altul
si se leaga, do ceea ce este mai intim in ansamblul spiritualitatii
grupului: sensul atitudinii lui in fata vietii.
Acesta este al treilea punct de descifrat in concluziile cercetärii
noastre.
Deci: structura (gradul si forma diferentierii) tipul (speculativ,
estetic ,moral-practic, religios-mistic etc.) si sttlul vietii spirituale aunt
cele twi mari intrebari care inchee investigatia sociologica in domeniul
formelor de viata spirituala ale satului romanesc.
C. PLANUIII SPECIALE
ion I. Ionia
a. PLAN PENTRU CERCETAREA VIETII RELIGIOASE
Intr'o prima faz, religia incadreaza, atat structural, cat t}i funcional,
intreaga vieata.' a grupului social. Ea singura poate Fa'muri, in
acest prim moment, raporturile individului cu tot co se gaseste in
afara lui (natura, grup social).
Pe mäsura ce procesul de diferentiere al valorilor se accentueaza,
rolul social a/ religiei urmeaza sinuozitatea unei curbe adanc influentata
de marile fenomene care jaloneaza prefacerile din sanul societatilor
'omenesti. Totusi, uniformitatea structuralä ne face sa apropiem institutii
sau fapte sociale diverse, ca semnificatie. Pentru acest motiv, un
studiu de lamurire si interpretare a fenomenelor religioase trebue
fäcut intotdeauna pe baza de comparatii cu celelalte grupo de manifestari
(mitologie, magie, morala, obiceiu), caci numai in acest mod
avem posibilitatea sä deternainana faptele tipice, fenomenele esentiale.
Din punctul de vedere al cercetarii la teren vieata religioasa
se prezintä' sub forma unui tot solidar de reprezenteiri, practici pi afecte
religioase.
Monografistul le va gasi intotdeauna impreunate in complexuri
concrete, uneori atilt de putin diferentiate, incat o desfacere a lor pe
cele troj planuri ar putea periclita intregul rezultat al investigatiilor.
Totusi, o clasificare a fenomenelor religioase dupa cele troj functiuni
219

fundamentale ale sufletului uman, ni se pare d. sectioneazA in modul
col mai putin arbitrar unitatea vietii religioase. Ea este, pe de o parte,
o organizaro logicA a acestui gen de manifestAri, pe de alta, o stabilire
a categoriilor dupA care se poate urmAri diferentierea vietii religioase.
I.
Reprezentäri religioase
In categoria reprezentArilor religioase intrA deopotrivA idei, eredinte
gi mituri privitoare la:
I Divinitate:
A. Persoarza clivinit5tii :
Intruchipare:
putere nevazuta
corp c.eresc
natura
planta
animal
mineral
chip ciopht
spirit
zeu
Dumnezen
Loc:
lumea
väzduhul
llama'
cerul
etc.
Atribute:
puterea absolua
dreptate
bunatate
ommprezenta
atotgtunfa etc.
B. Actiunea divirutiltii.
plante
ammale
omul
sulletal
corpul
b. Finalitatea lumh.
Ordinea universara:
mi§earea stelelor
mersul soarelui §i lumi
anotimpurile
zma §i noaptea
Ordinea naturala.
vieata omulm gi ammalelor
zämislirea
nagterea
cregterea.
moartea.
Ordmea cociere:
ram
iad
pidecata de apoi
pleat
pedeapsa
lege etc.
II. Fiinte supranaturale:
A. Eroi mitici :
a. Creatiune.
cerul
regi
imparati etc
corpurile cere§ti
lamina
B. lngeri :
focal
arhangheli
apa heruvimi
aerul
serafimi
220

C. Sfinft, sftnte :
profeti
martiri
apostoli
ierarhia sfintilor stabilitä de bisericl,
cea credinciosilor
D. Demoni:
Practici religioase
sufletele mortilor
magi
strigoi
moroi
iele
nigote
ursitoare.
Aici infra intreaga categorie de rituri cunoscuti sub numele de
cult, precum, i didersele practici singulare ca,re se sAvAresc cu oca,zia
momentelor, importante din vieata omului.
In once rit distingem pe de o parte gestul (a,ctul simbolic, sacrificiul),
pe de alta cuvantul (benedictiune, rugAciune), care pot fi
po'zitive (solicitare, obligatie) i negative (interdictie sau prohibire de
alimente, sexe, actiuni, momente, locuri, cuvinte)i).
In.totdeauna vom face paralel, un studiu asupra materialiteitii sau
continutului ritului i altul asupra funcgunii sociale sau scopului in
vederea cAruia e practical
In sfetriit, vom stabili elementele fundamental° aflAtoare cu
ocazia oricArei -pra,ctici rituale: locul, obiectul, agentul, timpul etc.
CorespunzAtor categoriilor de reprezentAri stabilite, avem:
1. Cultul a. Botezul
Serviciul religios sau drama hturgia b. Sft. Mir
Ceremonn sitvársite co ocazia särbätorilor c. Märtunsirea
impriAtesti: d. Impärtisama
Criciun e. Nunta
Botez f. Maslul
Pasti g. Preotia
Inältare h. Inmormintarea etc
Rusahi A. Elementele cultului:
2. Cultul sfinti/or 1. Locul:
Särbritonle diu timpul anului sau altarul
ceremonule constante. un anumit loc
3. Cultul mortilor. once loe
1. Cultul eroilor mitici. 2. Agentul:
Cultul celorlalte fiinte supranaturale. preotuI
Riturile accidentale si de trecere (tainele) diaconul
I) Cf. E. Durkhenn Los formes illmontairer d. Ja vie religious., Paris, (Alcan) 1912.
221

dasc5.1u1 5 a. Slujba religioasä propriu zis:
starostele vecernia
storo§ul utrenia
babele iertate hturgia
copii nelumiti etc.
3 Timpul.
Calendarul
särbätorile
zilele de post
lucrätoarele
zile Insemnate
4. Obiecte-sunboluri:
cruce
b. Momentele slujbei
sunetul clopotelor
toaca
jertfa
mirul
adelnita
Dann'le etc.
6. Alte categorn de slujbe:
icoanä parastas
prapuri molitvä
cununi sfestanie
vestannte etc. maslu etc
Afecte religioase
In acest capitol se cerceteazA toate fenomenele cunoscute sub
numele de religiozitate. Trebue stiut, dela inceput, cA atAt intensitatea
trearii religioase, cat qi extensiunea ei pe suprafata socialA, prezintA o
deosebith importantA in determinarea gradului de influentA pe care o
exercitA vieata religioasA asupra desf4urArii a,ctiviatii intregului
grup social.
Sentimentul religios insA nu poate fi inregistrat atAt do usor.
Exteriorizarea lui adeseori e sporadick ap, c5,' schema ce inf4i§Am
este departe do a epuiza totalitatea faptelor care pot sA-1 evidentieze.
CercetAtorul are datoria de a surprinde oriundo 0 oricAnd existenta
acestui sentiment.
Afectivitatea religioasA se va cerceta in raport cu intreaga categorie
do reprezentAri infAtiqate in prima parte a acestui plan.
1. Teams de Dumnezeu. 2 Atatudini care evident,iazl sentimentul
pleat religios
pedeapsä cäinti
ispi§ire dragoste
izbävire nädejde
poruncI mill
credintä. evlavie
rugiicitme sufering etc.
muncä 3. Fapte care trädeazi acest sentiment:
räsplati etc. profanare
222 1

priatuire
venerare
tinere,a posturilor
tinerea sirbätorilor
facerea ruggcnuulor
Indeplinirea riturilor
participaren la mate. religioas5.
Aici vom aicAtui o statisticä asupra
frecventu la serviciul clivin pe.
IV.
Comunittiti religioase
Cercetarea acestor trei categorii de fapte religioase va fi incontinuu
raportatä la baza lor morfologich, &licit la imitatea social& care
le sustine. Vom face deci un studiu al comunitätilor religioase aflätoare
In sat:
ortodoxi
catolici
protestanti
sectanti
evrei etc.
Inläuntrul comunitätii se va face un studiu privitor la purtätorii
de cuvant sau agentii ei (preoti, dascal,-staroste, storos), precum si unul
referitor la constiinta grupului.
In felul ac,esta se vor localiza inläuntrul unitätii sociale toate
manifestärile religioase, in asa mod, incät leghtura dintre ele si substratul
raorfologic &I nu fie neglijatä. Manifestärile vor fi, astfel, ale
cuiva. Variatiunile determinate inläuntrul grupului de manifestäri se
repercuteazä pe planul social inteo diferentiere morfologic& prin constituirea
in interiorul unitätii sociale a unor subunitäti spirituale.
Acesto subunitAti trebuesc puse apoi in raport cu celelalte sabunitä,ti
de vieath economicit, biologica etc., schitAndu-se astfel o incercare
de inteleg,ere sociologic& a vietii religioase.
V.
Anexei
categorii (clase) sociale
sexe
',taste
comunitilti vitale etc
4. Staliihrea tipurilor religioase:
aSceti
mistim
nelegnuti etc.
Däni ca o simplä, anex& la Planul de mai sus cateva intrebAri
amAnuntite In legAturii ca vieata religioasä, ,care pot fi completate dupg
fiecare cercetare:
223

Cwai räsare credmta in sufletul omului? Se nagte el cu icoana lui Dumnezen
In Ballet? Sau o afll dela ceilalti oameni?
Din spusele bätrimlor gi a ciirtilor strämogegti?
Bunt ponte ingeri, care insuflä omului credinte?
Existil ingeri plzitori, duhuri bineficatoare gi aducätoare de noroc?
Dar duhuri rOufäcraoare existä? Cum se infitigeazI ele?
Cand se ivesc, de obiceia?
Pot fi imbunate aceste duhuri rele? San pot fi scoase din trupul omului? Cum?
Se ponte spire sufletul omului de aceste duhuri? In ce chip?
Ce swat aceste duhuri, sunt ele suflete rätIcitoare ale mortilor Ball anceva?
Omul poste fi ajutat in nevolle lui de unele puteri tämtute?
Cum pot fi prinse aceste puteri? Bi, cum intrebuintate?
Sant anumite bOuturi, plante, pietre etc. en aceste puteri tamice?
Existi credinta in lucran i qi semne aduciitoare de noroc? San nenoroc? Care
sunt acestea gi cum se interpreteazii.
Se obignuiesc vriiji pentru inliturarea duhurilor rele san pentra indreptarea lor
dare vriijmag?
Se obignuesc ruglcianile cetite de preot pentru boh?
Dar desclintecele?
E adevirat di, dacii-ti faci cruce fuge diavolul, san Elsa aprinzi tämtiie?
De ce iti faci cruce cánd treci pe MITI bisericä?
Dar and tunä?
Sunt icoane gi cruciulite ori talismane care poarti noroc?
Au putere mare blestemele vrOjitoregti? Se in gi azi unele särbätori piiginegti?
Care? Cand cad? Cum se serbeazO?
S'au pistrat särbätori pentru grim, porumb, pomit, vitä, pentru oi, vite
etc.? Ori legende fi anuntin despre ele? (descriere aminuntitl).
Cind se obignuesc praznice mari? La ce särbätori?
Se fac rugäcium? Comesenh se considerl ei mai apropiati prin faptul cO au
luat parte la aceeagi magi?
Bunt anumite feluri de mincare obignuite la fiecare dintre aceste ocazii?
SärbOtori legate de munca campului?
Au aceste sOrbOtori vreo legendä? Care aunt aceste legende? (pentru fiecare
In parte).
Dar zilele sOptaminii? Sfinta-Vmeri, Sffinta-Miercuri etc.?
Ce obiceiun se observii la procesiumle pentru ploaie?
Cum se explicit puterea rugiiciumi de a aduce ploma?
Existii credinta cä. anumite duhuri sau anumite nle, anotimpuri etc. poartä
noroc omului?
Care sunt acestea?
Dar dmtre acelea aduciaoare de nenorociri?
Swat anwne semne norocoase pentru cineva gi nenorocoase pentru altoneva?
Sant unele semne c,are aduc noroc unei familii intregi?
Sufletul este cn adevärat fOrä moarte?
Ce vieatii duce el dupl ce piere trupul?
Se intoarce el din non pe piimint ea alt chip omenesc? Cu acela al rudelor
de singe?
224

Sufletele stramosilor calatoresc prin late sat,e saa riman in j arul gospodiriilor
bisericilor in care au trait?
Aduc sufletele acestor strimosi vrean sprijin sau vreo aparare urmaplor lor
la caz de nevoe?
Vom intalm din non sufletele lor dupit ce vom trece si noi din vieata aceasta?
Stramosal familiei se pastreazi el in amintirea rudelor?
Sant acestea mandre ci ii sunt urmasi?
Seaminri el oare ca un Wait?
Cum sent pnviti strimn? Evreu, Tiganu etc 7
Au ei puterea si manwasca unele puteri ascunse?
Sant anume numere, deosebite de altele? Sant numere sfmte?
Care sant acestea? Ce poveste se leaga de fiecare?
De ce se respecti sarbatorile?
Toata lumea le pazeste cu sfinteme in sat? Cum sunt priviti scent care
au le respecta?
Cwn se pizeste o sarbitoare?
Posturile se tin cu sfinteme?
De ce nu trebue sä =incest' in. zile de sarbatoare?
Ce mai este oprit sä faci in aceste zile?
Sant i alte zibe saa epoci in care anumite 'tier= nu trebuesc fixate?
De ce trebuesc respectate aceste °plan?
De ande a aflat lumea ca e rau si le calm?
Sant aceste regali pastrate numai prin obicem dela stramosi?
Se pZizesc aZI maz bine sau mai rà a särbatorile?
.E Lome sau flu si nu se respecte?
Exista in intreg tinutul credinta ca un antune animal poarti noroc saa
nenoroc, di o aflame plantä poate avea o inrfiurire asupra vietn omului?
Sant animale sau pasan pe care este rau sa le ucizi sau si le mantinci, sau
sr% le faci rim? in anumite epoci din an?
Ce legende se leaga de aceste opriri? (descriere amanuntitii).
Se obisnuesc treceri dela o religie la alta? Se fac aceste treceri In multi=
sau In parte?
Sub- ce influent4 se fac ele?
Ce schanbi oare crednita din sufletele oamemlor, sau sunt altele cauzele
care-i hotärisc la aceasta?
Au vre-o putere duhurile pamântului? ale cerului? ale vizduhultu, ale norilor?
soarelui, foculm, apelor, noptai etc.?
Cum se manifesti aceasti putere? Cine o desläntuestel Impotriva cin? Cine
i se ponte impotrivi?
Ce credinte, legende, ctintece se pastreazi in legatura cu aceste &limn?
Cum se explica otaceml de a da pomana pentru sufletele celar inorti?
Este mormintul ceva Want, care trebue pint, i In apropierea canna anumite
lucruri nu trebuesc spuse sau facute?
Este ingruit t respectat cinutirul satului sau nu?
E rttu sä intarzie cineva noaptea in cunitir?
Cum se intretm osemmtele mortilor? Cand se desgroapa? De ce?
Reprezinta ele pe cel mort?
Dar moastele? Ce puteri au, cum trebuesc respectate?
225

Cui i se interzice inmormântarea religioasä. si de ce?
Care sunt särbätonle mortilori Crestmest si pligänesti? Ce obicemri sunt,
cum le explicii satul?
Mortai se area celor vu vreodati? Gaud, cum, de ce?
Existak credinta ci dupi moarte sufletul omului cilatoreste si in forma de
animal?
Anume, forma cärui animal mai malt?
Uncle (si cum) este lumen calor morti?
Amintirea ciror oameni din bAträni s'a pistrat pâni. astän In intreg tinutul
(satul)? De ce? An intememt sate eit si le-au dirrat mosii?
Trebue si se gändeasci omul la Dumnezeu in fiecare clipä a vietu sale sau
numai in zilele de sirbitoare, la bisencii?
Vede Duranezeu pe om in mega sa de fiecare zi?
Asezärile oamemlor din lumea aceasta s'au neat en san fttri. inräunrea duhului
sfänt?
Au luat care diavohi forme omenesti? Muni, Tigann etc ?
Ce oameni a tnmis Dumnezen pe pgmänt? Ce dau acesta tnmisi cammulor?
Era o vreme clind sfintii se coborau pe piimânt? S'a piistrat ammtirea lor7
Sunt i azi trirnill ai ltu Dumnezeu, in sat, in punt?
oare i regele (impäratul) tnmis de Dumnezeu?
Sfintn ocrotesc pe oamem? Are fiecare familie un sffint ocrotitor? De
cAnd si cum ales?
Ce cult, ce practice religioase trebue si se pizeascii pentru ca familia si
aibii sprijmul sfiintului?
Ce se intiimplä daci acesta nu fereste de nenorociri pe credinciosu sal? Cum
se explicii aceasta?
Se bucurit satul, tmutul, de ocrotirea unui anume sfänt? In legUuri ca
ce legendä?
Se mai pästreazi amintirea vrennui lucru (animal, plantä etc ), care trecea
drept sfänt *Manatee altor lucran?
Care pisäri san ammale e picat si. fie vitnate?
Ponte maul sau vräjitorul si. comande si si Weasel duhunle bune san rele,
puterile lui Dumnezeu, ale sfintilor, sau ale diavolilor si faci ceca ce acel om (sau
vrä)itor) voegte?
Este care gändul, cugetul omului o putere care poate pätrunde in lucran?
Un om se ponte lesne despärti de local nasteni si de rudele sale? E
bine s'o faci i si. porneasci singar prin strämi?
pleat si. mint; sä fun etc.? Ce pedeapsi te asteaptä In vieata aceasta
IA in cealaltä?
Ponte sä stie omul de ce se intimpli lucrunle pe lumea aceasta asa cum
se intämplii? E bine sä stie aceasta omul?
In fats cui räspunde omul de faptele lui? Este el care singar vinovat in
fats oamemlor si a lui Dumnezeu?
Ce inteles au särbitorile In neata omului? De cine swat hisate i pentru ce?
Ce särbätori s'au pistrat, cand i cum se pizesc? (descrierea completi).
Se obisnuesc la aceste sarbIton anumite jocun? anumite cintece ce
alte practim?
Ce putero au trimisu hu Dumnezen asapra celorlalta oameni?
226

De unde vine oare dreptul omului de a ayes pämlintul si averea lui, de
care nu se poate atinge mci un semen?
bine sä se lege omul de cele pämäntesta? SO mbeaseä vmul, femeale,
bunt? si sil dueli vieati de pläceri?
Cine inceara sandal omului ca duren i si nenoroeiri?
Ce e mai bine, sil suferi carat san sä. petreci ea pleat?
De ce a läsat Dumnezeu durerile pe pämänt?
Tot Danmezeu a llisat si pläcerile?
Nu swat oare mai sigure bucurule dm lumea aceasta decal cele care cine
she dae5 vor fi pe lumen cealaltä?
Care este credmta crestmilor?
bine BO he omul hber sä, creadi sau all nu creadä, sau ar trebui sä fie
botczati en forta? De ce9
Ce practici päzeste (cel mterogat) ca fin al biseried dela nastere pänii
la moarte 9
Cum stint privite celelalte rehgu si confesium? Cum sunt organizate? Convertith
cum snnt priviti de ceiLalti?
Ce autoritate au fetele bisericesti asupra credmmosilor?
Cum e vilzut preotul in sat? Are vreo putere cuväntul lui asupra sätemlor?
Ce rost are el printre oameni?
CAnd isi indeplineste preotul acest rost?
Oare omul nu poate sä se adape el smgur din cartile sfinte?
Se poste gaud' cineva cucernic numai la biseric5.7
Suitt multi sAtem care au pärisit vie* laicl pentru cea monaha/ä? Ctun sunt
priviti acestia?
Cum se implineste astazi cuvintul lui Isus pe pämänt?
Se iubesc oare °amend intre el asa cam a poruncit Mintuitorul? De ce?
Cum se cOstigl mântturea sufletului? Se gändesc oamenii la aceasta?
Gaud va veni judeeata de apm? Sunt semne care o vestesc?
Omul trebue A astepte sfärsitul lumd ca mOmile in sän?
Care e datoria crestmului? 0 cunoaste (cel interogat mai intii.'1), apoi satul?
0 piizeste?
Sfänta lege erestinä poate fi cAleati Meg pedeapsa?
Pägttnii care nu a cunose, vor fi pedepsita?
Se pazesc särbOtorile crestinesti? Postnrile?
crestm adeviirat cel care pAzeste poruncile bisericu?
Dumnezeu ponte porunci oamenilor de-a-dreptul?
Fria cine vorbeste Duranezen?
cinstit dupO cuviintä, glasul lui Dumnezett in biseriel?
Preotul, diaconui etc, oficiazO sfänta slajba clupA canoane?
Merg sätemi sä-1 asculte?
Au ei vreun folos sa.0 tutä, in vie* de toate zdele poruncile lui Dumnezeu?
Ce variante ale ritualului hturgic se pot observa la alutba Lusericeasc5, oftdata'
in sat?
Aceste variante au obiirsia in cOrti bisericesti san in obicemri locale strivechi?
Exista' secte crestine in sat?
Care aflame? Cum stint organizate?
Cati sectanti are fiecare? Din ce populatie sunt recrutati acestia in deos' elm?
227

Care este crezul acestora? Sant ei constienti de acest crez?
Cum a fost introdus sectarismul? Prm cine?
Ce legituri pistreazi sectele cu centrull
Care este cauza aparitiei sectelor? (dupi preoti, credmciosi si sectanti).
Existä oameni In sat care si fi auzit vocea lui Dumnezeu? Sau glasul Sfintei
Fecioare sau al sfintilor piranta?
Ce au auzit anume acestia? Ce porunci au primit?
Cum sunt priviti acesta =stet de &are sawn? De citre preot?
S'a mai piistrat amintirea vreunui asemenea trimis al lui Dumnezeu in sat
sau In tinut? Ce se mai stie azi despre el?
Ce autoritate au acestaa asupra sitemlor.
Octav 7 osif
b. PLAN PENTRU CERCETAREA MITOLOGIEI 1
STIINTEI POPULARE
1. In planul general de ceroetare a vietii spirituale in cadrul
satului ti a tarilor locale romane0i, un capitol este consacrat
mitologiei f i Ftiintei populare. Intalnim grupate aci datele locale ce
pot fi subsumate categoriei cunoaqterii 0 explicatiei. Sunt incercarile
poporului de explicare 0 reprezentare a intamplarilor 0 fapturilor
naturii, care acopere distanta dela astro piin5, la firul de iarba 0
prm5, la omul insu0. Evident aceste incercari cuprind date de natura
foarte deosebitk inveciná.'ndu-se a,ci reprezentarile emotionale de fäpturi
supra omene0i, care deschid drumul spre religie, cu observatiile empirice
care ne apropie de telmica. Ele se intrepatrund aproape eontinuu
0 dau o fizionomie particulara 0 o rea,litate distincta a,cestui grup
de cuno0in1e populare. Astfel, capitolul seesta pe care il numim 0
de f tiintei popularcr, cuprinde 0 mai mult 0 mai putin decat o §tiinta.
Cuprinde mai mult, pentruca datele sale nu sunt cuno0inte abstracto,
despuiate do vieatk neavAnd dedt o fiinta rece intelectuala, ci elemente
vii, determinante de actiune, incArcate de culoare 0 de intensitate
emotional& De aceea, ele intra mai adânc §i stint prinse mai
strâns in tesatura vietii sociale particulare. Cuprinde ilia, §ii mai
putin, pentrud, acestor date le lipse0e qi rigoarea tii coberenta toi
critica, caracteristice disciplinei qtiintifice formato.
Ap, cum se infatieaza, cu unitatea lor actuala in vieata satului,
datele acestea alcatuesc, in totalitatea lor, o reprezentare a lumii, pe
deosebite trepte de mentalitate, reprezentare cu care sociptatea iqi
cauta potrivirea in toate articulatiunile sale. Raportul a,cesta e fun-
228

damental si are un dublu sons. El poate merge dela societate spre reprezentare,
proiectand in aceasta particularitatile grupului. El poate
merge si dela reprezentare spre societate, modeland formele die organizare
sau de activitate sociala dupa elementele de intelegere po
care le cuprinde. In deslusirea acestui raport sta. sarcina de capetenie
a cercetarii in domeniul nostru. Cum elementele alcatuitoare ale reprezentarii
lumei pot fi de origine si de vechime deosebite, cercetariea
merge 'Ana la situarea lor in unitatile originare 'de inteles, rezolvand
vieata sociala la un moment dat, pe planuri cronologice diferite,
pe care s'ar wza reprezentari si elemento sociale corespunzatoana.
2. Planul de cercetare comporta o parte de sistematizare logic&
a materialului si alta de perspectiva, sociologica.
A. In prima parte e/ va avea sA circumscrie exact campul de
cercetare. In extensiune logica, el cuprinde reprezentarea lumii in
trei diviziuni principale: natura fizica, natura organica, omul si vieata
sociall, carora se adaugh, la sfarsit, un capitol pentru miturile cosmogonice.
Fiecare din aceste diviziuni comporta la randul sau alto
subdiviziuni, care, in economia planului nostru, cauta sa asculte nu
atat de o logica exterioara, ci, pe cat posibil, de ideea a.,sezarii faptu
rilor in reprezentarea locala.
I. In prima diviziune vom avea de cercetat:
Cerul pi fiipturile sale.
Cadrele de spqiu pi de timp.
Vaduhul pi meteorii.
Pämlintul
Loc, avezare, sprijin; c) Adancul PamantuIui si focul;
Fats, Pamantului; d) Apele,
cautánd, inteun capitol final, 84 desprindem ceea ce ar putea fi in
gandirea populara romaneasca, principiile lumii fizice, altfel spus:
stihiile fapturii.
II. In a doua diviziune, a naturii organice, vom urmari:
Flora.
Fauna.
229

230
III. In a treia diviziune omul si vieata socialA:
Fliptura biologicii a omului.
Su/Zeta fi vieata lui.
Vieata socialei fi date de istorie traditionald.
Cu capitolul de mituri asupra originii Lumii (i sfAxsitului ei),
incheiem marile diviziuni ale cA'mpului de cercetare.
In aceste cadre se va cAuta mai intAi reconstituirea in forma
lor exact& a reprezentArilor locale.
B. Aspectul sociologic al cercethrii at& esential in stricta localizare
a, datelor, care permite apoi raportarea lor functionalA la intregul
social. Aceasta, insemneazA:
Difuziunea cunostintelor si atribuirea lor inlguntrul grupului
social sAtesc, &did, urmArirea lor pe:
a) Clase de vArstA, sexe, grupari profesionale (dogari, cioiJani,,
cgrAusi etc.); b) desprinderea dacA e posibil a unui grup de cunoscAtori
privilegiati pentru un anumit domeniu de cunoastere.
unul si altul din cele douA puncte ne duce la stabilirea, capitalb,
din punct de vedere al cercetArii sociologic°, a legAturii dintre un
grup de oameni si un grup de manifestAri, ingAduindu-ne sA considerAm
pe acesta din urmA in functiune de col dintAiu.
Localizarea geograficA a datelor, &did, urmArirea rAspAndirii
cunostintelor si temelor mitice pe aria, regional& nationalA etc.
Aci so deschid perspective de istorie culturalA popular& Determinaren
ariilor aduce elemento de inductiune privitoare la straturile
suprapuse din care s'a clAdit prezentul popular, ca si la curentele care
se incruciseazA, in el si in spatele cArora, de multo ori, stau vechi
miscAri do populatie.
Situarea datelor in desfAsurarea concretA a viepi socialo;
cum se integreazA cunostints si reprezentAri in complexele vii ale
societfitii (mon-ienbe, ceremonii, activitAti profesionale). Sunt a,ci puncte
de plecare si implicAri in marile ramuri active ale grupului social.
Problema poate fi privitA si mai larg dacA considerAm si de-o
parte si de alta nu fragmente, ci intreguri. Pentru totalitatea societ4ii,
ansamblul datelor noastre fixeazA imaginea globalA a Lumii si a
Vietii, care inchide in sine concepto fundamentale de naturA mai
largA logicA si geograficA (regional& nationalA sau rasiala) si idei-

forte ce stau la baza randuielilor de vieal,ä, ale grupului sau exprima
simbolic aceste randuieli.
(IntrA aci conceptele de spatiu si de timp calitativ, de lume
finitA sau infinita, de valoare a omului etc.).
IV. Ceca ce cAutam pretutindeni aci este nu pArerea individual&
(supus.1, aproximatiilor si oscilatiilor) ci cunostinta sau reprezentarea
colectivii, deci constituitA, tipica, susceptibilA de a fi verificatA dela
om la om. Aceasta are o realitate obiectivA si face parte din pistemul
vietii sociale a. unui anumit loc. Ea nu rAmilne insA ca atare
imobilh. Un proces lent preface neincetat vechile conceptii mitice
ale poporului. Considerarea lui fixeazA un nou aspect al cercetArii
sociologic° in domeniul nostru. El este pus in discutiune do insusi
titlul rubricei: mitologie si stiintA popular& si se raporta, la desprinderea
cunostintei positive din magma raffle& Procesul se implineste
originar prin actiunea gandirii critico individuale devenitA apoi :un
bun colectiv asupra, materialului traditional si pune in discutiune
- tendinta de diferentiere si constituire a valorilor stiintif ice. Faptul se
gIsesto amplificat si complicat in mediul nostru popular prin inraufire,a
tot mai puternicA si necontenitA a civilizatiei urbane la. sat.
Gercetarea in domeniul nostru va avea sa fad, discriminarea acestor
factori si IA urmAreascA momentele prefacerii, care sub o aparentá
preponderent logicA, angajeaza, realitati &lane sociale.
3. Metoda de cercetare rAmane in primul rand ancheta personalA,
pornind insa, pe cat e posibil, spre a, nu pierde legatura cu
concretul unei societAti, dela obiecte (plante, animale, pietre etc.),
obiceiuri, locutiuni verbale etc. Informatiile rAman sA fie continuu
verificate si confirmate la mai multi informatori. In aceastA materie nu
trebue uitat cA, in general, informatia unuia este informatia ninih'nui.
Productiunile de literaturA popularA (basme, snoave, cantece) aunt
utile pentru confirmarea temelor sau pentru intelegere,a formelor match.
Una din conditiunile fundamentale ale cercetArii in acest domeniu
esto 'MO, de natura morala: informatia corectA si exactA: corectA
si exacta nu numai in privinta continutului sAu material, ci cu
privire si la informator, la locul si data informatiei. Cele mai mari
dificultAli pot proveni dintr'o atribuire sau o localizare gresita a
datelor, fie din neghjentA, fie din faptul minimizArii importantei lor si
a inventArii amanuntelor. 0 /acuna in informatie e mult mai util sA
fie rectmoscuta, decht sa fie intregita prin date de fantezie.
Ca procedee ajutatoare mentionAm cu folos statistica in probleme
de difuziune a reprezentArilor inlAuntrul unui grup social, aplicata
234

insa nu la totalitatea membrilor ceea ce ar fi otios ci la un'
numtir mai restrAns din ei, alesi la intâmplare Ins& in intentia categoriilor
pe care le urmaresti. Vin apoi harti (harta cerului
cataloage, (eatalogul indicatiilor cronologice locale dup6, constelatii
astre), graf ice si scheme etc. -(v. a noastrA Reprezentarea Cerului la
DrAgus).
Conducerea anchetei revine lima In sarcina unui plan de lucru
bine organizat.
232
I. NATURA FISICA.
A. Cenci fi fdpturile sale.
Cerul
Soarele
Luna
PLAN DE LUCRU
Constelatiile
Stele-comete-meteoriti
Zodiile-probleme de ansamblu
a) Cerul.
Ce este si cum este reprezentat cerul? (Ca o movil, ca o dell de cristal,
ca o piele intinsa? etc ). Dm ce este facut? Pe ce se spripnl? (Pe patru stalpi
de argmt, ne spune o colindl din Buzaul ardelean; pe spatele unui unas etc.). Call
este de departe? si in toate punctele deopotrivii? Cate ceruri sunt? (3, 7, 9).
Cum se poate ajunge la cer? scarti, copac 'halt pana la cer. Se deschicle
cerul In vre-o zi din an fp. pentru cine? Se lasa cerul vie-o daté. mai jos? Colinde
basme ea calatoni la cer.
3 Caracterele cerului: e cerul slant? ITrme de veche divimtate a cerului.
4. Puncte determinate pe cer (sau zone): poalele ceruhu, inaltul cerului etc.
°ramie cerului; toartele cerului. Cerul de zi, cerul de noapte.
b) Soarele.
Ce este si cum este reprezentat (barbat? femenil etc ) Familia Soarelui
(mama. surori, fret' etc.). Sant mai multi son? (cei trei son?). Locuinta Soarelui.
Caiisi ciiruta Soarelui. Tovarasii Soarelui. Ammale si plante asociate ca Soarele
(cocosull bivolul? floarea Soarelm? etc). CaRitorule Board= pe pamant; rivahi
dusmanii Soarelui.
Caracterele Soarelui: e sfant? Ce precautmni ale omului decarg din acest
caracter? Cum este agräit Soarele? Vorbe i acte neingaduite fatii de si ca el.
Este el o putere binevoitoare çt binefacatoare fatä. de taran (pingar, cioban etc )7
Mersa' zilnic al Soarelui. Etapele lui. De unde vine dunineata ande se
duce seara? Mersul anual al Soarelui. Cum stint reprezentate punctele solstitiale (rasarit
de varii, rasant de Luna etc )? Si cum e inteleasi continua pendulare a Soarelui
intre ele? (Mognegii sao sfintii care ii atin calen). Cum este reprezentat acest mers
in report ca pamantul?
Departare,a Soarelui de pamânt i schimbärile ei ca tholpunle anului. Caldura,
frigul. Cum vine alders de la Scare? Felunle si numinle ei (amt.% dogoare,
soare Cu dinti etc ). Ce e lumina Soareltu si cum vine dela el? Felun de lumina

(lumina de zori, luming de amurg etc.). Umbrii. Cum sunt mterpretate excesele de
chiding arsitele de poming 7 Gresala sau mama Soarelui etc.
Puterea Soarelui. Domennle In care se exercitg Cum este Infatisati aceastä
putere In raport cu momentele zilei c1 ea momentele anului. Scade puterea Soarelui
sutra? dar ctr. solstitial de iarng? Se vorbeste de taneretea i bgtrânetea Soarelui
si in .ce sens? Procedee de reinnoire a putern Soarelui. Momente ceremoniale, atatudini
colective, minim legate de pozitia Soarelui sau de varsta sa in cursul andui.
Cine EA cura poate fura puterea Soarelui? Dar pe Soare insusi? (luda, intr'o colindl
hategang, smeh, intr'un basm etc ).
Echpsele de Soare. Explicatia lor. Semnificataa lor. Sunt vircolaq de
soare? Ce precautauni trebuesc luate pentru apgrarea si salvarea Soarelui?
Prevestari prin Soare: Soarele care se ma inapoi e semn de schimbare a
vremii (Drligus, Bran etc.). Prevestiri de incendn, fázboaie etc.
Povesti, colinde, descântece, cimilituri privitoare la Soare. Simboluri solare
si motive solare decorative (pe bide, ulcioare, oug etc ).
c) Luna.
Ce este Luna si cum este infiitisatg? (flpturl femening, masculing, parte
chute° funtg. djvmà ochiul lui Dumnezeu 7) Familia Lunes; prietenu ei; fine
ajutatoare. Calul Lunei. Locuinta. Lunei.
Mt de mare e Luna si cat e de departe? Pe ce stA7 Drumul sgu, znia?
noapte,a? Schimbirile drumului cu sriptiim5na, luna, anul.
3 Fazele Lunei. Care sunt aceste faze si citt dureaz5.7 Formule ci numiri
trachtionale (lung, noui, cral nou, lung pling etc ). Timpul &It nu e Lung In ce
zile apare sau se gatil, Luna? (Lum?.. ) CAI dureazg o lunatie? Numiri pentru pgrtile
vizibile ale Lunei In eursul fazelor (corn, burtg sau burduf etc.). Invocatai si apostrofe
la adresa Lunei ca prilejul fazelor i in special la Lung noug.
Cum se explicit fazele Lunei? Raportul intre Lung 1p lumina sa. Lumina Lunei
este puterea. Lunes? Cum se pgstreazg si se pierde aceastä putere?
4. Puterea Lapel: Asupra apei cargrile ei pe mare, razele sale In ad/meal
apei, Luna din adinc, ridicarea apei spre Lung. Inrgurne asupra sufletelor celor
Innecati (pe lung-noug acestea les si se plunbg pe malul apelor etc ). Asupra lumei
vegetale: plante favorizate in cresterea lor etc. Asupra oamemlor: ca prilejul nasterilor
copular le furil somnul, h deoache (remedn) asupra fettled i ciclurilor
sale fisiologice asupra indrägostitilor, mesagii de dragoste purtate de Lung
In general asupra omului In cursul soma:Mai. Ce swit lwaaticii? Ce fnsemneazg a
aves capul In Lung?" Ce stint fratii de lung" si cum se desleag5.7
Influents Lunei asupra actehar de magie. Aparitii favorizate de LanZi.
5 Munci, momente ceremoniale atitudini ale grupului social dependente de
schunbirile Lunei. (b o. o sgrbgtoare asa de frisemnatg ca Paste/e se determini in
fiecare an diva). sclumbgrile Lunei: prima Duminecg dup5. Lung pluig, dupg. echinoxiul
de prungvarg etc. seingnatul grgului, tgiatul lemnelor pentru constructie g. a.
se fac pe Lung noug In anumite pg.* etc ).
6. Eclipse de Lung. Ce sunt? Mid se produc? Ce stint varcolacn? 17nde
stan si sub puterea cui? Cum se ridicg la Lung?
Ce semn inchide eclipsa de Lini5.7 (Rgzboiu, revolutie, epidemie). Inttunplgri
povestite.
Precautiuni luate pentru saivarea Lund si Indepartarea influentelor rele ale
233

eclipsei (acoperirea izvoarelor, imobilitatea femen insärcinate). Furtul Lunei de
divinitäti infernale. Legätura (hare eclipse §i fazele Lune'.
Petele din LunA. Ce stint? Descriere amAnuntitä Personagii ciobanul, Cain,
Fratele etc. Instrumente vizute. FIpturi teriomorfe: mpure, vulpe etc Sunt petele
neschimbate? Ce inriurire au?
Preve,stiri meteorologice prin Lung: Luna cu cearan, Luna Cll un corn
In jos etc.
9 Povesti, colinde, desantece etc. privitoare la Lunit Motive lunare in decoratia
localä.
10. Raportul dintre Lunä i Soare. Frate i sorä, so t si sotie. Legendai
asAtoriei si metamorfozei lor. Colinde i basme locale privitoare la asAtoria dintre
frate si sorä
d) Constelatiile.
1. Tabloul constelatulor cunoscute cu numele lor local
Drum Ming
Sfredel Cruce
Car Raritä. etc , etc.
Descrierea amAnuntità, d &are mformator, a fiecärei constelatai. Numiri speciale
pentru párti de constelatii (b o. mAneriul i värful Sfredelului, Protapul si pogomcml
Existä sau existau In tehnica localA uneltele ale aror mime slujesc sA.
desemneze constelatu? (b o. 'tanta, Cobilele?)
Identificarea lor pe harta cerului i arätarea anotimpulm in care sunt
väzute local.
2 Ce sunt aceste constelatii in reprezentarea localä? (b o Calea Lactee e
Drutnul robilor, in alte pärti e Drumul Si. Me, apoi Podul pe care trec sufletele
In Rai etc ). Legende in legaturi ca flptura, numele i particularitätile hei-Arei constelatiuni.
Metamorfoze. Expresu locale in care apar numin de constelatu,
Grupuri de constelatn legate printr'o povestire unitarä.
Mersul ilium al constelatnlor i numire,a momentelor rotatmi lor pe boltä
(rfisärit, pränz etc.) ParticularitAti de miscare (b. o Carul merge indärät). Explicare.
Mersul anual al constelatnlor. Ridicarea constelatnlor spre zenit sau coborhea
lor spre orizont odatä ea schunbarea timpurilor anultn. (Card b o. este pmmävara
mai sus §i toamna mai jos). Disparitia unor constelatu cu totul din circuitul
vizibil (b o. Gäina). Care sit de and piing and? Exphcatae.
Lucefern. doi, trei sau mai multi Numirea lor localä. (b. o Laceafärul de
la vecerme, luceafärul dela miazäzi" etc.). CAnd i unde räsar? Cänd i unde
apun? Intälnirea luceferilor la o perioadä de tunp I§i schimbä locarile? Legende
privitoare la Luceferi. Metamorfoza lor, in legiturA cu doi frati (gemem?) sau
doui pasta'.
Munci si momente sociale legate de aparitia si disparitta constelatmmlor.
6 Pentru fiecare constelatmne se va nota gradul i precisiunea cunoastern
inlAuntrul grupului social, ca i rAspiindirea cunostintei globale in anumite clase
sau virste.
Felul in care cuno§finta misard constelatulor inträ in calculele practice,
va forma obiectul unei atentiuni speciale. Se va insemna ce constelatauni slujesc pentru,
indicarea timpului si care, pentru orientarea in spatm. Se va incerca un tablou al
234

indrumarilor cronologice dupä migcarea stelelor, ca i anal al directiilor spatiale,
toate raportate la anotimp Cui slujesc, mai cu seama, aceste indrumari?
e) Stele, comete, meteoriti.
Multimea i individualitatea stelelor. Raportul dintre stele gi sufletele
omenegti.
Stele mai mari, stele mai mici: cum se explica? In ce vreme e cerul bogat
in stele? Substanta stelelor Departarea lor de Pamant. E aceeagi pentru toate? Dar
fap de Soare, Luna? Cum stau stelele acolo sus? Se sprijina pe bola', stint lipite
de ea etc Raportul dintre stele gi bolta cereasc5.. Ce stint stelele gi din ce
sunt akätuite?
Se mutä stelele din loe sau sunt fixe? Sunt ancle fixe altele mobile?
Ce este stalpul"? Au stelele vre-o migcare regulatit de rotatie? In ce Bens se
face? Sensul acesta este coman tuturor sau sunt mai multe sensuri de migcare?
Numin locale pentru sensurile migearn (inamte, la dreapta, indarät etc ). Iuteala
earn este egala pentru toate?
Exista gi o migcare anualä a stelelor? o schimbare a infatigern ceregta dupti
timpurile anului? Cicluri de timp pentru migcarea stelelor.
Strillucirea stelelor variaza cu aceea a soartei oamemlor? Au stelele
gennle Ion? Raportul stelelor ¡litre ele stele care rnerg impreuna, gi stele care so
occie c. Raportul stelelor en Soarele gi Luna. Enstä o familie astrala?
Legende cu transformäri de oamem in stele (in special gemem) çi invers: coborirea
stelelor pe pamant.
Atitudmi fata de stele (sä nu le privegti prea mult, sa nu le numeri etc ).
Inraurirea lor raza gi lamina stelelor ce vräji favorizeaza? (apa la stele etc ).
Prevestiri prm stele Schimbari violente ale peisagmlui ceresc Vanua'
çi povegti despre ele.
Comete. Numirea lor locala. Cand au fost vazute? Ce intamplari au
urmat räzboaie, revolutii etc Ce sunt aceste comete: sunt ele flpturi noi sau numai
coada se adaugä unor stele dmainte existente? De unde vin çi incotro se duc? Po.
vestari de intamplari reale sau auzite privitoare la comete.
Stele clizatoare. Ce sunt? Semnificatule lor (moartea until om, clára diavolultu
prin vazduh, prevestire etc.).
Forme deoseblte: steaua singuratica, plows de stele. Cat dureaza? care este
epoca lor?
Atitudine fata de ele: îi faci cruce? spat o formula'? exprum un gaud spre a
se implmi? Te pazegti a vorbi de ele? etc.
Povestin de intamplari reale eu stele cazatoare.
Reprezentäri asociate: Sburätorul, smeul etc Dara de lumina a stelei care
cade este interpretatä ca sburator, smeu etc
f) Toste aceste date vor avea sä dea o icoana a cerului in reprezentarea
locala. Considerata ca totahtate, ea pune, la randul ei, o seama de intrebäri.
1. 0 prima serie de Mtrebäri se raportä la semnificatia de ansamblu a regiunti
ceregti in gandirea grupului. ce repiezinta ea pentrn omul satului nostru?
shift lume asemanatoare cu a noastra? O oglindl a vietn noastre, dar amphficati ,gi
purificata? Imagmea unei parti a reahtatii omenegti, tehnica umanä? (toat,e stelele
sant puse in forma de unealta" Drägug) g a.
235

2. 0 a doua serie de intrebäri se reporta la stäpiinirea ce o are cerul
asupra vIeii i sortn omenesti. E problema zodiilor.
f) Problema zodiilor.
Configuratm cereasci la un moment dat determina in.susinle çi vntorul noultu
nliscut? Sunt stele norocoase i nenorocoase sub care te poi naste? Ce sunt zodulc?
Diferente intre zodie m urna. Ce semne au zodnle i cine sunt? Sunt cunoscute
constelatule zodiacale? Cine stie citi zoditle? Sunt in sat sau in imprournm cititorf
de zodu? Relata' ca ei Cärti de zodat gäsite in sat (repinte). Cine le ateste ,si
pentru cine? credinta in zodn inräureste actintatea omului local? etc.
3 0 a treta serie de intrebäri o pun elementele de rinduia15, de ntamci,
In general de incadrare a netn grupului social, pe care le aduce cursul local repre,
zentat al fenomenelor fince ceresti. Cercetarea, rergitä i amlnuntitä, formeazä
obiectul capitolului urmätor.
O intrebare de incheiere ar putea privi coentinea datelor de pänä aci,
In sensul formfirii de catre ele a unui capitol imitar de cunostinti. populari (o astronomie
popularä?). Aceastä chestiune msA, ca i aceea refentoare la nucleul de punostintä
positivä cuprins act, ultra in problemele tratan'.
B. Marile Cadre.
a) Spatiul: b) Timpul:
Plan onzontal 1. Timpunle
Dir. verticalä 2 SAptrtmfina si luna
Zone calitative 3. Anul m timpunle sale
Calendarul
c) Scheme numerice.
Socotnn aceste cadre ca formele cele mai generale ale ránduelilor de vieatli
ale grupulut in raport ca cursul, local reprezentat, al vietii cosmice.
a) Spatiul.
Cap" este schema spatialä a umversului? Care sunt punctele sale de reper
In plan orizontal? Numirea Ion localä (Rilsänt, Amiazä etc ). Ce sunt ele: sunt simple
directium spataale sau sunt regiuni matenale in care säliisluesc anumite principn?
(b.o ziva" este socotatä in unele pärti ca venmd de la Miazäzi, noaptea", de
la Miazänoapte etc ) Cum este reprezentat fiecare punct cardinal? Itilsänt-Sfintat-
Miaziizi-Miazitnoapte Care este local numele generic pentru punct cardinal? Ca
directinni spatiale, sunt socotite patru saa mai multe puncte cardinale? Se canosa
local dona littsänturi: Risäntul de vari i Riisäntul de iarnä? dar douii Sfintaturi? ,etc.
Planul vertical. Care sunt punctele de reper in directiune verticalli? linde
mergem in sus? Unde mergem in jos? Inaltul cerului e o directaune san un
punct fix?
Care sunt punctele de reper pe boite cereascä si pe ce arc al sferei se
gisesc ele? (La Driigus, b.o. acest arc ceresc se intinde din Räsänt in Sfmtat si
236

este insemnat de punctele: prânz, amiazä, vecernie). Numiri i expresinni locale printoare
la ele.
Regiuni ale Lumii: Regimes sub Scare". Existä alta deasupra? Dar din jos
de aceasta? Limunrea unor expresmni ca: ,,nou àrl i nouii man" sau capul
Lama" etc.
S. Zone calitative. Locuri bane In locun rele. Un catalog al locunlor insemnate
in hotarul uniatai cercetate. Fria ce sunt ele marcate? (prin aruncItun7
riiscruci? joc de iele? etc ).
.Alte deosebin spatiale calitative- legOtura cu grupul social national (de aceea
tot ce raiser% in tara asta: räul, ramul mi-e prieten nnmai mie. "), legätura ca neamul
particular care stlipineste gospodäna, curtea" e o, unitate spatial deosebitä? Fapte
care o pun in lummä si care se sprawl& pe ea: blestemul pe curte, mlintatul
pe curte etc.
b) Timpul.
&ma si divizmnile sale. Care sunt unititile locale ale timpului §i cum se
integreazii ele? Care stint diviziumle locale ale zilei? Numinle lor i fixarea lor
ciclul de 21 ore. (la Drägus b. o avem: dimineata-prinzul-amiaza-vecenna-seara-ale
noptu). Se cunosc doui zile, una lungO. (de varä) si una scurtä? Cum vanazii
=mule ea aceste donii zile? (Tot la Drägus: in weld zilei scurte avem o etapi:
priinzul, in ciclul zalei lungi Ii corespund douä pränzul mic si premzul mare).
Cum se numesc umtätile subdivizionare ale zilei si care este cea mai mid.
dm ele? (ceasul, clipa etc) Datele acest,ea se vor exprima grafic, ca preciziunea pe
care o comportii, intr'o schemA de timp. Schema aceasta are puncte de contact cu,
schema spatialii? dar cu miscarea local reprezentati a astrelor7 dar ca ritauca
sociale? (La Drägus schema de tamp: dimmeata-pränz-amiazI-vecerme-seari se suprapane
perfect ea schema spatialä a arcului de cerc: risOnt-prOnz-amiazii-vecermesfintit,
si are puncte de contact cu seria timpunlor de hranii ale plugarulm).
Sant in clam/ zilei portmni calitatzv deosebite de altele? Se vor preciza aci
doult concepte: miezul noptn si puterea noptu. Amiaz,a intri in
cahtativ a/ momente/or Sant i alte momente? faptul faptul Bern?
Existii local vre-un sistem specific de másuritoare a timpunlor calitative? Ctuitatul
cocosilor? altul? Cocosul Madrävan sau voevodul cocosilor
Ceasul slab sau räu i ceasul norocos sau bun Cazan povestite despre unul
altul. Cum se poat,e inlätura cal dintAin i forta cel din urmä? Zile legate si
nle slobode
Slptämilna si luna. Numirea zilelor din säpfámäng Ce puncte de contact
are sliptrunitna cu cunostmtele locale de astronomie (pnvitoare in special la fazele
lunei)? Ce zone de tunp deosebim in sriptOmani: inceputul, sffirsitul...? deosebire
intre zilele Aptämti.nei: ce lucrOri sunt interzise san recomandate in cursul ion?
Deosebirea duitre sOptämilni in cursul anului. Care este temmul acestor deosebin?
Functumea lor religioasti, economic6 etc.?
Luna. Nwnirea localä a lumlor. Raportul luna en sAptämäna si raportarea
ei la cunostintele locale de astronomie. Ce fel de mutate este mai cu seami luna,
de vreme (meteorologic6) sau de tamp (cronologica)? Raportul dintre inceputul limn
fenomenele lunare. Prognosticul meteorologic se raportg la durata de o lun5,
incepind en faza lunarl, sau are valoare numai pentru luna civilä In care se produce?
Calendare bätrfinesti pnvitoare in luni.
.237

3 Anul vi timpunle lui. Se canoso local n'upan ale anului? Numinle lor.
Durata lor. Cand incepe Primavara? Unid se sfarvegte? Dar Vara? dar Toamna ? dar
lama? Praznice hotar qi praznice miez de timp. Corespunde impartirea tampunlor
unei succesimu a penoadelor de manca sociala? daca da, care sunt aceste perioade
de manca? Care sunt praznicele care ritmeaza actintatea socutla in cursul
Cand incepe anal vi ca.'nd sfarvevte? In afarä de data bisericeasc qi ces
oficiala a anula' non, exista arme locale despre un alt inceput de an? .(b o. ()data
cu ieqitul la plug). Zile in care se areaza an nou. Ceremonn cu care l'acepe
se sfarvevte anul. Cum se socotevte durata Sunt fenomene de fizica cereasca
care o mascara?
4. Calendarul. Punctele de reper ale calendarului local Sunt prazruce sau
date coziventionale? Cu ce caracter se prezinta vi pe ce se sprijuia? Cu ce caracter
se prezinta. duratele dintre prazince? Sunt acte recomandate saa interzise pentru perioadele
de timp de dupa anumite praznice? Problema stilunlor. Sarbaton respectate
pe vechiul stil. Cunoscatorn locah ai calendarului. In vectame cine tinea socoteala
pentru raudal nlelor 2 Vechi instrumente servind de calendar.
c) Scheme numerice.
Cuprindem alaturi de cadrele de tinap vi de spatiti qi chestiarule printoare la
schemele numerice, adica la sistemele de numeratie: numär de baza i multiphi
care revin cel mai frecvent In ordmea obiectelor sociale Exemple avem in sistemul
chaldeian bazat pe 6, care ne-a dat numáratul pe duzini qi sisternul orar, gradarea
cercalru, sau in numaratul pe 5 (le sou) frecvent In metal comer t francez.
Exista in vieata grupulm numere care revm, ele san multiphi lor? Care sunt
acestea? E un singar sistem de asemenea numere sau mai multe? Daca. sunt mai multe,
ce domenin e rezervat fiecanna? E vreun sistem de numere magice? Se sprijina
aceasta scheml flamenca pe o schema spatiala? Pe care anume?
a) Vazduhul
Cat se extmde vi din ce este format? Ce este aerul? Raportul dintre aer
qi vazduh. Are vazduhul mai multe regium? Váraile vazduhului. De ce este margmit
vazduhul?
Cine se poate urca in vazduh vi cum? Intamplan din vazduh. Ce puteri
stapanesc vazduhul? Un zeu al vazduhultu (smeul)?
b) Vintul.
Cm este reprezentat vantul? Om? femeie? Babl-batrana? Legatura lui cu
Baba-oarba; cu o baba sarda Forme animale ale vantului: balaur, cal, varpe etc.
Familia vi casa lui. Ce sunt portile vantului"? Vistiernle vantalui. Cum pune in
mivcare aerul? Se atnbue wintal vi altor cauze (b o. migearei valunlor inarii)?
Cum s'a iscat primal vant? Povevti ql snoave privitoare la primal vant.
Paterea vantului. Cu cine se máscara vfintul? Povevti i snoave printoare la nva-
238
C. Veizdukul Fi meteorii.
VAzduhul
Vantul
Nouril i ceata
Ploaia §i zipada
Grindina i furtuna
Fulgerut
Curcubeul
Vremea

htatea lui cu Soarele, cu gerul, Cu focal. Odihna vantultu. Precaufium pentru a ni.
jigni vántul.
Formele vantului: adie, trage, sufla, bate. Ce este boare? Vanturile locale
De uncle vin obicinnit? Prin ce se anunfl? Semne de vant. Viinturile dominante. Fanturi
din direcfil spafiale (de miazanoapte, de miazazi) i vanturi de anotimp
(crivafal) Solari de vant, dupa locul de origine vant de la saraturi, vant dela
lup, vant dela boale etc. Existá o clasificare a vanturilor Multi', de ciobani
alta facuta de plugari?
Vanturi rele: Vántul films Legaura vantultu furios ca sufletele morfilor.
Tradifii sau legende locale referitoare la o va'natoare sail la o oaste 'salbateca. Formule
de potohre a vantului Linos (Doamne, iart5.41). Blestemul care apasa asupra
vantului
Vantul magic. VAntul care pocesteu Ce inseamna a &idea in vanturi"? Holbura
Unde se stärneste? Cand? Ce primejdie aduce? Formule de conjurare
Leg'atura vantulm cu fluerul Cantecul vantulm; aria vantulin Legatura
vantului cu flueratul. Se poate provoca vantul fluerand?
Cum se poate cherna vantul? Procedee de acaparare a vantulm. Persoane
care il acapareaza. In ce poate fi finut vantul? (in burdufe, in nodurile unei sfori
etc.). P'afami povestite.
c) Nourit §i ceata.
Termmologie locala pentru diferitele forme de nouri (flour', nourenci,
nouri de plome, nenri de vreme tare etc ) Ce stint nourn? Cum se formeaz5.7
ce? De ande iau apa? Cine-i conduce? Exista o turma i un pastor al norilor?
Noam i balaurn.
Unde se grisese nourii departe i cum stau in inalfime? Coboara nouril
pe pamânt? Child?
Ce este ceafa? dar burhaiul? dar pack? De tunde vin si cum se ridieä?
Are cineva putere asupra lor? Cu ce formule putem indepärta ceafa sau pacla? Ce
legatura este intre apa raurilor i ceafai (b. o. burhaiul se ridici de pe Olt, pentru
Dragusem). Legatura intre fum, ceafa i nonr.
Tari legendare (san vai) Cu pâclä, ceafii. Ceafä produsa, spre a ascunde na
om, o cetate, un ores.
d) Ploaia gi zipada.
Din ce provine ploma? Din flour'? Din acte natnrale ale unor fiinfe divine? Din
scurgerea apei dintr'un lac ceresc? etc. Se sparge nneori cerul? Cine reglementesza
caderea plod san o conduce? E nneori ploaia personificata?
De unde vine ploaia local? Deosebitele moduri ale pion: picura, bnreaza,
varsä Cu galeata. Se poate stabili o legaturá intre aceste moduri çi felurile
de noun? In ce epoca plouá mai malt? Zile hotaritoare pentru perioade de ploaiel
Se pot cunoaste dela inceputul anului lunile plmoase? Calendarele batranesti. Vechile
calendare cu prognostice de meteorologie. Se gasesc in sat si stint ascultatc7
Cine le citeste? etc. In ce zile plows e bine venita i cand nn? Care plome se
usuca mai repede? (Ploma de la Sf. Ilie?) Semne i aruspicu de plome.
Seceta: cat trebue sá nu plod, ea sit se spina. ca.-1 "media Cauzele secetii:
seceta ca pedeapsa pentrn greseli morale i rehgwase, ca efect al acfmnii unin vraptor
etc. Cm doi smei: unul de seceti i unul de ploaie. Stapanirea magici a secetei
239

a ploii (procedeele magice respective paparuda, calmanul etc. se vor cerceta incadrate
la ritunle agrare).
4. Ploo nefiresto (cAnd se inneaci cineva in apele din apropiere). Ploo de
cenu§e. Ploi do foc. Ploi catastrofale provocatoare de potop Reprezentäri locale despre
potop. Cauza lou. Ploaia ea scare. Legende si snoave.
6 Roua si bruma. Ce e Tom.? Cind se produce? De ce dispare asa de curing
La ce este banä roua? (medicamentatie, magie etc.) Bruma (aceleasi intrebäri).
6 Zäpada. Termmologie si forme: fulg, runsoare, zäpadä, chiciurä, ghiatii etc.
De ande vine i ce legAturä are ea plows? Cine aduce zäpada? (Sf. Nicolae? Mos
Coliciun?..) Zile piing la care trebue sä fie nespärat ziipadä. Este uneon persomfacatä.
zäpada? Ce e Omul de zipadä?
lama de unde vine si ande se duce? Semne de ninsoare si de iarnä. Bunt
nouri de nmsoare? Ziva Intl'a de nuisoare Practici. /*Tinwares de prunä.varä- omätul
miedor. Coiocul iernu. Babele si mosii iemnu. Lapontri i momA. Nmsoarea ca scare.
Zile hotärite pentru mnsoare (Sf. Tnfon etc.)
e) Grindina i furtuna.
1 Terminologie localä (grindinfi, piaträ etc ). In ce epocä poate vem? Ce
noun anuntA grindonal Ce alte semne o insotesc? Ce precautouni se iau? Cum se
poate impiedeca sau sparge grindinal Rolul clopotului dela Bisericli sau a laming-.
nlor dela Pasti.
Mind este procedeul eficace? (Ciit n'a pAtruns grondina pe hotarul satului etc.).
Ce este grinchna? cine o poartä? Balaurul i so/omonani De unde vine Balaurult
de ande solomonarul? Ce este acesta? Cum conduce grindina? Rolul strigoaielor
chemarea grindineo. Cine trage clopotul? Din mandatul i en plata cui? Cum se
explicä actounea clopotului? Preoti si tigani imphcati in producerea grindineo. Povestin
printoare la grindini.
Din ce parte vine, local, in mod obicinuot grindina?
2. Vremea rea sau vremea: e acelan lucru ca gruidona? Care ar fi riderenta?
Fria ce se anuntä? Cum e provitii de Oran'? Cuna se plzesc ei de vreman?
Aprind tämiiie in casii? Cine poartil vremunle?
f) Fulgerul.
1. Cuprmdem ad chestmni printoare la fulgen, la tunet i la trliznet. Deo-1
sebirea localä i atribuirea lor unor cauze difente? Dm ce provm si cum se produc?:
Sfiintul Ihe i ciruta cereascä. Tunetul e huruitul roatelor car4n pe prmidostil cerultu
etc.
Sägeata din fulger. Colectie de asemenes. jag*. La ce sunt folonte? Fulgenii
din senin. Primul fulger sau tunet de peste an. Practici ca acest prole]. Ful-f
gerul dela cornul caprei".
2 Triiznetul ca pedeapsä divinä. Ce se spurte de copad, de case, lucran sau
oameni titan*. Tabuuri i obligataum de purificare Precautium luate ca apkare
impotriva träznetului. Obiecte care apärA biitul de elan, tend protector etc. Animale
legate de fulger i träznet. Plante.
3 Existä. o n a träznettiltu? Jertfe i aaruri aduse träznetului. Zile inchmate
tunetulm (Vinerea-Mare? Procopule?) saa cind are tunetul mai multä putere? (SL
Petru, Sf. Ihe?) Când se impart trIznetele? (In säpfamilna Pastilor?) etc.
240

g. Curcubeul.
Termmologie. Dm ce este alcättut? Ce sunt culorde lui, cate sunt gi cum
se numesc. Ce este el? Metamorfoze: o fatä prefäcutä in britu etc. E un mesager
divin, un initiator in 'mea stelelor? O punte de legiitarä intre dota Juan?
Pärtile lui capul, coada curcubeului CAt se intinde curcubeul? Putem ajunge
pitni la el? Se ridicä dintr'o fintinä? Pietre prin care bea curcubeul apA. Colecta
de asernenea pietre.
Puterea curcabeultu (de a intmeri, de a schimba sexul etc ) Recomandäri
in legitturil ea ea. Puterea medicinará a primulai curcubeu din an: utfluenta
asupra gugu gi a pirultu. Magia curcubeului.
Semne de vreme din curcubeu. Raportul calonlor din curcubeu i intelesul
säu de prognostic.
6. Invocatii, formule, cimilitun, basme in legäturl en curcubeul.
h) Vremea.
Conceptul de vreme ca stare complexa a väzduhului. Deosebirea intre vrOme
gi veac. Semnele de vreme Cm general) Legäturi intre cunostinta vremii gi a
semnelor sale gi indeletmcirea omului. Itäsptindirea acestei cunostuite in mediul
agricol gi pastoral.
Triisäturile fundamentale ale conceptalui local de vreme: ce reactiuni comanda
el in grupul social. uräri, precautiuni magice, rugicium in legiturä cu vremea
D. Pämcintul.
Forma, loc, aprijin d) Apele
Fata pimantului e) Stibille ffipturli
e) Aclancul Pamantului Focul
a) Forma, loc, sprilin.
Local Pämintului in Lame: e in mijlocul ei? e lateo regiune läturalnicä?
etc
Forma pämtintultu- e rotund? e plan? (circular, san patrat sau altfel).
3 Sprijmul. Pe ce stä PämOntull Pe ap5.? Pe stalpi stâlpii lui luda ?
Pe spatele untu pegte? Pe aer?
Cutremurele de pämânt. DM ce provm? Sunt ele urmare a unei mânji &vine?
Sunt ele Berna pentru intOmplin vutoare? Cutremure poniemte. Reactiwn i nuiloace
de pazä.
Urme de o veche divmitate a pämantultu. Alte numin pentru Plimant
ete ).
b) Fata Pamantului.
Termino/ogie: MunM, miigurl, deal, vale,- cheie, pise, poianä, ges, cOmptarä.
etc. Fixarea logici a termenilor.
Onginea muntilor. Din ce sant fäcuti? Formatza rocelor. Urme despre Incrarea
unagilor sau a altor finte. CAt se pot urca muntu de sus? Virfuri ca numui
legendare. Omul, Várful ca dor, Doamnele etc. Forme mudate potcoava ltu Solomon.
Turnan gi castele de patri In manta. Sttinci rogu, stanci albe etc. Präpästii 3gheaburi
pegteri.
241

B Sant muntn fiinte vn? Cäciula i .bama muntilor. Stand insufletate (la
annmite epoci fac anumite lucruri). Munti care se bat cap in cap. Munp. legendari.
4 Locuri b/estemate, stAnci dizute, peisagn aride, ghetari, grobotisuri. Explicarea
bolovanilor din vi si a cädern lor primä.vara. Locuri colorate.
Pädurea. Terminologie i inteles: Cräng, codru, pädure, dumbravii etc.
Desisul pduril, copaci diformi, blestemati etc. Pmene.
Populatia muntelui si a pridurn: Mama pädurd, fata pädurn, zinele,
babele, Baba Dochm, Ale frumoase" etc Genu vegetale care locuesc in cate-un copac
Ecoul. Copacii du*. Povesti i pätänd en ripturile muntilor.
Dealuri i väi. DAmburi i dolmene morminte de urmqi? (Asemenea
dâmburi se gä..sesc in Dobrogea, pe vales Turcului la Bran, la Sebesul de jos etc )
Depresiuni (covate).
5esul si pustia. Locuitord ei. Pietrele, nomenclaturä i proprietAti. Pietre
azdrävane (care cresc, care se 'niseä singure etc ).
c) Adancul pimintului.
Cum este reprezentat adancul pa mantultu? Cäile spre el: gropi färi fund,
präpästil, fantlini etc. Se poate ajunge la el si pe la marginea lunni? E acelasi
lucra ca täritmul celälalt?
Lmnea celuilalt tärarn smei, mama smeilor, pa are etc
Focal din mijlocul pämäntulin. E acelasi ea focal Ghehenei? RAbufneste
acest foc undeva pe fats pämiintului? Ce e vulcanul? Fläcäri cälätoare, fläcAri deasupra
apelor.
Focal Ce este si ca ce caractere este infätisat? Este dint? Obiecte care
nu se pot arunca pe foc. Focuri pregItite nurnai din anumite lenine. Focuri aprinse
la anumite date. Focuri pä.zite spre a na se stmge. Focal viu. Veda procedee de
aprindere a focului.
Lucran i ascunse in Pämänt: Comori. Felurile comordor. Comori blestemate
altele. Balaurul päzitor de comori. Ciind sar" comorile? Cum se poate retane
flacsára lor? Cine poate desgropa comori? Povesti çi pätämi cu. comori.
Palate si orase ingropate. Locumte in actancul Primantului
d) Apele.
Nutne si feluri izvor, fantäng, prirfiu, räu, bolboacit, baltä .. mare.
Originen lor, cum a venit apa pe fata Piniiintului? De ande a izvorit si a
ajar's la formele de astäzi? De ande iese astäzi apa din izvoare, fäntani, räuri? Aipe
scoase din stincli prin puterea anui om minunat. Ghicitord de izvoare çi uneltele Ion.
Zzvoare si ffintini näscute prm nietamorfozi (izvorul mesterului Manole etc.), Cascade,
Ape medicinale, ape dulci, ape skate, ape calde. Cum este inteleasä actiunea
apelor medicina/e?
Ape ea actiune magici: apa neinceputl, apa moartä apa vie, ape care se
coloreazä etc. Apa sfintitä.
Izvoare, fântâni, lacnri sfinte san minunate care in anumite zile se nmpla
ca apä (Fântina Miinästiru Briincoveanu din Tara °halm, Tinaria s. a).
Lacari fiiri fund, lacuri care inneacä un ores, o cetate.
Ape blestemate. ritari care inträ in pämint pe o poritiar¡e a cursului lor. (Pfirlial
Pojortii, Rial dala Zärnesti etc.).
Fate si adlincul apei. Fata apei ziva ç1 noaptea. Milani care trae noaptea
242

peste apii Precautiwn luate se acopär fantAnde, izvoarele, nu se bea. apá luat4
noaptea. Otlinda apei.
Fundul märiloi, lacurdor, rantamlor .. Palate de cristal etc. Iepele sirepe
din adancul sau din smarcurile man' etc. llialunle m'áru si ale apelor Bataia lor de
ciitri valun Ridicarea i scaclerea apelor (flux si reflux). Exphcatia faptului. Grote si
vagaum pe malul apelor.
Vieata apelor. Genu acvatice. Personagd nutice adapostae In apa zinc, balatiri,
driicson etc. Funte rele care atrag i inneaca pe oameni Ochiuri i váltori. Formule
de conjurare RAuri care sant flpturi omenesti metamorfozate (Oltul, Muregul5.
Legends lor. Genii individuale ale rAurilor.
Relatiuni- respectul datont ape'. Interdictia anumitor acte. Nerespectarea
lor. supararea apelor, blestemn1 lor, tulburarea apelor i ascunderea lor. Incercarea
de a le impaca. Damn a jertfe aduse apelor sau divinitAtilor acvatace.
(In ordmea cercetAru de mitologie I stainta popularl, se vor indica aci
numal pwactele de plecare spre ritual, rAmanánd ca acesta sä formeze obiectul uncí
alte ordine de cercetare. Ala, b o la constrmrea untu pod, apa se simte jignitta,
pentru constrángerea la care este supusl. Se aduc jertfe pentru impacarea el. Se va
indica aci faptul i ntul fail a se intra in amAnunte Reconstatuirea si analiza.
ntualului cad in categona ntunlor de construct/)
Apa. Calitatile ei generale fizice gi magice
e) Stibiile fApturii.
Se va &lute dacI in gandirea locali nu se rednc toate lucrunle la cAteva,
elemente principale, din care faptura lor ar rezulta gi care ar fi un fel de
stibil ale lucrunlor. Se cunoaste de localmci termenul de stihie gi ce inteles are?
Apa, aerul, focul, pamantul stint asemenea stihii, sau stihule sunt intelese ca fiinte?
Se canosa st stihii ale timpului? Zma, noaptea, zonle (zon15.), amurgul (murgilli)
sunt asemenea stihii? Cum sunt concepute local aceste date ale timpului? Otc.
II. NATURA ORGANICA.
Cuprindem aci cunostinte gi reprezentAn privitoare la fauna si flora. Exceptam
padurea de care ne-am ocupat in sectaunea precedentit, neputAnd-o desparti de peisagiul
muntelm. La flora gi la fauna, accentul cade mai ea seamA pe specii. Intreaga sectiund
comportA o puternicl desvoltare spre latura practica a vietal sociale, ear en pnvinta
floret duce, in primal rand, spre o farmaceutica populara, Jar in privinta faunei, spre
o in mai complexii, desvoltare de raportun. Faptul este de incadrat intr'o observatie
ma' generali. Cu cat trecem dela realttatile departate ale lanni morganice spre
vieata organica i apoi spre om, ca at& cunostantele gi reprezentanle grupubli ea si
obiectele corespunzatoare
stint mai bogat si mai adanc angajate in practica vietit
sociale, pina la panctul cum este cazul pentru reprezentarea sufletului si a etapelor
vieii omenesti de a fi intrupate in institutale societatu.
Noi mentinem in continuare linia generalA a cercetAni noastre. Sistematic, captolde
de flora si fauna ranalin mcadrate aci, akatuind cele douI sectauni ale reprezentarh
lumii organice. Tebnic ele trebuesc incredintate, insa, nnor specialisti in botanica
si zoologie, care, urmarind datele si desvoltarea ion in practica social, vor ecinstitui
o etno-botanicii Ili o etno-zoologie. Indicam, in urmare, hmile mari ale cer-
i
cetärii ca li aspectul ei sociologic.
243

A. Flora.
a) Vom cauta Intai s circumscriem cercul cunoatintelor locale.
Categonile locale ale florei in concepte populare (b.o. ierburi, flori, verdeturi,
bucate etc ). Numirea 'man genenci pentru plena. (dad. existli).
Numinle indivrcluale ale plantelor cunoscute (termen local gi terrnen latm).
Descrierea loi (de cItre informator). Credmte i legende explicative printoare la
nume; formä, culoare, aminunte pentru fiecare dui plantele cunoscute (Capul Sf. loan,
Cmci-frata piitatt, Roclua rândunich, Sinziana etc., etc ) Un catalog al plantelor
local cunoscute
Analiza, in concepto populare, a plantel: pirtile gi structure unei plante.
Terminologie i cunoqtinte locale.
Ciclul de desvoltare vegetal/ in concepte populare locale: numirea fazelor:
sämfintä, colt, mugur etc. Semnificatia unor termem ca a lega, a da in noduri
(siminlitunle incep sä dee in noduri"), etc. Ce este rodul" gi cum este conceput?
Vieate plantelor. Neamun i familu de plante (unele sunt surori, altele mamä
o the/ etc. b.o mania san gtima pipugoilor"). Curtea florilor; aduniri in antunite
Doamna ierbunlor sau a florilor (Ileana Samzeana, doamna florilor garoafelor").
Graiul flordor Cine il cunoagte ta cum se poate dobtindi? Prevestiri prm
flori (flori puse sub perni rentru vise etc.). Flori care cunosc tärtiraul celälalt i prin
care se poate ajunge la el. Povesti pnvitoare la flori gi la vieata /or.
b) Practici l tehnici In legituri cu plantele.
1. In aceasti directie trebue cäutatii inttuu o clasificare a plantelor dup5 intrebuintarei
lar de cite/ grupul social. Bun*/ oarl:
Plante comestibile.
Plante tehnice i =tepee:
planto colorante
plante textile
plante terapeutice (fierturi) etc,
plante afrodisiace
plante vräjitoregti
plante de pazii magicA (peluml, leugte,and, usturoitil).
Plante ornamentale gi aromate
Plante veninoase etc.
In continuare va trebui sä rezerviin gi o clasä deosebitä pentru plantele
mitice, care, asemenea ea iarba fiarelor, träiesc in basmele i in inchmuirea grupului
social.
O asemenea, clasificare trebue ciutatii ciit mai apropiat de felul in care
grupul social armäregte el insugi deosebitele intrebuintiri ale plantelor, i trebue
inteleasä ca o completare a punctului a. 1.
.2. Se va note la fiecare categorie I pentru fiecare plant./ in special insemnitates
momentultu i tetuutez la culegerea el. (Mai toate buruenile de lene se
culeg, bunä oar/ in Bucovina, in zma de Sinzämi 21 Iume Unele plante se
culeg dimineate pe rota, altele la miezul-noptu, altele sears inainte de sfintitul Soarelui
etc. Pentru unele plante, in momentul culegern, uts trebue sä se pronunte niciun
cuvint s. a. m. d) Se vor nota gi alte precautiuni: insuginle personale II de
moment ale culegittorultu, chipul gi local in care trebue pistrata planta g. a.
244

3 Formele intrebuintärii plantelor In diversele practici. Datele acestea care due
la alcätuirea unei farmaceutici populare, unei crornatici popular° etc. pot fi cercetate
chiar mai firesc in cadrul tehnicei populare.
c) In cercetarea sociologicä, ceea ce ne interescaz1 e nu minim intinderea
natura acestor canogtinte i reprezentAri, ci gi
Difuziunea cunostintelor in grupril social ip determinarm, d a a este
cazul a unei clase de detingtori ai cunostintelor special° si cider at lerbarilor. E
posibil ca acesti cunoseitori si nu fie acciasi pentru toate categoriile de plante, b.o.
omi pentra plantele textile si colorante, altu pentru cele terapeutice, altu pentru
cele vräjitoregti etc. Se poat,e Intâmpla, laräll, ca aneon acesti crmosaton si se giseasci
in afarà de satul cercetat, in regime ip pentra toatä regtunea. Se va nota prostiginl
de care se bucuri in comunitate sau in reginne i raportul lor cu ceda ta oarneni
In 'ce priveste chfuzzunea canostintelor, ea se va cerceta, daci e postal statistic,
pe categoru sociale (värste, sere, profesium). Se va sublima, pe aceste directii,
tendinta de crestere sau de scädere a cimostintelor i grupul de =rialto*
ezoterice.
Aria de extensiune regionalä a datelor. Se va tirmiri aceasti extensume in
mod deosebit pentru nume, cunostintä (a obiectulm), reprezentiri.
3 In al treilea rind, intereseazi si misura in care cunostinte i reprezentári
inträ in vieata grupului social Distil-gem in aceastä privintä trei trepte:
Imphcarea lor in teluuca grupulni,
Implicarea lor in practica magicii;
Implicarea lor in practica cultualä.
In legäturà cu ultimul punct, se pane problema cillturilor vegetale si a divinititilor
in formä de plante (dendromorfe)
4. 0 problemä, care intereseadi in special rubrica noastri de stiintä populari,
este pusä de raportul dmtre totahtatea florei locale si flora cunoscuti de grapul
cit acopere canostinta locali din reahtate? Aceastä problemä cere f. considerarea generatiilor
succesive ale grupuhu social.
B. Fauna.
Liniile cercetäru sunt apropiate de cele ale Etno-botanicei.
a) Cercul cunostintelor zoologice locale.
Categorii populare locale pentru ammale numirile lor (gingin' dobitoace,
Minh etc.). Numirea genericä locall pentrn animale.
Numirile individuale ale arumalelor cunoscute; descrierea lor. Credinte relative
la ele si legende explicative, privmd particularitäti aminunte in alc.itrunea bar
Cimostinte gi reprezentäri privitoare la anatomia fiziologia animalelor
foale, pipotä, marnntaie etc. etc. dupi clasele zoologice).
Ciclul de desvoltare organicit in terminologie gi representare locali gi dupi,
categoriile locale (nastere, crestere, metamorfoze naturale etc. etc.).
6. Vieata lor. Familule de animale; petrecerea lor. Cfintecal (pisärilor) i gran!
ammalelor. Cum airing sä-1 cunosti? Interclictii In legitari ca ascultarea gramhu ammalelor.
Cetäti de ammale (sold lupilor etc.). Stipinitorul animalelor gi cartes
de domine. Cräiasa päsArilor, erärasa pestalor etc.
tlintalor despre vaitor gi putinta de a prevesti a unor animale Amumle
mesageri (in special dintre pitsäri).
215

Puterea omului asupra animale/or: prin inele vräjite, plante, formule etc
Animale mitice (balaarul, pajura etc), metamorfozate, vräjitoare, animaleoameni
(pricoliciul). Animale legendare servind de emblemä.
Animale dilate (porumbelul i oaia eran la Davis considerate ca sfmte).
Migratiani periodice ale animalelor. Cauza i /mid ande se duc.
Cum intrà animalele, cunoscute l reprezentate local, In vieata grupulul
social?
1. Asocierea anunalulai Cu omul: cum se organizeazI ea in concepte locale?
stun:tale personale (ctunele? calull); animale de casi (pisica? garpele casei?); ammale
de curte; arumale imblänzite etc , etc. Ce loe ocup5. aibinele, vlermn de mätase?
In alti directie, barza, rändunica, vrabia? etc.
SI se reconstitueasa, deck' se poate, cercurile concentrice pe care omul local
ageazg multimea animalelor, situtindu-le in raport ca casa, cu interesul t cu afectianea
ltn, dela cele mai apropiate lui (oaia? boul? calul? etc ) la cele semidomestice, pAnä
la cele sälbatice iräufäditoare.
2 Continutal afectiv i reprezentativ al acestor raporturi. Semne i precautmni
In leglturi ea animalele Cum se intelege animalul ca stäpAnul säu? Animale care
Inteleg graml omenesc. Cum 11 ingtiinteaz'A de primejdn? Cara il spirit'? Ammale care
aduc binectivantarea in casä; animale care sunt !nazi rea pentru casa ande se afli.
Animale bine sau rtiu de intAlnit (icpurele? pisica? etc.). Apostrofe i salutAri adresate
animalelor la prima intAlmre in cursul anului (cind auzi cucul pentru prima
data etc.) Animale care vestesc recolta? care stau in gran? Aramale care trebuesc
distruse sau arse etc.
In special pentru animalele de curte gi de mama. Cum numegte stApAnul pe
animal9 Cuun 11 strigä? Cam indeamnit vitele la mind.? Cum le cAntä? Briolage"
earn le gonete? g. a.
8 In ce categord de interese grupeazii omul animalele?
ammalele de branii. i procuratoare de hranil (se vor nota aci, in legäturá, animalele
care local sunt socotite intangibile. nu pot fi mci ucise mci mancate ant-,
male sfinte ca barza, ränduruca. Apoi ammale socotite spurcate mara .In general
interdictu alimentare privitoare la animale. Specii consumate de preferintä Specii
consumate la aname prazruce gi ceremonii etc.),
animale de pazI,
animale de povari i trägätoare,
animale industriale (viermii de m'Atase);
animale medicinale (carnea, membrele lor etc. sant vindecätoare);
animale asociate i intrebuintate in vrAjitorie (insemnätatea culorii animalulm)
etc.
Uneori acelagi animal inträ in mai multe din aceste grupuri Se va armäri reprosentarea
calitätilor pentru care el este puns in unul sau altul din ele.
Pentru precizarea aspectului socidlogic al cercetini, se vor urmäri, in luni
largi, aceleagi probleme ca pentru capitolul precedent (Flora, vezi pct. c)
III. OMUL $1 VIBATA SOCIALA.
Omul i vieata socialä, aga cum apar in reprezentaxea i cunogtinta grupului
local (sätesc sau regional) formeaza obiectul acestui capitol.
246

Datele le vom culege in trei dimitan:
Fcrptura biologicei a omului.
Sufletul pi vieata lui.
Vieata sociald.
A. FcIptura biologied a omului.
Cercetarea va ciuta sä reconstitue cunostanta localä trachtionalä despre trnpul
omenesc i de,spre functiumle lui, apoi despre boalele care 11 lovesc, deci o anatomie, o
fiziologie si o mechcinä popularA
Pärtile trupulm numui i reprezentäri: capul, crestetul capulin, pärul,
pUterea pà.'rultu (pa'rul la bärbat, piral la femme: de ce este obhgatä femeea sä-si
pästreze pärnl lung?) Oclui; ocian albi i ochii negri Ghiara" din ochi i puterea
ochilor in legäturä ca deochiatul. Nasal, ureclnle, gura, dintii etc. Mänile (la Drägus
intfilnim mionle de la cot in jos sánt sfinte"); podul palmei, degetele, cotul etc.
Pacioarele, citletuul, fluerul, §oldul, sexele, mulocul etc. etc.
Organe interne rärunchi, fiere, inimä (numä, rea, inimä banä), matele, matele
pestrite? etc. Vnaele (dacä si cum pot fi f arate?). Singele, saliva? apa din trup.
Valoarea acestor piirti qi organe din punct de vedere al paterii (magiee) a
trupului.
Functiuni- räsuflatul (ce este sallar?), bitaia inimei, mincatul si mistunal
etc
Fazele in desvoltarea viei i numirea lor o. copilärie, tinereje, Nitran*
etc.).
Adäugiim aci fp datele privitoare la boale çi la remednle lor. Prin tratamental
pe care il india, ele swat mai fuese integrate in capitolal tehnicei popdare_
Necesitätile cercetärd le apropie insi de divizumile de mai sus ale acestiu capitol
le trece deopotrivä in sarcina unui specialist, un medic dablat de un sociolog
Vom urmäri aci panctele urinAtoare
Boalele local cunoscute nume si feluri.
Natura si originea lor fipturi n'idee infitisänd baile saa cima kor:
ciuma, moron, avizuca, ielele etc.
Remedii.
6. Pentru aspectul sociologic, se va cerceta difudimes canolumjelor legiturä
en practicantu locah ai medminei populare (vraci, babe, mear) §a ca champa lor.
Se pun si celelalte probleme ale planului general.
B. Sufletul f i vieata lui.
Schitäm am linule generale ale nnei cereetiri care va aren s ne dea o
psihologie a poporului, ande Poporul este subiect (autor) iar na obiect. Un plan
de lucra amänuntit va fi dat mai tamiz alija, dupi o mal largi strIngere de material.
Notim capitolele mari.
247

Functinnile de cunoastere. Simturile °maim. vederea, anzul etc. Inselicitinile
lor pirerile inchipturea. Tmerea de minte. Judecata i mmtea Ce este
mutes.? (omul ea mute, omul filed mute, mutes birbatului, mintea. femeii
expresu- cap de femme" etc istetame, prostra, mintea Rominului cea de pe
urmä" ) Mintea. i norocul. Simtire suflet mute. Puterea de cuprindere i hmitele
MlElt11. Puterea de cuprmdere a math este in legAturä cu curiterua stifleteasci
a °multi'?
Graiul.
Functiumle de prevestare. Presmatin Cazuri de presinatiri Visele. Cum
este inteles visul? Tilmicirea diferitelor'visan. (Se vor urmin çi diferitele cirti de
vise care =curet in sat sau regrane) etc.
Impulsuri, stäri afective, vointä. Uritul, doral, dragostea etc. Care este
puterea fieciruia? (,,Dora te'nvati a dicta Foamea te'nvati, a lucra") Secatul,
spume. Tristetea, bucuria. liotirirea, incipiitinarea etc. Patimi.
Firea omului (ursuz, viratic, drigostos etc.)
Sufletul in legitura ltu cu trupul. Inrâunini remproce. (Boh provocate de
supirare: 1-au ars sau 1-au secat supiririle"; boh vmdecate prin bucurn neasteptate
etc.).
Soarta omultn. Ursitoarele Cazan tp legende.
7 Sufletul. Natura, chipul i originea. lui. Sufletul inmate de nastere i dupi
moarte, (reprezentirile dela acest punct, legate de ramie dela nastere si dela
moarte si de chip& moarte, tirmeazi si fie organic cercetate odati ca acele rituri).
8. Pentru intregul capitol, punctul de vedere sociologic stiruie, indeosebi, asupra
legituru acestor reprezentin cu institutule, arta si vieata morel" a unitätii sociale.
C. Vieata sociald.
Convietuirea. De ce triaesc oamenh impreuni? De cind si ce folos au
aci? Cum e vizuti mate singuraticii? Vieata pustnicilor, ce inteles are?
Alcituirile i rinduehle de cipetenie ale vietii impreuni. Familia çi gospódirci,
"neamul (gens), satul, tara" etc. Nunta, botezul etc. Ce e obiceml? De
unde vine si daci se poate sclumba?
Raportul dintre birbat i femee. Munci care se cavia femed si munci care
se cavia birbatulm. Ce sunt fitiliu? Superiontatea birbatului asupra femen? Care
sunt consecmtele acestei credinte in institutule vieth sociale.
Indeletnicirile omenesti. Ciobanii, plugarii, dogarh, fierarii ,dascilul, preotul
etc. Meseria i legitura °maim cu ea. Cine a invitat pe oameni meserule? Se pot
inmulti meserule sau rimin mereu aceleasi? Ifesern pretuite si dispretuite
6. Clasele sociale i origmea deosebiru chntre ele. Care sunt local acest,e
clase si cum sunt reprezentate local: sired bogati? sau iobagi griniceri domm?
Care sunt atributule ion respective i raportul lor?
6. Neamurile. Multimea diferentierea lor. Inmultarea limbilor. A fost la
inceput un singar neam san toate stint dela inceput? Neamul i limbs. Care sunti
caracterele unui neam?
Neamuri de uriasi si de pitici. Neamuri de culoare. Cum se explicit existenta
lor?
Ierarhia lor. Tiganul Jidanul TJngurul Sasul Rominul etc. Cum
suct explicate insusirile nationale.
248

Organizarea politici a neamurilor: Impräule. Câi impArati sunt? (Doi
san mai multi7)
Traditu locale privitoare la trecutul satului gi al regona'. Cine tila aci in
timpurile cele mai vechi? O epoci mitcá a uriagilor? Aseitiri mal noi de popoaret
näväliri; räzboale; pastor'. Epoci de pace in vechime. Lumea mai de demult.
tinern.
Laturea sociologicli e de tratat dupii indicatule planului general. De subliniat
insi, cä problema difuziumi datelor inliuntrul tinitäto sociale are aci mai putinä
insemnätate, toate aceite date, ca si cele din capitolul precedent, aviad un caracter de
generalitate In grupul social. De aci gi importante legáturn lor ca institutule
attudmile sociale.
Cu acest capitol incheiem lunga serie' a datelor care privesc fenomenele
fäpturile lumn fázute, aga cum se infAtigeazii aceasta, ea intrebärile gi ea tainele
pentru motea' sAteanulai romän Trebtie sä adAugam msA cä intreaga lui Lume" nu
este cuprinsi aci Ea e mai largä. Aläturi de lumea väzutä, exista pentrn el alta,
cea neväzutä, cea de d'acolo, ca ce' doi poli al säi: tara de luminä a impilrätiei
lto Durunezeu, ca sfinii, ca ingerii z ca duhurile bune ale e; de o parte, lar
de alta, tara intwaecati a diavolulni. Intre ele: Palea plAngert. Toate aceste date
sunt prinse inteun capitol de mitologie religioasi ci incadrate, in planul general de
cercetare al mandestii rilor sprituale, in grupa? mandestärilor rebgioase Acolo gu
sunt cercetate Ceca ce deosebegte aceite din urmä date de cele amänuntite
pana acum, este gi un element de fmahtate intelectual5., de mare insemnAtate in
vieats socialä; datele mitologwi religioase, spre diferentä de cele ale mitologim naturale,
nu pot deveni niciodatä date ale cunostintei gtontifice.
Dar unele ci altele stau aläturi in alcituirea marei icoane a Lumii. l'entra
intregzrea ul rimAn ad douti serii de intrebäri, acelea ale Inceputului gi ale
Sffirgitultu ei, in legäturi ea care stä i chestiunea generalä privitoare la rostul
onmlui gi la valoarea
Cu aceste intrebäri, Inchelem gi noi repertorml problemelor de mitologie
stiintit popularä.
A. Originea Cerului, a Pämlintului f i a fcipturilor.
Starea dinainte de creatie.
Materia creatiei.
Agentii creatori.
Procesul de creatie el ordinea lui. (Ce s'a creat mai intiun7 Ce a urmat
&poi? etc.).
Epocile cele mai vechi. Potopul.
B. Epocile viitoare f i Sfclrfitul Lumii.
Prin ce se anunti gl in ce constä? (Lupta Sf. Ihe ca Anthirt, Judecata de
Apoi etc.).
C. .Rostul °multa f i valoarea vietii. *
ion I. lonicifi
249

250
BIBLIOGRAFIE
Pentru orientare generala dam cateva dui lucrarile mai cuprinzatoare:
W. MANNHARDT: Wald und Feldkulte 2 vol. ed. 1904, G. FRAZER The
golden bough. ed. 1912, G. FRAZER. The worship of the nature I. 1926, ABEL
REY. La science dans l'antiquité 3 vol. in special, La science orientale avant les
grecs. 1930, AL. H. KRAPPE La génèse des mythes 1938.
Pentru matenalal romanesc sunt de consultat colectule i expunenle semnate
S. F. Manan; T. Pamfile, A. Gorovei, El. N.. N. Voronca i in general publicatille de
folklor ale Academiei Romane.
Dam pentru fiecare diviziune a cercetarh indicatu sumare de bibhografie specialii.
Natura fizica:
TUDOR PAMFILE Cerul qi podoabele lui dupa credintele poporului roman,
Buc. 1914 cuprinde si bibliografia .romaneasca panii la el. A noastri Reprezentares
cerului la Drägus in deosebi pentru metoda.
H. HUBERT se M. MAUSS Mélanges d'histoire des religions, Paris; E. BER-
NEA- Contributium la problema calendarului in satul Cornova (in Arhiva pentru
Stiinta, si Reforma socia15. 1932); ION IONICA. Reprezentarea cerului la Dragus, cap.
Mamie Cadre, in Monografia satului Deigns,
T PAMFILE- Vazduhul Buc. 1916;
TR. GHERMAN. Meteorologie populara (observän, credinte, obicemri, Blaj, 1928).
T PAMFILE: Mitologie romaneasca I Dusmanii i prietemi omultu, Buc.
1916 in special Desp. III si IV (Pamantul i Apa); Mitologie románeasca II
Comonle Buc. 1916 ; Mitologie romaneasca III Pe'mantul Buc. 1924
Natura organica:
Pentru materialul strain:
EUGENE ROLLAND. Flore populaire de la France ou Histoire naturelle des
plantes dans leurs rapports avec la linguistique et le folklore 12 vol. Pans. 1896-1914.
(vol. XII mans).
Pentru matenalul románesc- ART. GOROVEI IA M. LUPESCU. Botanica poporului
roman. Fälticeni 1915 si ZACH. C PANTU: Plantele cunoscute de poporul
roman (vocabular botanic, cuprinzand numinle romane, franceze, germane si stimtafice)
Buc ed II 1929 cuprinde i bibliografie romaneasca i strima;
EUGENE ROLLAND: Faune populaire de la France, noms vulgaires, dictons,
proverbes, légendes, contes et superstitions. Paris 13 vol. 1877-1911, S. F. MARIAN:
Ornitologie popularil i Insectele in limba, credinta i obiceiunle romanalor 1903; M.
GASTER: Rumanian Bird and Beast Stories London, 1915, ARTUR GOROVEI Credintk
si superstith ale poporului roman Buc. 1915, pentru cercetare poat,e fi utalizat
chestionarul partial al lui N. W. THOMAS, pubhcat in Sezatoarea" i dupts care a
colectionat Gorovei datele sale (se gaseste la sfarsitul volumului mai sus citat).
Omul i vie* sociala:
GR. GRIGORIU: Medicine poporului (Publ. Aced Rom.).
T PAMFILE Boli si leacuri la oamem çi pasan, etc
T PAMFILE. Povestea lumu de demult, dupä credint,ele poporului roman, I3uc.
1913. Publ. Acad. Rom.: Sfarsitul Lamm, In Bibl L Creanga.

c. PLAN PENTRU CERCETAREA CREDINTELOR SI
RITURILOR DOME STICE
Cele cAteva indrumäri teoretice privitoare la aceastä problemä,
ca ¢i chestionarul pe care il dam mai jos, aunt rezultatul experientei
personale a ultimei noastre cercetäri la teren din vara anului 1938,
In satul DrAgus, judetul FAgAras.
Credintele si riturile domestico fac parte din grupul manifestärilor
spirituale. Manifestärile spirituale populare pot fi studiate din
doua puncte de vedere: a) Ele pot fi privite in sine, oarecum schematic
prin analogie cu manifestärile spirituale ale päturii culte, si atunci
In ele se pot regAsi perfect, printeun proces de abstractie, toate
preocupärile teoretice si practice ale acesteia din urmä. Se poate
ajunge pe aceastä cale la studiul literaturii, artei, religiei, ftiintei,
filoso fiei populare. b) Manifestärile spirituale populare pot fi apoi
privite si intelese ca fapte concrete, deci in si prin cadrul lor adecvat
de realizare, ca forma si functiunea lor precisA, in mediul vietii
sociale sätesti. Acesta este drumul pe care ni 1-am ales in cercetarea
noastrA.
Intradevär, in mediul vietii noastre rurale, de obiceiu manifestArile
spirituale nu ne apar ca preocupAri teoretice: religioase, morale
etc. ale oamenilor. Sätenii nu trAiesc nici religia, nici morala, nici arta,
ca po niste realitäti autonome, ori ca pe niste dogme rigide si abstracto.
Ei le trAiesc viu, concret, in obiceiurile mostenite din bAtrAni. De
aceea manifestärile spirituale aunt vii si actuale in cadrele vietii
sociale sät.esti in anumite prilejuri ale a,cesteia. Putem spine -aproape
ea vieata social& a satului are anumite focare, nuclee, centre de vieatä
generatoare de spiritualitate specific&
Centre de vieatA firesti, in cadrul vietii sociale a satului aunt:
centrul domestic, aceea ce numim in monografie, gospodärie (mai
bine zis familia gospodäreasca), stAna, grupurile sau cetele de feciori,
grupurile de fete, vecinatAtile etc. si satul el insusi ca unitate socialä
In cadrul unei regiuni.
In aceste centre de vieatä se gäsesc motivele care creeaza o spiritualitate
ca si cadrele ei firesti de desfäsurare, adAegire sau schimbare.
In ele se gäsesc de altfel si motivele de däinuire ale unei spiritualitäti:
atAta vreme cAt va exista un grup domestic, va exista si o
spiritualitate specific gospoditreascg.
251

Prin aceste centre de vieata se explica astfel in primul rand
faptul pastrarii experientei spiritual traditionale a inainta01or noqtri,
experienta care le serve0e satenilor de azi drept pavaza in fata
curen telor inovatorii ale vremii: ideile qi faptele noi, chiar atunci cand
patrund in sat, sunt menite al sufere adapiari 0 armonizari la vechea
spiritualitate stramoasca.
Tot prin aceste centre de vieata in care spiritualitatea latenta
a neamului nostru devine fapta vie, reala, se explica unitatea kli originalitatea
spiritualitatii noastre populare.
Dintre controle de vieat& sate0i, unul din cele mai bogate in
consecinte spiritual° este de sigur grupul domestic. Vieata familiei
gospodare0i prilejuie0e un complex de manifestari spirituale, atat de
strans legate de fiecare element al ei, incat uneori aproape numai prin.
intermediul lor s'ar putea face un studiu al gospodariei ca unitate
sociala, cu rost adanc §i stravechiu, in satul nostru. In aceste manifestari
spirituale se oglindesc intradevar conditiile cosmice, psihice
0 istorico ale gospodariei, ca 0 toate manifestarile acesteia.
Centrul domestic este creator de spintualitate specifica: toate
manifestarile spirituale imbraca in cadrele gospodariei forme §i functiuni
specifice. Eforturile noastre trebue sa tinda la intelegerea acestei
spiritualitati ce imprurnuta culoare special& familiei noastre rurale.
Manifestarile spirituale pe care vieata familiei gospodare0i le
pri1ejuie0e sunt constituite, in afar& de creatii (opere), mai cu seama
dintr'o serie de obiceiuri (rituri) qi credinte (idei, reprezentari), pe
care o analiza abstracta le poate defini and religioase, and magice
sau §tiintifice. In realitate, obiceiurile sunt de cele mai multe ori
unitato armonioasa de religios, magic tfii §tiintif je, dupa cum alte ori
ele sunt pur magice, pur religioase sau pur 9tiintifice.
Coloratura speciala a spiritualitatii gospodare0i rurale socotim
ca-i vine in primul rand dela credintele qi riturile magice, secundate
uneori in interesanta paralela de credintele §i riturile religioase. A§a
fiind, cercetarea noastra trebue sa ofere o atentie speciala in primul
rand fondului primar magic al acestei spiritualitati. Numai astfel
imixtiunile religioase §i qtiintif ice vor putea fi pricepute in adevarata
lor realitate, ele fiind expresia anumitor stari culturale.
Po planul gandirii popular°, in care nevoia analizelor §i distinctiilor
nu intervine aproape debe, trecerea e uneori insensibila dela
credintelo §i practicele magice spre cele religioase 0 §itiintif ice. Pentru
mintea populara, deosebirea dintre cele troj soiuri de credinte i obiceiuri
nu e o deosebire de esenta, ci doar una de simpla atitudine
252

afectiva, derivand din mentalitati special°, caracteristice pentru stadiul
de vieata culturala a satului.
Am spus ca credintele Bi obiceiurile magice trebue sit formeze
punctul do plecare in studiul spiritualitatii gospodareSti. Aceste credinte
Bi obiceiuri se bucurit Inca de foarte mult prestigiu in sat, mai
cu Kama in lumea femenina. Prestigiul lor tine in mare masura de
credinta ca. omul poats domina prin puterea cuvantului, a gestului sau
a anumitor obiecte, lumea. Credinta populara in eficacitatea faptelor
magic° este de multe ori mult mai mare cleat cea pe care o acordii faptelor
strict Btiintif ice Bi uneori chiar color religioase (dovada medicatia
magica).
Practicele Btiintifice, tehnicele, ce intereseaza in special vieata
economica, cad mai ea seama in Barcina celui ce studiaza economicul.
In punctele lor de tangenta cu religiosul sau magicul ele intereseaza
deopotriva pe col care vrea sa-Bi dea seama de structura spiritualitatii
gospodareSti.
Planul nostru, conceput initial pentru studiul credintelor Bi practicolor
de natura mai cu seam& magica, poate fi largit pang la a cuprinde
aspectele intregei spiritualitati pe care vieata grupului domestic
o creeaza. El porneSte dela ideea simpla Bi impusa din afara
ca manifestarile spirituale pot fi studiate pe rand, in legatura cu toate
elementele gospodariei. ABa fiind, jata liniile mari ale planului:
Elementele esentiale ale gospodariei aunt trei: 1. familia, 2.
activitatea economica a gospodariei Bi 3. casa.
Familia insemneaza grupul domestic, agentul creator al gospodariei.
In acest capitol trebuesc urmarite toate manifestarile spirituale
care privesc existenta fizica Bi morala a membrilor familiei,
sanatatea Bi norocul acestora.
Cultul omului viu Bi al familiei in vieata sociala a satului nostru
poate fi astfel in Ulna parte reconstituit. Centrul acestui capitol 11
formeaza credintele Bi riturile privitoare la naBtere.
Al doilea element esential al gospodariei este munca, activitatea
economicd a grupului domestic, gospodarirea, i-am putea zice.
Aici diversele categorii de activitati economice taunt generatoare de
manifestari spirituale. Munca la camp, in gradina, industria casnica,
creSterea animalelor Bi pashrilor Bunt tot atatea prilejuri de manifestari
spirituale.
Al treilea element de seamâ al gospodariei este casa, sediul
material al ei, centrul muncii Bi al vietii familiale. Din casa omul
253

a chutat s&-si fac& in toate timpurile si in toate locurile, adapostul
sigur, ferit de relele ce te amenintä in afar& de ea: intâlniri cu spiritele
rele etc.
Aici se va studia cultul domestic propriu zis, &lid, credintele
si practicele referitoare la zidirea casei, ca si a celorlalte clitdiri din
curte. Se vor studia in egalA masurA credintele si riturile in legatura
cu curtea si imprejurimile spatiale pe care oamenii le stritbat, ele reprezentând
oarecum proectarea in spatiu a casei.
Acestea stint, in mare, linille planului nostru de cercetare, pe
care planul de lucru de mai jos il va explica in amanunt.
Inainte do a trece la indrumarile de mum& la teren, atragem
atentia cA, pentru determinarea structurii spiritualitiltii gospodaresti,
trebuesc studiate momentele ei de tangent& cu spiritualitatea general&
a satului, momente pe care le olerá comuniunea spiritual& a
grupurilor strinise in sezAtori, cete etc., in care problemele do vieata
domestic& sunt discutate. Interesant& din acest punct de vedere este
mai cu seam& cornuniunea spiritual& a femeilor.
INDRUMARI METOD10E DE LUCRU LA TEREN
Pentru culegerea faptelor de vieath spiritual& gospodareasca si
mai ales pentru culegerea credintelor si practicelor magice, trebue
utilizat& mai cu seam& convorbirea cu &Ate o singura persoang, verilicându-se
numai apoi frecventa lor in sat prin convorbiri cu grupuri
de persoane.
Capitolul informatorilor este extrem de interesant pentru problema
noastrA. Intradevar, la un moment dat, se gasesc in sat oameni
femei sau b&rbati) in care apare intruchipatA pare& mare parte din
experienta spiritual& a satului intreg. De mare interes stint mai cu
seam& btitrânele sau bAtranii care descânta, fac vrAji, stiu leacuri etc.
Acesti depozitari ai unor practici magice specializate reprezintA leghtura
dintre spiritualitatea satului si spiritualitatea gospodäreascg: prin ei
se mentin de obiceiu vii in sat majoritatea credintelor si a practicelor
magice. De aceea recomandgm o cercetare amanuntit& a informatorilor,
dup& indrumarile pe care le oferim la punctul A. V.
Credintele si practicele magico-religioase trebuesc culese atAt fn
forma lor pozitivd, cAt si in cea negativei, interdictiile, ce joac& mare
rol in vieata spiritual-gospodareasc& a satenilor.
De fiecare data se vor cere explicatii, faptul acesta se va men-
254

tiona. Datele acestea aunt extrem de interesante pentru studiul mentalitatii
tarane0i, in care se oglindesc de sigur, pe langa trasaturile
primitive dela baza intregei spiritualitati umane, i trasaturile particular
grupului social respectiv.
In cazul practicelor magic° chiar religioase) trebuesc inregistrate
formulele, gesturile, numarul de ori de cate ori acestea, se repeta,
imprejurarile de loe qi timp in care se destapara, ca i obiectele intrebuintate
(la acestea se va mentiona: dac'ä Bunt uzuale sau numai de
intrebuintare magica, cum, de cine, cand qi de uncle aunt luate, de
cate ori aunt intrebuintate in practica etc.).
PLAN DE LUCRU
A. OAMENII. SANATATRA I NOROCUL LOR
I. Bärbatul: Credinte x obiceiuri care si denote superioritatea acestida
asupra femeu.
La nagterea unui copil mama se bucuri mai mult daci noul nis' cut e fati
sau dacii el e bliat?
Femeia:
Fata mare: obiceiuri in legiturä ca petitn1 i miritatn1 fetelor. (Se executä
ele in once zi sau numai la anumite sirbitori? Cind? La anal non? Boboteazi?
etc ).
Fats obicemri san vriji de deslegare a presnpuselor farmece care
an ficut-o si nu se minte Se cunosc in sat vriiile cut iarba codrulni?
Femeia eisitonti prin ce miiloace gtie ea si se fereasci de fannecele
pe care i le pot arunca dusmatele pentru ca s'o despart2i de birbat?
III. Femeia i copilul
Femma impovirati (gravidi.). Interdicthle pe care trebue si le respecte
In aceastä. stare (de ex: si nu miniince fructe imbinate, sE nu priveasci lucrani
urite etc.).
Nagterea.: ce obiceiuri se cunose pentrn ea femeia si nasel ngor? (de ex:
o afumä ca lemn luat din colturile icoanei?)
Moaga: Obicemn in legituri ca tiierea buricului.
Casa in care se nagte copilul (placenta) se asvirle san se ingreapil Daci da:
Linde? cfind? de citre cine?
4 Ursitoarele: Cite mint? Cánd vea si nrseasci copilul? Se face ma-4 urntoarelor?
%
Soarta cophlor nisei* in ceasul
Semne: Copal niiscuti cu semne: cruti (tichie) pe cap, caulk on seams
pe dreapta san stinga trupului, vor aves o soarti deosebiti de a celorLalli outran?
Ce fel de soarti?
255

Cum se numegte timpul care tine dela nagtere pana la mohftva de
deslegare" (adica pani la imbisericirea femen la 40 de zile. In satul Dragug de
exempla acest timp se numegte chendahe, iar femeia se numegte chendttli).
Sant anumite lucruri pe care femeia trebue sa le respecte in acest timp?
Cum este considerati femem in acest tamp: spurcati, necurati?
I se face femeit o moliftvii de deslegare la trebunle interne ale casei, la
opt zile dupl nagtere eau poate chiar mai dmainte? De ce? (Pentru ca sa poati,
avea dreptul de a pregati mancarea, de a face pame? etc.).
Imedmt dupts nagtere se petrece copilul prin camaga (murdara) in care
1-a nascut mama ltu? In ce scop?
10 Prima scaldi.. In ce fel de vas se fierbe apa primei scalde? (In oalä noul?)
Ce se pune in prima scaldii? Carbune, barn? In ce scop? Unde se arunci apa
primei scalde? Pe flori? De ce?
Leaganul copilultu. Ce se pune in leagän pentru ca diavolul sa nu se
apropie de copil? (Fier, tamale). Se povestegte in sat despre diavolul care schimbii
copilul mic", furä pe acesta gi aduce altul in locul lm?
Cum se spirit' de diavol femeia lehuza? (Tine langa ea birch', fier?)
Cum se apara femeia lehuza ca sä nu i se fure tata? (laptele) Ingroapii
cateva pleat= la pragul easel? Poarta ceva in pieptal camagn?
Vieata obignuitä a femeh gi a copilului in timpul celor gase saptamani
de dupti nagtere.
a) Scalds copilului. Cand se la apa de scalda? Inmate sau dupä räsantul
soareltu? De ce? E bine si svarh scildatura copilulus dupa asfintitul soarelui? Daca
nu, de ce nu? Unde trebue si asvarli scaldätura copilului? In once loe, sau numai
la loe carat? De ce? b) Unde e bine si usuci scutecele copilultu? E bine sa
le lagi afari noaptea? Dacä nu, de ce nu? c) E bine sä lavi copilul mic sit doarma
afari noaptea? d) Ce obicemn se cunosc atunci cand agezi jos inteun loe la camp
copilul mic? (Faci cruce cu yiciorul?) Daca i-ai Scut copilului umbra ca o creanga,
de pom, la plecare lai creanga infiptä in acelagi loe sau o asvarh? De ce o asvarli?
e) Ce crednote i obicemn se canoso pentru ca femeia lehuzii si para.
tata? E bine sä dea din mina ei ceva? Sau e mai bine sit' puna, jos?
E bine si bea sau sii manance cineva dupii ea? E bine ca =elm sä calcd
in arma ei sau si se ageze pe locul pe care a stat ea? Ce obiceiuri se canosa
pentru ca laptele furat si se intoarca inapm. f) Spurcatul copiluhu. S'a aunt in sat
despre copii care aâ se fi tunplut de bube pe corp, adici sti se fi spurcat" atuno,
cand a intrat in casa proaspätultu nascut o femme menstruata, care n'a manumit
printeo anumitä formula faptul acesta? Cum se poate vindeca acel copil?
Fac uneon copni miei din gura aga cum fac purceii sau pasarile? Dm
ce pricina? Cum se pot vindeca?
Somnul copilului. Se poate fusa somnul copilului? Cum? Cum se intoarce
somnul? Ce obiceiuri se cunosc pentru ea copilul sä doarmi bine?
La botez. Ce obicemn b5.tranegti se executa ca aceasta ocazie pentru ca
noul nascut sa devie bogat, bun gi norocos? (se ocolegte cu el masa incarcati de
bucate? E dat en capul de captor?)
18, Pul tp unghule copaului. E bine sa, se asvarle fade de par care cad
dela copil, sau se pun cu grua intr'un loe ferit? (salcie?) Dar unghnle? E bine
sä tai pärul gi ungluile copilulai pia, in un an? Daca, nu, care e cauza?
256

19. Prima sp.& pe care o bea copilul. Dm ce fel de vas i se di si bea
(din clopot?)
Moliftva de 40 de zile a femeii: obiceiuri ca aceastä ocazie.
Intircatul copilului. Ce obicemri se cunosc ca mte de
tatil (I se di ceva pe fereastri?) E bine si se dea copilului si sugi a
doua oari? Ce se crede in sat despre copilul intors la täti"? (va deochia mai
tarziu ?)
Copm nelegitimi. Credmte in legituri en acegtia: stint mai norocogi san
mai putui norocogi decal altii?
Ce se spune in sat despre pricolici" (tricohci)?
IV Credinte l rituri in legituri Cu sinatatea oamenilor din gospodirie
In general.
1 De fiecare zi: si nu croiegti haine Sambita, si nu pornegti la drum
Mart's etc.
2. De särbitori mai ea seami la Sf. Vasile, Sf. Hasalambie, Sf. Toader, 40
de Multi, Päresimi, Pagti, Sf. Gheorghe, Arminderd, Rusaln, Suiziena, Sf. Petru,
Sf. 111e, Pälie, Filipii de larni, Saya, Barbara, Ignat etc ?
V. DescAntece. Leacuri.
1 Ce descantitori triliesc scum in sat? Obs. gen.: se va nota pentru fiecare
descântitor
a) nume, pronnme, porecli '(sail cum e numit in sat, chiar dads: nu are
porecli); b) varsta. E sinitos? infirm? c) gtie san nu carte? d) e simplu tiran?
om de neam? tigan? evreta, sä.rac? bogat? de ce rehgie este? e) ande s'a niscut?
f) a fost in vreun loe departe de sat? in vreun ora? g) ca ce se ocupi?
2. Care sunt descantecele pe care le gtie? Cate? (se vor indica en numele
lor din sat). In ce descantece e mai cu seamä el renumit in sat?
3 Descanti el intradevär in sat., san gtie numai, firi si descante? tie el
chiar miele descfmtece de boli ce na se canosa aici in sat? (deja cine le stae?)
Debi cine a invätat si descante? (dela pirinti, bunici, dela oamem din sat,
dela tigani sau dela oameni de aiurea care an trecnt intamplitor prin sat?). Le-a
invitat poate din cirti? Pe cine a anzit cetind i cand? (mai de mult, mai
de curand).
Cel dela care a invitat descantecul i 1-a spus in secret, sau fa*" de altii?
In timpul vietii, sau pe patul de moarte? tie poate descántecul din furate" dela
situ? Sunt in sat descantlitori care nu vor sä spuni i altera gi care mor ea
desciintecul? Sant in sat descantece care se mogtenesc numai in neam?
Ce cahtäti trebue do. tidbit cel care descanti Intradevir in sat: bitrán,
necisitorit, viduv, copil curat? Inainte de a descanta, se spali, se primenegtes
se magi?
Are descantätorul incredere In puterea descantecului sin? De ande crede
el ci vine puterea acesttua: dela vorbele spnse, dela obiectele pe care le intrebuinteazi,
dela Dumnezeu, dela o alti putere nevizuti?
Ce cred °amend din sat (care nu gtiu si descante): are descantecul vreo
putere? Se duc ei ea incredere la desciintitor? Se canoso cazuri de vindecäri de odimoari?
Sunt multe .cazuri de vmdeciri scum in sat?
257

9 Cit se pliteste in sat pentra descintat? in barn (cam cit), in alimente,
(fimi, oui), haine? etc.
10 Descintitorn dm sat cum se au intre ei. se dusminesc, se vorbesc de fin
anal pe altul, se landi nnul pe altul?
Stm ei sä faci i farmece?
Oamerni din sat vorbesc de ei de bine sau de räu? Ce se povesteste in
sat in legituri ea fiecare din ei?
Care sunt descintätord satului care au murit na de malt Ili de care onmenu
It mai aduc ammte? Se va nota Cu precminne tot ce se spnne in sat in
legituri cu acestm: cum erau pored*? In ce descintece eran ei renumiti in sat?
Stan ei sä fac5. i farmece? Ce aflame farmece? Cine era max ea seami renunut
pentru aceasta?
Mai au rude scum In sat? Acestea îi mai aduc aminte cite ceva din
cele pe care le stian cei morti? Ce aname an invitat dela acestia? Cine mai stie
face acum in sat farmece?
De ce farmece se t,em mai ca seami oamenn din sat, clnar fleä sä stie
cine annme din sat mai stre san poate face?
Ce descintitori renumiti sunt in satele apropiate, la care merg oamend
din sat pentrn vuidecarea anumitor boh, farmece de dragoste, farmece de despirtire
sau apromere intre soti, farmece de pidecatit etc.?
(Ennmerarea cazurilor in care persoane din satul cercetat au mers in satele
din jar pentru descántece sae farmece. Pentru care descintec sau farmec anumer
Se merge des la acestia?)
Oamemi din sat an incredere sau se tem mai malt de acestia decit de cei
diu satul lor? De ce?
Cit h se pläteste celor dm alte sate (in bani, ahmente).
19 Au acestia rude in satul cercetat? Stu i acestia descintece san farmece?
Oamenn din sat au incredere sau se tem de ei? De ce?
Care sant bolle de care se descintä in sat? (se merge pentru vindecare
mai malt la medic, la moasa satalui, ' san la babele descintitoare din sat). Care sant
bolle de care se descinti mai des in sat?
Cum se descrInti de fiecare boa15.7 Ce nnme are descintecal? Obs.: se
va nota pentru fiecare descintec in parte: ce vorbe se spun, de cite ori se
span. In ce se descinti (lapte, api etc.)? Cu ce obiecte se descint5. (fus, busuioc)?
Ce semne se fac en minule? In ce zile se descintä (Mari, Vmeri)? 'In ce timp
al zilei (dimineats in zori de zi, seara, clad se ma luna)? In ce loc? Se
descinti mai malt vara, lama etc ?
Se vor culege toate descintecele dela toti cei care stin (am trebui cercetat
daci nu cumva In fiecare casi se gäseste cineva care sä stie spune un descintec:
de deochin, de exempla. Descintecul va fi notat asa cam se gäseste: chiar scurt
färä sens, chiar nnmai citeva cavinte, chiar numai procedeul, firi cuvinte). Se va
culege acelasi desclintec din gura tuturor celor care 11 stm (va fi totdeaana o diferenti
cát de nnci dela anal la altul).
23 Este in sat vreo boali pentru care si, se descante In mai multe chipari?
Care? Fetele merg adeseori descinte de dragoste? Care este descintecul de
dragoste socotit cel mai bun?
24. Este in sat vreun desci.'ntec care si se intrebninteze la mai multe boli
(adic5 pentru vinclecarea diferitelor boli? Si se Intrebninteze aeeleasi sau cam aceleasi
258

IBLIOTE04
MUNICIPIUL
vorbe)? Care sunt borne pe rigvarl; se littr ainteaz1 acelagi descantee
fi Indicate ca numele lar din sa
bubä
rea, gilei etc.).
(ele vor
B VIEATA ECONOMICA. A GOSPODARIEI
I. Animalele (Norocul pe carte")
Creduite çi rituri in legaturO cu sänOtatea fiecOrtu grup de arumale:
a) bon, bivohi 1); b) ode, caprele 1), c) pormi 2); d) pOsOrile; e) albinele; etc.
Credinte ci rituri in legaturO ca sOnAtatea ammalelor in general: masluri,
slujbe, leacuri, descântece etc
II. Munca
1 Munca In gospodOrie:
Zile cu mterdictii de =Inca pentru femei (Vmerea, Miercurea etc )
Credmte ci rituri In leglturI co:
a) facerea pima; b) täiatul pisänlor, ponedor, c) mufáturi, conserve; d)
torsul, e) tesutul (diferitele momente: arzit, nevedit etc.).
2. Manca in gradinO gi la ctimp
Credmte i rituri In leglturi cu
a) ceapa, b) ardead; c) castravetu; d) cartofai; e) varza, f) pomu, g) grOul
(semanat, secerat). Se face clacä in sat? Obiceinri /a claa (cununA, buzdugan), h)
poinmbul- ctinepa, etc.
Credit* gi ritari In legItari cu =lima la cá.'mp in general:
a) zile bune gi zile rele de semänat; b) semne de primOvarii, toamnii, saa
iarnä lungi; c) lani secetoase saa ploioase (calendarul cepei); d) semne de
road& bunä, e) semne de ploam, grindmi. Interdictú ca sä nu batä piatra (s6 nu
bati merele pOnit la &An Pietra etc ). (Strigoi de ploi. Crednate gi rituri in legltura
co acegtm. Cum procedeazi acegtia pentru a opri saa a aduce f) strigoii
de bucate (ciimp): de grit.; de anepil etc. Credinte i rituri In legaturä ea acegtia.
Credinte ci rituri In legaturä ca instrumentele de mina: furca,
de tesut, coasa, plugal etc.
C. CASA: SEDIUL FAMILIEI I AL MUNCH
I. Casa propriu
Local de casa Ce se intamplO cu casa agezati pe piimânt spurcat, blestemat,
pustin (päräsit).
Construirea easel. Slujba dmainte de zidirea casez. Obiceiuri in legaturà
ea adusul lemnelor de constriut din pädure.
Ce se face cOnd se construegte o casä, pentru ca si nu se dArame =dunks
sau sä nu moarä cineva? Se ingroapä ceva la temelia sau la pragul casei? De ce?
Ce obiceiuri se cunosc la sfArgital clädirii cases? Shijba dela sargital chidun casei
------- Strigdii de lapte: Cup& ce se cunoac aceptia 7 Cum pot fi ei descooeriti Cum fau ei
laptele deja vitele oamenilor Miiloace de apArare eau de aducere inapoi a laptelui furat.
Ce mite &map,. (iial canna ?
259

(obiceiuri ca aceasti ocazie) Poi dormi in casi noui inainte de aceasti slujbi?
Geniile casei
Credinte i cbiceiuri in legiturä Cu:
a) t}arpele casei; b) ceasul caset; c) rindunelele; d) barza; etc.
Ganginii çi animale necurat,e la casi:
a) pruanjenul; b) greerele; c) acareen, aobolarin; etc.
Ce obicemn se cunosc in sat pentru ea si scapi de aceatia.
Interiorul casei
Credinte at obicemri in legituri en:
pragul (se ingroapi ceva la prag? Ciad? De citre cine? In ce scoy), b)
up (e bine si laai noaptea naa desclusi?); c) ferestrele; d) cuptorul (credmte
obicemri la zidirea, 1m); arlmul; e) focal din vatri (se vor cinta urme de cult al
focultu: cultul cirbunelui aprins, cenup, funingmea etc.).
Apirarea de foe a casei
(Existí strigoi de foc? Credinte i rituri in legituri ca aceatia).
II. Curtea
1. Celelalte clidni din curte
a) grajdul: credinte i riturt in legituri ea construirea acestaia (obiceinri in
legituri ca pragul i uaa grajdului); b) ffintirta: obicemn la construirea fantanei; c)
poarta curtii; d) gardul.
2 Locari bune i locuri rele in curte. Sunt in curte locuri rele, pe care
dad te aaezi, nati si fu pocit de milestre, dmvol san alte spinte neutra*?
Care snnt?
Credinte l rituri in legituri cu:
strertaina casei vi a grajdulm; b) aura: c) mijlocul curii, d) grajdul.
3 Locuri bune ai locuri rele in imprejurimile mai apropiate san mai depirtate
de casi:
a) biserma; b) crucea; c) izvoarele sfuite; d) unghiurile, rispantule;
e) locurile pustai; f) bolovami; g) raurile; h) podurile, i) locurile pe care s'au srtvarait
omornri; j) locanle ande sunt ingropati bani, k) lemnele fulgerate; 1) locurile
ande au jucat milestrele; etc.
qtefania Golopentia
INDRUMARI BIBLIOGRAFICE
1. l'entra orientarea teoretici in aspectal primar magic al problemei noastre)
recomandim urmitoarele lueriri:
H. HUBERT et MARCEL MAUSS. Esqtusse d'une théorie générale de la magie
(Aun& Sociologique, t VII. 1902-3), lucrinle lui L. L. BRUHL (in special La men-,
talitA primitive", Fans 1925) ai ale lui FRAZER (in special lucrares tradusi pe scurt in
frantuzegte: Le Remesa d'or), lucrares lui R. MAUNIER Le Culte domestique en
Rabyhe (Mélanges de sociologie nord-africame, Paris Alean 1930) ai studnle mele-
Credulte i rituri magico-domestice in satnl Drigua (in Monografia sociologici a
satalui Drigua, sub tapar) i L'agent magique dans le village de Cornova (Bessa-
260

abie), comunicare la al 12-lea Congres Intern. de Sociologic dela Bruxelles, 1935
(publicata in Archives pour la Science et la Réforme Sociales, Mélanges D. Gusta
1936, pag 119-137).
Pentru orientaren in formele specifice pe care le imbraci spiritualitatea nonsträ
popularrt trebue cercetat In amanant intreaga colectie de credinte, superstitil,
descalntece i vigil a Academe' Roméne (in specia/ lucraren hu ARTUR GOROVEI:
Descântecele Romfunlor, Bucure0i 1931, ca i toate lucarile lui S. FL. MARIAN).
Na trebuesc neglijate nici colectule particulare, mai ca seami cAnd ele au fost
fricute inaintea investigatiei tale bate° anumité regime.
Pentru metoda de lucru pe teren recomancliim lucranle urmätoare PIERRE
BOGATYREW: Actes magiques, ntes et croyances en Russie Subcarpatique, Paris 1929
(H. Champion), DOCHIA IOANOVICI: Consideratu statastice asupra vriptorim in satul
Runcu (Arluva pentru tiina i Reforma Soma, an X) t atricolele mele: Cum
descinté de intors Ana Murä din satul Sant (Sociologie Româneasci, 1936, nr. 5),
Freeventa formnlei magice in satul Cornova (Sociologic Românease5., 1936, nr. 4)
§.1 Practica magicä a descântatului de stritns in satul Cornova (Arhiva pentru
p Reforma Socialrt, an. X).
d. PLAN PENTRU CERCETAREA ARTEI
PLASTICE POPULARE
FIXAREA CONCEPTULITI
Inaintea oricarei expuneri metodologice suntem datori sa precizam
esenta si limitele conceptului de arta populara", ca atilt mai
mult cu cat ne aflam din capul locului in fata unei foarte controversate
probleme.
Prin arta populard intelegem aici o manifestare artistica a comunitätii
satesti care se bucura de o circulatie mai mult sau mai
putin intensa, al c'ärei grad suntem datori a-1 determina intru
alcatueste esentiala intemeiere a calificativului de populara" ce i se
atribue. Prin manifestare artisticd ne insusim sensul unei depciiri
vddite a strictei utiliteiti a obiectului. Nu trebue sa intelegem ins& prin
depd firea utilitatii o gratuitate sau desinteresare perfecta a manifestarii,
fiindca o astfel de caracteristica e un ideal &are care tinde adesea in
zadar ki arta culta, ci doar prezenta unui fenornen pe care scopul imediat
al obiectului nu-1 cheama negresit. Aceasta depdfire a utilitätii se
produce ca prilejui artei populare in mai multe sensuri, nu numai in
directie esteticci', ci de multe ori inteuna magic-religioasd, sociald, simbolicd
etc.
Prin analogie cu arta culta, dam manifestarii artistice populare
261

o semnificatie asemanatoare fara a uita insa ca. adevaratul ei caracter
estetic san neestetiq ni-1 marturiseste abia cercetarea functiunilor spirituale
ale obiectului in discutie. Plecam dar cu prilejul studiilor pe
teren dela manifestarile artistice pe care suntem obisnuiti a le numi
astfel din punctul de vedere al artei culte, urmand a le determina insa
ulterior functiunea reala. Spre clarificare completa infatisam un exemplu:
steaua cu 6 colturi pe care o intalnim atat de des pe portile
caselor taranesti e o manifestare artistica" probabzlei, intru cat clop's:sesta
stricta functiune utilitara a portii; siguranta Ins& ca ne aflani
In fata unui fenomen estetic o avem numai dupa ce ne-am convins ca
pentru taranul creator, ea are un sens ornamental, nu unul religios,
cum e socotita uneori ca reprezentand steaua magilor, atribuindu-i-se
si un anume tale magic.
Mai adaugam in sfarsit ca indrumarile de mai jos nu cuprind
in sfera conceptului inuzica si literatura populara.
MOMENTELE PRINCIPALE ALE CERCETARII
Ca in fata oricarui fenomen pe care voim sa-1 cunoastem stiintific,
suntem obligati a folosi indoita metoda a descrierii f i explicatiei.
Cele dotia momente metodologice sunt strans legate intro ele, intru cat
o foarto am'anuntitä si constiincioasa descriere duce dela sine pe
neasteptate la solutiile explicarii. Vom incepe deci prin a descrie manifestarile
artistice" ale comunitatii taranesti.
I. Care sunt domenizle in care astfel de manifestari pot aparea?
Cea dintai privire a cercetatorului se va indrepta asupra planului
de avezare a satului, observand intru cal dincolo de valorificarea
economica, igienica etc. a terenului, s'a tinut seama si de preocuparea
estetica.
Se va urmari de asemeni cadrul imedzat inconjureitor al cla,dirilor
mai importante ale satului biserica, scoala, primaria, caminul
cultural, case taranesti spre a se aprecia intru cat alegerea locului
sau izolarea lui fala. de vecini corespunde si unei inclinari artistice.
Vom distingo atenti intro contributia artistilor sau mestesugarilor
din eras care au lucrat in sat si participarea taraneasca.
Ne vom ocupa si de celelalte latan i ale manifestarii arhitectonice.
Vom urmari inca odata cladirile de seam's.' ale satului din punctul
de vedere al artei taranesti, intrebandu-ne dacci si in ce meisurcl se
oglindeste in ele gustul taranesc local. Vom avea astfel de multe ori
262

prilejul sa constatam phtrunderea in biserica de pildh, a icoanelor pe
sticla, thranesti, sau a modalitatii decorative satesti prin contributia
directà a taranilor care daruesc swage, carpe, covoare in acest scop.
Tipul adesea uniform al clädirilor publice si ornamentatiei lor este
astfel pe incetul adaptat spiritualithtii locale.
0 privire se va indrepta apoi spre cimitirul satului. Oranduirea
inteun plan sau lipsa de oranduire a mormintelor, felul crucilor
sau monumentelor, pe unde se afla, bisericuta locului etc., vor
marturisi si preocupari de ordin. estetic.
Cercetarea se va opri apoi indelung asupra casei tdreinegi pi
cadrului ei obipnuit, ocupandu-se de urmatoarele elemente:
poarta mare si mica, (portita)
curtea si gradina
corpul casei taranesti.
Descrierea portzi va urmari doua obiective: infatisarea ei generala
intru cat corespunde scopului utilitar si ornamentarea ei cu diferite
motive (puncte, cruce, stea, vas cu flori etc.). Curtea si grii,dina ne
vor preocupa de asemeni in mäsura in care dephsesc utilitatea domestick
schitand, cat de vag, atentiuni pentru frumos". Corpul casei
tarOnesti, in sfarsit, va fi imperiul in care manifestarile artistice vor
apare mai bogat si mai deplm. Avem de urmärit aci:
aspectul general exterior, in masura in care se ivesc tendinte
decorative prin expunere de flori, ornamentarea stalpilor portitei etc.
aspectul interior pe odai, ai htandu-se cdte i care din acestea
stint impodobite sau daca lipseste in vreuna ca totul podoaba.
Se va descrie ansamblul decorativ ca inraurirea sa artistica prin
oranduirea obiectelor, ritmul lor eventual, efecto de variatie prin folosirea
inteo anumita ordine a unor obiecte diferite (ceramica, icoane,
oglinzi etc.), raportarea lor la fundalul peretelui etc.
elcmentele constitutive ale ansamblului decorativ (mobilier,
icoane, oglinzi, ceramica etc.) vor fi pe rand descrise spre a folosi cercetarii
speciale a fiecarei ramuri in parte in cadrul intregei comunitati
satesti.
Vom ajunge astfel la o prezentare descriptiva privind:
mobilierul: repartizarea lui pe odai, tendinta de a-i da si o
valoare decorativa, locul asezarii fiecarei bucati in cadrul odaii, ornamentarea
lui.
reprezentdri figurative si anume in primul rand: icoanele de
toate felurile si pe diferite materialuri (pe sticlä, litografii, inramate
sau nu), poze cu subiecte laico (scene idilice, portrete de oameni mari,
263

zugraveli istorice), fotografii ale mem. brilor familiei, amintiri din diferitele
epoci ale vietii, ilustrate, reclame, ceirti pop tale etc. Mai rar vom
intalni zugraveli pe table de leran ale vreunui iconar.
produse ale testitoriei: scoarte, covoare, carpe, fete de masa,
a carer avezare 0 modalitati ornamental° se vor retine.
ceramia (blide, tipsii, oale), pe care o vom descrie in wzarea
ei, in culorile 0 figurile sau motivele geometrice reprezentate.
Manifestarea artistica in cadrul casei tarane0i mai cuprinde apoi:
ornamentarea uneltelor de mina ce se produce uneori.
6. Fenomenul artistic se mai manifesta §i. .in marele capitol al
portului ca produs al muncii casnice tarane0i. Vom descrie aici:
elementele portului pe vdrstcr pi sex in cadrul aceleia0 unitati
de timp, ap, cum se infat*aza, astazi, privind in deosebi efectele
artistic° dincolo de caracterul utilitar al imbracamintii.
elementele portului in cascada generatillor (portul pe vremea
mamei, a bunicii 0, cand e cu iutinta, a strabunicii), pentru a destprinde
linia continuitatii traditionale, dar §;i. a diferentelor pe generatii.
7. Descrierea va r imbra44a mai departe realizarile artistice ce
apar in legatura cu pcistoritul, creatorul acelor renumte sculpturi 0
in.crestaturi in lemn ale caror stralucite exemplare au uimit intotdeauna.
8. In sfar0t nu vom uita manifestarile me0e9ugarilor satului
(cojocari, tamplari, fierari, zugravi, iconari . a.), pe care, daca unii,
cercetatori mai vechi i-au eliminat din campul artei populare (Alois
Riegl), noi ii mentionam intru cat lucrarile lor exprima, gustul tail=
nesc 0 asculta de nevoile tarane0i. Vom incerca identificarea elementelor
care vin din mediul comunitatii tarane0i, rasfrangerea lor prin
prisma ereatiilor individuale ale me0equgarului, dar 0 eventualele
inrauriri din dad.
Vom nota apoi timpul cand se produce manifestarea, distingaud
intro fenomenele co se produc orictind 0 cele periodice (impodobirea
casei tarane§ti se savar§e0e la Craciun 0 Boboteaza, nu
oricand).
Operatia descriptiva privind domeniile de mai sus va fi
urmata de o clasificare tipologicci a manifestarilor artistice intalnite in
cadrul fiecarei categorii, separat. Vom distingo astfel de pilda, tipurile
principal° de porti dupa. criteriul ornamentarii lor, ap, cum am procedat
la cereetarea portilor draguene, clasificandu-le dela simplu la
complex, dupti cum urmeaza: a) porti fall ornamentatie; b)%porti cu
ornamentatie constand din simple puncte; c) porti Cu eruci; d) porti cu
cruci ci stele; e) porti ca cruei, stele 0 vase ca flori. Tipurile s'au
264

constituit deci in mod firesc prin adaugire de noi elemente decorative.
Clasificarea tipologica se va intinde pe cat posibil la toate categoriile
artistice spre a se cuprinde astfel in sinteze teoretice simplifixate
multiplicitatea si varietatea fenomenelor artistice locale. Cu ajutorul
acestei metode vom putea stapani imensul repertoriu de fapte
particulare, ajungand la tipuri de curfi si gradini, de impodobire, de
mobilier, de reprezentari figurative, ceramice s. a.
Fiecare tip artistic °data determinat va fi amanuntit descris in
continutul lui, dar si in formele lui de manifestare. Fixam astfel de
pilda, tipurile de subiecte ale icoanelor pe sticla: Maica Domnului
singura, Maica Domnului cu pruncul Isus, Maica Domnului la picioarele
crucii Mantuitorului etc., dar incercam. si determinarea tipurilor
tratcirii formale, caci ne aflarn doar in cadrul estetic. Asupra
color din urnia, cercetarea estetica va avea de insistat indelung. Modalitatile
si schema compozitiei (oranduirea elementelor ei pe o linie
diagonala, in triunghiu, in patrat etc.), lipsa perspectivei optice si
inlocuirea ei cu una de valoare, caro mareste sau micsoreaza, obiectul
dupa importanta pe care i-o da mentalitatea taraneasca, situarea foarte
frecventa in plan, pe suprafete, ci nu in spatiu, tridimensional, impresia
statica ce se produce astfel, tratares, simplificata si abstra,cta, a
continutului, elementele coloristice s. a. sunt importante observatii
estetice care trebuesc facute pentru tipurile artistice mai insemnate.
IV. Clasificarea tipologica, va fi insotita insa si de o cercetare a
frecventei tipurilor, operatie mai costisitoare si de lunga durata, care
poate fi tot* realizata col putin pentru categorii/e mai importante
de manifestari. Insemnatatea acestei noi lucrar consta in faptul ca.
ea determina gradul circula0ei tipurilor artistice si deci dupa, cum
mai observam °data legitimeaza cara,cterul popular" sau nepopular"
al manifestarii. Ea justifica, astfel insasi definitia artei populare ca
atare, accentuand momentul sociologic al repetifiei fenomenului, ceca
ce e do sigur esential. Prezenta sau absenta unui tip artistic ca si
aria raspandirii lui desvalue calitatea si intinderea preocuparii estetice
a comunitatii. Cand de pilda, am cercetat frecventa tipurilor ornamental°
ale portilor dragusene si le-am infatisat sistematic in procentaje,
am putut vedea ciar cat este de intens interesul pentru podoaba
in Dragus si catre caro forme merg preferinfele localnicilor.
Determinarea frecventei tipurilor artistice e insa importanta si
dinteun alt punct de vedere. Ea ajutti, la descifrarea vechimii manifestarii
intru cat tipurile mai rare ne apar uneori ca supravietuiri",
265

cand nu sunt inrauriri de tot recente sau inovatii" ce tind a se
impune abia de acum.
Ca o operatie intregitoare, vom urmari deosebit frecventa tipurilor
artistico pe mai multo domenii ale artei populare deodata. 1110tivul
stelei cu 6 colturi apare de pile% pe porti, dar §i pe lazi, unepri
pe cruci. Este interesant a-1 descoperi pretutindeni pentru a vedea
cat de inradacinat este in vieata sufletea,sca a taranului li a se opri
apoi mai mult asupra functiuni sale.
V. Operatia descriptiva va fi astfel incheiata si va putea fi sintetizata
in doua feluri:
printr'un tablou descriptiv general f i global al manifestd'rilor
artistice pe comunitatea tdrilneascd intreagd (de exemplu: tipuri ornamental°
ale interioarelor cu frecvent,a, lor in satul X, tipuri ceramic,e,
de impodobirea portilor, mobilierul in satul X s. a.).
printr'o descriere a manifestdrilor estetice in cadrul cdtorva
gospodeirii tdrdnefti, cu care prilej se aduna, toate domeniile artei populare
laolalta.
Pentru o prezentare descriptiva limpede 9i con0iincioasa, consideran'
necesare ambele modalitati ale sintezei.
EXPLICAREA MANIFESTARILOR ARTISTICE POPULARE
Distingeam irisa la inceputul acestor indrumari pe lâng5, momentul
descriptiv al cercetarii si unul explicativ, cle0 observam in acela§i
timp strAnsa lor legatura. Pentru o expunere de metoda distinctia
trebue lusa mai departe mentinutá' si urmeaza a, infatisam de aceea de
acum pe larg o ceilduzd in domeniul explicativ al artei populare.
Ne intrebam deci cum sa ne lamurim manifestarile artistice mai sus
descrise, caro sunt factorii lor generatori, care sa fie cu alte cu,4
vinte, explicarea procesului artistic popular pe care 1-am cara,cterizat
si. clasificat mai intai static, fenomenal? Ajungem astfel la seria determinantilor
fenomenului artistic popular si-i expunem pe rând cu probabila
lor inraurire asupra manifestarilor descrise in prima parte a
acestor indrumari.
Determinantul cosmic
1. Vom fixa mai intai cát mai precis pozitia geografica a comuni,
tatii tarane0i pe care o studiem, in spatiul artistic inconjurdtor. Vom
fi atenti la apropierea de ora, dar nu vom uita sa colindam, col putin
266

sumar, satele din jur. Un astfel de drum e cu atat mai necesar cu cat
ne aflá'm in regiuni cu populatii eterogene, care schimba intre ele, constient
sau nu, valori artistice. Unele forme ale portilor dragusene de
pildä, infipte inalt in zid, lipsite cu totul de ornamentatie, exprimand
simplu si economic functiunea utilitätii lor, n'ar putea fi intelese fara
influenta Sasilor comunitatilor taränesti apropiate, ha unii mestesugari
strami furnizeaza Dragusenilor mobilier cu motive florale straine.
De sigur si inrauriri dragusene vor fi patruns dincolo, contribuind
astfel la crearea unui spariu artistic relativ orno gen a arui intindere va
putea fi mai tarziu, dupa cercetäri mai indelungi, fixata si exprimata
cartografic.
Un alt determinant cosmic il descoperim in felul fi variariile
climei care oranduesc timpul muncii si elibereaza ragazuri
pentru manifestarile de natura estetica. Lunga durata a iernii care variaza
dupa tinuturi in cadrul chiar al aceleiasi provincii, explica de
pilda in parte cantitatea si calitatea unor produse ale muncii casnico
cum este tesutul, ornamentarea instrumentelor de muna, atunci and taranul
n'a fost preocupat de lucrul campului sau migala si bogatia increstaturilor
pästoresti care se datoreste si climei care da putinta ciobanului
sa-vi petreaa, &Ma vreme singur in creerul muntilor.
Anume manifestari artistic° se produc numai in anume anotimpuri
care silesc pe tarani sa, se concentreze jute° directie determinat&
si nu in alta. Impodobirea, caselor täranesti, confectionarea portului se
savarsesc mai ales in timpul iernii, and taranca e nevoita sa se lege
mai rnult de casa.
Materialele in care se incorporeaza arta popular& se gasesc
de multe ori chiar in solul sau subsolul comnitatii respective. Argila
ceramia, lemnul padurilor pentru constructii, materiile colorante etc.
se gasesc uneori in cadrul cosmic al satului si explica adeseori
abundenta unor manifestari fata de saracia altora. Cercetatorul va insemna
deci mäsura in care manifestä.rile satului aunt sau nu, tributare
materialelor gasite in mediul inconjurator.
Pentru punctul de vedere estetic e important de urmarifi
exploatarea virtualitatilor artistice ale materialului brut, aci porozitatea
argilei, structura fibroasä, a lemnului, maleabilitatea metalului
predetermina anume efecto estetice.
Determinantul biologic
1. Urmeaza a se cerceta sub acest capitol influenta faktorilor
rasiali in sensul mai restrans al elementelor etnice eterogene ce inrau-
-
267

esc manifestarile artistice. In legatura cu pozitia geografica a comunitatii,
am amintit mai sus directia acestei cercetari. Din pacate,
fundamentul biologic-rasial e o problem& Inc& nelamuritä, asa cá studiosul
va trebui sa fie foarte prudent in explicatiile de aceasta natura.
Mai usor de constatat e de sigur diferentierea manifestarilor
artistice dupa criteriul sexului. Imperiul artistic al femeii este
cu mult mai larg si mai desvoltat decal al barbatului taran. Portul
ca toat5 bogatia lui de fenomene, ornamentarea interioara a casei sunt
exclusiv opera ei. Taranul lucreaza la constructii, la crestaturile in
lemn, ca si pästorul, sau devine mestesugar,
De asemeni clasificarea pe vcirste a manifestarilor se intolege
dela sine. Preocuparile artistice ale copilului cu micile lui jucarii
in lemn caro mostenesc adesea forme adulte de mult pierdute, sau
imbracamintea lui, se deosebesc cu totul de inclinatiile estetice ale
tinerilor sau batranilor. Indemnul erotic joaca aci un rol foarte insemnat,
activând viu manifestarea artistica a tineretului i facand-o
sa, dispara aproape la batrani.
Determinantul psihic
E un domeniu cu mult mai vast ca cele dinainte si mai greu de
cercetat, dar cu Mat mai hotaritor.
1. Avem de cunoscut astfel mäsura i sensul in care se manifest&
in arta popular& psihologia primitivä sau arhaicei. Din punctul
de vedere al gandirii vom constata usor: a) concretismul manifestarilor
prin reprezentarea de fapte particulare fail a se ridica la generalitate
(in compozitia unei zugraveli de pilda., personagiile ne apar cal
strict; individualizate, far& lega,tura intro ele, fara a dovedi c& se inte-4
greaza, in actiunea care ak'alueste subiectul tabloului).
simbolismul lor ca un rezultat al concretismului, ideile fiind
intotdeauna incorporate sensibil in imagini (de aci o simbolica, a colorilor,
a actiunilor, a figurilor de plante, ba chiar si a motivelor geo-,
metrice).
simbolismul duce apoi la tipizare §i abstractism, intru cat
ngzuinta de a reprezenta concret o idee se reduce la schitarea foartei
sumara a Obiectului infatisat (de aci i expresionismul zugravelii taranesti).
inraurirea gandirii asociative, ca toate modalitatile ei, care alcatuesto
un caracter esential al mentalitatii primitive", va fi de
asemeni cercetata. (Motivele ornamental° apar laolabtA in aceeasi or-
268

dine in caro au fost asociate in modelul traditional, obiectele reprezentate
pe un tablou se alatura spatial asa cum au fost vazute in
natura etc.).
Din punctul de vedere al afectiviteitii arhaice, vom avea de urmarit
preferinta pentru sensatii puternice in folosirea colorilor vii si
stralucitoare, fara nuante prea fine, efecto contrastante in domeniul
portului etc.
Cum insa mentalitatea, taraneasea nu este una pur primitiva, asa
cum s'a crezut, determinantul psihic trebue sa fie mai departe descompus
si in alti factori akatuitori. Vora avea astfel de urmarit;
inrclurirea mentalitcrtii aga zise culte, care patrunde tot mai
malt la sato sub forma rationalizarii si mecanizarii. Uneltele de
lucru, constructiile sunt lipsite pe incetul de ornamentarea gustului
popular si utilitatea birue vadit preocuparea estetica.
Apoi determinantul psihic imbraca si o formic* nationalcl,
o structura care deosebeste atat de evident o manifestare romtmeasca,
de una saseasea sau ungureasca. Si pe acest taram pasii cercetatorului
trebue sa fie prudenti, fiindca rezultatele studiilor de pfina acum aunt
foarte relative. i
Din cadrul psihologiei nationale se desface mai departo o
structurcl psihicd regionald care-si adauga, apoi anume precise accente
strict locale. Se cunosc astfel deosebirile intro portul diferitelor tinuturi,
dar si variantele locale care te fac sa ghicesti chiar numele sattului
dupa ele. Pentru descoperirea acestor factori e necesara o cercotare
comparativa. a fenomenelor din mai multo comunitati invecinate.
Determinantul psihic mai cunoaste apoi o former rtirdnea-
Bed specified, o mentalitate aparte de cea a proletariatului, de pilda,
având o tendintit profund conservatoare si crescând dintr'o adanca legatura
cu pamântul in care taranul e infipt ca toate radacinile lui
spirituale. In manifestarile artistice, cercetarile cele mai noi (vezi
Scheltema: Die deutsche Volkskunst, 1938) descoper tot mai mult
urmele unor stravechi legaturi cu natura. (Cultul solar ca principiu
generator si cultul pamtintului ca principiu general par a se oglindi
In siraboale ea svastic,a, crucea roata, steaua etc.).
Exista' apoi si o psihologie confesionalci care diferentiaza de
pilda arta mai mistica si mai abstracta a taranilor ortodocsi de cea mai
plastica si concreta a color catolici, a caror inraurire nu se proa
observa totusi la, greco-catolicii nostri.
In sffirsit, o importanta deosebita ineepe sa se dea in cadrul
artei populare, psihologiei individuale. Caracterul anonim si colectiv ce
269

i s'a atribuit pan& acum manifestArii artistice populare, nu wad, izvorul
ei individual. Si comunitatea tArAneasc& 4i are personalitAtile ei
creatoare care incearch prin variante sä, imbogAteascA tezaurul traditional
prin noi forme artistice. Va fi o datorie a anchetatorului de a
identifica pe aceqti creatori individuali nu numai printre meqtequgarii
satului, ci qi in sensul comunitätii nediferentiate profesional. Vom
cunoaste astfel numele zugravului, cojocarului, tämplarului, iconarului
q. a. care au dat unui tip artistic strävechiu o form& nouA, dar qi po
al simplului taran sau cioban care a combinat in compozitii noi ele.,
mente traditionale.
Determinantul istoric
Manifestarea, artistic& thrAneascl este insá in mare parto un
ecou al propriului ei trecut.
CercetAtorul va urmAri pe cAt posibil, firul traditionalismului
artistic popular care poate duce uneori pänä, in preistorie (Motive
ca svastica, roata, steaua urc& pAn& in epoca neoliticA). Pentru forme
mai noi, puterea traditiei se va desvälui numai pe cAteva generatii in
urmA, de multe ori in calrul aceleiaqi familii chiar.
Determinantul istoric imbrAtiqeaz& insä, qi forma transmiterii
de sus 'in jos, a valorilor artistice istorice (ale stilurilor culto) catre
domeniul artei populare. Multe elemento ale hieratismului bizantin
s'au strecurat de pildA, in statismul O abstractismul artei tAr&ne0i,
anume componente ale portului cum e in unele tinuturi: marama sau
stralucitoarea beteal& ce impodobe0e cu lungi fire argintii pe *anca,
vin dup& unele pAreri (N. Iorga) din fastul curtilor domne0i de
sub inrAurirea bizantinA. Dar icoanele satului nu imit& de multo ori
pe celo culte ale bisericii sau chiar modele ale unor artiqti do sea4mA9.;
In cazul descoperirii izvoarelor culto ale artei populare, cercetAtorul va
fi insä nevoit a observa imediat modificArile aduse modelului de catre
mentalitatea tArAneascA.
Determinantul economic
Studiul va urmAri mai departe paralelismul economic-artistic al
manifestArilor.
1. Se va nota dacd qi in ce mdsurd bogAtia sau sgrAcia tAranului
influenteaztt cantitatea, §3i. calitatea produselor artistice. Se va alego
pentru aceasta cAteva gospodArii reprezentative grace, mijlocaqe sau
bogate qi se vor infAt4a manifestArile lor artistice comparativ, surprinzAnd
raportul lor de dependentä.
270

Vom urmari apoi fenomenul in cadrul economiei familiale
inchise in care producatorul e si consumator, in comparatie cu economia
deschisa a mestesugarului care lucreaza si pentru altii. Problema
aceasta a parut la inceputul c,ercetarilor despre arta populara,
cruciala (Alois Riegl, 1894), intru cat s'a socotit mediul economic
familial ca singurul adevarat creator de arta populara cu valoare estetica,
eliminandu-se mestesugul ca unul care lucrand pentru castig, devalorizeaza
estetic produsele sale. Cercetarea va verifica autenticitatea ipotezei
determinand relatiile intre formele economice si cele artistice.
Se va infätisa de asemeni inraurirea produselor industriei orasenesti
asupra manifestarilor populare, cum e cazul pieirii atator
forme ale portului din pricina ieftinatatii vestmintelor de oras, inlocuirea
icoanelor pe :Aida prin litografii etc.
Determinantul spiritual.
Fenomenul artistic popular nu se caracterizeaza prin libertatea
creatoare a artei culto, putand aparea oricând si oriunde. El se
leaga in primul rand de obiceiurile comunitatii cu care formeaza adesea
un bloc nediferentiat. Impodobirea casei taranesti de pilda, cu
toate obiectele de efect decorativ, nu se savarseste intamplator, ci
numai cu prilejul Craciunului sau al ceremoniilor nuntii, ca un fel
de obiceiu ce se incadreaza ca o veriga, intelin lant. Paralelismul
obiceiurilor cu manifestarile artistice no va retine deci staruitor atentia.
Manifestärile artistice popular° sunt apoi determinate de
stiinta confectiondrii f i utilizdrii instrumentelor de lucru. Unelte primitivo
manuite fära prea mare abilitate due la forme artistice inferioare,
asa cum dovedesc omamentele de pe porti caro au de aceea
un vadit caracter infantil; de asemeni icoanele pe sticla prod use printeo
largä diviziune a muncii presupun o anume stiinta si exercitiu care
determina valoarea lor artistica.
lndemnurile f i fumctiuntle spirituale ale manifestarii artistic°
alcatuesc in sfá'rsit o preocupare din cele mai grelo, dar din cele mai
importante. Sentimentul iubirii, al generozitatii, religiozitatea sau chiar
vechi inclinatii magice stau la baza unora dintre manifestari. Nevoia
efectului sau prestigiul social, dorinta de a-0 arata bogatia, stau la
baza altora. Simpla bucurie in fata ordinei, simetriei podoabei determina,
aparitia celei de a treia categorii.
Functiunea pe care o indeplineste obiectul considerat la inceputul
cercetarii ca artistic", va trebui negresit determinata pentru a se
271

defini caracterul lui estetic sau neestetic qi a se rezolvi astfel o
problema esentiala a artei populare". Metoda folosita va fi cea a
anchetei prin care sa obtinem chiar dela thranul creator atitudinea sa
fath do obiectul in discutie. O anume qcoala etnografich germana (Prof.
I. Schwietering) sustine astfel ca intrebarea estetich, nu e nicicand
ridicata de taran in fata obiectelor zise artistice. E deci cazul sa lamurim
problema care e fundamentala prin faptul ch no ingadue sau
nu, sh vorbim de o artd" popular&
Determinantul etic
1. In sfarqit avem de cercetat atitudinea eticd a comuniatii
fa ta de manifesthrile artei populare. Intru cat anume opinia colectiva
aprobh sau nu fenomenele artistice §ii ce poZitie ja fata de
inovatii? Cum so manifesta aprobarea sau sanctionarea (batjocura,
ironie etc.)?
Sintetizan' acum indrumarile de mai sus inteun plan de cercetare
a artei populare a commitdfii girdnefti Cu observarea fireasca
a necesitatii adaptarii lui fiecarei unitati studiate ca qi a completarii
lui dupli problemele ce rasar la fata locului.
1 PLAN DE LUCRE!'
Descrierea manifestdrilor artistice
I Domeniile manifestirii artistice.
Planul de avezare a satuhu;
Alegerea locultu §i cadrului difentelor clädiri importante;
Elemente täränevti in constructnle satului;
Cimitirul satului (oränduirea mormintelar, cruci, monamente, bisericate etc.);
Casa täräneascii
. a) poarta vi portata (aspect general vi ornamentatie); b) cartea in grädma;
c) corpal casei täränevti: aspectul exterior vi aspectul interior (ansamblul decoraba vi
elementele lui constitutive).
Ansamblul decoraba interior (orfindturea obiectelor, ritmul lor, variabe, raportare
la fundal).
Elementele ansamblului decorativ:
mobiherul, reprezentiri figurative, produse ale tesätoriei, ceramicit, ornamentares
uneltelor de muncil.
6 Portul tiiiinesc
a) pe ataste vi sex; b) de-a-lungul cAtorva generabi.
7. Increstituri ciobänevti.
272

8. Lucriiri ale mestesugarilor satultu (cojocari, tiimplari, fierari, iconari etc.).
Timpul manifestirli artistice (manifestäri periodice sau intimplätoare)
Clasificarea tipologicii a manifestirilor artistice
Frecventa tipurilor manifestirii:
a) intr'un singar domenm; b) pe mai multe, odatä.
Sinteze descriptive.
a) un tablou al mamfestärilor pe comumtatea Intreagl; b) o descriere pe
gospoclarii
EXPLICAREA MANIFESTARILOR ARTISTICE
I. Determinantul cosmic
1. Fixarea comunitiitii in spatiul artistic inconjnrätor;
2 Clima conditionfind timpul manifestäru artistice;
3 Materialele aflate In medial ineonjurätor (argilä, lema, vegetale pentru
materu colorante, metale etc.);
4. VirtualitAtile estetice ale materialului manifestArii artistice.
II. Determinantul biologic
1 Inrhurirea elementelor etnice eterogene;
2 Diferentierea mamfestärilor artistice dupä sex;
3 Diferentierea dupä. värsti.
III. Determinantul psihic
1. Psihologia primitivä sau arhaicti;
a) fdriturirea gandirii arhaice: concretism, simbohsm, tipizare si abstractism,
gändire asociativii etc ; b) afectivitate (sensath coloristice, iubire pentru efecte contrastante
ts a).
2 Influente ale mentalitätii culte,
Inrfumri ale psihologiei nationale;
Inräurni ale psihologiei regionale sa locale;
Mentahtatea täräneascä,
Psihologia confesionalä,
Psihologia
IV. Determinantul istoric
Traditia In arta popularit;
Influente ale artei culte, istorice.
\T economic
Raportul mamfestärilor artistice en starea economicä;
Relatii Intre forme economice si cele artistice;
3 Influenta produselor mdustriale orisenesti
273

VI Determinantul spiritual
1. Relatule artei populare ea obiceiurile;
2 tiinta produceru si nitinuiru instrumentelor de lucru;
3. Indemnuri si functauni spuituale ale manifestärii artistice.
VII. Determinantul etic
1. Atitudinea comumatai fatli de marufestiri aprobare sau respingere.
Al. Dima
e. PLAN PENTRU CERCETAREA PORTULUI TARANESC
Portul popular poate fi privit dintr'o impatritä. perspectiva:
In primul rând, ca un mijloc de aparare impotriva mediului,
ca un mijloc de adaptare la imprejurarile naturale de existentä, care
indicA puterea de reactie a omului impotriva lor. In aceastà calitate,,
haina esto un bun de cultur& material; ea indicA felul ai gradul de
civilizatie a unitatii cercetate.
Ca un obiect avAnd o valoare artisticA. Materialitatea hainei
serveate de obiect ai unei prelucr&ri care, de data aceasta, nu mai
ascultit de criteriile utilului, ci de normele frumosului. In migala ai
fantezia impodobirii unui costum se desvAlue ceva din frumusetea artei.
Ca un fapt social. Portul este obiectul unei reglementari social°.
Diversitatea formelor sale nu este intotdeauna rezultatul gustului individual,
ci a diferentierilor pe care grupul social le hot&raate, legate
uneori de o erarhie de valori. Un grup diferentiat se rhsfrâ,nge in
varietatea costumelor sale, un grup omogen se regaseate in unitatea
portului sAu.
In sfarait, portul popular are o valoare ai semnificatie etnicit.
Alaturi de celelalte bunuri ale culturii populare, el este purthtor de
caractero specific° etnice ale unei unititti sociale.
Cercetarea propriu zisS a portului, in lumina a,cestor puncte de
vedere, cuprinde doll& momente principal°.
Primul moment consta in ordonarea materialului prin determinarea
tipurilor de costum, a variantelor ai a formelor de amestec. Stabilirea
tipurilor, a variantelor, era ai a formelor de amestec, poate privi
alttt costumul ca unitate corelatie tipicA de piese tipice eft ai
pieselo de port in parte cam*, fotà, caciula etc. Criteriile dupa
caro se stabilesc deosebirile de tip sau variant& aunt date de elementele
costumului: croi sau forma, stil ai dispozitia motivelor ornamentice,
274

culoare, dimensiuni, material si tehnica, pentru deosebirile de tip,
fundamental fiind croiul.
Variantele aunt micile abaten i dela tip do forma, culoare, ornamentica
iar formele de amestec rezulta din combinarea a dou&
tipuri do costum, apartinând la grupo geografice, istorice si culturale
deosebite.
Noi am grupat tipurile de imbracaminte in dauä mari categorii,
dupa unitatile culturale din care provin, sat si oras, ram&ntInd ca
portul popular sa fie urmarit apoi pe unja timpului in tipurile lui
istorice, pe de o parte, iar in formele lui actual°, pe de alta.
Considerarea tipurilor de costum duce la stabilirea portului caracteristic
pentru sat sau regiuni. Pentru regiune, tipul cu aria maxima de
intindere este socotit specific, port regional. Portul satului, deci al
unitatii singulare, poate fi urmarit de sine statator, sau prin raportare la
regiune; in primul caz intereseaza tipurile locale si frecventa lor de
circulatie, in al doilea, acestea reprezinta o variant& specifica a portului
regional.
Coexistenta in sat sau regiune a doua tipuri deosebite sau predominarea
unor forme de amestec, indica posibilitati si tendinte de
prefacere in sensul elementelor mai recente.
Al doilea moment al cercetarii 11 alcatueste considerarea sociologica
a materialului. Portul hind un fapt social, se vor cerceta
legaturile lui cu grupul social. Aci se desprind mai multe linii de
cercetare.
Pe una din acestea se urmareste dependenta portului in formole
si evolutia lui de structura unitatii sociale si complexul de relatii
In care este integrata. Se va vedea in ce masura existenta grupelor
de sex, vârsta si a categoriilor sociale economice, culturale, profesionale
cAt si relatiile dintre ele, concurenta, imitatie, erarhie,
sunt determinante pentru felul in care se infatiseaza portul. Ar fi de
urmarit aci influenta grupurilor privilegiate prin situatia lor socialii,
asupra modei (bogatii, intelectualii etc.).
Diferentierile portului vor trebui apoi cercetate in felul in care
aunt cerute de evenimentele festive sau grave nunta, moarte etc.
la caro participa individul sau grupul.
So va urmari de asemenea, daca complexul de relatii (economice,
politico-administrative, cultural° etc.), in care este prinsa unitatea,
In functie de o anumita situare geografica (apropiere de oras sau de
cai de comunicatie, izolare etc.) provoaca si inlesneste prefaceri in port
prin imprumuturi de elemento straine. Din aceasta perspectiva va
275

trebui urmArit& prezenta si provenienta, aria de intindere, circulatia
si evolutia elementelor portului, cercetarea avAnd de stabilit ce este
imprumutat, de undo, de ce.
Pe alt& linie de cercetare, ar fi de considerat portul ca obiectul
unoi reglementAri sociale, reglementare de care s'ar lega conceptul unei
anumite bune cuviinto si care ar determina coca ce se cade" BA fie
purtat de unele grupo sociale tineri, bAtrAni, fruntasi etc., 0
In anumite imprejurAri bisericA, adunAri, vizite, ceremonii.
In sfArsit, portul poate fi cercetat in finaliatile lui sociale.
Prin conexiunile sale cu celelalte continuturi ale vietii sociale, el
indeplineste o multiplA functie in societate, fie economic& punerea
hainelor la ladA, cu sens de capitalizare , fie erotica instrument!
de selectare, magic& sau socialA mijloc de integrare in comunitate
sau intArire a unor diferentieri si erarhii sociale.
Metoda do cercetare va fi, pe cAt se poate, pbservatia direct&
a faptului concret, costum sau piesh de costum, in toatA actualitatea lui.
(E preferabil ca cercetAtorul sl studieze formele portului chiar in imprejurArile
in care sunt purtate, de ex. portul de duminecA, dumineca;
portul de lucru, la lucru etc.). RelatArile informatorilor in legAturA cu
obiectul trebue considerate ca o completare necesarA, iar nu ca o informatie
uniel. Numai cAnd materialul concret lipseste ca in cazul
portului istoric se pot folosi numai relatArile informatorilor.
Pentru culegerea materialului necesar, cercetAtorul foloseste, ea
mijloace proprii, fotografii si desene. Acestea pot roda obiectul in intregime,
sau numai fragmente cu detaliile interesante. Se poate combina
fotografia cu desenul, desenul redAnd detaliul, iar fotografia intregul.
Once obiect, desen sau fotografie, trebue BA aib'd o fis& anexatA, in care
BA se &each toate datele interesAnd obiectul (vezi Planul de lucru, nr.
3, punctele a, b, c, d, e, f, g, h, i, k). Desenul sau fotografia sunt
semnificative sociologic numai dad, stii al cui e costumul, ce vechime
are, cAnd esto purtat etc.
Desenele si fotografiile se pot grupa inteo culegere, asa ea BA
poatA prezenta in imagini portul satului sau regiunii cercetate. In
acest caz stint de respectat cAteva reguli:
Culegerea trebue sa fie completA. 0 alegere a costumelor sau a
pieselor numai dupA criterii estetice, ar falsifica realitatea. ToatA varietatea
de costume si motive trebue sh-si gAseascA loc in culegere chidr
atunci and pare a dovedi un gust indoielnic.
Trebue sA fie sistematich, diversitatea costumelor fiind prezentatii,
pe categorii: sex, vArstA, stare civilä, ceremonii, grupo sociale;
276

culegerea va cuprinde deci tot ce se poartA la toate vArstele, pentru
bArbati i femei, cAsAtoriti sau nu, in toate imprejurArile i pentru
toate grupele sociale.
3. In sfárqit, obiectivA, obiectele alese trebuind sA fie reprezentative
pentru colectivitate.
CercetAtorul se mai poate ajuta in lucrul BU de hArti qi etatistici:
statistici pentru a stabili frecventa unui tip de imbrAcAminte,
hArti pentru a smprinde ariile de distribuire a diferitelor tipuri de
costume sau piese de port.
A. STABILIREA:
PLAN DE LUCRU
unititilor tipice ale portului: 1) tipurile portului istoric; 2) tiparile portului
actual se poarti hame ofigenesti, port Pränesc? Care sunt tipurile regionale, care
snnt cele locale? Ce frecventä i arfe de intindere are fiecare tip?
a variantelor lor de forrar', admire, ornamentici etc
a formelor de amestec: se poartä fustä orägeneascri cu he? sau gort de
ora g peste fotä? se poartä. bluz6. de ora g ca fotä? ce clemente strlime de reginne
sunt introduse in portal regional san local? etc.
I. Analiza costumelor.
Capul 1. pieptänäturä.: pärul este scurt retezat? ea cozi prinse in jaral
capultn? femeile se piaptinä ca concia? exista pieptinäturi cu implecitori" (c/rare
la mijloc gi pe pärt,i multe codite subtiri, strinse apoi la spate)? igi pun petèle,
tricolor in phi etc.
2. acoperámánt: se poartä d'emití cu mot., rotundä? párárie täränease6 san
de ora? pälärie de fetru, de paie, gapert? femeile an maramä, cArpi, polmesenec?
existä portal cu coarne, sovon, ceaptä, cäiä i fruntar? se poartit capul gol? lama
sau cind plou6 se poartä glugä? etc.
Imbricimintea trupului 1. se poarti. he, cämag6.? 'bita& orägeneasc6.? etc.
2. se poart6 fotä, urj, vähuc, pästurrt, catrintà, oprege? se poartrt fustä
orä4eneascrt9 barbatu poarti itari, cioareci, izmene san pantaloni? etc.
3 bärbatii se incing cu gerpar, carea, chimir? femeile en brau, bräete, bete,
cordon?
4. se poarti cheptar, bonditk N'está de ora? se poartä i jerseuri? etc.
6. se poartä lecär (real), suman? cojoc, cojocel, saraci, bubou? se poarta
zegbe, zeghim? se poartä scarteici, palton orägenesc? etc.
c) Imbricimintea piciorului 1. se poartä ciorap de Mina, obiele, tureci? se
poartä toloboni (ciorapi grogi de lanA de forma anor cisme)? se poarti ciorapi de
bumbae sau de mitase? etc.
277

2. se poarti opinci ca cine, fiel cale, Cu gurgui san simple, cu cnrele
san nojite °plum de gumä, ghete, cisme, pantofi, sandale, scarpeti? etc.
d) Podoabe gi anexe ca ce se impodobesc fetele, cu märgele, strambuli,
ca salbe, cercei, ace de cap? pun flor' in pá'r, struti? logodmca san mireasa pune
camina'? hacia' poartit gervetele, baston, baltag? igi pun \rastra (floarea ginerelin
gi a vitavului)? etc.
278
II. Datele necesare descrierii fiecdrei piese din port in parte.
a) Materialul din care e fiad: 1 din ce fel de material e ficut obiectul
din lâni, canepi, In, bumbac, imitase, cantee, pele etc.?
2. de unde e procurat matenalul: e cumpirat dela ora? e produs gi prelucrat
In gospoditrie? e cumpirat in stare biutit dela ora g san din alt sat, dar prelucrat
In gospodine?
b) Tehnica folositi: L la coloratul firelor se intrebumteazi culori vegetale,
pregatite in gospodäne? culori chimice cumpirate? san culori amestecate?
la tesutul matenalului tesitura e faena in rizbom? in cate ite e tesutä?
e esutil in flon? e datä la pula, in váltome? panza este inilbitä? etc.
la croitul i cusutul hainelor
la impodobirea costumului ornamentele sunt brodate pe fir? pe piloarit
(etaminii)? dupi scnsoare (desen pe panzi.)? este aleasi, tesuti, cusuti pe dos? se
face gabacl etc.
c) Ornamentica: 1. stalul motivelor decorative este geometric, naturalist sau
stilizat? daca' e naturahst, ce elemente se preferi elemente florale, ammale,
persoane"
2. clispozitia motivelor lia are brodern la gat, pe umeri (altate), de-alungul
intuncilor, pe piept,, pe spate? opregul sau gurtul are varstele i flonle
agezate onzontal sau vertical san combmat? motivele sunt dispuse ntmic, simetric,
tira vreo ordine aparenta'?
3 matenalul pentru ornamentici se intrebuinteazi lani, m'atase, coton,
armo, lama, strimitará, sarmit (fu), betealä, flutun de metal, mirgele? se
coase cipci (danteli), se pm:id gi canafi (ciacuri) de miele pese ale costumului?
vestele se garnisesc ca panglici de catifea san ginuri (Tau) sau imitatie de astrahan?
4. motivele tipice i denumirile lor trandatin, stelute, cales, Admita, lunute,
coarnele berbéculut etc
6. colont care sunt calonle fundamentale i îmbinärile obignuite?
d) Dimensiuni
e) Croiul sau forma: ce tip de croma are oblectul? de ex. ha are crmala
bitraneasci, san cromla mai noui, nemteasci? din ce pi* e compus obiectul gi ce
denumin are fiecare parte?
f) Vechime: de cánd dateazi obiectul? de cand dateazi croiala, ornamentica
obiectultu? obiectul este nou, dar de tip vechin?

g) Persoana care 11 foloseste: nume, sex, vitrstä, stuntä de carte, meserie,
stare economica i socialä, origine etnick geograficA etc.
h) Provenienta obiectului: 1. e facut in gospodärie? de cine? de fatä, de
mamá, de lumia, de birbat etc.? cAnd a fost fäcut si ea ce prilej? pentru purtat,
zestre, pentru db.'ruit etc.?
e cumpärat? in sat, afarit din sat, in oras, in alt sat, la hälciu, dela
negustori ambulanti?
e cäpitat? ca ce prilej botez, nana', näsie, moarte etc.
i) Circulatia motivelor: (provenienta lor). 1. de unde si dela cine e luat
motivul? de pe un costana mai vecina? de pe anal non? dele o fatä bogatli,
en vazä in sat, dela o strämä, dela mtelectuah, dela oras? etc.
2 cum si ca ce prilej? la hora, sezätoare? ca ocazia dusului prin tärg san
alte sate? etc.
3. de ce a fost ales tocmai acesta? pentrna asa se poartä aci7 pentruci e
mai frumos ceca ce se poartä in oras sau alt sat? pentru a intrece pe altu? pentru
a se deosebi de alti indivizi sau de alte grupe sociale, geografice san etnice?
pentrucä are anumite virtuti magice etc ?
j) Pistrarea obiectului: e partat, e pistrat la ladä pentra zestre? e pistrat
pentru fata can mare? etc.
k) Folosirea obiectului: 1. este purtat numai la lucra? numai la horä i ski:atoare?
san este pentru anumite ceremonii nunti, botez etc.?
2 este folosit pentru podoabil? pentru anumite operatai magice? pentru asiguiaren
prestigmlui? ca mijloc de capitalizare? etc.
1) Valorificarea estetici a obiectului: de ce e socotit tramos? pentrucä e
non? pentrucä asa au purtat bätränn? pentrudi e scump? tramic, folositor, gren de
fäcut, pläcut la vedere? pentrucä vine dela oras? etc.
Inventare de obiecte de imbrdceiminte.
Oamenii in genere folosesc multe si variate obiecte de imbeicäminte? san
putine? an si rufärie? cine o poartä? îi reinnoesc des sau nu imbräcämintea? e]dstä
vreo zi a anului cand trebuesc puse haine noi de pildä Ana non? le spalä des
si ande? care hame sunt mai multe, de iarnA, de varä, de lucru, de särbatoare,
de zestre etc.?
Mefterii satului f i ai regiunii, produccitori de obiecte de imbreicciminte:
cojocari, croitori (abagii), croitorese, brodeze, cismari,
a) cine e mesterul? nwne, sex, vfirstä, stuntl de carte, stare economici
socialä, nationahtate, provementä? ande isi are ateherul?
279

ande vi-a ficut ucenicia? in sat? in alt sat? la oras? in care orag
si care sat?
ce material foloseste? material cumpirat, produs in casi etc.?
ce tehnici foloseste?
de ande are modelele intrebuintate? le-a ficut singar? le-a mostenit dela
mesterul precedent? le-a adus din aleé. parte? etc.
ande desface produsele? numai in sat sau i in alte sate? in care sate?
B. URMARIREA DIFERENTIERILOR PORTULUI DUPA IMPREJURARI DE
VIEATA SI GRUPE SOCIALE
sex: ce poarti, femeile, ce poartrt bärbath
virsta i starea ce poarti cophi, fläcäii i fetele? ce poarti barbatii
i nevestele, bitrimi si bitrinele? ce poartá fetele bitrine?
e) anotimp tA vreme ce se poara, lama, vara, in timpul zilei, noaptea, pe
timp ricoros sau ploios? etc.
imprejurin de vieati sociali care simt hainele de lucra, hainele de sirbitoare?
ce se poarti la diferitele ceremonii nunti, botez, moarte? ctim se imbraci
mortii? etc.
categorii sociale: ce diferente de port existi intre räzeli, mazili, clac* etc.?
stiri economice: bogata, mijlocasi, siraci?
categoru culturale: cu seoali faena la ora s,
nationalitate: romini, sasi, semi etc.
la sat, M'A
scoali?
grupe geografice: din regume, din alto regiuni, dela oras
3) profesium: agricultor, pastor, meserias, funcionar, negustor etc.?
Aceste diferente sunt diferente de fapt sau sunt reglementate
grupul social? In acest caz, ce sanctiuni se aplici abaterilor?
ì impuse de
Marcela Foca
B1BLIOGRAFIE
TILKE MAX: Ostenropiische Volkstrachten in Schmtt und Farbe, Berlin, 1926;
IORGA N.: L'art populaire en Roumanie, 192(3; OPRESCU G.: Arta tirineasci la
Buc. 1929; TZIGARA-SAMURCAS: L'art paysan en Roumanie, Buc. 1931;
PAPAHAGI TACHE: Images d'ethnographie roumaine, 2 vol. Blic.
f. PLAN PENTRU CERCETAREA GRAIULUI
Dialectologia, ramura linguisticei care se ocupa cu cercetarea
dialectelor, dateaza din a doua jumatate a veacului al XIX-lea. In
infatiprea ei de astazi, dialectologia dateaza abia de cateva decenii
anume de atunci de cand Ascoli i mai apoi Gilliéron au pus bazele
cercetarei qtiintif ice a graiurilor vorbite.
280

Scopul unei anchets pe teren este de a infatisa materialul linguistic
al localitatei sau regiunei cercetate in ceea ce are el mai
caracteristic.
Materialul acesta nu trebue cules insa la intamplare. 0 ancheta
de acest fel nu °fora linguistului boemai elementul esential:
material comparabil.
Astfel do material nu se poate culegx) decat ca ajutorul unui chestionar
pregatit dinainte. Cercetatorul, inainte de a merge pe teren,
trebuo sa fie inarmat cu un chestionar linguistic, care sa-i ofere posibilitatea
sa culeaga informatii asupra foneticei, morfologiei, sintaxei
si lexicului graiului respectiv.
Numarul de chestiuni depinde de timpul pe care cercetatorul
il arc la dispozitie si de extensiunea pe care fiecare cercetator vrea sa
dea anchetei sale. In afara de aceasta, chestionarul trebuind sa fie
adaptat la fiecare localitate sau regiune ce urmeaza a fi cercetata,
numarul chestiunilor nu este aeelasi pentru toate anchetele. Este
ins& absolut necesar sa se pastreze un fond de chestiuni comune, care
formeaza partea generala a chestionarului. Acest chestionar general
va fi folosit in toate localitatile cercetate si chestiunile lui
vor fi puse tuturor persoanelor alese pentru studiu.
In afara de aceasta parte denerala, chestionarur va cuprinde si
serie de chestiuni speciale chestionarul special , adaptate fieearei
localitati sau regiuni cercetate. De exemplu, inteo localitate ai
carei locuitori se ocupa cu pescuitul, chestionarul acesta special va
cuprinde chestiuni privitoare la aceasta ocupatie. Aceste chestiuni
nu vor fi intrebuintate atunci &Ind se cereeteaza o localitate dela
munte, ai carei locuitori se ocupa cu pastoritul; in aeest caz, chestionarul
va cuprinde chestiuni cu ajutorul carora se vor obtinea raspunsuri
cu privire la vieata pastoreasea.
Se intelege ca, dad, planul de lucru general (format din chestiuni
de intrebuintare generala) poate fi alcatuit inainte de a merge pe
teren (in baza chestionarelor intrebuintate de alti cercetatori), cel
special nu poate fi alcatuit decat in urma cunoasterei prealabile a starilor
linguistice din regiunea sau localitatea de cercetat.
De aceea e de recomandat ca ancheta BA se faca in doua etape:
prima, de recunoastere, cu chestionarul general (comun), careia ii
va urma a doua adevarata ancheta , dupa ce, in prealabil, chestionarul
a fost redactat definitiv. Prima parte a anchetei da posibilitate
cercetatorului :A cunoasca, in linii largi col putin, aspectul linguistic
al regiunei si, in baza acestei cunoasteri, sg, poata alcatui ches-
281

tionarul special, care va fi adaugat celui general, formand chestionarul
definitiv.
Inainte de redactarea chestionarului, trebue alma localitatea
sau regiunea in care se va face ancheta. Alegerea se va face deasemenea
in baza cunoa0erei prealabile a stärilor linguistice respective.
G. Paris spunea ca idealul ar fi ca ancheta sa se faca in fiecare localitate.
Lucrul nu e posibil: nici timpul 0 nici atatea alte imprejurari
nu permit o astfel de ancheta, deat atunci and localitittile din regiunea
respectiva sunt mai reduse ca numar. Ramble atunci ca cercetatorul
sau cel care dirijaza ancheta sa aleaga un numar de
localitäti Rumai. Criteriile de alegere sunt in functie, in primul rand, de
scopul anchetei. Pentru o ancheta al carei scop este urmarirea inovatiilor
de limba produse de deplasarile de populatie se vor alege localitäti
intemeiate prin imigrare; and ancheta are de scop cercetarea
influentelor reciproce dintre doul, limbi, de exemplu, vor fi alese localitatile
locuite de o populatie de nationalitate clitoral q. a. m. d.
Când nu se urmare§te o problem& speciala (ca mai sus), ci
caracterizarea particularitatilor graiului respectiv, este de preferat ca
ancheta sa se fad, pe centre de unitate linguistica. De exemplu, dinteo
regiune ca Tara Oltului, care cuprinde peste 60 de sate, se va alego
un numär do localitati (5-10) care, in cadrul regiunei, sa formeze
centro de unitate linguistica a regiunei.
°data ce regiunea sau localitatea a fost alma i chestionarul
redactat definitiv, cercetätorul ajuns la teren trebue sali aleaga persoanele
pe care urmeaza sa le chestioneze.
Tinând seama de cerintele de azi ale dialectologiei, persoanele
trebuo alese cu bagare de Emma qi in a§a fel inat sa, se obtina informatii
asupra graiului pe generatii, sexe, clase sociale, deplasari de
populatie, casatorii mixte, etc.
Pentru a culege informatii asupra inovatiilor linguistice produse
de factorul generatie" este absolut necesar ca persoanele ce urmeaza
a fi interogate sa reprezinte graiul generatiilor succesive (practic: in
'imam localitate al se chestioneze col putin 3 persoane barbati
Iii femei: una intro 10-20 ani, alta intre 20-50 ani §i a treia intro
50-70 ani).
Cand locuitorii unui sat sunt impartiti in diferite categorii social°
(proprietari, etc.), subiectele trebue BA faca parte qi din aceste
categorii.
Rolul deplasarilor de populatie in modificarile linguistice trebue
deasemenea urmarit. De aceea nu trebue evitate persoanele care provin,
282

In localitatea cercetata, din alta localitate (prin colonizare, casatorie
g. a. m. d.).
O ancheta trebuind sa infatiseze realitatea linguistica, din regiunea.,
sau localitatea respectiva in momentul and se face cercetarea,
cercetatorul nu trebue sa urmareasca numai aspectul arhaic al graiului.
E gresita credinta acelora care se adreseaza, pentru obtinerea informatiilor,
numai persoanelor mai in varsta, acelora mai putin inteligente",
sau celor neinfluentate de limba comuna ori literara. Graiul unei
sau unei regiuni nu este reprezentat numai de vorbitori din categoriile
do mai sus, ci de intreaga comunitate socialä a satului (batrani
tineri, inteligenti si mai putin inteligenti, etc.). Deci, dintre persoanele
co urmeaza a fi chestionate nu trebue sa lipseasca nici acelea
care aunt mai inteligente, care au venit in contact cu limba comuna, etc.
Apoi, subiectele trebue sä indeplineasca anumite conditii generale:
sa fie originare din Iocalitate (in afarä de cazul and ancheta are de
scop rolul deplasarilor de populatie in structura graiului), sa audä bine,
sa aiba dantura completä, sa nu aiba defecto de pronuntare.
Avand in vedere cele de mai sus, practic, alegerea subiectelor se
poato face astfel:
Ajuns in localitate, cercetatorul cauta sa stea de vorba cu cat mai
multo persoane, discutand cu ei fel si fel de lucruri (despre starea campului,
despre originea satului, numarul locuitorilor, etc.). Din discutie
observatie proprie, cercetätorul isi da usor seama care dintre persoanele
cu care a stat de vorba aunt mai interesante pentru studiu.
Observatille proprii, facute asupra persoanelor ce urmeaza a fi introbate,
pot fi completate pentru siguranta Cu informatii dela alti
consateni ai lor (mai ales intelectuali: preoti, invatatori).
Dupa ce subiectul a fost ales, trebue convins de scopul urmarit.
E falsa credinta ca subiectul, necunoscand scopul urmarit, intrebuinteazti
un grai mai natural; dimpotriva, este mereu banuitor si in raspunsurile
Po care le da se simte, de multo ori, teama de a nu-1 chpstiona
pentru fixa impozitele, ori cine mai stie ce.
Despre subiectele interogate trebue sa se dea toate informatiile
cu privire la starea lor civilä: uncle s'au nascut; unde s'au nascut par
rintii si bunicii; deplasärile in alto localitati; timpul cat au stat in
alte localitati; stie sau nu stie ceti si serie; ce limbi cunoaste (unde
cum le-a invatat), a facut arrnata (uncle si cat); e casatorit (ca o localnica
sau straina de localitate), etc.
283

Anumite fapte de limba, caracteristice graiului unora din subiecte, /
caro au Meat deplasari, se pot explica numai cunosand aceste indicatii
do mare importan t& pentru §:tiinta.
Ancheta propriu zisa interogarea subiectelor pune, dela
inceput doua probleme: a) e bine ca interogarea sa se fa,c& izolând
subiectul sau lasAnd sa fie de fat& §:i alte persoane i b) ce metal&
e do ales: intrebarea directa sau indirecta?
Procedeului de-a interoga de fata hind §i alte persoane i s'au
adus obiectii mai numeroase deat procedeului de a izola subiectul in
timpul chestionarei. Personal, am experimentat i unul i altul §i
mi s'a parut a atunci and subiectul nu este izolat, raspunsurile sunt
m'ai naturale. Subiectul, intro ai sai (fiindca prin prezenta mai
multor persoane" inteleg pe cei ai casei, 3-5 persoane), se simte
tnai putin stânjenit, mai degajat qi, deci, raspunsurile stint mai naturalo.
Apoi, am avut de foarte multe ori impresia a atunci and erau
de fat& qi alto persoane, subiectul simtindu-se controlat de cei din jur,
care cunosc ca qi el graiul, intrebuinteaz5 in raspunsurile ce le da,
formele locale (se intalnesc uneori §3i subject° care raspund cu rea
credinta).
Dialectologii care au facut anchete cu ajutorul chestionarului,
au preconizat, unii procedeul intrebarilor directe (cum ziceti pe aici
la cioban"?), altii procedeul nitrebarilor indirecto (cum ziceti la omul
care paze§te oile"?) Procedeul al doilea este de preferat: subiectul in
acest caz nu e influentat de intrebare. Dar daca interogarea directa
poate fi aplicata la chestiunile formate din cuvinte izolate (cioban,
masci, etc.), nu poate fi intrebuintata la chestiunile formato din fraze;
pentru obtinerea raspunsurilor la aceste chestiuni nu se poate introbuinta
deat metoda intrebarilor directe.
Obiectia a raspunsul ar putea fi influentat de intrebare este simtitor
mic§orata atunci and subiectul e bine ales §ii and anchetorul
procedeaza cu pricepere i rabdare.
Chestionarea propriu zisa nu trebue facuta nici cu grab& nici
cu nervozitate §:i mai ales treime evitate intrebarile repetate, care
obosesc §:i plictisesc subiectul.
Raspunsurile obtinute se vor nota numaideat ap cum au fost
rostite, fara sa li se aduca vre-o modificare ultorioara. Dach eventual
subiectul revine, singur, asupra räspunsului, se va nota faptul. Se va
nota deasemenea atunci and subiectul nu raspunde (fie ca nu cunoa0e
termenul, fie ch se jeneaza, etc.).
Cfind se cerceteaza o regiune mai intinsa, este preferabil ca
284

ancheta sA fie fAcut5, in zig-zag. Astfel, inteo regiune cum este Tara
Oltului, dupA ce a fost cercetatA o localitate din partea esticA a regiunei
(de exemplu Persani), localitatea ce urmeazA sA fie cercetatA imediat
nu va fi una vecinA (?inca, $ercaia), ci una mai indepArtatA (de
pildA, Siimbeita, Porumbac, etc.). Ancheta in zig-zag, are avantajul c5,
anchetorul poate ad' sesizeze cu mai multA usurintA diferitele nuante
ale rostirilor locale.
Deasemenea este recomandabil ca ancheta BA fie fAcut5, in doul
sau chiar trei etape. Daca ancheta necesita o durath de timp mai
lungA, realizarea ei inteo singurA etapa de cercetare oboseste, dacA nu
chiar plictiseste, pe anchetor, f Acandu-1, f Ara BA vrea, sA-si piardA
dragostea si interesul pentru cercetare.
RAspunsurile trebue notate fonetic (cf. mai jos). E bine sa se
dea amuriri asupra notatiei fonetice intrebuintatA de cercetAtor, alltilndu-se
si derbctele lui de auditiune; deasemenea e bine sa se indice
locul de nastere si domiciliul anchetatorului.
In cursul anchetei cu chestionarul, subiectul intrebuinteazA, in
discutie, diferite forme si termeni interesanti care, dei nu stint
trecuti in chestionar, esto necesar s6, fie notati.
In afarA de rAspunsurile la chestionar, se vor urmAri termenii
mai interesati din graiul local (ex.: zduri, la), indicandu-se intotdeauna
sensul.
Deasemenea nu trebue BA lipseascA o cercetare a terminologiei
in legAturA cu diferite ocupatii (pAstorit, olArit, etc.).
Se vor culege apoi numele topice, indicAndu-se si starea fizic5
(deal, vale, rà,pA) a termenului dat (0 eventuale legende sau indicatii
In leghturA cu numele respectiv). Tot la fel onomastica, cuprinzand
nu numai numele de botez, familie si poreclele, dar si numele de animale.
La onomasticA e bine a& se indice si frecventa diferitelor nume,
ca si criteriile dupA care se pun numele. (Creiciun hinder), s'a nAscut
In ziva de CrAciun; Vaszle fiindcA asa 11 cheama pe nas, etc.).
RAspunsurile la chestionar oferg, informatii mai ales cu privire la
foneticd si morfologie; informatiile privitoare la sintaxg, stilistich,
etc. se obtin mai greu prin intrebuintarea chestionarului, pentrucA,
chestiunile prin care se obtin asifel de informatii aunt formate
din fraze si acestora nu li se poate aplica deck metoda intrebArii directo,
care influenteaz6, mai usor rAspunsul. De aceea e bine ea
anehetorul sg, caute sA fac& cateva inregistrAri fonograf ice in fiecare
localitate c,ercetatA.
Deoarece fonograful nu e la indemâna oricui, trebue ea proble-
.
285

mele indicate (sintaxa...) sä, fie urmArite prin discutii variate ca diferiti
vorbitori cu care anchetorul vine in contact.
Din acest fel de discutii anchetorul va culege si o serie de
termeni vechi care nu se mai intrebuinteazA decAt rar in graiul
local (ex.: custa, pedestru, vintricel, etc.).
0 anchet6 depinde in foarte mare mAsurA si de calitAtile sau defectele
anchetorului. De aceea cercetAtorul e dator BA dea toate amlnuntele
asupra felului cum a fAcut cercetarea asupra notatiei, asupra
dificultätilor intämpinate, asupra evenimalelor erori faults in modul
de a pune chestiunea, etc.
Informatii pretioase, indemnuri si sugestii asupra anchetelor dialectale
se pot gisi, intre altele, la Sever Pop, Buts et méthodes des
enquêtes dialectales, in Mélanges de l'école roumaine en France",
1926; Al. Rosetti, Linguistica in cercetarea monograficii, in Viata
Romäneascä", XXII (1930), nr. 7 si. 8 (si extras), si in amehetele Laboratorului
de foneticA experimentalA", publicate in Bulletin linguistiquo"
(vol. IIIVI). ,AmAnunte asupra modului cum s'a f Acut ancheta pentru
Atlasul linguistic al Romania se gäsese in introducerea primului volum,
apArut do curänd.
Chestionarul ce urmeazA a fost alcAtuit in asa fel incAt sa se obtin&
informatii asupra particularitAtilor mai de seamA din diferitele
noastre graiuri (pronuntarea diverselor categorii de e, palatalizarea
labialelor, etc.).
El cuprinde un fond de chestiuni comun celorlalte anchete Mute
asupra graiurilor românesti (Weigand, anchetele asupra graiurilor norddunärene,
publicate in Jahresbericht des Instituts ftir rumanische
Sprache", III (1896) si urm., Al. Rosetti, Cercetclri asupra graiului
Romeinilor din Albania, Atlasul Linguistic al Romdniei qi anchetele
Laboratorului de foneticA experimentalA", publicate in Bulletin linguistique",
III (1935) si urm.).
In awl de aceasta, pentru fiecare localitate sau regiune chestionarul
trebue complectat cu o serie de chestiuni special° fiecärei localitAti
cercetate: Astfel, pentru o localitate ca LApujul de sus, de
exemplu, se vor adäuga chestiuni care sä, cuprindä vocala e (ii) sau diftongul
ea (a) dupA p, b, y, f, m; sau, pentru o regiune ca NAsAudul se
vor adAuga chestiuni prin care sa se observe rostirea pp pentru ps,
(lzptcl, pedeptesc), etc.
lath' chestionarul (este aci numai chestionarul chruia i-am zis
general", care se va completa, pentru fiecare regiune, cu chestionarul
special"):
286

1. cap 1 44. gold
2 par 45. picior
3 piepten 46. merge (a)
creer 47 gentinche
frunte 48. &Elicit
ochiu 49. talpa
albeatä. 50. os
vedea (a) 51. pee
spriinceana 52. miduva
10 geana 63. singe
11. tampla 54. van.
12 nas 55. tata. 4
=a 56. mama
gura 57. tata vitreg
limba 58. mama vitrega,
dinte 59. bailie
17 buza 60 burners
18. milieu (a) 61. barbat
19 obraz 62. femme
mustata 63. sope
barba 64. fecior
22 ureche 65. fail
auzi (a) 66. copil
gat 67. frate
umir 68. sort',"
subsuoara 69. nepot
brat 70. nepoata
cot 71. unchiu
29 mina 72. mittuge
palma 73. var
pumn 71. verigoara
32 deget 8 75. ginere
unghie 76. nora
piept 77. nag
35 pantece 78. nage
planatin 79. fiu
inima 80. fina
ficat 81 mire
fiera 82. =cash*
riranche 83. mina'
mijloc 84. copil din flori
spinare 85. gemeni
vira spinlrii 86. viduv
87. vacluvii
88 cal
iapli
armasar
manz 5
92 herghelle
gea
chingi
capastru
hat
ham
bou
vaca
taur
vitel
vitea
June
junincil
bivol
bivoliti
vite (colectiv)
porc
scroafi
110 vier
111. purcel
112 purcea
113. untura
111. slanina
gone
cocog
gama
clogca
119: pui (gi fem.)
ou
ritoi
ratä
&can
gasca
pasen i de curte (colectiv)
Dale
berbec
miel
mea 8
fiecare nume se va intreba si forma de plural.
Pentru verbe se vor culege gn diferde forme de conjugare.
*I chfentele nunun ale degetelor (arMáfor, etc.).
Se va urmin el felul in care sulnectul se adreseazi fiecAnn grad de rudenie Wheals, Mc, Me, sic.)
Numele pe vfirsti (mans, clam% etc.).
IPentru Numele odor pe virsti (m1.1, cirlan, WHO.
287

stearpra
turma
ciobau
stana
131. stranga
lapte
136 smilntani
chiag
cas
briinza
corastä
urdä,
zer
burduf
141. ciime
145. cites
116. catel
pisica
pisoi
soarece
160. sobolan
sarpe
vierme
vemn
zi
dimineata
amiazi
vecerme (chinche)
seara
miezul noptii
iloapte
zori de zi
azi
ieri
alaltaieri
ratline
poimaine
saptamina
288
numele zilelor saptamann 212. visin
lima 213. prun
numele lunilor 9 214. dud is
an 215. nue
primä'vari 216 piersec
vara 217. siimbure
toamnä
lama
scare
lima
ste-a 9
luceafir
semn
nor
ploaie
ploua (a)
181. curcubeu
umbrelä.
zapadä.
ninge (a)
188 ghiatä
'slut
bruma
ceata
mull
tuna
fulgera
viscol
§es
vale
deal
munte
yid
piatra
paclure
sat
uliti
drum 9
&there
piatä
plai
mär (pomul si fructul)
par
211 cues
grading
zarzavat
salatä
rosii
ceapa
usturm
castravete
brean
morcov
fasole
cartof
salcie
plutä
231 fag
mesteacin
frasin
carpen
salami
arbori (colectiv)
täia (a)
grail
porumb
secarä
oväz
semänn (a)
secere
filing
pains
rnamaliga
carne
plug
brazdä.
pirtile plugului II
261. canepa
panza
camas°
he
pieptar
serpar
cioareci
izmene
pälarie
260 pantf
261 =rap
7 Se vor colega, cfind se cunosc, tp numtnle vechi (gerar, faur, etc.)
8 *1 numele difentelor constelatu.
1
e Se vor urmhn, cu sensunle lor, st termenn stradd. bacilli". cal., f osea. etc.
n Punimdu-t-se intrebarea ,,ce pomt cresc pe am ?", subtectul va ft Mast alum si spur& =gun
11) Plugul, ca sit alte unelte uzuale, se va fotografta sau se va desemna.

262. opinca 297. aripi 334. pantofar
263 obialä 298. ewe 335. fierar
264. pat 299 lup 336 brutar
cearceaf 300. vulpe 337. micelar
plapoma 301 urs 338. maceline
saltea 302. iepure 339. carne
perinä 303. nezure 340. primer
casii 304. albina 341. notar
pridvor 305. stup 343. serie (a)
mask' 306. miere 343. pretor
scaun 307. viespe 341. prefect
lanta 308. biserica 345. ministrn
sedea (a) 309. preot 346. avocet
soba 310. clopot 347. judecator
col 311. turn 348. perceptor
pivnita 312. altar 349. jandarm
use 31'3. germ 350. judecatone
chata 311. cruce 351. tribunal
include (a), 315. groapä 352. scoalli
deschide (a) 316. mormint 353. innilitor
cui 317. cimitir 354. crema
fier 318. calcium/. 355. hartie
curte 319. vui 356. miharie
sura 320. vita de vie 357. recrutare
284 grajd 321. beat (betiv) 358. soldat
285 iesle 322. bea (a) 359. ofiter -
fimie 323. pavane 360. automobil
ear 324. tutun 361. tren
288 root/. 325. fumez 362. bicicleti
289 feresträu 326 zahar 363 anon
290 vrabic 327. bomboane 364. doctor
nindunica 328 dulce 865. medicament
pornmbel 329. lamp/ 866. spital
uhu 330. cbibrite 867. farmacie
291. mierlä 331. aprinde (a) 368. tuberculozä
barza 332. petrol (gaz) 369. numärätoarea II
pasen (colectiv) 333. stela
sarbitorile marl is
culorile "
Coarnele berbecului sunt mari
Pana cocosului este ea secerea
Gämile noastre stau in curte
Gases e bung, dar giiscanal e ria
Closca vede de poi
Vulpea e vicleani
378 Purecele te mused
Salcia ereste la margine
Tra.ndafirul miroase frumos
Am inghitit un sambure
13 Subiectul va fi lint ai numere pfini In 22-25, apou va numira din 10 In 10 gi dm suti In suti.
13 Incepfind cu Anul Nou, aulmectul va fi Meat si apuni Bulgur ea pramuce" man nuu !ant.
It Pentru aceaata Be va arita autnectului ddente otnecte colorate (crown, hartie, Oda., etc.)
289

382. Vinnl acesta e amar 387. Am fost bolnav gi mi-a citzut pärul din cap
Femeia tese 388. Calnl merge la pas
Acesta e un hot 389. Am Weida o rat-smug de portunb
Am lust o 'nisei gi 1-am Impuscat 390. 451 climaga murdarg
383. Esta phn de praf 'Ana in vArful capului 391. Fata aceasta spa1ä haine la ran
290
Pe ltmga ancheta cu ajutorul chestionarului, cercetatorul mai
poate urmari i alte probleme in directa legatura cu limba.
Astfel, acolo unde se gasesc, se pot cerceta limbile speciale dintr'o
comunitate linguistica oarecare; terminologia diferitelor categorii
de ocupatii (tAmplari, zidari, etc.); la orap, limba ixtahalalelor to.
a. m. d.
Interesant este de urmarit qi limba scrisa a color dela tara.
Pentru aceasta se pot urmari diferitele scrisori ale taranilor, eventualele
acte (contracte, procese-verbale) redactate de tarani.
Deasemenea, poate fi cercetat sistemul de comunicare prin gesturi
(cu mâna, cu ochiul) sau alte semne deosebitoare de limba vorbita.
Transcrierea foneticii
Notatia fonetica a materialului cules este absolut necesara. Ne
fiind posibil sa se noteze toate nuantele vorbirei, anchetorul este
dator sa adopte o notatie care sa fie simpla i clara; et tie seama de
posibilitatea de a nota repede 0 exact, ca i de posibilitatea de a fi
tiparit §i cetit.
In cele ce urmeaza infatiOna un tablou al seranelor fonetice ce
urmeaza a fi intrebuintate. Este notatia fonetica adoptata pentru anchetele
Laboratorului de fonetica experimentala" din Bucure0i.
Cfind anchetorul inregistreaza sunete pentru care nu are semne
In tabloul de mai jos, va intrebuinta un semn conventional, pentru
care va da apoi toate indicatiie necesare.
=a din lit pat, ea5
i--= sunet intre a gt oa (apropiat de oa): kar (Binat).
.0
a din ht. mar.
deschis §i lung. beelrekti (Ardeal).
11 --= sunet Intre o land (Moldova).
S = e din lit. merg,
= e deschis fr. Pare
i= e, mai descins ea A: (Ardeal).
i= sunet Intre A gi e: sed, tses (Ardea.1).
= e Inchis.

E = sunet intre A si 8 (deschis): Aide (Ardeal).
J=i din lit. ¡n. in.
1= i final de duratä redusii- oamerif.
= stmet hatre I si 1: singur (Ardeal).
1=i deschis, mai lung: tundí (Moldova).
=.. CO din lit. cînt, in.
o a din lit. rog,
sunet intre o si oa: sókrA (Ardeal).
y = y din fr. y. uc (yaw, yey).
w o u din fr. oui (wom).
k = c din lit. casi cap; numai dad se gäseste inainte de a, i', 0, u
I= un et intre k i g: kavaler.
C o g D chn lit. cer, cine.
sunet intre 6 si A: der (Hayeg).
ii = a palatal: puhte, pkg.
ts = j din lit. t!rj, PAW.
sunet intre t' i : partie (BAnat).
sunet tare t i d: kintt
dui lit. .6 tarje.
sunet intre (mai aproape de b.
=_- r vibrant. 7-1w.
= r uvular: iAw (FArseroti).
= 9 (+ e, 9 din it. gem, deget.
j=j din ht. Joc,
dz = zz din lit. lazzarone.
z = sunet intre j. l g: iok.
di = sunet intre d' çig (mai apropiat de g): tundie (Banat).
is.=gama grecesc n -gr: astos.
Senine diacritice
dupä o vocalii inched accentul &name al cuvtintului bihe.
4. sub o vocalA indicii primal element al until diftong crescind peatrA 2a1S.
deasupra unei vocale India riasalitatea acelei vocale om.
deasupra sau Iiingi o consoani noteazii o consoani mulatA (g, 11., etc.).
a sub o consoanA in functie silabicl: Anpirat.
c indicä exploziunea unei consoane: lap' te, _kap'.
Sunetele abia perceptibile se vor nota cu semne ma: miel puse ma, sus:
akas frats
sau consoanä.
291

Nu se va intrebuinta nici odatA apostrof al (poste fi confundat ea prima, care
noteaili muierea consoanelor, sau cu apostroful intors, care noteazi o explozie consonantici),
ci numai träsätara de umre.
Se va indica intotdeauna local accentului de intensitate in cuvintele in care
accentuarea e diferitä de accentuarea limbei literare ex ): akolo' spre deosebire de
ako'lo ; se va nota deasemenea, dacá exista', diferenlele cantitative, de ritm, etc.
D. gandru
g. PLAN PENTRU CERCETAREA LITERATURII POPULARE
GENERALITATI
Oricare ar fi punctul de vedere din care s'au privit problemele
in legatura cu vie*, spiritual& a satului, sociologic, antropologic,
mitologic, religios, magic, istoric, istoric literar, folcloric etc. qi oricare
au fost sistemele care au cautat sa-0 revendice paternitatea studierii,
interprearii oi explicarii fenomenelor sociale, sectionând t;;i
clasand in moduri diferite mecanismul social qi functionarea lui, un
consens tacit s'a stabilit intro cercetatori prin fixarea unitara
printre diferitele categorii de productiuni populare 0 a color care
ar putea fi numite de ordine ideaki pentruca se raporta la sfera
superioara de gandire 0 simtire a omului simplu, la partea poetic&
a vietii lui"... (0v. Densufianu, Folklorul, ed. II., Bucure0i, 4987,
pag. 20).
Aceasta categorie de fapte a preocupat qi va preocupa intotdeauna
pe psibolog, pentru a desprinde din ele vieata sufleteasca a popoarelor,
largind mult domeniul qi concluziile etnopsihologiei, pe estetician,
care va gasi intotdeauna margaritare noua, in care cristalizarea frumosului
sa depa§eascii utilul, inaltandu-se spre etern, pe sociolog,
pentru a vedea chiar tii prin aceasta categorie de fapte care reprezinta
un permanent element integrat in sistemul de conditionari qi functionari
interne 0 externe al unitatii sociale, in ce masura legile paralelismului
social coordoneaza vieata societatii, pe istoricul religiilor
comparate, care va cauta culturi stramoe0i pagane sau creOine,
pentru a le raporta la formele primitive ale altor natii, pe istoricul
de literatura, comparata sau nationala, care va cauta existenta qi circulatia
unor teme, pentru a, le integra in tematica universala, a
292

eleva caracterele etnice ale acestor teme universale si a le pune in
legaturA Cu operele literare mai noi, cu traditia scrisA, c&ci a ,,Se)para
in chip arbitrar literatura popularA scrisO de cea oralA si de arta
popularA, inseamnA a tAia firele care leagl organele de vieatO a aceleiasi
entitäti sufletesti: cultura romaneascA, (N. Cartojan) ori
pentru a desdoperi motive de autenticA creatie nationalA etc...
SENSUL CERCETARII
Delimitarea conceptului. Inainte insA, de a intra aclamo
in problemele care ne intereseaza, vom trebui sh facem o precizare.
Faptele ideale pe care le mentionam mai sus au fost diferit
interpretate pana acum, de aceea a variat si denumirea lor. Totusi
se pare e& tot a existat o intelegere unanima atunci cand, prin analogie
Cu fenomenele similare ale straturilor sociale culto, s'a adoptat termenul
de literatura. ConsideratO uneori ca o totalitate a plAsmuirilor mintii
poporului", analfabet sau alfabet, dar care trAieste in comunitati sociale
rurale, literatura zisl popular& nu si-a fixat intotdeauna domeniul
sau mai bine zis categorille de fapte pe care le implica. Indiferent
dacA creatia are o genez& individuala sau colectivA, clac&
locul originii apartine grupului etnic romanesc sau nu, dacA elementul
generator apartine sferelor tArAnesti sau nu, daca existenta si circulatia
unei creatii oarecare a fost sprijinit& pe o traditie °rala sau
scrisg, cercetarea acelei creatii, de vreme ce exista si se constata la un
moment dat in mediul täranesc, trebue integratA in literatura popularl
si studiat& ca atare. Se ajunge astfel la conceptul larg al orientArii
mentalitAtii satului in si prin activitatea Merar& Dup& cum
studiul muzicii populare s'a schimbat in ultima vreme catre studiul
viefii nruzicale populare (q. Brrliloiu), studiul literaturii populare
trebue sA se indrepte catre studiul viqii literare populare.
Numai prin prisma aceasta, se pot vedea diferitele valori ale unui
motiv oarecare, constatat inteun timp si loe dat. Este foarte intere,
sant ea prezenta lui a fost semnalat& in fondul primitiv al popoarelor
sälbatice, in mediul cult sau tOrAnesc al popoarelor civilizate, in cartile
de lectura de origini diverse, care au peregrinat peste granitele
politice, formand hran& sufleteasca generatiilor, si ca descoperirea
lui si in sanul poporului romanesc oferA perspective depártate de
lucru, pe baza textului literar pur. Dar, acest text literar, nu este
numai obiect de muzeu si arhivA, ci mai intai un element viu, care
293

tríete nedespArtit de fling, si mai mult, este o individualitate proprie,
cu o vieatA, o trdire specialei, subjugatA unui anumit intreg social. In
prima fazA, ihi vieata acestui intreg social, noi trebue descoperim
rostu1, folosinta, necesitatea, prin urmare vieata externa a motivului.
Dar, aceastA cercetare, in totalitatea fenomenologica a societAtii (Herseni-Stahl)
nu apare singularA; ea este continuat6., in o a doua fazA,
In cea a legAturilor reciproco ale motivelor, in Malta internd a complexului
de motive de naturi si tendinte diverse a documentului
constatat. Un motiv, desi individual, nu apare niciodatA singur, el
este integrat lute° intrepAtrundere ca altele, determiniindu-se cea
ce am invAtat BA numim contaminare. Vieata motivului insA merge mai
departe, inteo a treia fazA, in cea de vieatei internd pro priu zisd, sau
inchisei, in care suportA anumite alternante si variatii. DouA marturii
ale aceluiasi motiv nu se pot niciodatit suprapune perfect, gäsind peste
tot, o caracteristick o expresie etc. care apartme informatorilor no-
%
stri, desvAluind moment° psihologice si spirituale specifice lor.
De aceea, compararea si confruntarea variantelor si a contaminArilor,
ca discernAmilntul care fixeazA valoarea lor, ne pot fi foarte
bune instrumente de lucru pentru studiul psihologiei populare, gustulfil
popular, circulatiei si frecventei, localizArii si chiar istoricului motivelor.
Se poate vedea din cele de mai sus, ea limitarea manifestarilor
spiritualo populare nu se poate face la inamplare si nici dintr'un punct
de vedero unilateral. ConstatAri paralele, ca cea a motivului Andromedei,
al luptei voinicului cu balaurul pentru mântuirea fecioarei, fie
sub forma basmului atat de cunoscut, fie sub cea a baladei Ivan Iorgovan,
fie sub cea a le_gendei religioase a Sfântului Gheorghe, ori cea
iconograficA a a,celuiasi BMA (N. Cartojan), ne spun foarte mult si
ne ingAduie BA pornim pe baze mari de cercetare in care sg, scoatem
la ivealit si sA explicAro, totul, inceptind cu deosebitele aspecto ale
morfologiei motivului qi sfarsind cu utilizarea rdspândirii lui in spatiu,
pentru a putea descifra evolufia lui in timp (D. Caracostea), bazo care
nu se pot gAsi dead inteun sistem dinamic, un sistem sociologic, care
sA ingAdue studiul vietii literare a obstii sau a unui individ, a subiectului",
ca si a literaturii insAsi, a obiectului"; un sistem, care sA
permitA ea din ingemeinarea sociologia i ltterard BA se desprindA valoarea
etnica a motivelor i aportul etnic cu care societatea noastrA lo-a
inzestrat qi transformat, pentru a le putea pune apoi pe plan comparat.
294

ME TOD A
Teoria sociologica. 1. Imbräti§änd ca metoda, sistemul cel
mai dinamic §i mai cuprinzator posibil, va trebui deci sa se arate
cum apare literatura popular& in complexul fenomenului social, contributia,
socialului in miqcarea literal-A a satului qi deci realitatea determinantilor
manifestärilor spiritual° qi relatiile lor §i apoi oglinda socialä
a acestor manifestäri literare, adica intrevederea prin ele a socialului.
Cu alte cuvinte, problema care se pune este: exist& o armonie, o
continuitate qi o interferenta permanentä de influent° sociale, care au
sträbhtut qi prin literatura popularä, conditionfindu-i geneza §i conservarea
qi. e posibilä aprecierea faptului social prin prisma ei
sau, existä' o disonantä intre aceste variatiuni ale socialului care poate
retine aceastä categorie de manifestäri de o parte?
Prin definitie cura am väzut §i mai sus aceast& disonantä,
nu poato exista.
tim, avänd in vedere conceptia sociologich a §coalei bucure-
§teno (D. Gusti), ca sAmburele vietii sociale este vointa socialä, care
reactioneaet determinatä, de cele patru cadre: cosmic, biologic,
psihic qi istoric, prin patru categorii de manifestdri: economice,
spirtuale, politice qi moral juridice, manifestäri pe care le intälnim in
toato unitätile sociale ale satului. Cadrele actioneazä asupra manifestärilor
prin o multime de factori, care toti la un loe, dan naqtere
paralelismului sociologic, atät intern, intro cadrele extrasociale i cele
sociale, po de o parte, §i intre manifestärile constitutivo §i regulative
pe de altä parte, at qi extern, intro ansamblul cadrelor §i al manifestärilor.
Po baza acestui sistem, literatura populara, fiind o manifestare
spirituala constitutiva, vom vedea ea:
A. a) Ea va fi conditionatä, de toate celelalte cate gorii de manifestar;
spirituale, care o vor determina atät pozitiv, cat §i negativ.
De pildä, gustul de cetit, lectura, cartea in sine, aunt tot manifestäri
spirituale constitutive; Iris h, Cu eät acestea crew, ca atilt arta povestitului
va scädea, iar cäntecul poporan cedeaz5, celui pseudoartistic,
de obiceiu orawnesc, a cärui artificialitate in mediul täränesc este
adeseori atät de izbitoare, observându-se fenomene analoage cu cele priviioaro
la limbä, unde locul formei dialectale ill ja uneori, sub influenta
295

scoalei,amestecuri de grain orasenese i literar.Procesul acesta se poate
sezisa in toata evolutia.lui, mai ales, in raport cu stiutorii de carte.)
Faptul ea un informator din Nerej (Vrancea) ¡mi povestea Genoveva
de Brabant, la care adauga ca o cetise nu de mult, dinteo carte pe
care a mai dat-o si altora marturisire interesanta atat pentru circul(qia
f i infLuenta acestor &Ili de origine cultd n popor, cat si pentrud
informatorul nu ignoreazd izvorul imediat al motivului, pe care
nu l-a invatat din auzite si pe care l-a transmis mai departe, imprumutand
textul, iar nu ca in cazul altei informatoare, analfabeta,
care isi aducea aminte foarte vag, a,ceeasi poveste, auzita in urrna cu
multi ani, dela mama ei, tot analfabeta ne poate fi un document de
maro pret. Nu le vom inmulti aici. La fel, Bunt si corelatiile cu celer
lalte manifestari spirituale. Cele de arta plastid, apoi religiosul, magicul
etc.. aunt unite organic de literatura.
b) Manifestdrile economice conditioneaza si ele inteun mod
foarte accentuat literatura populara. Problema a fost discutata de multe
ori do sociologi, istorici si economisti. Uneori, cu eat starea economica
a unei unitati sociale este mai rea, cu atat si productia si circulatia
literaturii populare aunt diminuate sau invers. In mod evident,
and intr'un loe, ocupatia de capetenie este pastoritul, putandu-se
usor observa indiciul economic, vom vedea in mod precis in acel mediu,
o literatura populara in care caracterul predominant va fi col pastorese.
O schimbare insa de ocupatii va aduce cu sine trasaturile caracieristice
ale indeletnicirilor color noua, fenomen vizibil destul de
bine, in literatura populara a Nerejului, de pilda.
e) Manifestärile politice vin si ele cu o noul serie de conditionari;
nu ins& in masura color economice si ca un raport al lor
fata de literatura de anterioritate iar in cazul cel mai rau, de simultaneitate,
si de sigur niciodata de posterioritate. Intre determinantele
externo alo satului, san mai precis, internationale, fenomenul politic
care a avut cel mai mare rasunet in toate satele noastre, a fost fara
indoiala, razboiul mondial. Plecarea in razboiu, despartirea de familie,
de mandra, de prieteni si de sat, vieata de transee si de lupta, ea si
intoarcerea ads& dublate de suferintele celor ramasi in asteptare
se reflecteaza admirabil in literatura populara, atat ca prilej al
creatiei, eat si ca agent al transmisiunii motivelor.
d) Manifestdrile moral-juridice au si ele rolul lor. Etica este unul
dintre caracterele dominante ale literaturii populare i permanentul
sentiment al puritatii morale este un regulator al ei, usor de ohservati
296

In toato uniatile sociale ale poporului romanesc. In ceea ce priveste
juridicul, se pare ca conditionarea lui e mai redusA. Totusi, nu numai
odatA, mentalitatea popularA reactioneazA printr'o falsA analogie cu
eroii populari de altA data, in fata conflictului dintre justitie si cAlc&torii
ei, degajand legend() i balade, mai mult sau mai putin hibride.
Tot ca o determinare moral-juridica, literatura popularA prezintA nesfarsite
specimene arhaice in care se intrevede regularea socialului,
dui:4 conceptia popular& anterioara unei unificAri juridice a satului
nostru.
B. Pe langA aceste cònditionäri speciale, exercitate de celelalte
manifestari fie individuale fie asociate care la randul lor sunt
conditionate in proportii variaeile de literaturA, aceasta mai e determinatit
si de ansamblul cadrelor, asupra cArora nu ne vom opri acum,
pentru a nu da o desvoltare prea mare acestor LAmuriri".
4. Din cele de mai sus, vedem cA in afara esteticului, literatura
popular& contine in existenta ei, o multime de valori indispensabile, ale
cAror relatii se pot foarte bine determina.
Dar in acelasi sistem, in afar& de cele discutate si pe Pang& exprimarea
conditionaxii pe care literatura popularl la randul ei, ar avea-o
si sociologic trebue s'o aibA fatA de fiecare dintre celelalte elemente
sociale, fiind fapte cu structuri complete, comportA fat& de unitatea
socialA in intregime, ca i fatA de lumea inconjurAtoare acelei
unitAti examinate, anumite funcOuni.
Nu vom intra aci in desbaterea acestei probleme, ci vom da un
singur exemplu.
Functiunea principald a cantecului popular, de obiceiu, este cea
esteticA. Adeseori, insA, aceastA functiune decade in favoarea altera.
Astfel, cântecele ostasesti au de multe ori functiune esteticd, dar de
cele mai multe ori peste estetism ele simbolizeazA stasietoarea,
drama a despArtirii, atilt de intens trait& de popor. Cantecele de piecaro
la oaste se cant& in diverse ocazii. In momentele plecArii insk
nu textul cantat i nici chiar melodia nu intereseazA. Mergand in
grup, Po ulitele satelor, cantecul recrutilor cantec care poate fi si
de alt4 naturA, nu numai de cAtAnie auzit de departo, nu starneste
interes prin cuvintele sau melodia lui, care s'ar putea asculta
si din depArtare sau din cask ci prin insusi faptul cA cineva pleac&
din sat, pe care cei care aud canteculvor s&-i vadA, sa-i stie cine
aunt, s&-i priveascA inteun mod special si petreacA cu ochii i cu
gandul. Este aici, un semnal, un rAmas bun, un semn de o anumitA im-
297

portal*, o funqiune neesteticii. Nu numai cdntecul, dar povestea i
povestitul, proverbul i ghicitoarea, etc... pot avea o sumedenie de functiuni,
asupra carora vom reveni pe rand, cu alt prilej.
Reactiunea vointii sociale, fata de cadrul biologic, se vede, printre
alto manifestari si in literatura populara, care a prima si alto
determinari, cum am vazut mai sus. Cantecul popular, de pilda,
°data structurat complet, va putea, alaturi de conditionarile pe care
le exercita, sa pastreze si acele caractere biologice, acole semne, din
care se poate vedea indicele varstei cantaretului, eventual creator si
deci de cine trebue cantat mai departe, sexul celui care 1-a cantat si
deci sexul color care trebue sa-I canto, gradul spiritual al cantaretului,
profesiunea etc., prin urmare o sumedenie de simboluri §3i functiuni,
caro nu aunt altceva decat proprietatile lui, provenite din completa-i
structurare a conditionarilor paralelismului social si care conditionari
nu se pot intelege decat cand se cunosc toate structurile
aceluiasi paralelism social.
5. Din punct de vedere formal, literatura populara oglindeste in
lama determinärilor primito, anumite elemento care apartin, la randul
lor, f io cadrelor, fie mamfestarilor. Nu voiu sublinia decat importanta
cadrului cosmic, care ramane una dintre determinarile esentiale
pentru literatura, nu numai prin sugestiile descriptive pe care le
emand, dar si prin misterul pe care-1 ascunde si care se revarsa asupra
agentilor literari ai satului. Natura le dell motivele, comparatiile,
reprezentarile necesare, ori de cate ori vor al exprime imaginile cele
mai discrete. Elementele botanice ocupa in directia aceasta, locul intaiu,
atat pria frecventa lor, cat si prin sensul spiritual pe care-1 au in
conceptia populara. Prezenta lor s6', zicem in poezia populard
este explicabila din doua motive: sau au numai o valoare simpla, formaid.,
a cuvantului, cea fonetica, pentru rima si pentru alte necesitati
ale versificatiei, sau aceasta este dublata de sensul spiritual magico-religios
pe care majoritatea plantelor il au in credintele si superstitiile
poporului si integrarea lor inteun cantec este strans legata
de esenta sentimentului, plasticizand fantazia cantaretului. Acest gen
de elemente, fizice, geografice, toponimice, onomastice etc., cercetat
amanuntit, poate inteo oarecare masura, chiar ajuta la indicarea mediului
genezei unei anumite imagini, caci, la inceput, ele au aparut
In poezia unei anumite regiuni si a unei anumite ocupatii, care mai
mult sau mai putin se pot surprinde in acele imagini, cu totul
allele in poezia haiduc,easca sau pastoreasca fata de cea plugb,reasca.
298

Principii practice. 1. Fata de aceste fapte, pozitia cercetatorilor
nostri s'a schimbat prea mult si de aceea si lucrarile care
ar fi putut determina directii metodologice sunt foarte putine. Cu o
definitiva sistematizare de lucru, care totusi nu va putea ignora
putinul ce s'a lucrat pang acum, poate nu va intarzia.
Cu gandul acesta, insemnam aci, intre alto planuri de cercetare sociologice,
si acest proect de indrumeiri in studiul literaturii populare; nu
e vorba deci do un chestionar in sensul strict al cuvantului, fiindca mai
intai un atare chestionar e mult prea greu de injghebat astazi la noi,
cand no lipsese luerari de baza, ea bibliografii, inventare de motive si
chiar culegeri suficiente, prezentate stimtific, si al doilea, fiindca,
data fiind imensitatea materialului de literatura popular& si variatia
lui dela regiune la regiune, dela sat la sat si dela individ la individ, un
chestionar tinzand a fi cat mai complet se poate confunda cu un bun
inventar. Si, deoareee am ajuns la o chestiune de mare important&
pentru intronarea unor cercetari serioase de literatura popularä, incrustam
absoluta nevoie a unei bibliografii generale a folclorului românesc
care BA fad, util cercetatorilor materialul vast si ignorat din
rnultimea periodicelor din toate colturile tarii, a inventarierii dtferi-
War cate gorii de motive existente in domeniul romilnese, pe baza acelei
bibhografii si apoi, in al treilea rand, alcatuirea pe baza celorlalte
douá feluri de lucrari, de corpus-un i mari si selectionate din materialul
existent, pentru a avea in once clipa, evidenta intregului bagaj de
povesti, balade, cantece, ghicitori, etc., cel putin asa cum avem pieverbele,
prin stradania lui Iuliu A. Zanne.
2. Un proect de indrumari in studiul literaturii populare implica
doua faze, atat ca orientare a cercetarilor, cat si ca tehnica a lor.
A. Ancheta: pregatirea si efectuarea ei, sau mai bine zis,
organizarea lucrului pe teren pentru colectarea datelor necesare.
a) Ancheta poate fi de mai multe feluri: ancheta' gen erald, and
se studiaza o individualitate sau o unitate sociala oarecare, de exemplu:
familia, sezatoarea, satul, regiunea, grupul etnic in intregime, intentionandu-se
a se prinde, comparativ, din materialul adunat, caracterele
unitätii, motivele existente, dinamica, circulatia lor etc.., si anchetei indzviduald,
and pe anchetator 11 intereseaza numai o problema anumita,
un motiv, sau doua, si le urmäreste circulatia, frecventa si
variatiile inteo unitate sociala sau in mai multe, pentru a le
fixa topografic si cronologic ariile de raspandire, diferitele lor zone si
eeventual localizarea lor, catre care tinde metoda istorico-geografica.
299

(K. Krohn, J. Polivka). Prin urmare, atunci cAnd vizAm o cercetare
de ansamblu a unitAtii, avem anchet6 generalA, iar cAnd vizAm anumite
probleme precise, avem anchetA individualA.
Do obiceiu, s'au avut in vedere, in cercetArile de pAnA acum, anchetelo
generale, avAnd ca bazA satul qi uneori regiunea. Nu cunoa-
Oem Ind, s& fi cercetat cineva probleme pe anumite personalitAti generatoaro
sau conservatoare, ale satelor qi pe familiile in care aunt
integrate acele personalitAti qi mai departe, pe ramificatiile de inrudiri
ale membrilor descendenti ai acelor personalitA,ti i familii, care
poartA, cu ei bunurile spirituale in care au crescut. (De o incercare de
acest fel, imi vorbea P. StefAnucA in urma observatiilor Mute inteun
sat basarabean).
Ancheta pe regiune nu poate fi decAt un fragment in spatiu,
dinti'o serie de anchete individuale. 0 ancheth de ansamblu pe regiune
trebue sit fie o incercare de luare de contact cu multimea de probiome
po care le pune qi nicidecum o cercetare pAnA, la epuizare, caro
se poate aplica numai unei unitAti mai mici. Motivele de basm, de
baladA, de liricA, proverbele, ghicitorile sunt in majoritate elemente de
circulatie universalA. 0 delimitare a lor pe regiune e greu de fAcut.
De aceea se impune urmArirea lor spArgAnd granitele regiunii i chiar
ale grupului etnic, pAnA in toatA intinderea lor, pregAtindu-le reluarea
In cadrul international. Se impune, deci, ca qi in cazul satului pe
o scar& ins& mai redusA dupA o anchetA generalA de recunoa0ere,
aberdarea humai la anumitor motive qi urmArirea lor amitnuntitA, comunA
de comunA.
Ancheta mai poate fi directd qi indirectd. Dela inceput,
vom indepArta-o pe a doua, in a cArei eficacitate nu ne incredem.
I. Cerceteltorul. AvAnd in vedere o anchet& localà, cercetAtorul
va trebui mai ihtAi s&-qi formeze o pregAtire speciall. SA cunoascA
bibliografia lucrArilor despre regiunea sau satul pe care il
va cerceta, sA se familiarizeze cu problemele generale care ii apartin
i sA, fio bine informat asupra geografiei qi topografiei, istoriei, istoriei
legondaro qi vietii lui economice etc., BA cunoascA bine culegerile de
literatur& popular& care s'au f Acut de acolo, ca §ii pe cele din alte
pArti, care, pe cale particular& sau oficialA, au ajuns, ca qi ziarele,
revistele, calendarele, almanahurile qi cArtile de literaturA, in sA,nul
satului. DupA co s'a inarmat cu cunoOintele necesare qi cu o rAbdare
de fier, cercetAtorul mai trebue sA renunte qi la ideea ell, faptele
vietii populare sunt in mare cunoscute dinainte. Ajuns in mij-
300

locul unithtii de studiat, once faptA i-ar iesi in cale, a o considere
demnA de retinut si s5, o noteze.
II. Pozitia cerceatorului fatd de sat gi atitudinea satului 'eta
de e6reetdtor. TAranii aunt constienti de diferentele spirituale care
existA intro ei si pAtura intelectualA si de aceea nu le acord5, lucrederea
lor, privindu-i cu tot felul de bAnuieli, chiar and acestia le
aratA prietenie dela inceput. Astfel, anchetatorul trebue sA tie, mai
sA-si astige prieteniile necesare.
Informatorii. Descoperirea informatorilor nu este intotdeauna
norocoash. IndatA ce ti-ai cAstigat increderea si simpatia satului,
lucrul va merge bine. Idealul ar fi ca cercetAtorul BA trAiascA mai multA
vreme vieata satului, sA fie martorul prefacerilor ei si sA-si formeze
un graiu cat mai apropiat de col al regiunii studiate. La inceput,
inteo perioadA de constatare, anchetatorul e bine sa aibA numai conversatii
cu sAtenii, s5, se integreze in conversatia lor obisnuitA, despre
vieata si nevoile lor, cAutAnd prilejul de a strecura la timpul oportun,
un proverb, o glumA, o snoavA, o legendA sau eventual chiar un basm.
Aceasta va fi cea dintAi provocare. Nu numai cA astfel, va rAscoli memoria
oamenilor si le va actualiza motive pe care le-au auzit cAndva
sau nu le-au mai spus de mult, ci le va dovedi a el insusi este un
cunoscAter si un om cAruia Ii plac povestile, baladele, proverbele
etc. Se povesteste, se &Ana si se spun ghicitori de preferintA in timpul
sezAtorilor si a clAcilor, in serile lungi de iarnA, ca sA treacA timpul
si sg, meargA lucrul. Dar si in alte moment() ale anului se poate
asculta literaturl popularl. Duminecile i sArbatorile, dupA bisericA"
si pAnA catre searA, adunati la poartA, vecinii amestecA in repertoriul
intAmplArilor recente, glume, basme, isprAvi din armath si rAzboiu si
multe alto fapte de interes literar. La munca ampului, la tAiat de
lenme in pAdure, pe drum in timpul deplasArilor prin tarA, in timpul
lucrului unei constructii, peste tot, gAsesti pe cineva care stArneste
rfisul sau admiratia celor prezenti. Dar, in aproape toate aceste ocazii,
anchetatorul nu poate serie tot ceea ce se petrece. De azeea, el va
trebui :A se multumeascA cu simple note, s5, inregistreze numele
povestitorilor, motivele, episoadele, observatiile ascultAtorilor, i dupA
aceasta, altAdatA, sA provoace el insusi anumite adunAri, la care sA
invite in grupuri mai mici pe coi dela care a auzit ceva i s5, incerce
sA serie. (Cf. P. &billet, Instructions et questionnaires, Paris, 1887;
P. Saintyves, Manuel de Folklore, Paris, 1936; Ion Muglea, InvAtAtorii
si folclorul, Cluj, 1928).
In felul acesta, se poate cApAta o privire de ansamblu asupra di-
301.

feritelor probleme, dispunând de un numár bogat i de informatori 0
de probleme. Se trece apoi la o sumara clasare a materialului, dupa care
problemele incep a fi urmarite pe sexe, pe várste, (preferdm perioadelo
pan& la 15 ani; 15-25; 25-50; 50-80), pe categorii sociale, pe
familii, neamuri si prietenii (cercuri simpatetice), autându-se a se
stabili problemele pe centre, motivele in arii topografice i in zone
precise de difuzare. Numai astfel, vom izbuti a fixa circulatia si propagarea
motivelor i a variantelor, dinamica lor, caile de phtrundere
0 contaminárile lor in sat, prelucraiile suferite, ad, eventual motivele
originare, localizarea lor, delimitarea tipurilor etc.
In privinta tehnicei de a interoga se recomandà multá, abilitate.
Informatorul nu trebue intrerupt pentru a-i cere explicatii. fortat
i nici interogat prea mult timp. Fiind vorba de literatura qi esteticA,
nu trebuo sa i se laso impresia a poarta o corvoada in timpul cat il
avem Inainte. El trebue s6 aibá, mereu o buná, dispozitie gi trebue
sa renuntam si BA amânäm pe altá data and am simtit .ca, nu mai
poate continua. (Cf. qi observatiile lui Al. Vasiliu in prefata volumului
de Pove0i si Legende, Ac. Rom., Buc. 1918).
d) Cercetarea propriu zisa va consta, pentru a se putea ajunge la
date precise, din doua -momente: I. Observarea si inregistrarea credincioas6
a faptelor (motivelor) si a opiniilor, credintelor despre acole
fapte, precum i a gesturilor si atitudinilor suflete0i fatä de acele
fapte. II. Inregistrarea constatárilor si explicatiilor, pe care noi in0ne
le-am provocat, fatá de aceleali fapte (Cf. H. H. Stahl, Tehnica monografiei
sociologice).
B. Redactarea materialului cules se core, astázi, facuta cu
multá chibzuialá, 0 cu explicatii asupra metodei intrebuintate. Informatorii
itrebuesc prezentati in mod amánuntit. Ei in00 reprezintá
mici monografii sociologice. Starea lor civilá, socialá §3i culturalá, prestigiul
lor in sat, deplasárile, originea motivelor pe care le cunosc
undo le-au auzit, in sat, in armatd, in cálátorii, dela cine, dela rude,
dela bátrâni, dela servitori, d,ela lAutari, calátori etc., cu ce prilej,
aunt chestiuni care nu trebue BA lipseasa, (T. Herseni).
PoveTfile baladele, iantecele, strigaturile, proverbele, constitue
alto serii do mici monografii. Expunerea lor trebue sa se facá completa
ap, cum s'au cules, nu aranjate, nici prescurtate. Intai, se va
trece numele pove0ii, baladei etc., cu care circula in sat, apoi numele
qtiintific sau enuntarea motivului dominant al basmului tip, reproducerea
lui si apoi toate variantele descoperite. Va urma o scurtá
analia, criticA 0 bibliografia, a motivelor qi episoadelor, carora li se
302

vor semnala variantele române0i, dupa, care se vor integra sumar in
literatura universal& Aceste consideratii vor fi facute pe scurt 15sand
monografiilor speciale aceasta sarcina, deoarece o carte de ansamblu
nu poate, ca o monografie a unui motiv sau a unui proverb,
sa izr.bratipze domeniul literaturii populare comparate, aat de vast
caro cre0e din zi in zi dar vor trebui facute, pentru a se incepe
0 la noi o coordonare serioasa, a se oferi tuturor, valoarea i cadrul
problemelor i mai ales, pentru a putea, in momentele de fata, pune la
indemana cercetarilor de literatura comparata, materialul românesc. (Nu
ma gandesc la sistemul monumentalelor lucrari ale lui Em. Cosquin
asupra basmelor din Lorraine qi ale lui J. Boite qi J. Polivka, despre
basmele fratilor Grimm, ci la prezentarile, facute de acesta din urmax
basmelor cehe0i, culese de gt. Kubin i in colaborare cu P. Lavrov, asupra
celor sud-macedonene sau macar la cele facute de A. .31azon pentru
poveOilo i cântecele slave din Macedonia §3i Albania de sud. Incercari
romane0i, am dat in contributiile noastre la monografiile comunelor
Nerej-Vrancea i Dragu-Fagara).
Lucrarea nu poate sfAr0 cleat cu:
Un indice pe materii al motivelor (al personagiilor, al situatiilor
lor qi al aventurilor).
Un indice alfabetic de nume proprii pe genuri.
S. Un indice de obiecte materiale care se gasesc implicate in
pove0i, legende, balade etc.
Un indice alfabetic do nume comune la care se refera genul
aforistic.
Un indice al bibliografiei intrebuintate.
Un indice al informatorilor.
Un indice al comunelor, atunci cfind ancheta s'a facut pe
regiune.
Un numar cal mai mare de harti folclorice.
0 harta a locurilor de care se leaga anumite pove0i legendare
(motivate sau nu de natura locului).
Un glosar al cuvintelor dialectale rare, pentru intelegerea
textelor.
I. GENTIL LIRIO
Deoarece cintecul popular mi este numai poezie literarg dead arareori
ci este nedespirtit de melodie, cercetarea lui se face mai mult la capitolul muzicei.
Atit partea hricä, cât §i cea epici intereseag, aci, numai sub aspectul sporadic nemnzical,
tematic propriu zis, urmind ca soltithle noastre sä fie intregite de cele muzicale.
Insemnim, deci, cele citeva specu mai reprezentative.
303

Agua (Agusiti) lui Topala
Antofita al lui Vicara
Arderea Iarplor
Ardiu Criasor
Armas Dragomir
Baba Barba
Badiul (Badea Cfirciumaral)
Bicul
Banal Brincoveanul
Barba
Batiiha ruso-maghiara. din 1848
Bimbasa-Sava
Blestemul
11. Bogdan Damian
Bolboceanul Haiducul
Botea
Brnmarelul
Bujor
19 Buruleanul
20 Buswoc
21. Cahn Secanu (Ion Al Mare)
304
Doha. antra. Hora.
Cantec de lame Cintec haiducesc
Cantec de dragoste Cantee pastoresc
Cintec de dor i jale Cfintec ostasesc
Cintec de dojani si blestem Cantece satirice
Cantec de pahar Strigaturi (chiuituri, tOpurituri,
Cintec de rizbomi nutun)
II. GENUL EPIC
(Cantat i recitat)
Balade (cantece bitranesti) l legende.
Diferitele specu ale genultu epic popular versificat, desi au format obiectul
multor chscutii din care au legit formule de explican uneon ispititoare, ,totusi,
rar s'a sinus la o interpretare care sa indice si la noi, norme staintifice ce dliinuesc
aiurea. Numai ca cele cliteva monografii senoase (D Caracostea si P. Caraman)
nu se poate pregati un chestionar stuntific. Dam aci, deocamdata - un
repertonu al motivelor de baladi ce avem in lucru- un tablou de titian, mcomplet,
evident, sub care un motiv, de once natura, sari altul, circula in domeniul românesc,
pcntru ca cercetatorul la teren sa, aibä in once chpa, in fata, un bagaj pe care ar
putea sii-1 urmareasca. Am inregistrat unele motive ca dona, trei name, ca toate ea
ar pirea. inutil.
Clintecul Brailei
Cantee din bitrani
21. CAntecul fanariotic din 1821
Cintecul gerului (crivatul)
Cintecul lui Constantin Vodli
(Bra.ncoveanu)
Cantecal lui Caza
Ciintecal lui Gicrt Moraru
Cantecul lui Hangherhu
30 Canteen' lui Marcos (Malcos) Pasa
(Palos Vittriln)
Ciintecn1 nasului
Canteen' nunului (Latina')
Ciintecul Pandunlor dela 1821
31. Cintecul sarpelui (Iorgovan)
CAntectil soarelui
Cântecul zaverei
Chira Chiralina
Cicoarea
Ciobanul amarit
Ciuma

Codreanu
Constantin
Copilas Rominul
Corollas de Tare
Corbea
Costache Dragos
Costea
Despärtirea
Deditt Vornicul
Deli Miami, fratele lai
Negrtt-Vodi
Din si Constantin si Copil Románul
Doamna Ile,ana
Dobrisan
51. Dochita Bandalui
Doicin bolnavul (Donci16)
Doles
Domnul Clupor Craiu
68. Dr6gus
Driguta ingelatA
Fata de Prang
Flica lui Banu Mfigureanu
Pulga
Gheorghilas (Gheorghiti)
61. Ghitä OAlinutil
Ghitä si Floarea
Goles Haiducul
Gruia lui Novae
Holera
Iaaa Sinziana
Iancu Jianu
Tama Muruz
Ianca Vodä
iall0§ Ungureanul
Ibraim
Iencea Sibiencea
Ilincuta andrului (Sandului)
Ivan Iorgovan
La curtile Villcului
La putul porumbului
Luia Cltilina
Logodnicii nefericiti
Mänästirea Argestilui
Manta
Marcn Vite-azul
Mierla si strutul
Miles
Miorita
Alitul
Mizil Craiu
Mosneagul (Mogneanul 'Al bitrid,
Mocanul
Mihti Copilul (Cobiul, Haiducul)
Matei Basarab
91. Matei si Chiperi
Manole zidariul (Mesterul Manole)
Neguta (Neaga)
Nevasta räticitä
Nevast% vändutil
Novae Baba Novae
Nunta lui Iancu Vodi
Nand Ill mare
Olsen'
Odin&
Pantelimott
Pe de,alul Wallin
Penes
4 107. Petra Busnioc
Petrul Haiducul
Pintes Viteazul
Popa cal de piatri
Povestei minunelii
Radoitä
Radu Rilducann
Radu Calomfirescu
Radu erban Basarab
Soarca s'i nora
Stanciu al Bratului
stefan Vodi
Stoian Bulibasa,
Stan din Bfirägan
Stina pridati
Tlinislav (Stänislav)
Toma Alimos (Al lui mos)
Trei lebede
Trei surori
Tudorel Dobrogean
Tudorel (Olacu)
Tudorel (Zilvilas)
Tamil
Villeanul (Olenas)
Vasile Codiu
Veres
Visina
Voichita (Voica din Nadohe)
335. Voinicul
Vulcan
Zdrelea
305

306
III. GENUL EPIC
(Povestit)
A. Povefti
(Sehimerat-Novellat --- Mdrehen =Conte)
I. Povelti despre animale. (cf. A Aarne).
Animalele padurii (sIlbatice)
Animalele silbatice si animalele domestice
Omni 131 animalele stilbatice
Omul su animalele domestice
Animalele domestice
Pisiiri (siilbatice, domestice)
Pesti
II. Pove§ti propriu zise (pove§ti fantastice).
Adversarul supranatara/
Sotul (sotia san alte rude) supranatural sau vrijit
Misiuni (insiircinfiri) supranaturale
Ajutiitori supranaturali
Obiecte supranaturak (talismane magice)
Puteri si cunostinte snpranaturale (cunoasterea graiului animalelor, etc.)
Alte momente supranaturale
B. Povepti in formd de legende
(Memorat-Fabulat --- Sage Légende)
1. Legende cu cuprins moral §i pedagogic (Cf. si genul didactic, ca tendinta)
a) Familia; b) Virtuta si vith; c) Obiceiun sfinte
II. Legende propriu zise (etiologice; cf. N. Cartojan).
Legende religioase canonice;
Legende religioase apocrife.
Dualiste:
Creatlunea (pimluitului, omului, lupului etc.), legiturile Evei al diavolul,
zapisal lui Adam;
Apocahptice:
Apocahpsul Apostoluki Pavel; Apocalipsul Maicii Domnului; Apocalipsul Moartea
lui Avraam; Apocalipsul lui loan Bogusloyal.
8. Cregtine:
Epistolia Domnului nostru /sus Cristos (legenda Dumineeii).
4. Biblice.
,Yechiul Testament" : Legenda Savilei (Sibikle); Lemnul Crucii; Cliderea Ingerdor;
Lupta Arhanghelnlui Mihail ca satana; Adam gi numele /ui, Cain gi Abel;
Omorirea lui Cain; Originea ainilor; Uriagii; Avraam; Moise, Solomon.

Noul Testament (onginea din Evanghehile apocnfe): Copilkia i vieata
Sfintei Fecioare; CrAcum i CrAciuneasa; CopilAria Mintuitoraltu; Peripetaile jadecAtn;
RAstignirea pe cruce; Coborirea in iad pentni mintuirea. picAtosilor; Disputa
lui Isus Cu satana; Sentanta lui Pilat; Condamnarea lui Pilat; Proca, sotia lui
Pilat; Vita de vie.
Legende religioase hagiografice (vieti de martiri si asceti):
Legenda Sf. Sisime (Sisoe); Legenda Sfintei Vinen; Legenda 8f. Alexe
(omul lui Dumnezeu), Legenda Sf. Gheorghe; Legenda Sf. Vasile cel Non (Viimile
vAzduhului); Legenda Sf. Eustatie Plachida; Legends Avgar i Mântaitorul; Legenda
celor sapte cuconi din Efes.
Legende cosmologice (astrologice, geografice, geologice,, botanice etc );
Legende biologice (omul i organele lni etc.);
Legende psihologice;
Legende istorice;
Legende relative la manifestki spiritnale. Ex. Legende proverbiale (menite
sA explice originen unni proverb); Legende onomastice (menite s explice
miginea nntu name) etc...
Legende relative la manifestki economice;
Legende relative la manifestAri jundice;
Legende relative la manifestAn politice;
1) Legende relative la unitAti sociale bisericA etc.);
m) Legende privitoare la relatii, procese, tendinte sociale etc ..
Povegti in formei de nuvele
Povegti despre viecga de azi
Povegti despre prostia dracului
Snoave (Joculat =Schwank =Farce)
Snoave despre nerozi; Snoave despre perechi conjugale; Snoave Cu o femeie
(fatl) ca personaj principal (ciclul femeilor viclene; delta femeilor incApAtAnate;
etc.); Snoave ca un om (bAiat) ca persona] principal; Snoave despre diverse categorii
de oameni (primar, clascäl, jidan, sigan, =ban etc.); Snoave despre popi; Snoave
cu minciuni; Snoave despre concnrsuri de minciani; Snoave despre vinAtoare.
Povesti cu formule;
Cicluri de povesti.
IV. GENIIL DIDACTIC $1 ETIC
Aforistica
Proverbul (vezi mai departe p. 309).
Maxima sau adagiul (maximä veche; invItAturi condensate, norme de con-
307

ducere gi bunictiviinta, paremu jundice, precepte etice. De origine populari orará gi de
origine culta scrisA).
8. Sentinta (apoftegma; origine popularA orala i origine cultä scrisi: Floarea
Darurilor, Pude filosofesti, Archirie i Anadan etc.).
4. Wellérisme.
5. Axioma.
6. Zicatoarea (expresie figuratä, dicton, idiotism; in legiituri Cu cosmicul
si spiritualul mal ales avem chiar zicritori legate de anumite istord locale).
7. Comparatille (analogule; ex. naturiste colorete etc...).
Desvoltatul
1 Satira propriu zis A (individuará, colectiva; interna satului, externa satului
etc.).
2. Poeme satirice:
a) eroi personificati in plari (povestea pasarilor); b) eroi persomficati in
animal° patrupede (povestea animalelor patrupede); c) eroi persomficati in vegetal°
(poveste,a istoria poamelor sau Impiiratia poamelor gi a tuturor legumelor, judecata
strugurelui); d) eroi personificati in vietAti acvatice (povestea pestalor).
S. Istorioare en cuprins morahzator (sfaturi despre virtuti ql vitii):
a) simbolice (Cf. gi Fisiologul, Floarea Darurilor etc ); b) pioase (Cf.
gi Patericele, Lavseicarile, Armatolon Botina, Minumle Maicu Domnului, Alfavita
sufleteascA etc ).
Apologul (parabola ca incheiere sau morará).
Fabula. (povestiri animale In versuri, ca morali, Cf. ca tematicit gi povestile
despr° animale).
Enigmaticd
Ghicitoarea (cimihtura):
a) Se referl la obiecte, la raportul duitre obiecte si la actiuni, sau Cu alte
cavinte, /a elementele cosmice, biologice, psihice, istorice, spuituale etc.; b)
poste fi: simpla, dubla, tripla, multiplA, (colectiva.); c) omommi (o singura deslegare
pentru mai multe ghicitori) ql sinonima (o singura ghicitoare care se desleagA
In mai multe chipari).
Intrebliri ql rrispunsuri:
a) religwase
catehisme (pentru explicares notatinilor vieni cilugaresti si pentru explicarea
vieth religioase);
chestionare biblice si cronologice (canonice, apocrife, bogomtlice). Vechiul
Testament (Genera); Noul Testament (Evanghelule, Patimile, etc.);
chestionare liturgice (simbolice obiectelor hturgice qi ierarhie bisericeascii);
chestionare didactice pentru notiuni dogmatice si pentru notiuni cosmologice.
mitologice,
profane (laice si comice);
poeme numerice.
308

V. DIVERSE
Blazon popular, parcele (individuale, colective).
Rebus ()ocuri de cuvinte sau aliteratii de cuvinte in imagim) gi logogna
(jocuri si enigme prin combinarea diferid a litenlor nnui euvant; vorbire obscura)
3 Strigatele profesionistalor (mestesuganlor).
Saluturi.
VI. GENUL DRAMATIC
Drama religioascl
Vicleimul (Irozii, tipul mantean, moldovean sau ardelean).
Cantecele de stea circula inglobate in Viclam, san Independent?
Ce tipan de cantece de stea se canosc in localitate? (Cf. colectia lui
Anton Parua).
Contin elemente profane san religioase?
5 Mironositele (Invierea lni Hristos).
Jocal de papusi.
hanul (Nuera taraneasca).
Caprele.
Caltisarii.
etc. etc ..
1. Paparudele.
etc. etc...
T eatrul superstitios
T eatrul profan
(Improvizatii pe motive literare cunoscute)
1. Femeia necredincioasa (der Schwank von altea Hildebrand) aiat-Na,situd,
1936.
TEHNICI SPECIALE
I. In cesa ce pdveste clasificarea genulm didactic in vederea nnei redactad.,
s'ea obisimit pana tic= mai multe teinuci.
Aramarea intregei colectAi alfabetic, dupä litera impela a proverbului (ex.
colectra lui Ispirescu saa cea a lui l'Aré pentru proverbele Rellene).
AraMarea intregei colectii (de proverbe, ghicitori etc ) alfabetic, dupa
litera initiali a cuvantului principal (ex. colectia Hintescu).
Aramarea intrega colectii, duptt intclesul lor general (ex. colectia lui
Anton Pann).
.
309

4. Aranjarea intregei colectu in grupo pe anumite idei generale, la fiecare
grupi procedándu-se alfabetic, dupi cuvintul principal (ex. colectaa proverbelor
franceze a lui Leroux de Lincy i colectia proverbelor románe a lui Iuhu Zanne),
Din toate aceste procedeuri gi din altele cate or mai f; un lucru se despnnde
ciar: nicinnul nu va putea integra totalitatea concretä. gi abstracta pe care vieata
observatule mdividnlui i societätn le intalnegte Pie ca e vorba de un proverb
satiric, iromc, mucaht, vesel etc.; fie ca e vorba de altul biblic san superstitios de
ongini difente: orientale, talmudice, bogonulice et,c sau de un altul ea caracter
universal caro exprnnii un adevär recunoscut in spatiu i timp sau cu caracter
local c,are exprima un adevar constatat prin expenenta specutla locala, la o
anumitä umtate small sau pnvit din alt punct de vedere, en refennte la vieata
de familie, la diverse categoru sociale, la oarneni in general en vututile i vntile
lor, la concept= poporului despre lume i cleat& san la alte multe niiscocin ale multi].
omenesti, care reprezinti expenenta de veacuri gi intelepciunea popoarelor exprimata
In fraze scurte sententmase trebuesc clasate intr'un mod rational gi intr'un sistern
sociologic care delimiteazi cat Mal complet posibil obiectivul cercetärn
Ne vom opri tot la sistemul sociologic de lucrn i vom impar' proverbele,
ghicitonle, sentintele etc in sequin" pe cldre, mandestan, unitati, relatn, procese gi
tenclinte, in sänul carora vom veni cut subdiviziuni din once punct de vedere. lar in
ce privegte reprezentarea grafica a acestor diviziuni, vom lua ca baza, comparatistä
colectule cele mai importante la care vom alatura proverbele noastre cam dupä
schema urmatoare:
340
Nr. de ordme
al formulei
Autord col. de bazli Nr. de ord. din acea eolectie Formula hp. Unitatea sociall
In sfargit, pentru a putea ajunge la aclunarea datelor necesare, la buna lor
oranduire, clasare gi interpretare gi a avea vegnic evidenta lucrului facut, alaturi de
aplicarea difenteloi metode statistice (tablotui numence, indici, coeficienti, diagrame,
tablouri smoptice i sincronice pentra a prezenta arn sociale analfabeta, tanen,
bitrani, etc. ani tentonale etc. etc ), a caror utihzare depinde de necesitatile anchetatorului,
de probleme gi de felul in care acele probleme se cer rezolvate, propunem
gi intrebuintarea din prima si a descindern la teren a figelor reproduse
la Anexe figa I. de informator, five II. de identitate a documentelor literare i figa
III. de frecventä (figele I. gi III ea except'a unor transforman la care le-am supus,
an fost aranjate i expenmentate de P. V. .5tefärauc6).
Ion C. Cazan

h. PLAN PENTRU CERCETAREA VIETH MUZICALE 0
In vremea din urma folklorul musical a ajuns o disciplina autonomg,
un soi de muzicologie rurala, o ctiinta a muzicii tArAnecti.
Stiinta aceasta s'a nAscut, impreunA cu alte discipline speciale", din
vointa de a adanci anume probleme, pAnA ieri nectiute sau socotite
accesorii, ci prin urmare de a miccora tot mai mult câmpul fiedtrui
soi de cercethri.
IngrAdirea domeniului explorat inseamn& ins& lArgire a metodelor
de explorare: cu cal obiectul nostru va fi mai restrfins, cu atk
mai viu vom simti nevoia, spre a-1 intelege deplin, de a studia, odat&
Cu fenomenele, conditia fenomenelor ci filiatia lor. Si de cke ori
scopul nostru va fi cunoacterea unui fapt uman sau legat de realitatea
umana, vom ajunge negrecit la convingerea el nu este Cu putinta
intelegerea nici unui rod al vietii far& intelegerea vietii acesteia insAci.
Astfel, tendinta spre specializare ci disociere a avut drept corolar
paradoxal o vointà tot mai puternic& de sintezà, 'rack am vAzut ivindu-se
o nouà Filozofie", chip& conceptia anti* o nouà ctiintl a
ctiintelor, care imbrAticeazA prin cadrele ei totalitatea cunoctintelor:
sociologia, ctiinta societkii. Societatea" nefiind altceva deck viata
omeneascA insaci, scopul sociologiei este cercetarea acestei vieti colectivo,
a tuturor conditiilor ci manifestArilor ei.
Tat& de ce disciplinele care nu ràvnesc deck la lAmurirea uneia
din conditii sau manifesari ici aleg anevoe metodele: prea ingrAdites
investigatiile lor le-ar rhpi o seam& de mijloace de a cunoacte; proa intinse,
stAruind asupra unor probleme periferice, le-ar desfiinta prin
rezorbtia total& in sociologie.
Folkloristul muzical cu deosebire se lovecte de termenii axestei
dileme, fiindeA obiectul ctiintei sale este un produs al obctei, un fapt
social" prin excelentA. Dela definirea acestui obiect se vAdecte apropierea
primejdioas& -a domeniului folkloric de cel sociologic. Obiectul
folklorului e ctiut: muzica popularA. Ce ea intelegem ins& prin cuvântul
popular"? Cei mai multi cred cA popular" inseamna aici
tAranesc", cA prin urmare folkloristul va cerceta numai muzica de
origine ci uz tArAnesc, având drept singura tint& identificarea stilurilor
melodice populare autentice, mai ales pe calea comparatiei.
' Popular" s'ar putea numi ins& deasemenea complexul melodiilor
co trAiesc la un moment dat inteun mediu targnesc dat, oricarel
1) Texte alece de red. vol. din stuchul d-Itn Prof C. Bnidoio: Societatea Campontonlor Romant
Arhiva de Folklor (din Boabe de grim, II. 4. 1931) in care ea Erfuesc el model. de lio.
311.

ar fi orignea §i stilul lor. Daca primim definitia aceastia, sarcina noastra
s'ar schimba, dintr'o data cu totul: din studiul muzicii populare
s'ar preface in studiul viqii muzicale populare qi ne-am trezi in plina.
sociologie. Inca necesara, analiza formelor muzicale nu ne-ar mai fi
un scop, ci un mijloc. Procese organice ca alterarea rapid/ a unui
repertor arhaic prin infiltratii urbane (de pilda in urma infiintarii unei
curse" de autobuz), pierderea caracterului dialectal al unui stil regional
prin atingerea cu stilul altei regiuni (de pilda la munte, in urma
exploatarilor forestiere lucrand cu muncitori veniti de departe), ivirea
unor specimens muzicale hibride prin asimilarea pripita a rnuzicii culte
(de pilda in urma inmultirii patefoanelor" la sat sau a cumpararii
unui receptor radiofonic de catre qcoard): acestea §i altele de acela0 fel
ni s'ar parea atunci pe bun& dreptate fapte mult mai vrednice de
luare aminte fiindca mal vii decat pastrarea sporadica a unor
tipuri melodice vechi.
Greutatile cresc, and e vorba de metoda. Ne vorn putea oare
margini la cercetarea realitatilor strict muzicale, slujindu-ne, spre a
le lamuri, numai de criterii tehnice? Ori vom fi nevoiti sa cerem desluOri
intocmai ca sociologul cand qtiintelor economice, and istodel,
and demografiei, cand geografiei? Saracia unui repertor ritual
festiv poate fi datorita unor pricini economice. Intrebuintarea unor
anume elemente muzicale (scari, ritmuri) ki poate avea obar§ia in
vreo imiurire trecuta. Cheia unor repartitii teritoriale surprinzgtoare
ne-ar putea-o da dale transhumantei t i pare de crezut ca. unele cântece
cAlatoresc pe drumurile oilor. Vom urnAri toate aceste cauzalitati? Le
vom ocoli toate? Ori vom urmari unele, ocolind celelalte, statornicind
astfel un hotar Intro qtiinta noastra qi alte qtiinfe?
Un r5,spuns categoric nu este cu putinta. Numai timpul in care
luctim, locul unde lucrAin, felul materialului asupra chruia lucrtun
pot hotgri in ce masurl folklorul va fi silit sa se apropie de sociologie,
pAzindu-vi neatfirnarea. Negreqit, acolo unde melodii tä,r5,ne§ti nu se
mai pAstreadt decAt in amintirea cAtorva, Mil nicio leggturä cu vieata
societAtii, informatia muzicalà va fi deajuns. linde dimpotriva &Antecele
vietuiesc cu adevarat, se nasc, mor, se prefac, nedespartite de
traiul mediului din care s'au ivit, realitatea muzicala va rAmane neinteleasa
f6r5, cunoa0erea realitatii sociale. Tot astfel un repertor
fire* teoretic din care ar lipsi cu totul genurile ocazionale, ar
putea fi studiat aproape numai cu ajutorul unor date muzicale, pe
and altul teoretic deasemenea care n'ar cuprinde decat genuri
ocazionale, ne-ar cere neapArat cel putin descrierea ocaziilor.
312

...Va fi nevoe deci sa se ajute studiul faptelor muzicale printr'o
seanali de informatii si de marturii, s5, se rezeme documentatia acustic&
pe o alta documentatie a arei Intindere /Imam BA fie hotarita.
Asa cer la noi natura muzicii populare si starea societatii noastre
taranesti din clipa de fata.
Se stie ca este deosebit de caracteristica pentru repertorul popular
rornânesc impartirea lui in genuri definite, de stil si intrebuintare
deosebite, legate In cea mai mare parte de un ritual sau de un prilej.
Unul singur e autonom": cantecul liric, cantat oricand si oriundo,
cantecul propriu zis". Dar si acela, fie amintit in treacat, are,
de privesti mai de aproape, prilejul lui. Ni-1 spune o poezie populara,
&find incheie povestirea chinurilor inimii cu doruri multe" cu aceste
cuvinte, poate cele mai adânci ce s'au spus vreodata despre muzica:
Am noroc al' f tiu canto.
Nici vorba ca unei stiinte care se exercita asupra unui material
de felul acestuia nu-i este ingaduit sa ocoleasca cercetarea fenomenului
social prilejul in care col muzical e integrat.
Informatia accesorio s'ar fi putut multumi cu inregistrarea faptelor
imediat vecino cu muzica, avand, sa zicem, cu ea o inrudire de
gradul intaiu, daca pe tot intinsul teritoriului romanesc ar mai locui
un tip taranese uniform, daca civilizatia rurala arhaica s'ar pastra
pretutindeni In integritatea ei, cu ideatia ei traditionala, cu manifes-
Wile ei concrete. Din nefericire (sau din fericire, nu mi se cade
FA hotarasc) folkloristul roman de astazi nu lucreaza in aceasta lume
statica. Pe masura ce ne-am insusit formele apusene de viata, lumea
rurala romaneasca a fost prinsa trite° evolutie ici grabita, colo inceata,
pretutindeni activa. Revista franceza L'Illustration" a publicat in
numarul din 4 Aprilie, din 1931, o marturie izbitoare a acestei evolutii:
doua fotografii luate de mine in toamna -1930 la un cules de vii
In judetul Ramnicul Särat, cateva cupe una dupa alta 0 Infa.tisand
doua taranci de vreo 20 ani, una dintr'un sat de munte, la 35 km. de
oras, cealalta dintr'un sat asezat la 7 km. de acelasi oras, amandonai
venite la munca culesului. Ancienne et nouvelle Roumanie" intro.devar:
cea dintai, asemenea unei fete de taran de acum un veac, imbracata
taraneste din cap ph,n5,'n picioare (opinci, iota, brau, camasa),
cealaltä din cap pana'n picioare nemteste" (pantofi, ciorapi, fusta,
cazaca", sirag de perle albo), una desavarsit tributara a industriei
taranesti manuale 0 a economiei inchise, cealata a industriei mecanice
si a schimbului monetar.
0 nouS generatie taraneasca s'a ivit deci 0. ceca ce ing,reuiaza
31.3

munca folkloristului este uimitorul fapt ca ivirea ei nu inseamna afarsitul
ori carei creatii populare, cel puf in musicale. Ca in Ungaria
si poate in alte taxi prea puf in cercetate ale Orientului european un
stil musical popular modern s'a nascut In Romania. Stilul acesta, in
care uimitorul instinct de adaptare al colectivitätii taranesti a topit
elemento de tot felul inteo sinteza neasteptata, e in plina floare azi
ti produce in fiecare si specimene mai mult sau mai putin fericite.
La intalnirea vechei lumi fad, alfabet cu lumea noua a carpi si
a masinii se desfasoara, in societatea, noastra rurala un proces spontan
neasteptat: o indoita sfortare de asimilare si de integrare, care incearca,
pe de o parto sa cuprinda atributele civilizatiei moderne in cadrele traditiel,
iar pe de alta parte sa lungeasca, vieata traditiei silind-o sa, imbrace
formele civilizatiei moderne. In cazul dintai taranul isi taie opinca dintr'o
anvelopa' de automobil, in cazul al doilea scolarul dela tar& vine spre
oras inteun sacou" occidental, dar croit din postav tesut de mamä-sa
pe strävechiul razboiu casnic. Asemenea opincii de cauciuc este buciumul
de tinichea, asemenea sacoului de dimie ghitara italiana cobzitä,
cu troj strune din ease, a cantaretelor" din tarafurile gorjene ale zilelor
noastre.
Celo spuse lamuresc in deajuns conditiile folklorului in cazul romanesc.
Metodele lui nu aunt astfel decat schitate, dar nu este ingaduit
nimanui sa dicteze stiintei legile ei. Destul ca am insemnat popasurile
unui drum fatal. Grabita privire aruncata asupra muzicii noastre
populare si a mediului ei ne-a Inva,tat ce materiale, definite prin
natura lucrurilor, avem de adunat: melodiile si tot ce poate lamuri originea,
stilul, viata lor. De aici incolo va fi deci vorba mai ales de
tehnica.
Atat in timpul culegerii documentelor, cat si in timpul clasarii
lor un principiu va trebui sa stapaneasca, neincetat munca noastra: excluderea
in extrema masura, a posibilului a oricarui element subiectiv.
In practica, stricta observare a acestui principiu ne va pricinui felurite
groutati t;ii va suferi, din nefericire, unele amendamente. Ea ne va feri
totusi de primejdia interpretarii indoielnice si a concluziei pripite.
Grija obiectivitatii ne va impune mai intai inregistrarea mecanica a
melodiilor. Numai masina este obiectiva si numai reproducerea ei este
intreaga si netagaduita. Ori cat de bine am serie o melodie sub dictat,
tot va lipsi ceva notatiilor noastre, de n'ar fi decal timbrul vocii si
coloratia aceea deosebita datorita, emisiunii populare, ca 85. nu mai
vorbim de instrumente. De alta parte nu se inchipue lucrarea stiintifica
lipsita, de un permanent mijloc de control. Masina noastra este fonogra-
314

ful, de preferinta fonograful Edison tip Standard", e drept vechiu de
25 ani, dar astazi inca cel mai potrivit, mai ales din pricina cantarului
sau mic, caro ingadue intrebuintarea lui in once loc. Aparatele acestea
au ajuns insa atat de rare, incat Arhiva de Folklor a Soc. Compozitori-
lor Romani, nemultumita de fonografele germane mici, lipsite de rezis-
,
tenth, a construit la Budapesta aparate moderne, inzestrate cu unele
perfectionari, dar a carer manuire e mai putin lesnicioasa.
Fonograful are cusururile lui: sunet slab, inregistrare pe cilindre
de ceara fragile, unice, supuse stricaciunii §ii uzate dupa 15-20
auditii. Pe deasupra inregistrarea unui ansamblu e cu neputinta. Spre
a feri exemplarele pretioase, unele cilindre trebuesc prefacute in discuri
de gramofon i totodata se pot face inregistrari electrice prin easel°
straine. (Vezi, de pilda, placile editate de firma His Master's Voice"
AM 2734, AM 2737, AM 2746 etc.)... I
Auzul fall gre al diafragmei de inregistrare va afla un colaborator
nepretuit in vazul fara grq al obiectivului fotografic. Aici incepe
acea documentatie auxiliara de care vorbeam. In parte iconografica,
ii cerem mai intai sa ne pastreze inatiprea decorului muzicii, a ocaziei
muzicale. Vom mai simti o palpitatie de viaja in sunetele cutarui cantec
dela imbrobodirea cutarei mirese din cutare loe, dad, pelicula fotografica
ne va invia amintirea clipei in care a fost cantat. Vederea
scenelor rituale ale unei inmormantari va da o intensitate
expresivit deosebita fonogramei unui bocet i va ajuta mult intelegorea
textului Om. Cantecul bradului, ritual la mort in Oltenia, il
va insoti in arhiva fotografia a,cestui brad, la casa mortului, in
drum, la biserica, pe mormânt.
Aparatul fotografic ne este insa cu deosebire necesar pentru controll)),
izvoarelor. Nimic mai important in folklor decal cunoa#erea
exacth a acestor izvoare pentru 'fiecare fapt in parte. Melodia populara
nu are nicio realitate palpabila in sine. Ea nu prinde flint& decal in
clipa cand este cantata i nu vietue0e decat prin voia interpretului q;i
In chipul volt de el: creatie i reproducere se confunda aci fapt
asupra caruia nu se poate starui deajuns inteo masura de tot necunoscuth
practicii muzicale bizuite pe tipar, i toti cercetatorii au /limas
uirniii de libertatea cu care interpretii populari -manuesc melodiile interpretate,
privte de ei ea un bun absolut al lor. Este deci esential 85,
itim cine au fost ace0i interpreti, cum simt qi judeca muzica, daca
au calatorit q;i au putut astfel suferi inrauriri sau importa melodii q. a.
m. d., iar chipul lor 11 vom pastra asemenea.
Putem crede ca in femeia aceasta saraca, analfabeta, stator-
. 315

nick straina de duhul vremii de azi vom afla o depozitara autorizata
a stilului arhaic, iar informatiile dobandite despre ea din dip de informator"
vor calauzi analiza melodiilor, inlaturand unele indoeli, in-
Wind credinta noastra in caracterul local sau vechimea cantecelor
culese dela ea. Anume fiqe de informator au o intindere insemnata, a
acelui batran cioban din tara Oltului, de pilda, caruia ii datoram o
Miorita" de deosebita frumusete: aceasta cuprinde, afara de datele
strict biografice, toate amintirile unei vieti pastore0i clasice, precizii
asupra migratiilor informatorului spre tara bunk tara calda" a Cojanilor
peste munti, prin Campulungul Muscelului qi prin Bucureqti,
ora q mare, pe care nu-1 poate ocoli un om calare inteo zi" 0 undo a
vazut, pe la 1860, un batran 0 o batrana" scaldandu-se Imbracati,cu
haino cu tot" in apa pe-atunci curata a Dambovitei. Mai cuprinde :;3i informatii
asupra ideatiei tipice a personajului, stapanita intreaga de
dragostea mistica pentru oaie, animal BMA, care nu se mild, niciodata
fara EA faca semnul crucii in Oran& De multe ori vom inlocui iparatul
fotografic cu cinematograful, mai ales cand e vorba de un ceremonial.
Pentru studiul in laborator vom prefera filmul ingust, pentru
simpla ilustratie filmul normal. Nici verb& ca in lipsa unei orchesografii
practice, cinematograful ramble qi singurul mijloc pentru studiul
jocurilor.
Cu obiectivitatea maqinii va lucra deasemenea 9i creerul folkloristului,
cand va face pe teren constatarile qi va culeg,e martin-file ea
vor alciitui dosarul privitor la vieata melodiilor. Elaborarea acestei
biologii" muzicale (sa riscam termenul discreditat) presupune un
sistem, al chilli instrument, in practica, e chestionarul. Vom intalni
numaidecat un chestionar minimal", intrebuintat pentru culegerile
obimuite. Uneori culegatorul va putea sau va trebui sa adanceasca
interogatorul-tip, spre a aduna, potrivit cu principiile mai sus lamurite,
date cat mai amanuntite, de o parte asupramuzicii insa0, sa zieem: asupra
obiectului, de alta parte asupra lumii muzicale rural° sa
zicem: asupra subiectului. Nevoia unor informatii suplimentare se
simte mai cu seam& cand e vorba de descrierea unui ritual, unei tehnici,
unor instrumente etc.
Strangerea materialelor o face de obiceiu o echipa de doi specia-
14ti (un muzicant 0 un linguist insarcinat cu notarea fonetica a textelor
cantate) inzestrata, cu un fonograf, un aparat fotografic, un aparat
cinematografic, o seama de imprimato 0 un cifru pentru clasarea provizorie
a melodiilor culese. 0 asemenea echipa strabate de cele mai
multe ori o regiupemi prea intinsa alead, in chip cu totul arbitrarr
316

spre a inlAtura orcie criteriu aprioric: odatA cules, materialul, ne va
arAta el insuqi realitatea qi ne va invAta cartografia muzicalh. Coreapondenti
provinciali, lucrând dup5, indrumArile centrului, vor aduce qi
ei foloase cilteodatA insemnate. Izvoare intAmplAtoare (o slujnicá, dintr'un
col depArtat al tarii venitA de curtind la ora, un profesional in
trecere, un precupet) vor intregi culegerea, ba ne vor pune la indom'Ana,
uneori, specimene pretioase, co s'ar fi dobándit anevoe altfel.
In toate cazurile culegAtorii ne vor aduce de pe teren col putin:
o seamA de inregistrAri, texte, fotografii, eventual filme, un catalog
provizoriu al melodiilor culese. In fiecare cilindru vom afla figele fonogramelor
de pe a,cel cilindru: sunt chestionarele amintite...
Investigatiile noastre le vom putea duce mult mai departe, atunci
cánd vom intreprinde studiul monografic al unei unitAti: un gen muzical,
o colectivitate omeneascA etc. ZAbovind un timp mai indelungat
inteun sat, de pildA, spre a pAtrunde cát mai adánc in vieata lui ramo .
zical5,, vom putea intrebuinta o seamA de procedee tehnice cu neputintA
In alte imprejurAri, filtre altele ancheta cu ajutorul informatoruluitip.
Informatori-tip ar fi ciobanul gi vAduva pomenite adineauri: amfindoi
elemente de conservare. Informator-tip (dar element-tip de disolvare)
este in aceea0 mAsur5, tánArul tárfie-brau cu 5 clase primare
O pe deasupra cu o memorie fArA greq, plecat din sat la virsta
de 18 ani in tovArAqia unui fotograf, ajuns agent de desfacere al piuelor
de dimie din satele vecine (duceam fAcute qi aduceam nefAcute"), #
grAtaragiu la Regina Noptii" din strada Buzqti la Bucure0i, soldat
In Basarabia, jud. BAlti qi Orhei, timp de un an §ii douA luni (sla,b
la instrubtie gi n'am avut nij tatA, nij mamá"), lucrAtor la un tunel al
liniei Bumbeqti-Livezeni, cioban, iarit0 la pila, iarA0 cioban, servitor
la un proprietar din Ialomita, in cele din urmá, din nou plugar" acasl.
Repertorui lui stA fireqte in strAns11, legAturA cu biografia: este alciituit
din felurite q1agare" de periferie ca Eu sunt JenicA, mardeia§ de
meserie...", Sunt pfer de rassA..." qi altele asemenea, dar qi din dintecele
copilAriei, intre care acea balada a lui Stirbei", deopotrivA interesantA
pentru folklorigti qi pentru cercetAtorii legiuirilor agrare:
$i iar verde trei costrei,
CAnd fu pe cinzeciOtrei,
De se 'ncoronA $tirbei,
Puneai plugul unde vrei
$i arai pe cfit putei.
Iar acum cinzec44as5,
317

Pe Stirbei mi-1 destronase,
Tot pamantul mi se luase...
Dar tipice" aunt mai ales specimenele umane medii, &Ind le
place sa cante: un copil sub zoco ani, o fata sau un baiat intro 15.
ani qi casatorie, un om sau o femee dupa casatorie (cam 30-45 ani),
un batran sau o batrana (mai mari de 50 ani).
De alta parte, vom Inzestra fiecare melodie cu un fel de stare
civil": in clipa inregistrarii o notam in chip sumar, dupa auz,
qi pe masura ce informatorii se perinda in fata palniei fonografului,
insemnam numele acelora carora le este cunoscuta, inregistrand-o
din nou chid o vom intalni schimbata, iar cand un informator ar
canta-o sistematic cu un text anume, multumindu-ne cu notarea acestui
text non. Intocmim astfel acele fi§e de frecventa" inultumitä,
carora dobandim mijlocul de a reconstitui repertorul intreg al satului,
identificand statistic partile lui vii i cele moarte sau pe cale de a
muri. Un cantec viu este un cantec frecvent...
La cealalta extremitate a graficului de frecventa vom afla melodii...
intalnite o singura data in timpul unei campanii intregi...
Trecand deacum la clasarea materialelor qi la integrarea lor
inteun sistem, cea dintai grija a noastra va fi transcrierea fonogramelor,
operatie anevoioasa, cerand o atentie incordata 9i o dibacie deose-
9 bita. Numai o maná sigura, slujita de o ureche incercata va ti sa, reproduch
in chip credincios prin scris toate particularitatile cantarii populare,
adevarat bel-canto rural: alunec'ä,ri ale vocii, apogiituri, note de
pasaj i de ornament imponderabile.
Se itie ca melodia populará este o scurta plasmuire muzicala,
pe care cantaretul o repetá de cate ori e nevoe, ca sa ajunga la capatul
unui text poetic. Dar la fiecare repetitie interpretarea populara supune
linia melodica ffii ritmul unor schimbari mai mult sau mai putin simtito
co le putem numi variatii. Studiul a,cestor variatii abia inceput
este probabil problema cea mai insemnata a folklorului muzical: ne apropiem
aci de izvorul creatiei populare. Unii invatati cred In adevar
0 anume constatar le dau dreptate cii, variatiile datorite unui bun
cantaret tree uneori in uzul colectiv, statornicindu-se qi (land na0ere
unor tipuri noi prin alterarea color vechi. Din punct de vedere 9tiintific,
este deci gre§it obiceiul de a Inregistra o melodie numai de doua, col
mult de troj ori, aratand doar variatiile cele mai izbitoare. Ca sa putem
surprinde jocul acelui Variationstrieb", care eta dupa parerea d-lui
Bartok, 9i a altera la temelia intregii creatii tarane9ti, ar trebui 85,
318

lAsAm cAntAretul sA-si cAnte nestingherit intregul cantec la fonograf, cum
a fost lAsatA de noi interpreta unui bocet, a cArui melodic) a repetat-o
de nouh ori.Notatia s'a fAcut astfel, ca aceastA melodie intreagA sti incapa
pe un,singur portativ. La repetitii, cAnd melodia ramAne neschimbatA,
s'a scris numai textul, silabA sub silabA si sub notele corespunzAnd
acestor silabe; cAnd melodia variazA, s'au insemnat fiecare sub
formula melodich initiall: variatiile ritmice s'au arAtat numai prin
semne de duratA.
La cea dintAi privire ne dam seama oricine din noi care Bunt partile
ocolite de instinctul variatiei, statornice i probabil esentiale,
care aunt cele mereu prefAcute de aeest instinct. Se intAmplA
ca interpretarea popularA, intotdeauna intrucAtva asemAnAtoare unei
improvizatii,sA meargA pAnA la prefacerea tiparului arhitectonic
IntrAnd in dosare, melodiile primesc un simplu numAr do inventar,
asemenea cilindrele intrAnd in dulapuri. Clasarea lor nu so
face aici, ci in catalogul de fise. Vointa noastrA de a rAmAne meren
obiectivi va intAlni la intocmirea acestuia o seamA de greutAti. Ce
criterii vor hotAri sistemul de clasare? E mare ispita de a cere aceste
criterii analizei muzicale, dar concluziile analizei vor cuprinde neapArat
o parto subiectivA. SA orAnduim potrivit cu conceptia i torminologia
poporului? Dar acestea se schimbh dupA timp si loc. DupA lungi
sovAiri am ales o metodh de clasare care nu tine nicio socotealA de
stilul melodiilor, ci rAvneste sA reproducA, oarecum realitatea insAsi: s'a
intocmit un dublu catalog, dupA regiunea de origine a melodiilor
dupg genul cAruia Ii apartin. ImpArtirile geografiei politice numele
judetelor asezate alfabetic Bunt suficiente pentru catalogul regional
si permit aflarea cAntecelor din once parte a tArii: stim ea Vrancea e
In judetul Putna, cA judetul FAgAra e in Tara Oltului s. a. m. d.
Suntem totusi nevoiti aci la cel dintAi compromis. Un cAntec oltenesc
cAntat de un Oltean in Bucuresti va trece la repertoriul Olteniei? Ori
Il privim ca o parte a fondului folkloric bucurestean din momentul
culegerii? Socotindu-1 oltenesc, I-am analizat implicit. Socotindu-1 bucurestean,
infrAngem in cazul unui exemplar tipic chiar clasificarea
popularA. Solutia alms& in asemenea cazuri este de a urma
informatorului. CAI priveste orAnduirea dupA genuri, ne lovim de nesfArsita
varietate a termernlor tehnici intrebuintati de popor pentru
unul i acelasi lucru. Dela un capAt la altul al teritoriului romfinesc in-
Minim aceleasi genuri muzicale, insA numirile lor se schimbA din
provincie in provincie, de nu din sat in sat. Ca BA ne mArginim
un singar exemplu: melodia nearhitectonicA si nemodulantA descrisA
319

de Bartolc in una din variantele ei, cea maramureseana, pe care o numim
de obiceiu doina, nu se chiamit astfel tocmai acolo undo putem
crede ca ar fi patria ei; atat in Maramures cat si in Oltenia se zice ea
o asemenea melodie este lunga" sau prelungata", deci cantee" lung
oltenosc, horet" lunga maramureseana. S'au ales prin urmare la
clasare termeni conventionali, lamurindu-se intelesul fiecaruia in fruntea
catalogului, restabilirea terminologiei reale ramanand pe seama f isierului
do observatii, de care va veni vorba.
In felul a,cesta grupam laolalta toate melodiile din acelasi judet,
iar pe de.altet parte toate melodiile cu acelasi rost. Mai departe subdiviziile
ar urma in catalogul regional: ordinea alfabetica a satelor, ordinea alfabetica
a genurilor, apoi ordinea cronologica, a inregistrarilor, lar de
s'ar fi cules in aceeasi zi in acelasi sat mai multe exemplare ale aceluiasi
gen, elo s'ar orandui dupa varsta informatorilor, incepand cu COI mai
tineri. Numai atunci, &Ind melodiile poarta in popor un titlu, am alatara
in cuprinsul fiecarui gen pe cele cu a,celasi titlu: toate cantecele
ale lui Ghitli Catanuta", toate sarbele etc.
In catalogul pe genuri insiram alfabetic titlurile, daca aunt, de
nu, do a dreptul satele, clasand apoi, ca in col regional, dupti, data inregistrarii
si varsta informatorilor.
Raman() de acum sit cuprindem intr'un sistem si materialul ,informativ.
S'a vazut ca tot ce priveste persoana informatorului trece pe fisa,
lui, inclusiv repertorul, cand e vorba de un informator-tip", dar ex-,
clusiv datele privitoare la tehnica, terminologie si la problema creatiei.
Faptul ea fata Floarea Dragomiroaiei din Jugur (Muscel), de pilda,
schimbii, dupit parerea celorlalte fete din sat, toate ccintecele (Creatie"),
nu va fi mentionat pe fisa de informator.
Tot astfel vom trece pe fisele catalogului cesa ce nu priveste deceit
melodiile in parte, informatiile avand un caracter general, precum si
cele despre tehnicti, terminologie si problema creatiei fiind m3nit3 unui
fisier deosebit. CA un anume informator cant& o anume melodie numai
In anume imprejurari este un amitnunt accidental legat de acea melodie:
il amintim in catalog. Prilejul unui gen de sine statator, ea al antecolor
de pahar" din Basarabia, intereseazet o categorie intreagit de melodii
si trebue descris in alta parte.
Fisa provizorie am prelucra-o deci in chipul urn:111ton
Extragem intai datele individuale ale lui Dumitru D. Vulpe: din
Valea Mare (Gorj), 43 a., analfabet; elev al tatalui sau, fost si el
cimpoier; stie sii, cante din fluer ;ti ocarina; a umblat cu oile in
320

jurul satului, a fácut razboiul; a fost la coasa in jud. Hunedoara la
Momai-lani"; crede cli Jocul Papusilor" ii poarta noroc.
Acestea, impreuna ca fotografia lui Vulpe, vor servi la redaztarea
fisei de informator".
Credinta informatorului, cli cine stie sa cante din fluer poate
canta si din cimpoi, este in legatura ca probleme tehnice. Intrebuintarea
cimpoierului in locul lautarului priveste repertorul regiunii, iar
castigul lui se baga si el de repertor, desi amanunt economic, fiindca
deosebirea foarte mare dintre acest castig si castigul lautarilor este
un indiciu al preferintei taranilor de acolo pentru taraf. Numai douá
date raman asa dar nedespArtite de exemplarul melodic: prilejul (intamplator)
si provenienta (caz particular). Acestea, se vor trece pe fiele
catalogului...
Din celelalte elemento vom redacta urmatoarele fise auxiliare:
R. 101. Gorj (Valea Mare. Runc fi imprejurimi). Inform.:
Dumitru D. Vulpe, cimpoier, 43 a., analf. In satele amintite se
mai joma uneori dupa cimpoi" la hora: atunci d'id lipsesc
lautarii. Un joc din limpoi se plateste 8-10 lei (castigul unei zile
fiind do cel mult 60 lei) Uta de 20-40 lei un joc cantat de taraf.
Amanuntele acestea au fost verificate la fata locului (Runc,
15. 4. 81)1).
T. 134 lnform.: Dumitru D. Vulpe, cimpoier, 43 a., analf.
Gorj (Yalea Mare). Inf. apune ca nu toate jocurile pot fi cantata din
cimpoi.
T.135. lnform.: Dumitru D. Vulpe, cimpoier, 43 a.,Gorj (Valea
Mare). Inf. este de parere ca cine stie sa cante din fluer, poate canta,
si din cimpoi".
Insfa'rsit pe fisa T 137 vom citi:
Jocu/ PcIpufilor. Inform.: Dumitru D. Vulpe, cimpoier, 43 a.,
analf. Gorj (Valea Mare). J. P. este o scurta actiune dramatica, jucata
de doua personagii, un Oltean" si o Olteanca,": intalnire, scena eretica,
joc final. Poate continua la infinit, repetandu-se episodurile. Informatorul
implanta un cutit inteo masa, legand de manerul lui unul
din capetele sforii purtand papusile,. de degetul mijlociu al manii sale
drepte capatul celalalt. Joaca papusile cantand din cimpoi. Papusile sunt
facut6 de el, cele mostenite dela tata' sau i-au fost furate mai demult,
Cu catalogarea filmului si a fotografiilor sistematizarea materialului
privitor la Jocul Papusilor s'a sfarsit.
1) Urmeazi In toate cazunle data gi locul redactirii al numere redactorulw.
321

Literele precediind numarul fiqelor arata impartirile dosarelor
de informatii auxiliare: pe temeiul insuOrilor muzich populare rornameqti
ifii al experientei dobAndite pe teren s'au hotarit qase asemenea
impartiri, corespunzAnd problemelor color mai insemnate: Repertor
Ritual pi prilejuri Tehnicd si terminologie Esteticd
Circulatie Creatie. Datele adunate urmeaza sh raspunda Intrebarilor:
ce se cânta? când se cânta? cum se cântal de ce se canta aa
cum se &Ana? de unde sunt antecele? cum se nasc cântecele? Datele
istorice, de cele mai multe ori nesigure (folkloristul este deseori uimit
de vechimea" atribuita de sateni melodiilor, carora li se pare pe drept
veche o romanta de ora, caro a fost la mod& acum 10 ani, iar un
cfintec autentic taranese ie§it" acum un an sau doi pe drept nou"),
pot fi puso intotdeauna in legatura fie cu o melodie deosebita, in care
caz incap in catalog, fie cu repertorul de azi sau de alta data al unui
loe; au fost deci inlaturate aci, precum a.0 fost principal inldturate cu
desdvarsire toate observatiile entice si analitice (asupra stilului melodic,
morfologiei etc.). Nu este, inca odata, menirea arhivistului sa prezinte
concluzii, ci numai temeiurile unor concluzii eFentuale.
Am citat f4e despre repertor, tehnica, creatie. La capitolul
Esteticii" vom putea gasi o marturie ca urmatoarea cu atat mai pretioash
dovada a conservatismului muzical al regiunii, cu crtt e ma,i
tAnar informatorul:
E. 57. inform.: Solomon lurcovan, 10 a., 2 cl. prim. Fdgdras
(Dreigus) 4. 8. 29. Inf. spune despre un cântec, ca-i place, di C61-1;
eld cdtane, cid jale". (Cu totul altfel judeca la Rune, Gorj, fata Maria
Arbagic, 9 ani, 3 clase primare, and zice a melodiile batrâne$i antate
de mama-sa aunt unte, de n'au capdt qi 4i bate joc de sunetele guturale
caracteristice pentru stilul arhaic al regiunii: Tot di, di, ca un
nuigar).
La Ritual am putea intAlni:
R. 45. Rocet. -Obs. Fdgeiras (Dreigus) 23. 7. 29. La inmormiintarea
lui Vasile al lui Cristov Trambita s'a bocit numai a doua zi dupa
moarte (23. 7.) qii .anume: 1) La revarsatul zorilor. 2) Cu intermitente
In tot timpul diminetii 3) Dupa mask când s'au pus mortului florile.
4) La sosirea preotului. 5) Când s'a scos mortul din casa. 6) In drum
spre cimitir mereu, afara de timpul color trei slujbe la rascruci. 7)
La cimitir.
Litmurirea sistemului de clasare al fiplor, deosebit dupa materii
qi menit sa permita consultarea documentatiei auxiliare independent de
fonograme qi notatii, ne-ar duce prea departe. Sa spunem insa, ca nu
322

totdeauna documentatia aceasta se va reduce la insemnari atat de
concise. Silindu-ne sa prindem intotdeauna faptul pe cat cu paint& viu,
nu ne vom multumi, de pilda, sá constatam cá in satul Runc, cantecele
batranesti se uita pe zi ce trece, adunand cifre si depozitii, ci
vom incerca sa dam un exemplu concret, o dovada netagaduita a uitarii,
incorporand fisierului privitor la repertor documente, cum e acela
unde lean stenografiat sfortarile zadarnice facute la 15. 4. 31 de lam.tarul
Nicola° Zlataru 43 a., analf., ca sa-si aminteasca macar textul
baladei Marcu Daliu si Tar= bolundu" (vezi nota 1).
C. Brdiloiu
1) Stenogramd de H. H. Stahl
Lautarul N. Zlitarul ciuta si-ti aduca aminte un cintec batranese.
...statea mi-sa Cu amantu, de boa.
. . . .
cum it chiama ?.. Si-mi Arie me cum ii chiania pe el, di pe urma indata I
S'a apucat Maim Coralu cu amantu lui mama-sa al-au baut trail zile ti he' nopti, care din el s'o imbata
tae capii..Si servea ? Mama balatultra Si in paharul copilului el puma punatate api i juniótate
ran sau bautura spirtoasa. Si in paharu amantului... Ba nu, in paharul arnantulut punea jumitate LTA /I in
paharu punea bautun apirtoase, ca sa-I imbete, ca sa-i tae capu Turco.
. . .
Turcu Bolunelu, ata-i zicea tae capu lui fiu-sau... Si pa urma, mind a vazut ca au se mbata
bes cu papucu din Timor, in Inc de pahar.
de ande.I Al?
fi auzeam dela tati-meu. Da vezi ca eu nu l'am ficut.
Turcu Bolundu cu Marcu, Marcu Daliu. Si mama lu, Marcu era amanta lui Turcu.
Dar ,,ndlodsa o slii
Daci-1 pnnzi dela inceput bino, mergi pana la terminare bine. Da vezt ca nu atut faptu dintai, cum
incepe el. Il ttau la ramitate, la nuiloc, cum sunt faptele, dar nu trau la inceput.
. . . .
La amine vine cam ata dupa ce au inceput al bes cu papucu pan& auct au muna, in lac de paher,
au aluna liana s'a imbatat Marcu, copilul amantu lui Turcu Abram a sant Turco, 51-1 tae
cil ata femme rimatag intre ei, care se imbati, si-1 tae capu.. Da Marcu avea o aluga buna, incunottontata,
caro tuna la el ti care stitea la via afari Carol a aunt ca-i tae capu Lui Marcu, a Ant tint al a ratrat inniuntru...
Si and a intrat inauntru, l-a vazut pe stipanu-sau beat at Turcu era gata sa-i tae capu cu anima,
ca ata aveau prinsoare, care s'o imbita tae capu.
. . . . . .
istorisette
Mama Dallas'',
lhovnlea Torcida!,
ata apune... i &and a intrat servdorul lui crechnraos, el a ',taut, ca este aproape sa-1 tae capo. i s'a pus ai
i-a dat o palma, ea dettepte t apat l-ti detteptat din betia, din oboseala rams.
...al a zis : Deal ca glava falafel.
Mal bin. do palmd daid
Dala sluga ces dreapld
Mai bine a sufent o patina dela servitorul lui ti s'a multunut, cleat sa-t tae capu Turcu,
. . . . .
...Ili spot s'au apucat din nou la betie ti a imbatat el, Marco Dahu, pe Turcu, lbomnicu lui momias...
L-a imbatat foarte brumos ti pe mama lut a luat-o t a dus-o undeva ai a.. chatrus-o, in fine. A uras-o
A ara-o. Si a pus-o pe foc ti a ara-o.
spunea mama lut Dahu Marcu Aleo, medal Marcule,
(.,am arde
rdldica ta coa dreaptd,
Canr-al supt aid! din a°.
atuaci Marcu o ardea pe foc ti spunea
Lara' sd ardd, cd na-mi pasd
..4 nu tt.0 cum cum mat spunea
Ca muscat Torta din ea
Ata : , . . .
...nu pot eu s'o aduc la istoria
. . . arde (día la
Cara of intincat din ea
Las' sd amid, cd no-mi pant
Ca musca! Tamo din ca.
SI spot s'a apucat din nou cu Turcu ti incepe istoriaeasci Turcului cite gi cite,
O Doamne, Doamne, de ce n'at trtut tu, tati, inca un an, a& ma'nvett bine l
Domnule profesor, iarta-mi, ci daci l-aa tU, I-at apune tu draga ram&
323

324
i. PLAN PENTRU CERCETAREA OBICEIURILOR
$1 A CEREMONIILOR
NASTEREA iI BOTEZUL
I. Sarcina. Credinte si practici in legituri en prinderea sarcuni. Cfind sunt
copia mai sänátoi i norocosi? Din flori, cei dintia? etc.
De ce trebne sä. se fereasci &meat inarcinatii? Pentru sinitatea ei i pentru
a eopilulm? Miräri, pofte, spanne, luern in anume zile, sii nu vadi pe anume oameni,
si nu rneargi in anume locuri etc.
Ce trebue sá tack'? Ingrijiri, vrip etc. Sant practaci anume pentru a botiri
sexul copilnlui; sá iasi biiat etc?
Nasterea. Sant anume timpuri din an, anumite zile san ceasuri care aduc
noroc san nenoroc, copilalui ce se naste atunci? Anume semne 10 imprejuräri in lumea
din afari? De pildi nasterea in strimi, pe tunp de fartuni, de seceti etc.
Care sunt practicile nrmate ca citeva zile inmate de nastere? Care sunt
Inate pentru ca nasterea si fie usoarii?
Alegerea moasei? Moseste mos.* din sat sau neoficialä, ninasa, doda? In
lipsa ei cine are drept si se amestece? Ce obligatie sufleteasci sau ritualit are moa*
fati de copil, mai tirziu?
Ce gestan i envinte se spun sau se fac in tampul nastern, in afari de cele
medicale propriu sise?
Ce ingrijiri se den noultu niscut? Ce practici sunt pentrn ca si aibe
noroc? l'oftirea ursitoarelor; inclunarea la icoane, stropirea en aghiasmii, anume fel
de a 1nfäa, anume scaldk obiectele puse in preajma copilulul, punerea noului niscut
pe pimint etc.
Ce ingripri are Hama? despletirea pirului, afumare Cu cop de oui din care
an esit pan, inchiderea usilor i ferestrelor. Cit timp rimine läuza. necarati? Ce
slnjbe se fac si ce descintece se span? Slujba de opt zile i cea de patruzeci etc.
Botezul. Alegerea. nasilor. Nagii de canaille ai pirnitilor trebue sä fie
neapirat i nagii de botez ai copilulm? Care sunt imprejuriiile in care nasal poate
fi sclumbat? In caz de cearti, de nenoroc al botezurilor de mal inamte etc.
Trebue sA mergi sá ceri ingiduint.i. de la nasal de cunume, inainte de a-1 sclumba?
Cind nu ponte nava sit boteze? Citnd e insb'scinatii?
E bine sA ai fini? De ce?
Alegerea numelm: eine il alege? De ce si cum 11 alege? Se poate inela moartea
prin alegerea sedum* name ca al emu altuia, mort?
Este credinta unei legituri intre numele cuiva, soarta lui in weeá tn. felul
lui de a fi?
Cum stint instintati nap? Cine ii vesteste, ce damn li se due? Cind vin
vadä copilul intim coari? ce damn aduc? child hotirisc zma botezulm?
Ce pregItui se fac in ziva botezulm? Sciddä, asezarea mesei, plecarea la
Cine duce copilul? Cine poate fi de fati i cine nu? Teti!? Mama? Cum
este dus copilul? Cum e invilit? Ce alte obiecte mai trebuesc mate?
Cum se face botezul propria zis?

La plecarea din insermi, se inchtni copdal la icoane, se sting luminirile? Cine
poarti copilul in dram spre casi? Formulele de bunicuvimti cind te intilnesti ca
oamenii. Cam se di pirintilor copild? Ce se apune si ce se rispunde? Se dii in miai
san se pane pe masii? Se scaldi sau na?
Se face masi? Cine la parte? Ce se intimpli acolo?
4. Indatoriri dupi botez. Ce legituri uneste pe nasi de fin? Stint funi ai napint
mai malt decilt ai pirmtilor? Rugiiciumle lor folosesc pirmtilor sau nasilor? Au
putintli pinntit si-tt riscampere coralul? Care este ceremonia intrebuint,ati?
Ce indatorni urmeazi dupl aceea? La nu an. tiierea motului, datul in grindii,
ruperea tarti. Damn pe care trebue sit la le dea intre et nasu ca firm? Ce amestec
an nasii in nests copilulut? Drepturi la datoru. Sant obligati si camine pe final
botezat? Thick* e fati, dacii e fecaor? La ce alte ceremomi mai trebue sä. asiste? Rolla
nasilor la inmormintarea finulm? Ian ei pomul?
Leglitura de aisle e numai intre nas si fin, sau cuprinde si neamartle? Cat
spui ample", nasii"? Numai cut te-a botezat sau si filler nastier sau altor rude?
Daci mor nasu, cine le la local? Copm nastier? Care anume chntre ei? Bilieti,
fete, cm mai mari, cei care rimin in cartea bitrineasci a nastier? Chiar daci e un
gmere rimas in casii? Chiar dad. e un stein'?
CASATORIA 1 NUNTA
1. Credinte si practici pentru prevestirea cisitoriilor. In ce zile anume dui an
obignnesc silt ghiceasci mirele sau mimosa meniti? Ce aname fac si pe te semne
se cnnosc cum o sä fie? Cine anume pructta aceste obiceturt?
2 Logodna. Prile3uri de intilnire ale tinerilor, formalttittle veclerdor"
precum si a vorbelor si faptelor de incercare, ce nu atrag dupi ele un legimint statornic.
Care sent regulele petitului? Cine il face si cum? Cum se face cererea in.
cisIttorie?
Intelegerea sau tocme,ala 17nde se aduni intai pentru a hotäri cisitoria copaler
lor? Cine asisti? Cine are cuvint? Ce acte fac, ce ospete si ce damn?
Care snnt semnele pun care se arati satultu intreg ci tmerii s'au logocht? Ce semne
de imbriciminte, impodobire a pärulm etc: arati logodna? Ce reguh de purtare
trebne si urmeze logodnicu? Merg mereu impreunii? E datoare logodnica sit urmeze
pe logodnic, chiar si la ospetele une alte nanti, de midi, uncle obisntut n'au vote decit
birbatai? Ce nn se cade si faci logodnicii? Ce amestec are Biserica in ceremonialul
logodneil
3. Cisitoria Ig nunta. Vom deosebi latan i ale crtsitortei. a) cisiiteria civili, la
Primirie, b) slu]ba religioasi st c) aunts propriu zisi. Cind se fac fiecare din aceste
trei acte rituale? Vom incerca o clasificare a tipurilor deosebite de nimtii: de What,
de fati, naafi midi, naafi de noapte etc. l'entru heat- re fel de nunti in parte vom
da o desmiere a felulni cum se desfilsoari:
Fregiitirea obiectelor rituale: se face steag, pom, brad etc ? Cind se fac,
cum se fac, de dare cine, in presents cui, en ce formalititi rituale? Sant ospete
annme pent= steag, pentru pom san brad? Ce se face ca aceste obiecte rituale?
Cine le poarti?
Fregitirea bucatelor in ospetelor: ande se fac ospete, cite se fac, de citre
325

cine, cine la parte? La pom, la mire, la mires* la nag, numai pentru feciori,
namai pentru fete, inmate de nunti etc.
Cine pregätesc bucatele? Cum stint numite? Socacite etc. Ce se grsteste? Ce
obicemri sunt In legitari ea fiertul bucatelor? Mersul la oale, de furat deb,
awl la altii etc. Ce alt rol ritual mai an femeile care pregätesc bucatele, si cum
stint ele vazute?
Pregiitirea zestrei si a celorlalte lucran care vor trebui la nuntä.
Pregitirea caselor, tocmirea liutarilor etc.
Vestirea In sat: din partea mirelui, a miresei si a nagilor. Prin cine yesteste
fiecare din ei? Cam sunt numii acesti vestitori: colicari, conäcani, vornicei,
druste, frati de mitnii etc ? Cam Bunt alesi: din rade, prieteni, vecmi, asitoritt,
nedisitoriti? Cale le este mai marele? Cati se adunii, cum merg sä vesteascii? Cu
läutari, fiíri lautari, en plosca, colad etc. Uncle merg, prin toate casele la rand sau
numai in anume case? In care? Ce anume cavinte spun si cum li se rispunde?
Cand incep vestirile si cat timp tin?
irul actelor rituale: Malta nn are loe numai late° singuri casi, ci in
mai multe: la mire, la mireasä si Ja magi. In fiecare din aceste case se fac anume
pregätiri si se intampli anume gestan i rituale.
Dupg aceste pregitiri, urmeazi o serie de intAlniri intre mire, mireasi
nagi, alaiul de nuntä adunandu-se si lar risipindu-se, dapii nevoile ritualului.
Pentru ca si pi:item sistematiza observatiile noastre vom proceda astfel:
Mai intii vom fixa, in limi mari, sirul faptelor, aga cum nrmeazii ele, pe zile.
In al doilea rand vom lua ca panct de plecare drumurile rituale care se fac,
fie de citre o parte din nuntasi spre intainirea celorlalti, fie a intreg alaiului de
mina: dela mire la mireasii, la nasi, la primärie, inapoi la mire, la biserici etc.
Vom nota cine merge in ace,ste alaiuri, in ce chip merg, ca läutari sau fArd, ca strigituri
san Mfg etc.
Aceste drumuri despart ritualul nuntii in pärti deosebite unele fati de altele.
Vom observa, mai sistematic, ce se intamplii In fiecare din momentele ntuale ale
Ca'nd insi skull e despirtit in mai multe grupun, dim pentru fiecare grap o
descnere.
In linu mari vom urmäri:
ritunle pentrn marea fetei din casä.. Impotriviri prefäcute ale pirintilor,
radelor, celorlalte fete, fläciiilor. Ascunderea miresea inlocuirea, ei ca alta, targuiala,
cumpärarea, räpirea, desdännarea fracklor, plata vulpii, fartul zestrii, jucatul zestrii
etc. Iertiiciuni c cantece rituale;
nturile aduceni in casä a muesli: prin ce mijloace se arati simbolic, el%
de aci inainte mireasa e gospodina easel?
nturile in legäturä ea noaptea nuntii ci feciona
ritunle de intrare in legaturi ea seta], dupi nunti. cale primari, vizite
fäcute etc.
De asemenea vom fi atent,i la toste:
ritunle pentra ghicirea noroculd cäâniciei. amestec de inele, dintarea lor
in gran etc.;
riturile pentru a determina buna cisnicie: tinerea nifrämii, anume ganduri
Pe care trebne sA le ai in anume vreme,, trecerea cu aflame picior al pragunlor;
nturi pentru a-si asigura stäpanirea in gospodäne;
rituri pentru rodnicia in copii etc.
326

Vom urmäri atent ce fac toti actorn nuntn. mirele, =casa, socrii mari gi
mici, navul gi nava, fetele, fläcin, cei chemati la ospete, satul intreg.
irul acestor acte rituale e foarte lung. Ranaine ca fiecare monografist, in
parte, si le vtie vedes., urmind apoi sä le sistematizeze, ava cum am aritat mai sus.
Ceremonii anexe cdscitoriei
Vom cäuta sä vedem dad. nu existä in sat vi alte ceremonn pm care si se
cante o Intime a cäsittornlor.
De pildà prinerea mesh". Dupä. efiti ani dela ciiatorie se face, de citre
cine se pune masa, cnm se pnne masa, ce pomeni se dan, cui se dan, in ,ce scop.
Nedei. Uneori fiecare asmcie igi alege drept patron un !n'A., a cirtii sirbitome
aimará se face dupi un anumit ritual. Nedeile snnt de,seori un prilej pentrit
aceste sirhátorin ale cäsniciei. Unde se fac nedeile, in curtes bisericii, acasä, la
iarmaroc, In adungri de grupe familiale san de sate intregi, ce anume se face la
acede nedel vi ce credinte sunt in leglturä cu ele?
Targul de fete. Adicii pnlejul de intAlnire rituali intre pirintii o tinern mai
multor sate in vederes vntoarelor cäsItorii etc. etc.
OBICEIURILE DELA INMORMANTARE
H. H. Stahl
1 Ce semne prevestesc moartea? in casä. pociuturi, spargerea oalelor vi a
oghnzilor etc.; in naturii: tapete de ammale cuc, cuenvea, vite, aine, giini
antänd cocovevte etc.; aderea stelelor etc.; visuri, vederui, semne pe trupul
omulin sänItos:_ pete, bat,erea ochilor etc. Intrarea In anul mortal".
Ce semne aratl agonia? sudori, anume räsuflare, stringerea agternatultii, san
alte gesturi, don de ducii, vedenli, vorbire en cei morti, semne pe trup ca subieres
närilor, buzelor etc.
Sunt ceasuri oi zile mal bune sau mai rele pentru moarte? 71 san noapte,
aptämana lummatä etc.
1
Ce se face pentru u§urarea mortii? ruggcluni vi aname care vi de atre
cine, desantece vi anume care vi de cätre eme; mutarea patului san a pernelor;
avezares sub perni a unor obiecte ea flori, jug, unelte etc.; iertarea vmelor fati 1 de
altn vi anume de cine
6. Ce pregAtiri se fac in vederea mortii? primemrea celui care trage si
moari vi anume and, cum vi de ciare cine; aprinderea nnor luminari, ce anume,
cänd, cum, de citre cine vi and se stang acele laminan; miturarea casei etc.;
cum vi de atre cine.
327

Ce urmiiri ar avea neindeplinirea vreuneia din indatoririle acestea? in caz
de moarte grabnici, violenta', in spital etc.
Dup6 ce se cuneaste c cineva a murit? incetarea rOsufläru, a mima, anume
semne pe fati sau altele; cine constatä moartea?
Ce preglitiri se fac in casa mortului? indati dupii moarte? dereticare, impodobue,
intoarcerea san acoperirea oglinzilor, izgonirea animalelor etc. De Catre cine?
Deschiderea ferestrelor.
Se vesteste moartea? de ciitre cine? cal? cnm. prin clopot, bocire in auzul
luan, trimesi, prin bucium, printeun steag sau alt sernn, acasä sau la Inserta, deosebire
in chipul de vestare dupii värstä, sex san stare social a mortului.
Dupd moarte se orinduiesc anumite persoane In vederea unor anumite
rosturi? gropari, timplari, scilaton, dintäreti, nasi, alte rude, gmere, sau nureasI
inclupuitä, frati de groapii., lunateci, vornicei, buciltari etc ; cine ii alege, cum h
alege, cura h vesteste si cine este plätit, cfit si cum.
Ce i se face mortului imediat dupi moarte inainte de scald6? inchiderea
ochilor, legarea fälcilor etc , de cAtre cine si de ce?
Cine scaldi mortul? rude, strOun, de ce sex, câti, cura alesi, cum chechemati,
cum pita* si ce indatorin ulterioare mai au?
18. Cand âi unde II scalda? numaidectit dupl moarte, mai tärztu, in casä, in
grädinä, in odaia mortuarä?
14. In ce se scaldi mortal? in albie, putini, pe larbii, paie, seinduri etc
16. Cu ce apl se scaldil? luatil de ande, cum luatii, de ciitre eme, in cc
vas, cind, incillzita, in ce vas, pe ce foc; descintatit, se pune cava in apl, precum
flori, burtnene, la foc se mai pot incillzt alte lucran, mAnciiri etc
Cum se scaldl: cine 11 tine, cine toarni tipa, ca ce toarni, cine
freaci; SfipUll i alte accesern; rudele asistii? se feresc de ap6?
Ce fac cu apa? se arunci, se ingroapi etc.; unde si de ce, loc ferit
de vite, de oameni, in griding, in casi, pe citnip etc
Ce se face Cu vasele care au servit la scaldi? se mai intrebuintzazi, se
arana, se sparg, se intorc ca gura la vale, en o piaträ dedesubt sau deasupra,
pude: sub pat etc
328
II tunde, birbiereste, ti taie unghiile? cu ce unelte, cine, de ce
1

Ce se face cu pArul si unghiile mortului si cu obiectele folosite? se
arana, unde, eum, se pistreazi, ande, cum, de ce; se duc Cu mortal, cum, de
ce? (foarfeca, briciul, sApunul etc ).
Se unge sau se astupA mortul? ca ce se unge, unt, untdelemn, mir,
usturoi etc., mide si cum se unge, mi ce se astupri, cearrt, ce fel, ce se
astupg, de clitre cine, cAnd gi de ce
22 Cu ce haine se imbracA mortul? vectu, noi, obisnuite, de sArbAtoare, mai
dinamte pregitite, intAmplitoare, croite atunci. Deosebite dupri vArstä, sex, stare
mira' sau socialA, profesn, la cei nedisitorai, haine de nuntä? inciltäminte i pAlArit
Cum se imbracA mortul? intocmai ea cei vii sau altfel? nasturu neincheiati,
curele si bete nestrAnse etc (incingere ca fir; tem; arderea sau spintecarea
eu ce, de cine, de ce?) etc ; ce se pune In hamele mortulur pfitne, zahiir,
imbriicämmtc ruptA, bani. Citad se pune, cine, de ce?
Unde stA mortul pAnA la asezarea In sicriu? in casi, in tina etc. In
ce °dale, ce loc in odaie, cum este orientat, pe ce stä pat, scAnduri, pe jos,
InAltate, sprijimte, pe ce
Cum se asterne pentru mort? paie, pinza, croitä inadms si cum, cAnd,
de ciare cine, de ce; toale, macaturi, covoare etc , perne, cate, cAnd, din ce st
cum facute, nmplute cu ce: otavA, puf, tAlaj etc
26 Ce obiecte se pune in perne? pieptene, brici, sApun, pär, unghn, mugurt,
Y
pietre, tämâie, praf de puscA, portelan, ceari etc
Cum se aseazA mortul? cum stä trupul, cum stau m'Anule: de-altingul
trupulm, incrucisate, care mafia' de-asupra; cum stau ptcioarele- impiedicate sea nu
etc ; cam stA capul.
Mortul sti acoperit? intreg, numai trupul; cAnd il acoperä t cAnd
descoperA (cine 11 acoperA, de ce).
Cu ce se acoperl mortul? panzil tesutit sau crottli anume cum croiti, ce
forml, ce mirime, fArà foarfeci, färrt ata innodati etc ; ca manea, amii etc.;
brodat, ce desen, ce calor', ce fire; i se lasä gliuri in dreptul obrazulin sau
in alte pArti etc. Cine si dind 11 coase?
Ce obiecte se mat pun lAngl mort? merinde, ce anume, ande puse: in
traisti, In buzunare, in miinä etc.; buril, legati de mita, in niánl, in buzunar,
In gurA. etc.; lumtinäri; ande gi cum; flan etc. Citad, unde, de catre eme \si do
ce se pun aceste obiecte gi ce se intAmplä ca ele.
Ce lumaniri ard llaga mort? lumAnfirt, sfesnice, candele, opa* etc,
329

ce fel, cind adose, de uncle, de cine, agezate nude, apnnse gi stinse cind gi de
eitre cine, de ce.
Se face o lumanare de lungimea mortului? numele ei, cum, cind gi
de ce se face, unde se ageazi, cfind se aprinde gi stmge; ce se face co ea (hp&
Inmormintare.
I se la misura mortului? In ce scop, de catre cine, cind gi cu ce;
sfoari, bit trestle; ce se face co mamaa gi de ce.
Unde stil sufletul mortului, cat li e trupul In casi? In casi sao pe
lingl casi; dupi ugh', la streagini, gnndi, sub pat etc.; meren, nua gi noaptea;
cilitoregte pe unde fi cat tamp.
Se pune ceva pentru sufletul mortului? api, vin, pinztt, gtergare etc.
made, de cine gi eiti vreme (se poate umbla, mitura etc., In locul acela).
Cine intril la mort? rude, yearn, prieteni, dugmani, animale etc.; formule
de bunicuninti la intrare gi plecare; ce spun cei ce inträ, ce li se rispuinle;
ce se poate si ce no vorbi längi mort; despre mort etc.; se aduce ceva, ce
gi cui se di?
Se poate lucra lingil mort? mitnrat, cusut, spilat, gitit, pregitirea
pomemlor.
Se poate lisa mortul singur? &Ind anume; de nu, cine t)i -eum pizegte,
de ce.
Noaptea se aduni lumea la wort? ce nume poarti Intrunirea, cine gi citi
vin, chemati sao nu; de cite ori nn; child sosesc ce aduc, ce spun gi ce li
se rAspundo cfind yin gi pleaci, cui dan p. ce se face eu ele; In timpul vegheni
ce se Intimpli; se mininci, se bea, se citegte, ce 41 de eitre cine, se
vorbegte, despre ce, se ride, se joaci jocuri, care anume, se fac glume gi picileli,
se ating de mort? Cum, cine. Vm oameni mascati? Se aprind foam? Ce focun,
unde, cand, de cine fi de ce. Familia asisti? Ia parte?
Cum se face cosciugul? ce nume are; cine il face; dun', cu pia% sao
nu? Ce 'Asti, se cumpirli gata, in ce caz, din ce lema, min se ia masura, forma
lin, se Iash feregti, cite gi unde anume, se vopsegte gi cum, ce se face co talajul?
Se pregite§te cumva cosciugul? fAmiiere, ardere, ungere, cum s'i Cu ce,
pral de ma, usturoi, amine, smoali etc. (cind, cum, de citre cine, de ce, se
descitnti san se face sluibi?).
330
Cand se aduce gi unde sti pani la a§ezarea mortului in el?
Cum se face crucea? ce name are, cine o face, and, cu plati sao

nn si ce plata', se campari gata, in ce caz, din ce material, patri, lemn, ce
lemn etc. Are aceeap forma pentra once varsti si sex? Ce anume forme. rápala,
ornati, crestati, scrisa, ce se scrie, cum, de citre cine.
CAnd se aduce §i unde sti pini la a§ezarea la mormint?
La mormint se pune ceva peste cruce? Platea, carpi, acoperis etc.,
cand, de cine, de ce?
46 Cum se a§eazi mortul In cosciug? Cam se aveza..? (fan, talaj, pitara:,
perne etc ). Se pun obiecte, siculete. Se mai pum ceva pe mort. Schimbiri fatä
de agezarea In pat. Cum, &bid, de citre cine si de ce?
Unde §i cum sti sicriul in casi? (loc, orientare, suport).
CAnd se ingroapi? (la ce zile si ore, si la care nu?)
Cine vine la inmormintare? lume malta, cine anurue, ehemati, de clitre
cine, aduc ceva, ce anume, cum se mesa. in casi, formulé de bunicuviintä.
60 CAnd vine preotul? de cite ori pana; la inmornitintare i catad chemat, de
catre cine, plitit cum, ce slupe face. Petrece mortal pani la emitir? Cum? Face
sluibi la plecarea de acasä i mide? In casi, in curte etc.
51. Cum se scoate mortul din casi? cine 11 ridici, cum il duce, orientare,
izbeste coringul de prag, se rostesc anume formule etc.
62 Ce se face in casi la scoaterea mortului? se sparge o t'ala', sau alt
obiect, care, cum, de citre cine, de ce? Se aseazi cineva san ceva in local
mortului? Se tila neemarile pe fereastri, se ristoarni asternritul san mobile, se
inchid neamurile in casi, ciad, cit timp, in ce caz, totdeartna san de pildi la
moartea celui dintai copil, se pune bustnoc sau altceva rudelor.
Ce se petrece in curte? Se face slujbi? Cum si ande se aseazi cosciugul.
Cum stan rudele çi strinin. Se intinde masa, se alterne pat. Sunt anume formalitätk,
iertare etc. etc.
Cfind se acopere co§ciugul? Cand se bat cuide, de citre cine, se imphneste
vre-o formalitate, ea deslegarea nodurilor dula imbricimintea mortului etc.
Cum este orinduit alaiul? Unde merge bradul, san pomul, daca este.
Unde cruces, popa si desala', prapurii, pomemle, capacul cosciugului, inortul, rudele,
lumea? Aceeasi orfinduire a alaiulni se intrebuinteazil pentru tota mortn, se pistreazi
pttni la emitir?
56. Cum se duce mortul? re brete, pe scaun, in car, ame, pe dric. Cum
331

snnt inhamate vehiculele, cai, bol, de ce culoare, cum injugate sau inhamate, cum
impodobite tp de catre cine, de ce Vehiculele sant impodobite, cum, de cine, de ce.
Cine poartä mortal? Fete, bitieti, oameni, cum imbracati. Semne distinctive ca bete,
basmale etc. Cu plata, ce anume. Insotitorii se tin de siena i cum cu pan-.
glici etc.
67. Ce se face pe drum? Merg pe drama' cel scart, san ocolesc? Pe unde,
de ce. Trec pe la biserica sau de-adreptul la groapa. Se fac ca hodine",
stitri", poduri". Cite, mide, ce se intimpla la opriri: s'upe, impirtire de bani,
colad etc. Se intind pinze pe jos, la fintAin, la riscruci. Cine participa si de ce?
58. Se duce mortal la biserica? Se face slujba acolo? Alte formahtäti? Ca
saratarea mortalui, pomanä etc. Cum gua rudele in timpul slujbei. se tin de
sicriu etc. Crucen, bradul i celelalte accesorn rituale ande si cum stau?
59 Cum se face groapa? Cine, chemati, rugati, obligati, de ce, cu plata, ce
plata, ciad se face, cum se la m'asura, ce se face cu masura, ande se face groapa,
loe ales, de catre cine si dupa ce regid' Se slujeste groapa, se pregilteste in vreun
chip. stropire, stergerea peretilor cu naframä, desdintece etc
60. Ce se intamplii daca se ingroapa peste un mort vechiu? Se scot oasele,
se face slujba, se stropesc ca vin sau altceva, se ingroapä din nou si cum, se
face pomenire?
Cl. Ce se intimpla la sosirea mortului la groapa? Slujbä, ande si cum se
ageaza sicriul in timpul slinba, se fac formalitati pentru deslegarea celor lunateci,
ca frätie de groapa. focuri de pesca peste mormant etc. Stropire, sarutarea mortului,
arlitares mortahn, scoaterea podoabelor, presärare de pihnfint peste mort, daruri sau
pomeni peste siena, de catre cine, cm, aun, de ce? Asezarea unor obiecte in sicriti.
Cum se las& mortul in groapii? Cu funii, pe pinza, de catre cine Se
arana ceva in groapil, ce anume, ae catre eme, de ce (bani, flori, podoabe, cadelmta,
m'Asura sicnalui sau alta etc ). Orne umple groapa? Popa, rudele, groparn, cum in
de ce. Se freaca pe miim ca pamant? Cine, de ce? Se pecetlueste" groapa
fácindu-se semnul crucii en sapa etc. Se rostesc euvinte ca: sa-i fie tarima upara
etc. Vede se aseazii cruces, cum, de catre cine, abad?
Ce se face dupà Ingropare? Se dau pomeni peste groapa, ce anume,
de eme, de ce i cum? Se spala lames pe niâini, cine, cu ce apl, adusä de
ande, dind, In ce, turnata de cine, cum, de ce? Ce se face cu yesal? Ce
se face ca sapele, pinza,. hunde etc. dela ingropare? Se distrug, se impart de
pomaiaa, cand, cam, cui, de catre cine, de ce? Lamen mai zaboveste in cimitir? Cine,
de ce? Ce formalitati se fac la iesirea din dimitir. Pomana, ce anume, cui etc
Ce se intamplA la casa mortului In timpul ingroparil? Cine ramine acasä,
ce face, cine vine, chemati, obligati, si de ce, in prezenta preottilui. Sunt anime
rugaciune, rostirea unor anumite formule.
332

Se tine doliu? Cine, cit tunp, cum: ce semne de dohu su/A: imbricalminte,
btrbierire, piepttinare, spälare, oprire dela anume mune'. Sunt mai multe perioade
de &ha: pina la inmormintare, san alte date, pida la facerea tuturor pomenilor.
Ce ingrijiri se dau mormintului? Se stdesc flori san pomi? care mame,
cind, de cätre cine, de ce, se impodobeste crucea, cununi, candele. De citre cuaN
cum, de ce? Se tiimaiazi mortal? Citä vreme, ciad, cum, de catre cine, cu platt, ce
anume, de ce? Se stropeste mormintul, cum, callad, de ciare cine?
67 Ce pomeni se fac dupt inmormintare? (comind, prazmc, parastas etc ).
Cite si cand, la cite zile, la cite lum, la cita ani dupi moarte, ande se fac,
de cätre cine, cu participaren cm, ce se di si cm. Ce formahttta deosebite se fac,
ca sfintirea apei" etc. Ce accesorii deosebite sunt, colaci, haine, oale, lumintri etc.
Se Imparte apä pentru mort? Izvor de apt", izvor mare", ozvor mic",
ozvorul turtitelor" etc. Care este numele ritulai; se duce apt, se atril apt, se face
izvor? etc. etc. Cite rindan de epa? Ce cantifita, in ce, de ande se ia apa, clan se
la, cita vreme se duce? Cand incepe ducerea apei, cui o duce, cine o duce, fati
bätrinä etc , de ce? Cé.'nd duce? Cu plata', ce anume platä, cum se tmae soeoteala
apei, insemnare pe ráboj, din ce lema etc. Formule la dárturea si la primirea apei,
impreuni cu apa se mai duce ceva, ce anume (turtite etc., de cine Riente etc ). Se
face o formalitate de inchmere? Slobozirea izvorultu" etc. de eitre cine, Cu ce scop,
ciad, ora zilei, date favorabile etc., mide si cum. Ce formalitáti si ce accesorii se
intrebuinteazt Ce formule rostesc.
68. Se face brad la Inmormantare? san alt pom (plop, ca sau fin reman
de brad, prun etc )? pentru toti mora san anume catexoni de varste, sex san stare
mullí? Ce inseamni bradul? muele sau miressa mortului, semn de dohu, semn de
nuntä simbolicrs etc De ande se aduce, cine il aduce (fficti, bilrbata), citi? Ce formahtäti
sunt la aducerea bradului imbrictmuite deosebitä, anume semne; local pleciirn,
intovirrisne, plecare calare san pe jos, ctind se aduce bradul, cum si la ce ora
pleaci. si se intorc oamemi, cum se alege bradul, dupä mttrime san infiitisare asemAntloare
ca a mortului, dupä anume semne, cel mai frumos, cum se taie bradul.,
secure, feresträu, este anume chip de a-1 lovi. Bradul se pregäteste cumva in
pildure, se tale miele crtici, se incresteazii etc.? Ce formalitäti sunt la aducerea
bmdului? Pe umär, pe encane, cu virful incotro? Bradul este intimpinat sau intoväräsit,
ande, de ciare cine. Ai mortului ies inaintea bradului? La ce distantli, cine
anume iese, bradul se °preste, se indephnesc anume formahtäti? In cartel casei
este vre-un ritual? Cum intrii in curte, 11 apropie de mort? Cum si de ce? Bradul
se impodobeste? Ciad, de eitre cine, de ce? Cual- crestätun, panghci, linä,
harta, ntframi, colam etc. Se face vre-o formalitate la pornirea almilla'? Ce formalitli
pe drum? De cine este purtat? iii timpul ingropärn este intoväräsitfr
de ciltre cine linde se aseazä la oprin? La bisencii? Bradul se inalti la mormint,
in ce loe, ciad, ca ce formalitäta? Cit timp riimine la mormint, ce se face dupii.
indepärtarea ltu?
69 Se face mar (pom, bat etc.)? l'entra toti mortii sau pentru anume categorn
de sex, virstt, stare civilä? Ciad, unde anume, de clitre eme, de ce? Se im-
333

podobeste si cum? Colad, cearI, lana, fructe, harta etc Unde stä. pana la inmormantare?
Se fac anume formabtati? Candi (slujba, rostirea anumitor cuvinte)
Mana se dace la cimitir? Cine il duce, criad? Märal rAmAne la mormant, in ce
cát tunp? Cele de pe már se (lea de pomana? Ciad, de catre cine, cui (nas
preot, cantareti, saraci etc.). Cand se despodobeste? Cum?
70 Se face steag? (Pentru toti mortu sau pentru anume categoru de sex,
varstä sau stare civilli?) Ce inseamna steagul? Semn de dolm, simbol de nunitly
etc Cand se face, ande, de catre cine gi cum. Forma, material, deosebin fatä de
steagun folosite in alte imprejuran (nauta etc ). Steagul se duce la emitir? Local
in alaiu, cine il poarti i intovarageste. Pon:mala:4i. Se 'asä la mormant, unde,
in ce loe, cat timp. Ce se face apoi cu el?
Cate feluri de colad, colive, parastasuri" etc. se fac? Când se fac, din
ce gi cum se fac, de catre eme, ce forme au (scari, chip de om, covrig, cruce,
etc.). La ce se folosesc fiecare din ele gi ctu sunt memte si in ce imprejurlri ale
inmormantaru? Numele fiecareia din ele?
Mortii se fac uneori strigoi, moroi etc.? Fac strigou rele, si ce asimile;
moartea rudeloi, vitelor, pásanlor etc. Imbolnavin, nenorocin, spaune, visan,
etc. De ce se fac mortu strigoi? Cum se cunoaste ca un mort se va face strigoiti?
Dm timpul vietn? Dupa moarte? Pe ce semne (infatigare de om vin, anume
expresie etc.?) Cum se dovedegte ca.' mueva s'a facut moro'? (ungerea crucii cu
miere, trecerea peste groapa ea armasar negru, chemán noaptea, intalnirea ca el,
intamplari ciudate in casa etc ). Desgroparea i gäsirea mortului intors in siena.
Ce mijloace de prevemre se intrebuinteaza in timpul inmormantrini? Descantece, chistolnicire,
intepare en undrea, in mima' san in Liara etc. Muloacele de invmgere a
strigoitilm descantec, desgropare, implantarea unor cine sau catite, pari, scoaterea
ardere etc.
Ce deosebiri sunt in privinta ritualului pentru cei morti de moarte
violenta', accidente san smuciden (otravire, spanzurare etc.).
Ce parti de ritual se fac la cei morti departe sau ce ritual deosebit?
76. Este obiceiul sa se cante la mort? In ce medu sociale? (tarara, cei
domneste etc ).
Sunt mai multe feluri de cantece?
Culi' se numeste cantecul pentru exprimarea durerh? (bocetul propria zis).
(Substantive: bocet, jelatue, vaet, gogit, glas de mort etc., verbe: a boci, a te boci,
a te canta, a striga etc. pe, sau dupa mort).
76. In afari de cantecele pentru exprimarea dureni (bocet propriu zis) mai
sunt gi altele legate de anime imprejuriiri sau nturi ale inmormiintani (raskitul soarelm,
acte in legitura ca bradul, iertat, inmormantarea tmenlor etc.) gi care este
334

numele fiecärtua din ele (zon, cantecul bradului, cantecul cel mare, cantecul
mortn, ver s etc.).
Fiecare din aceste cantece are o melodie proprie (viers, glas etc ) sau
o melodie se foloseste pentru toate ciintecele, pentru o parte din ele, sau sunt
mai multe melodu pentru un augur cantee? (De pida mai multe melodii de bocet,
cine si cand le canta pe fiec,are din ele, o suigura melodie atat pentru bocet cat
pentru zon sau brad etc, o melodie pentru zori si alta pentru brad, sau una pentru
amandoui etc ).
De cine se canta fiecare fel de cantee? Cine anume canta bocetul
propriu zis (rude, vecmi, straini, oameni eu plata.) (oarnem anume sau toati lumea).
Cine anume canta celelalte cantece rituale (rude, vecmi, straim, oamem cu platii etc.)
Rudele pot canta toate felurile de cantece, sau numai unul? Dar vecimi,
oamemi strain], Cu plata etc ?
Bärbatu pot canta? toate sau numai unul din aceste cantece? (bocet,
viers etc.).
Dar copui? dela ce varsta?
Sunt nnele femei care stiu numai ele sä cante anume cantece? Care le e
numele si care sunt acele cantece?
De ce se canta la morti?
De ce se bocesc rudele, de ce vecinu, prietenu, straimi etc ? (usurarea
durern, cinste caverna mortului, bunäcuvunta, traditie, pomana etc ). Se poate
mort nebocit?
Cum se invata bocetul? la ce viirstri, dela cine, cand i cum?
Cum se canta, la mort? cum se bocete tare san incet; de ce? grav
san acut, de ce? rar sau repede, de ce? gros sau subtire etc., mai multi deodati,
conduce nnul cantarea sau canta fiecare pe seama bu? sau se fac subgrupe, vecinele
de o parte, rudele de alta etc. Cine e obhgat sau are voie sä cante smgur? Se
poate canta mai multe melodd deodatä sau texte diferite pe aceeasi melodie? Bocetul
este ascultat de cei care nu clintl? Se fac aprecien i entice favorabile san defavorabile
si ce anume se spune despre bocitoare? Ce anume este privt drept gresealli?
Cum se aseazi bocitoarele fati de mort? Fata la mort, in rind, se tin de
mana, peste mort. In ce loe dinti: numai Maga mort, san si in alte odái, in curte,
la acareturi, la vite etc.
Cand se bocete mortal? Oricand? Cand incepe bocirea? Inainte de
moarte sau dupli? Noaptea? san numai muta Sunt anume ore ale zilei cand bocirea
este obligatorie? (dimmeata, spre apus etc.) san anume Imprejuriri (la esire,a sufletultu,
la sau dupa scaIdat, la asezarea pe !anta saa In sicriu, cand suna clopotelA
la sosirea celor ce vin si vada mortal, la ridicarea sicniului, la sosirea preotulm, la.
slujba din curte, la pornirea in drum, pe drum, la räscruci, In odihm, in coborirea In
335

groapit, la umplerea gropn etc.).
Dup5. inmormantase se mai bocete? Cine, cand i de ce (pe drumul intoarcerii,
la tämaierea mormántului, in zile anumite: Floni, joi mari, pomem etc.). and lit aduce
aminte, en pnlejul altor inmormantiln (bocet.de pomemre). Este un rästimp dalia care
na se mai ponte boci? Nici in public, nici acasi?
De cine se cinta fiecare din celelalte antece? De rude, de vecini,
strami, oameni cn plata etc.
Deosebiri In cantare faya de bocet? (mai hm§tit, mai tare, mai repede
etc.).
Cantecul cantat in zori, se canta ande? (In fereasträ, pe prispi, in curte,
numai afari, sau intili afarli pe arma in casi etc ).
Se cantil acelaqi cantee de mai multe on in §ir? San de mai multe ori Pe
zi? San in mai multe zile?
Cei care canta in zori mai an de cantat §i alte canteee?
Cantecele pentru brad se cana cand, de cine gi cum? la primirea ltn, la
gätirea lui, in timpul drumulm spre cunitir, la ndicarea lui la mormant etc. Cati
11 cantil? Cura stmt a§ezati coi care il canta? Il canal de mai multe ori in §ir,
acelaqi cantee la toate prilejunle, san aceeaqi melodie etc.
Cum, cilnd, de catre cine §i de ce se clatil toate celelalte cantece ceremomale
existente: canteen] cel mare, al mortal, coco§daiu etc.
Ver§ul se cana. intotdeanna? San numai la tmen, sau altai anume?
Cine il cât satenu, eintitretal bisericesc sau altn?
Sunt mai multe verguril Cu melodu deosebite? Verqul e scris?
De catre cine çi de mide luat? Cura se invati ver§ul. Textul este fix sau se
schimba intrucatva duplo: imprejurän? Care sunt textele?
Se obi§nnegte bocirea §i In alte imprejnran dedil la molla (la recrutarea
fläcäilor etc. etc)
Musa texte batjocontoare de bocet? Parodii de bocet?
C. Btyliloiu i H. H. Stahl
CEREMONII I RITURI IN LEGATURA CU CALENDARUL
Peste an, calendarul religios pritznue§te un §ir de särbäton, in legatnrit Cu
vieaja Mantuitortilui §i a sfuttilor. Foarte deseori aceste särbitton religmase sant
intovarit§ite de ceremonii pe care le fac satemi. Ba uneori, se adaugt. la §iral sfintilot
din calendar, särbatori babe§ti", cum li se spune Vom da atenjie speciala, in
primal rfind, sarbatorilor propnu zise religioase.
CrAciunul. Oncare ar fi obiceiul pe care-1 studiem (stea, cohnd, plugu§or,
&vra., bubai, viciara §i irozi, vasileä, semanat, lardan etc.) vom avea grija sa,-1
stadiem in felul urmá'tor:
336

Din cine se alatuesc cetele care pleaci prin sat si faa aceste obicemn 7 Ce
viirsti an, ce stare milk cum se aleg ei intre ei, cam se leagi unn si pe at
timp, cum isi aleg un sef, ce ascultare h dau, cum isi impart beneficiile si care sunt
aceste beneficii de pe urma executirn ceremomei? Ce legituri, de pneteme, rivahtate,
cearti, exist.): Intre toate cetele acestea din sat?
Pe la ce case tree aceste ceta? Ce formule de bun-sosit se spun, de citre
cetasi si de &Litre gazde? Sant primita In casi san nu? Ce cunnte, ce antece, ce
jocun sti ce teatru fac? Care este repertorml br, vi-1 schimbi dela cast% la casi,
dnpi cure sant la o casi de fruntas, de preot, ca fati de mintat, ca biiat plecat
In armatii etc., san au un repertonu aix care se spune in toate pnlejurile?
Cum stint rispRititi? Cum sunt väzuti si ce credinte sunt in legituri cu
aceste ceremonn?
Pastele. Acelasi Incra vom face pentru sirbItonle in legituri cu Pastele
ciilusari, focuri In curte, mucenici etc )
Alte sirbitori peste an. Vom cinta sä stabilun, zi de zi toate sirbitonle care
se fac çi tota sfintai care se priznuesc Interdictaile de muna in legituri ca ei;
legende çi crednte precum çi ritun
CEREMONII IN LEGATURA CU MUNCA
In afari de ceremonnle pe care omul le face la difente prilejun ale netai
sale nastere, asitorie, moarte, mai trebueste si urmirun si pe acelea care stint in
legäturä cu manes lui de toate zilele. In primal rind, vom stadia
Ceremoniile prin ce mijloace sirbitoresc sitenii sosirea primiveni,
precum de pila:
Armindenn 1. Ce lema se intrebuinteazA, de unde se aduce, la poart,a cui se
pune, de citre cine si in ce chip Cind se pane çi cit tamp rämine /
S ft ngiorzi i. Cind se pun, de citre cine, unde, cât timp rimin, ce se face
cut ei? Se mai intrebuinteazii pentru aprinderea focului la cel dintim captor pentrn
recolta noui?
Brazdele de piimitnt cu iarb A. Când se scot, ande se aseazi, la
pragul casei, pe gard, ce semnificatie au? etc.
Riturile aratulni si ale insimintiri i: care sunt gesturile care se fac
atunci cind se scot plugunle la arat, cind se trage prima brazdä, and se arunci cea
thntâi stimiinti? etc.
Ceremoniile de peste vari. In majoritatea lor sunt ceremonn pentru ciderea
ploilor. Amintnn:
Papar nde le cind se fac, cine face, cum se face? Fac namaa cophi, numai
Ogami, se imbraa inteun anumit chip, merg pe la anume case, &anti anume cintece,
sunt strop* ca spit*, in ce fel, ce cavinte spun, ce li se pläteste etc.
Caloianu 1: cine-1 face, din ce il face, cure II face si ce slap's/ i se face?
Aseminiri çi deosebin fatA de ntualul ingropirn dm sat.
Fart de car e, duse apoi çi aruncate in râu san ce alta ceremonn, nturi sau
vriji se obisnuesc pentru ploaie?
Ceremoniile toamnei: daca, cununa, buzdugmul etc.
337

Se obisnueste culesul unei anumite pirti din holde prin retina in claci?
poate face once gospodar, sau este tradttionali la preot? Câi muncesc in clack,
cine si cât timp?
Cum se munceste in clacii? Cu lautari, firä, ca pearl, se alcitueste sau nu
din spice de griu un obiect ritual? Cum se numeste, buzdugan? Cine
face st cine il poarti?
Alaiul prin sa t. Cum se intorc clicasu prin sat, ce cintece ntuale au loc,
cum suut intimpinati de siteni, sunt sau nu udati ca api etc.
Osp it ul la casa gazdei La ce gazdtt se adunii, ce se intimpli acolo?
Ce se face cu spicele de griu din cumuli sau buzdugan?
Se pästreazi pentru simänta viitoare? Se folosesc in ceremonia nuntit?
Clici de desf lieu t: se obisnueste stringerea in claci a oamendor pentru
desficutul porumbului de pildri? Cind, cine §i cura se lucreazi la aceste dim?
Ceremonii de rituri de constructie i me§tepguri. Cánd se incepe clädirea unei
case, fie publice, fie particulare, a unui pod, lucrarea sau folosirea unor tmelte etc ,
se fac anumite ceremonu sau anunute gestun ntuale? De pildi la construirea case',
marea umbret until om, a inältamei unui om, punerea de bard la temehe, baterea copiibor
ca si tie minte etc. Sau, la pusal In räzboi, ce se face ca sri nu se
incurce itele, si msä pinza tare, usoari ca fulgul etc.?
338
H. H. Stahl

;ri
o
fr.4
w.
o
'as
cl)
7;
"Vls
339

'340
CD
CD
GO
-o
1Z)
CD
CD
CD
-0
CD
o
CD
CD
*DJ
CD
CD
o
CD
Y.0
)))
CD
,:a.
"0 .4
¡MC
..4 1
co 21. .4 -auCD...co
....
ca
CT 2.
aco KO
E...0 -...o
0
.
g
..%
a)
0
CD
-,
s-,
-,
F
n
CD
... 4 ,--
SU til
SO
4 co KM
M IOC CD
ea
co got
E . . . o
D' 1a = *6-
4
OD OC
CD .17.
'V
.4 0 f=1..
So d4 co
co
..), KR ca
SO .."
CD s.... 44
a) ID er
11),
E
0 .1
-0
....,

.1
*X
SU
.1 '5
4:C
z C.-
...
....-..
al
0
Z
o 0 i
0 E
Li .i
In cd
la zos
Cl2
11.
T-. Z
cs ..-.
... t. '5
.... a)
..- 5
. .... 71
13 o
VI- ..... -
ILI
CI
O
0
a)
o
0
o
"a
...I
0I 0
11.
S
o
c.)
o
.-o
ea
......
W
0o 4)
o
e
._. I-
4,.,
o
. ..
15
Q
VI
Z
-0t4
F'l iI
&'I
Z
W
a) ,...
1.;
a,
... o
141
o
C,
I.
-Ls
4)
L
O
Q
Sr
:= 1-...
5
C.
,, o
co
..
- a
4.
o
0
r4 g 7
A .3
-.= E-I
U). X
1.--1 w
... E-0
...
Lx
0 a)
Q bi)
v ..../
5 5 7....
..
E-' E.,
I.
0
-,-,,
E
1.
0
L....
0..
,-...
...
ci
Z
41 70aCd CIP. ....
CZ4
C'.
CC,
30
P.
0c-
os
.1.
w =aco
7)
-c
..
.10
ai
cd Q
e
'V 0
a c.
t4.1
00
-0
_I ti
... .1.111
14 e
11 il
-a 3 3.
7; -6 1
1 o
El .2 ..o
4 i
11 i -;
-8-Ci;
ir:1
El tE
4-
4 Ai
-S g
8 LE
.. s ,
1 0 S
2 =:8 1.;
2 ,2 E
1 -
S. =4 "To
o
s
-0 = * t
8
i R . a
1 a a *
7
Z
". .-. ol en sr
341.

342
.
0 G0 Z co :-,
-
V
CD
.1
co
0
AD
0
CD
CO
s'
ri'
co
eo
F
o o
o ed,
o 5
o
AD Pc Pm
-0 = ..I
Pc
CI
CD
e
O
p-
CD
o
.co
E
-LI
0ora
co
.1
a0:
...
=
E.
'IV
0 0
C C )(73
t=1
(/) cia
.-3 0-3
.-3 m P,- 0 t4
= ar ,-4
w
m
n
C Z
ro
CD
0
0..
CD
0
.1.
CFQ
0
CD
z us
-I-3 -1
P.-
-1
Z C
:-i -1 CI-
0
m

VII. MAN/FESTAR/LE MORAL-JURLDICE
A. 1NTRODUCERE
PROBLEMELE SOCIOLOGIEI MORALE 1 JURIDICE
Planul general de lucru intocmit de H. H. Stahl infAti§eaza qi o
parte insemnata din problemele sociologiei juridice. De aceea sarcina
noastra este mult uqurata. Nu mai avem de amintit decAt foarte pu-.
fine lucruri.
Etica t;li Dreptul, &And se mentin pe unja qtiintei, fara sa se
abata in domeniul moralei sau al tehnicei juridice, au un caracter
normativ: ele sunt ttiinte de principii, criterii, imperative, norme4
valori, idei, nu tiinte de fapte. Exista ins& t;ii un plan al realitatii
sau al vietii morale qi. juridice, in care intanim actiuni, infaptuiri,
institutii, obiceiuri, moravuri etc., cu un cuvfint fapte morale qi
fapte juridice.
Morala 0 dreptul privite ca realit4i, ca fapte sociale, ca manifestari
ale unitätilor socia/e, revin spre c,ercetare sociologiei, care desvolt&
dela, o vreme ate o ramura inchinata acestor doua probleme:
soeiologia morald 0 sociologia juridicii.
Cele douä ramuri sociologice ca in genere sociologia nu
pornesc dela ceea ce ar trebui sa fie, dela ideea de dreptate sau dele
ideal, ci dela ceea ce este, dela realitate. In ordinea aceasta sociologia
iqi stabileqte treptat problemele, pe masura ce iqi da wanly,
de realita tea sociala concreta.
Prima constatare sociologic& e ca nu exista societate far& un
drept qi far& o moral&
Faptele juridice qi morale nu aunt ins& in toate locurile ttii in
toate timpurile aceleaqi. Ele varia,za dupli, tipul qi stadiul de desvoltare
a societatiloi.
Pe de alta parte nu exista nici moral & kii drept in afarit de sociotate,
ele Bunt doci fapte sociale sau manifestari sociale, aunt chiar
parti integrante ale vietii sociale,
. 343

Din aceste cAteva constatAri sumare s'a desvoltat o adevAratA
problematic& sociologick Amintim numai chestiunile mai insemnate.
Prima sarcintt a stiintei e sO determine exact faptele. Ce insemneaz&
drept i morall intr'o societate concretA? In ce mAsurA se
inrudesc sau se deosebesc aceste dourt categorii de fapte i care e domeniul
caracteristic al fiectireia?
Care aunt nevoile generale ale societAtii din care pureed dreptul
si morala si ce functii indeplinesc acestea? De ce nu poate lun.
fiintO sau nu poate ditinui o societate omeneascit fArA drept si moralA?
Do undo purcede varietatea faptelor juridice si morale? In ce
mAsurA variazA ele in functie de tipul social morfologic (spatial)
si in ce mAsurti de tipul social istoric (temporal)?
In ce constA caracterul social al dreptului si al moralei si
In ce mAsura determinA ele structura societAtii si celelalte manifestari
de vie* ei?
bite° cercetare monggraficl sociologia studiazA toate faptelo
juridice si morale, fie cA sunt de origine statalA sau culturalh", fie
cA pureed din obiceiu si sunt cristalizate in traditii.
Pentru sat nu trebue srt se piardA din vedere cl el a avut o viea,tO
juridic& proprie, localA sau regionalk Prin integrarea relativ tarzie
a satelor inteo organizatie politicl superioark ele au fost deposedate
de functia croatoare de drept. Statul a luat asupra lui crearea
dreptului, satul rAnarmAnd in principiu.un simplu domeniu de aplicare",
un consumator" juridic. Totusi statul nu reuseste sA inlAturecomplet
functia legislativA" a satulai. Satul pAstreazA adeseori functia
sa strAvecho creatoare de drept, fie pentrucA statul nu-i satisface de
loe nevoile, fio cA nu i le satisface in chip indestulAtor sau procedeazA
potrivnic realitAtii.
Pe de o parte, aplicarea insAsi a dreptului pozitiv (a codurilor")
de naturA generalA, suferA modificAri de fapt. Sociologia
trebuo sA stabileascA dreptul acesta real: ce se aplicA si ce nu
se aplich la sat din legiuirile existente (de ce? cum anume?).
Pe de altO parte trebue sA se stabileasch: 1. ce sectoare rOmAn
nereglementate, neprevAzute" in cedan, ?nerd cad in sarcina satului
ca sA i le legifereze" singur, devenind el legiuitor" (spontan si
difuz); 2. ce nu se aplicA din legi pentrucA nu se poate aplica, fiind
potrivnic realitAtii si ce pentrucA existO un obiceiu juridic mai vechliu
decfit legea sau ivit alAturi de lege si care se bucurA de o autorita,tt,
mai mare in ochii satului.
344

In gad+, de realitatile juridic,e i morale obiective (institutii,
obiceiuri, legi, procese, .procedeuri, sanctiuni etc.), trebue sit se urmareasca
t i aspectul subiectiv (credinte, opinii, idei, atitudini etc.), care
tine de domeniul psiho-sociologiei juridic°.
Traían Herseni
B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA VIETII
JURIDICE SA:TEST'
DRE PT UL VIU
Prima problema pe care trebue sä ne-o punem, atunci cAnd
incepem expunerea metodelor de lucru pe care le intrebuintam la
teren, pentru ca sa ajungem la cunoa$erea vietii juridic° sate0i, esto
aceea a criteriilor obiective care sa ne permita sg, determinam ce este qi
ce nu este juridic, din totalul vietii sate$i.
Daca nu am fi decal jur4ti gi am considera vieata juridica a
societatii, exclusiv prin prisma organizarii sale oficiale, data de stat,
problema ar fi foarte upara: textul de lege ne-ar putea servi drept
indreptar; tot ceea ce, prin lege, ar fi denumit act sau fapt juridic, ar
intra in preocuparile noastre qi dupa cum ar fi regulamentat de codul
civil, comercial sau penal, el ar avea qi pentru noi calitatea de fapt
sau act juridic civil, comercial sau penal.
Dar putem noi ceda legislatorului dreptul de a alego el, ha
locul nostru, din noianul faptelor sociale, pe acelea care sunt sau
nu juridice? Ar fi et abdicam dela datoria noastra de libera
cercetare, ar fi sa inlocuim dubiul sistematic dela care trebue FA
porneasca origice cercetare qtiintifica, printr'o incredere oarba in virtutile
criteriilor juri§tilor. Lucrul ar fi cu atät mai grav cu cat aceste
criterii, fiind un produs al istoriei, avand un anumit rost precis in
mecanismul de functionare al societatilor omene$i, nu aunt decat
simple fapte sociale, care, departo de a ne putea servi drept baza,
pretind abia 0, fie lämurite, ele inse0, de catre sociologie. Niel macar
definitia clasica a dreptului caracterizat prin sanctiunea sa organizata,
nu ne poate deplin satisface, pentruca, daca in dosul fiecarui
345

fenomen juridic se afla un jandarm drept paz, a,ceasta nu ne poate
impiedeca pe noi de a ne pune problema criteriilor dupa, care am
putoa recunoaate faptele care au nevoie 0, li se puje jandarm la
spate, fa-0, de cele care nu au a,ceastii, nevoie. Problema sanctiunii,
organizate sau nu, este dupa cum se atie, plina de controverse ti daca
In teorie s'a incercat a se da o serio intreaga de raspunsuri, dintre
care unele pot aparea satisfacatoare, noi avem tot* datoria de a nu
pune prea mult temeiu pe ele, pentru a incerca a privi cu ochi proaspeti
realitatea sociala ea insliai.
Dar aceasta desbarare de tot ceea ce este teorie preconceputa,
prima etapa a oricarei cercetari atiintifice, nu se poate decat ca greu
faptui, din pricina ca noi, pornind la lucru, avem tot* nevoie de ajutorul
pe care ni-1 dau schemele de lucru ai ipotezele, pe caro ni le
punem ca jaloane statornice de-a-lungul drumului nostru. Cum nu
avem inca dreptul de a formula propriile noastre criterii, vom fi siliti
sa primim, de nevoie, indicatii dela atiinta dreptului. Vom accepta
ins& lucrul acesta numai sub beneficiu de inventar ai in lipsa de
altceva mai bun, veanic dorinta noastra trebuind sa, poarte dincolo de
ipotezele de azi, la cele inca mai bune, pe care ni le va aduce ziva de
maine. lar pentru ca strangerea noastra de material sa fie corecta din
punct de vedere atiintific, va trebui sh fim in stare sa putem deosebl
precis partea de pura informatie, de partea schematica, teoretica, spusa
sau presupusa, pe baza careia am strâns acele informatii.
Si, ceea ce in niciun caz nu trebue sa uitam ai ceea ce delai
inceput no arata ca truda noastra nu poate fi confundata cu truda
juristului pur, este faptul ca, noi nu ne putem margini la studierea
exclusiv a acelor institutii juridice, precise ai imuabile, cu care au de
a fa,ce juriatii (coduri, tribunale ai chipuri de executie), ci trebue A,
tindem la intelegerea acelui nebulos drept viu", drept efectiv folosit
In vieata de toate zilele, de catre o populatie data, drept spontan,
mladios, incert qi rapid variabil ai care, sprijinindu-se de multe ori
Po cod, 11 depaaeate totuai intotdeauna, crescand organic, peste el,
alaturi de el sau chiar impotriva lui.
346
lzvoarele dreptului viu
a) Coda De sigur ca. intreaga vieata procesiva, a satului va fi
hotarita de catre cod. Toate conflictele pe care satenii le vor duce,
spre rezolvare, inaintea judecatii, vor fi tranaate in conformitate cu
legea caro are curs acolo. Dar nu e mai putin adevarat cli, un grup

social nu duce toate conflictele sale in fata judecAtii, ci poate sa si le
rezolve el insusi, pe alte c&i, si mai ales, poate BA le previnA printeo
fericitA formula de echilibru, traditional& sau de curAnd gAsitA, formula
care sA stApAneascA din adAnc vieata grupului si care prin faptul
cA nu e procesiv& nu isi pierde totusi caracterul sAu juridic. Nasterea
acestor formule si felul de a fi al acestor stdri juridice" vor trebui
deci BA fie studiate de cAtre noi. Dad, deci codul este, netAgAduit, un
izvor de drept viu, aceasta nu inseamn& cA el apasA mnform repartizat
asupra intregii vieti juridice sAtesti. Prima noastrA grijA va fi,
de aceea, delimitarea, &At se poate mai procisA, a acelei pArti, din vieata
satului care trece pragul Tribunalelor, intrAnd sub imperial necontestat
al codului. Este o operatie prealabilA, de curAtire a terenului, pe
care o putem face prin statistici la JudecAtorii, Tribunale si Curti
de Apel, socotind numArul proceselor pe care le poartA tAranii, mai
multe sau mai putine dup& gradul lor de procesivitate sau dup& conditionAri
social° mai adAnci care trebuesc abia gAsite. Ca in orisice ceri
cetare statisticA vom repartiza procesele pentru surprinderea unor
paralelisme pe care mai dinainte nu le putem decfit bAnui pe spete,
pe categoriile sociale din care fac parte impricinatii, pe vfirste, pe
sexe, pe epoci de introducere, pe procese terminate inainte de sfArsitul
legal al judecAtii, prin pArAsire, sau impficare, pe cazuri apelate sau
atacate in recurs in Casatie etc. etc.
Din aceste procese se studiaz& asa dar mai mult aspectul statistic,
revelator al unui anume fel de a fi al colectivitAtii, decAt propriu
zis spetele juridice in sine: aceasta ar cAdea in *sarcina juristului,
desi totusi, uneori, sociologul poate sA recunoascA vagi tendinte de
uniformizare regionalA a unor anume jurisprudente, de creare a
unor dialecte jurisprudentiale" care si ele pot fi revelante fatA de
unitatea social& pe care o cercetAm.
Dar nu numai prin procese ja satul contact cu vieata organizatA
de stat. Ci si prin toate contractele intervenite intre sAteni care sunt
supuse formalitatilor de autentificare, cApAtare de data certA sau simplA
plat& a taxelor legale. Cu aceste acte ne apropiem incA mai mult de
problema noastrA, asa cum o intelegem, ca sociologi. In primul rAnd
trebue vAzut care anume acte Bunt intrebuintate. Obiceiul impricinatilor
poate schimba infAtisarea sistemului unui cod, prin simplul fapt
al intrebuintArii exclusive a unei anume pArti din institutiunile sale,
In dauna altora si in al doilea rAnd prin aplicarea frauduloasA a acelor
institutiuni. Ca sA luAm o pildA usoarA de inteles: sAtenii intrebuinteazA
foarto deseori, pentru inzestrAri, mosteniri si pentru adoptiuni,
347

formula actului de vilnzare lega16. Un om care nu are copii de pild6,,
In traiul patriarhal satesc al anumitor regiuni, este expus s6, moar6
de foame la bAtr6,nete si se inchipuie chinuindu-se, nepomenit, in
vieata de 'apoi. Adoptiunea Ii este absolut necesarA. Dar ea nu se face
eu formele prevAzute de cod, ci adoptantul rinde averea sa adoptatului,
pe un pret fictiv, rezervfindu-si uneori dreptul de habitatie viager6
asupra casei vAndute. AceIasi lucru se intAmplA, in forme putin schimbate,
si in materie de inzestrari si mosteniri inter vivos. Se ajungo
de pild6, pe calea vAnz6rii, la rezultatele partajului ascendentului, din
cod. Actele, de aceea, trebuesc interpretate si clasate dup6clauzele de
stir pe caro le cuprind si care singure ne aratA adevAratul scop juridic
co se urmAreste, in ciuda formei intrebuintate.
Ne-am apropiat prin acest exemplu de o vieat6 juridic6 oarecum
strAin6 codului, de un drept viu local, camuflat in formele codului
civil. Tot* ne ant= inc6 in domeniul p6,rtii din vieata sAteasci
aflatit in contact cu organizatia juridic5, de stat.
Treefind a,cum la vieata neprocesiv6 a satului, incA nu sc'ApAm definitiv
do influenta codului. Contactul cu Judec6,toria care aplica riguros
anumite regule de drept face s6, se nasal, in constiinta sfiteanului credinta
inteo nou6, ordine de drept pe care el cauta 86 vi-o apropie
o aplico, in mAsura in care îi este folositoare, chiar si in cazurile
In care Tribunalul nu are putinta s6 se amestece. Mai ales in materie
de inzestrare, foarte deseen i s'6,tenii iti spun clar c6 aplicA, ei intre ei,
legea cea noul, care a venit de c6,nd cu judecAtoria". Primul izvor
formal al dreptului viu local, chiar In partea sa neprocesiv6 rAmAne
deci tot codul. Urmarirea pas cu pas a gradului in care sAteanul
s'a pAtruns de sistemul codului si mai ales urm6,rirea rAstAlmAcirii
pe caro el o dA acestui cod pentru ca 86-1 adapteze nevoilor lui, este
ca atilt mai fecund& cu cAt codul nostru civil nu este intotdeauna potrivit
cu nevoile populatiei rurale, astfel cA cele dou6 elemente cu
care lucrAm, de o parte grupul social, cu nevoile lui, de alta codul,
stint cat se poate de clare si de independente unele fat6 de allele.
b) Obiceiul. Dar in afarA de codul acesta, care se aplicA, fie
partial, fie fraudulos, de cAtre sAteni, ea un al doilea izvor de drept
viu trebue 86 socotim i obiceiul p6mAntului. Pe vremuri, satul ronaAnesc
ducea o vieatA de sine stAtAtoare destul de puternick rezolvfindu-si
conflictele pe baza unui obiceiu al p6,mAntului, unei cutume
(care nu este ins6 de confundat cu cutuma din anume tAri occidentale,
ridicatA uneori la rangul de legi de tribunal; cutumiere, Weisthum-uri
serse nici nu exista la noi).
348

Coi care studiaza problema trecutului in vieata unui sat cearca
a reconstitui care a fost acest obicoiu al pa,mantului de pe vremuri,
obiceiu care astazi nu se pastreaza in absoluta sa totalitate. Chiar in
satele celo mai primitive ale tarii, din vechiul obiceiu al pamant-ului nu
se mai pfistreaza decat o antologie de dispozitii, alese pe masura nevoilor
actuale, simple fragmente supravietuitoare. Avem asa dar, intocmai
ca i pentru cod, o aplicare partiala a obiceiului. De pilda,
iji vechiul sat romanesc pare a fi fost general obiceiul de a lega folosirea
intregului hotar satesc de posedarea unor locuri in vatra. Primirea
unui nou membru in ceata se facea prin infratirea lui in
[ratio de cruce si de mosie, cu bastinasii. Daca astazi s'ar fi pastrat
acest obiceiu, esto evident ca orisice acaparator de pamanturi, de pilda
o societate anonima forestiera, ar fi putut cumpara parcele in vatra
si, devenit astfel cetas, sa inceapa o exploatare sistem' atica a padurii
din hotarul satesc. Cetasii au Orbit de aceea norma din vechiul
drept obisnuelnic care, fata de schimbarea vremurilor, din folositoare
dovenise primejdioasa.
Dar exista, pe laugh o aplicare partiala, qi o aplicare frauduloasa,
a obiceiului pamantului, datorita faptului ca, obiceiul pamantului
nefiind Kris, formulele lui sunt cu mult mai maleabile. Rare ori insa,
paremii. maxime de drept, fixeaza in chip precis o norm& juridica, clandu-i
putinta sa supravietuiasca propriului sau folos. Se incearca, in cazul
acesta, o talmacire neat a zicalei Nechi, talmacire care poate fi uneori
surprinsa. In tot cazul, pentru un sociolog care urmareste nu atata
continutul obiectiv al normelor de drept cat functia sociala pe care
acole norme sociale o au, problema se pune i in cautarea rostului
deosebit de eel din vechiu, pe care una si aceeasi norma obisnuelnicii,
o are in vieata de azi. De pilda, in anumite regiuni ale tarii, folosul la
pädure pentru cetas esto liber, fiecare putand täia atatea lemne cate
Ii sunt necesare gospodariei lui inchise. Paremia la padure se merge
de-a-valma, fait frau si f ärà opreala, cum batranul, cum copilul, cum
bogatul, cum sarmanul" are tocmai rostul de a formula juridiceste situatia
de perfecta egalitate, de fapt si de drept, a cetasilor. Intr'o
epocii de capitalism ceva mai inaintat, bogatul" din proverb poate fi,
din nou, o societate anonima forestiera. In cazul cand aceasta sau
chiaburul reprezentant al ei va invoca vechea norma a obiceiului
pamantului, va recunoaste orisicino ca o va face fraudulos, adica, in
ca totul alt sens efectiv decal a,cela pentru care fusese creata.
c) Creatia. In al treilea rand, codul i obiceiul pamantului nu
acoper in totul nevoile juridice ale satului. Mai ales in epoca noa-
349

still do total & schimbare a vietii sAtesti, probleme noi, nevoi inedite
rasar la tot pasul. SAtenii sunt prinsi in conflicto cu care nu fuseserA
deprin§i din bAträni, care nu iqi gäsesc rezolvarea prin cod, si intru
rezolvarea lor aunt siliti sh scorneasc& ei insisi o norm& juridica. Asistam
asa dar la o creare juridic& propriu zisa. Lucrul nu trebue sä, no
mire: ceea ce de fapt sustinem atunci &Ind afirmtun cA un al treilea
izvor de drept viu, in afar& de cod si de obiceiu, mai este si crearea
nu esto decilt el, astgzi incä, obiceiul pamäntului nu a incetat de a
se naste, sub ochii nostril, si el noi putem surprinde momentul creatiei
lui, tatongrile succesive care se fac pän& °kid se reuseste a se ajunge
la o normä valabilä, pentru un intreg grup social. Exemple pentru
acest caz se pot gisi in mai fiecare sat, prin determinarea nevoilor pe
care le-am putea numi inedite, pentru prima oarä, aparänd in vieata
unui sat, e,eea ce presupune ins/ o prealabilä cercetare amanuntitä,
a intregii vieti sätesti.
d) Sistematizarea. In sfärsit, in al patrulea rind, am mai putea
socoti ca un izvor de drept viu, ceea ce in teoria dréptului s'a numin
codificare", sau ceea ce in cazul nostru am putea numi mai bine
sistematizare". Se pot intAlni imprejurAri in care o populatie rural&
sti simt& nevoia unei ordonäri sistematice a tuturor normelor sale
juridic°, de stirs& diversä De obiceiu lucrul nu se intämpla: unele in
fata altora, convietuiesc, cu pace, sisteme care, din punct de vedere
logic, aunt contradictorii. Satenii nu au un singur sistem de proprietate,
de pildrt, ci mai multe, dui:4 categorii de obiecte de proprietate sau dup.&
categoriile sociale care isi stau in opozitie de interese fat& de aceste
categorii de obiecte de proprietate. Tot* nevoia sistematizärii se face
uneori simtita. lath de pilda cazul satelor care aveau in hotarul lor
pAduri intinse si care, intränd in regimul legii silvice din 1910, au
fost suite sà-si organizeze cetele de codevälmasi la Tribunale, pe
baza obiceiului pamäntului. Ajunse in fata judecAtii care trebuia si't
le fixeze statutul lor de functionare, aceste cete s&testi au trebuit,
Intru ap&rarea drepturilor lor, sä, expuie ciar si inchegat din punct de
vedere logic, unor judecatori care nu erau totdeauna dispusi s& primeascri
obiceiul phinântului, un drept viu cu atätea aurae variate.
Din asemenea incercari de sistematizare se pot naste institutii noi,
care nu provin nici din cod, niel din obiceiu si care nu coresptrad nici
unor nevoi reale inedite ale populatiei, ci al cAror rost este numai
acela de a fi mediatoare intre diversele fragmente disparate ale dreptului
viu. Se umplu lacune, se retuseaza detalii, se gases° justificki,
se creeaza t,eorii atotcuprinzatoare. Astfel in Vrancea teoria casei
350

eiposatului", a ldturapilor" a majorilor" etc., desi isi gAsesc r5,dAcini
adAnci in trecutul juridic al Vrancei vi-au gAsit de curAnd, in contact cu
tribunalele, o forma sistematicA pe care mai inainte erau departe de
a o avea.
Unitatea organieci a dreptului viu
Dar aceste din urmA pilde ne aratA ea in realitate schema
noastrA a color patru izvoare de drept viu, cod, obiceiu, creare si.
sistematizare, aunt, mai mult sau mai putin inexacte. Simple scheme
logice, ele ne folosesc numai prin faptul el ne indicA directia in care
trebue stt iscodim realitatea pentru a afla imbinAri de influente, pe
care le bAnuim. Nici de cum nu au pretentia de a fi rezultate finale
si definitive. Avem deci de a face cu simple ipoteze de lucru pe caro
trebue sA le pArAsim de indatA ce prin ajutorul lor am strAns materialul
necesar intelegerii dreptului viu care, in realitatea sa, este cu mult
mai confuz si mai schimbAtor decat ni-1 poate arAta teoria. NiciodatA
de pildA nu vom putea intAlni o dispozitie a acestui drept viu, pe
care s'o putem lega exclusiv de un singur izvor de drept. Astfel, o
aplicare dupit un sistem local, it normelor codului nu atarnA numai
de cod, ci atArnA de toate celelalte trei izvoare. AvAnd a tine seama
de necesitAti locale, aplicarea codului presupune de fapt si o creare
efectivA, caro de cele mai multe ori se face in spiritul vechiului obiceiu,
folosind uneori, de-a-dreptul, fragmente din acesta si tinAnd cazul de
aspectul total, sistematic al dreptului viu. Este o unitate nedespArtitA
a vietii juridice pe care trebueste et ne trudim a o prinde in introgimea
ei. Analiza, pe amAnunte, pe care o facem asupra izvoarelor de
drept, nu trebue sl ne facli sa pierdem din vedere aceasta. SA nu
uitAm cA, disecarea, cu teoria ca si ca scalpelul, se face pe cadavre si
nu esto ingAduitA, decAt spre folosul vietii.
Problema funetiunii sociale a dreptului
Dar odatA stabilita fata acestui drept viu local, imens suflu spiritual
izvorind din vieata trudnicA a satului, sarcina noastrA nu este
Incä sfArsith, ci do abia akum manca sociologului incepe eAci hotArit
lucru, noi nu putem rAmAne la simpla constatare a chipului in
care se imbing, ea inteo tesAturA vie, fragmentele dreptului local,
venind din atAtea izvoare diverse, noi nu ne putem multumi cu
inregistrarea mecanica a rezultatului final pe care II produc imbinArile
si suprapunerile de institutii juridice, ci ceea ce trebue sA
. 351.

eautfire este intelegerea cauzald a procesului de vegnicd metamorfozare
2 dreptului, procesul devenirii istorice a acestui drept.
Ipoteza noastra de lucru, ipoteza in deajuns de verificata, pentru
ca inca de pe acuma sa o putem socoti adevar de extrema probabilitate,
este ca, aceste variatii continue ale dreptului stint in legatura cu variatiile
continue ale societatii intregi. Exist& totdeauna o potrivire intro o
societate §ii dreptul sau viu i s'ar putea chiar vorbi de o variatie
functionala a amandorora. Aci atingem radacina insa0 a sociologiei
dreptului: ni se pune intrebarea daca nu cumva, dintre aceste doll&
variabile, drept t;;i societate, nu poate fi una socotita ca variabila independenta
i deci declanptoare a intregii deveniri istorice. Oare dreptul
sa, o ja inaintea societatii, tarind-o dupa el, sau dimpotriva societabea
0 ar ramâne evident deschisa problema precizarii notiunii de societate
se preface din cauze straine dreptului qi prefacandu-se,
sile0e dreptul sa ja vemic forme noi? Sau poate, inteo,a, treia posibilitate,
dreptul merge pari pasu cu societatea, in bun a,cord qi in reciproca
determinare functionala, societatea servindu-se de drept ea de o
unealta sui generis gratie careia se constituie in ea insaqi? Oricare
va fi rgtspunsul la weak& intrebare, un raspuns va trebui sa-1 caute
cercetatorul la teren. Fara de el nu se poate lamuri cu niciun chip
problema cea mare a functiunii sociale pe care o are dreptul, a rostului
pe care fenomenul juridic 11 are in complexul intregii societati.
Tehnica de lucru pentru strangerea de material in vederea rezolvarii
acestor probleme, care trec dincolo de preocuparea cunoa0erii
unui sat, 'Ana la aceea a sociologiei dreptului in forma sa cea mai
purit, poate fi rezumata upr. Ea consist& in a 0i ca punctul nevralgic
al intregii probleme este acela al miqcarii, al transformarii, al variatiei.
Si avem, mai intai, variatia in timp. Dela o generatie la alta se
pot observa schimbari survenite in dreptul viu local 0 se pot urmari
foi schimbarile provenite in restul societatii, urmarite in amanuntimi,
In bate manifestarile sale. Raman° numai ca observarea axestor schimbari
sa se fact), atent, cu precautie, complet, tinand seama de absolut
toti factorii care au avut o evolutie simultana cu a dreptului, chiar de
acei care la prima vedere nu par a avea legatura cu dreptul: din insaqi
acest material va rasari dovada ca exista sau nu exist& un factor, determinabil
efectiv la teren, care a declanpt intreaga desvoltare istorica.
La cele ce au fost spuse cu prilejul tratarii chestiunii traditiei (cadrul
istoric) 0 care iqi gasesc qi a,ci rostul qi aplicarea vom avefa
grija sa adaugam 0 problema inovaTiei, pentru a avea schema general&
352

de preocupari, care sa ne conduca in ordonarea acestui material, menit
81 stea la baza unor rationamente experimentale.
Problema traditiei ¢i a inovatiei, deci a varierii formelor sociale
In timp, este de altfel destul de u¢or de sezisat qi indeob¢te cunoscuta.
Coca ce insa se pierde prea adeseori din vedere este faptul ca mai
existe, inch un al doilea soiu de varier() a formelor sociale, care se
potrece nu putem spune spatial, propriu zis, dar spatial in
sanul societatii.
Prejudecata curenta este moea a unicitatii dreptului qi a unicitatii
societath ¢i ea provine din faptul ca Statul intradevar are un
caaacter de unicitate ¢i lqi creeaza un sistem oficial unic in materie
de drept, ceca ce produce confuzie in mintea acelora pentru care Statul
este Societatea, iar dreptul, codul. De fapt, pentru cel care cerceteaza
atent societatea, uniformitatea aceasta, unicitatea a,ceasta amorfa, apare
ca un profund neadevar. Ceca ce constituie societatea in esenta ei,
oste dimpotriva tocmai fragmentarea grupului social pe diverse subgrupo
cu rost qi situatie deosebita inteun acela¢i ansamblu de diviziune
social& a muncii. De asemeni qi fenomenul juridic sufere schimbari
de forma dela gruph, sociala la gruph, social.
In studiile de folclor sunt cunoscute ariile tematice, a caror
existenta este studiata mai ales sub aspectul lor geografic, teritorial.
Ramane ca qi in materie de drept viu sa se determine ariile tematice
¢i dialectele juridice, Mat pe repartizarea lor teritoriala cat
tnai ales pe cea sociala. In linii generale limba juridica, vorbita de
toti, aro Wi caracter universal valabil pentru intreaga Imitate sociala,
dar cu cat coborim spre unitati ¢i subunitati mai mici, cu atat deosebirile
dialectale incep sa'se iveasch. Am putea chiar spune cii, fiecare
grupa social& 1¢i are dreptul Bali viu. lath, deci si aci, prilejul de a
repeta intreaga munch, de cercetare a legilor variatiei dreptului in paraid
l cu variatia societatii, de data aceasta ins& nu in timp, ci spatial,
inh,untxul societatii insa¢i. Lucrul trebue¢te cu atat mai mult retinut cu
cat aci avem prilejul de a epuiza, daca voim, tot materialul care ni
se pare semnificativ. Aci nu intervm, in termenii de judecata, epoci
disparute a caror reconstituire nu o putem face decal cu greu ¢i
necomplet, ci insh¢i societatea prezenta in mijlocul careia ne aflara
¢i care i¢i va lasa patrunsa taina pe masura puterii noastre de observatio
¢i. de judecata.
Materialul pe care 11 strangem astfel poate fi extrem de bogat.
Inventarul analitic al tuturor cazurilor de variatie a dreptului dela
. 353

generatie la generatie si dela grup social la grup social, luate una cate
una si in totalitatea lor, ne poate permite tratarea ca desavarsire irtedita
a problemei dreptului.
DREPTUL PENAL
In privinta dreptului penal suni cu mult mai patine lucruri de
spus, caro s'A fie specifice metodei do lucru monografice. Grima a fost
de multa vreme cercetata dintr'un punct de vedere stiintific, caci in
dreptul penal constructiile juridice sunt cu mult mai patine si de mai
mica importanta decat in dreptul civil. Aci apar cu mult mai in relief
cele doub, elemento cu care avem a face: de o parte faptul crimoi,
de alta masurile de aparare pe care societatea le ja impotriva criminalilor.
Grima insasi, a ajuns de mult a fi cercetata dupa metoda sociologica,
adica pornindu-se dela credinta ca ea este un fapt social care
trebuesto ca atare sa-si aiba conditionarile sale, precum si reguli sta.bile
de aparitie. Aceasta nu inseamna e6, cercetarea la teren a problemei
crimei, sau mai bine zis a criminalului este lipsita de interes.
Dimpotrivit vieata delicventa a grupului social pe care il studiem
este desvaluitoare pentru intreg restul vietii acelui grup si abaterile
ne pot si ele ajuta la intelegerea regulelor stabile. i iarasi nu insean-1116
ea nu vom putea gasi si anumite tehnice de lucru, care /A fie
itedite si izvorite din conditiile cu totul speciale in care problema
crimei ni se pune in cadrul restqans al unui sat.
Prima operatie pe care o vom face va fi si de aceasta data o
ridicare statistica a tuturor cazurilor care sunt delicvente. Definitia
Insasi a notiunii de fapt delicvent ni se va pune aci, ca si in dreptul
civil, cu mai patina, acuitate tasa de asta data. Ca si in primul caz,
vom primi drept bune dar sub beneficiu de inventar, definitiile legal()
ale crimei. Asa dar in registrele oficiale, vom culege tot materialul de
fapto ce no sta la dispozitie. In primul rand vom cerceta registrele jandarmeriilor
locale, care au menirea de a face primele instructii si de a
dresa procese verbale. Nu ne vom opri cercetarile la cativa ani numai,
ei no vom intinde eta mai departe in trecut, pe cat ne vor permite
registrele. De asemeni vom cereeta registrele judecatoriilor, tribunalelor,
curtilor de apel si ale Curtii de Casatie. Vom repartiza delictele
si crimele dupa natura lor, pe epoci de comitere, pe sexul si varsta delicventului,
a victimei, pe frecventa de anotimp si pe ani, pe procese
pornito din oficiu si de catre patea civila, pe recidive; vom urmari
calificarile diversa date aceluiasi' caz in decursul judecatii sale, pedepsele
354

qi modul lor de Infaptuire. Intr'un euvant vom strange toate informatiile
posibile pentru buna descriere a vietii criminale.
In aceea0 ordine de idei, ca desavarOre generala i cu mijloacele
curente ale criminali§tilor, vom cauta a gasi paralele intre diversele
variatii survenite in vieata criminala i intre diversele
cifre date noua de catre cercetarile statistice privitoare la
alte probleme, de pilda cu cifrele anilor de criza economica, cu numard
populatiei, al bolnavilor, al pedepselor acordate, al influentii. razboiului
etc. etc., astfel ca, cel putin in linii generale sa putem capata
lamuriri asupra etiologiei crimelor din acel sat. Tehnica acestor luerari
este prea cunoscuta pentru ca sa fie folositor a ne opri prea
mult asupra ei. Singurul lucru care merita sa fie relevat este anume
acela ca, dat fiind ca ne ocupam de un singur sat, statisticile noastre
din registrele oficiale pot sa capote o preciziune qi pot lua in considerare
amanunte care este ca desavarqire exclus sa se poata calcula
atunci and lucram pe tara intreaga sau pe regiuni intregi.
Dar prin aceasta nu am facut cleat sa curatim terenul qi sa
vtim care anume sunt delicventii din satul cercetat. Itämane acuma, in
posesia cifrelor oficiale, sa lucram in sanul satului. Aci intradevar
problema poate capata un aspect nou qi fecund. De pildä problema
dolicventilor ereditari, sau a familiilor de delicventi poate fi foarte
precis studiata,. Aare ori vom avea prilejul, inteun grup social, sa
facem cercetärile speciale asupra unui intreg neam, cum putem face
In sanul unei monografii dispunand de un intreg corp medical pregatit
pentru lucrar de antropologie i bio-politica. Raman() numai ca
col caro se preocupa de problema aceasta a delicventei ereditare a&
aiba grija sa aduca la analiza de sange i masuratori pe toti membrii
din familia unde s'a nascut un delicvent pentru ca sa stranga astfel
un bogat material de rationare. Tot astfel, cercetand dela caz la,
caz fiecare delicvent in parte vom putea urmari qi verifica, pe sectiuni
particulare, concluziile generale de etiologie a crimei aa cum au
rezultat el f+ din cifrele generale statistice qi din teoria criminologica
clasica. Indreptari de amanunt, corectari particulare vor ieqi astfel
firesc, pentru a da o vieata noul cifrelor statistice globale. De asemeni
vom studia situatia in sat a delicventului care 0-a ispaOt pedeapsa.
0 latura care nu trebue uitata este insa aceea a studiului mentalitatii
morale a satenilor §ii felul cum privesc ei crima qi delictul.
Cercetand bine inteles qi felul cum apreciaza aceasta problemli qi
felul de a fi al satului din acest punct de vedere, organele of iciale
menite .sii priveghieze la bunul mers al comunei, dela jandarm,
355

notar, primar pana la judecatorul regional, nu va trebui sa lasam
In parasire insaqi credinta satenilor. Se poate foarte bine intampla
sa avem surprize, de pilda sa aflam ca intre sat i oficialitate se da
o anumit5, lupta, daca nu cu privire la crime, unde mai toga lumea,
alai% de rari exceptii va fi de acord, col putin cu privire la delicte
qi mai ales la contraventiuni. In regiuni paduroase de pilda, care cuno0eau
pana mai deunazi o libertate desavarqita de folosire a padurii,
satenii nu se consider& vinovati atunci cand contravin legilor, comitand
delicto silvice. Obqtia intreaga a locuitorilor poate avea alta conceptie
despre drepturile ei la padure decat o are statul qi ca atare sa dud.
o luptä, aproape pe picior de egalitate dela sat la stat. Un Inman
excesiv de mare de delicte silvice poate ala dar :35, ne indice nu o
delicventa excesiva a populatiei, ci dimpotriva o puternica idee de
dreptatc inteleasa in anume fel, o puternica idee de drept obiqnuelnic
dominând activitatea de toate zilele a sä'tenilor.
De asemeni un drept penal obiqnuelnic poate sa existe. Pe
vremuri organizatiile interne ale satului aveau menirea de a privegbia
0 aceasta latura a vietii sateqti. Ca atare ramaqite vor putea sa
fi ramas, nu numai in folclor, care trebue deci qi din acest punct de
vedere cercetat, ci i in vieata de toate zilele. Anumite fapte pot fi
socotite de catre sateni ca delicvente atunci and statul nu le da nicia
atentic. Impotriva lor satul poate dispune de sanctiuni, mai mult
sau mai putin organizate, care s5, le dea intradevar caracter juridic.
Revenim astfel la punctul de unde plecasem la inceputul acestui
scurt studiu,: la problema deosebirii care exista intre drept, civil i
penal, kli intre moral& Problemele acestea sunt inteo conexitate co
nu se gandeOe nimeni sa o tagaduiasca §i care intuneca munca noastet
din cale afar& de mult. Dar daca problema e grea, aceasta nu
inseamn4 ca trebue s'o parasim, cki., daca exista o cale pe care ea,
putem ajunge la deosebirea dintre faptele morale qi cele juridice, precum
qi dintre faptele juridice civil° qi penale, apoi aceea este calcial
cercetarii directe a societatii, care nicaeri nu se poate urmari mai
bine decal, inteo monografie sociologic& Purtand vepic in amintire
teoriile qi punctele de vedere ale acelora care, inainte de noi au lucrat
aceste probleme, vom data noi inqine rezolvarea lor, aa, dupa cum
am mai spus, &and vepic faptelor dreptul de intaietate.
Si de data aceasta, monografia ne va da putinta stabilirii unei
sociologii a dreptului penal care sa intregeasca cercetarile de sociologic
a dreptului civil.
H. H. Stahl
356

C. PLANURI SPECIALE
a. PLAN PENTRU CERCETAREA PROCESIVITATII
Se va ladies statistica proceselor mile ale loeuitorilor satului, pe un numär
at mai mare de am I).
Se va calcuLa cota parte cuprinsli de procesele satultu, fati de totalul doserelor
judecatoriei (proportional ea numiirul locuitorilor comunei si ai ocolului
judeatorese).
Procesele (hare loctutorii satului ca locuitorii din alt .sat se vor insemna
deosebit.
Se repartizeazli procesele pe ani, pe spete jundice, pe categorm social ä p
impricinatilor, pe värstä si sex, pe epoci de introducere, pe moduri de introducere,
reprezentare prin avocet', pe soartä juridic& (includere,a dosarului prin impicare,
neprezentare, apelare, atacare ea recurs, executare, contestatie la executare etc ).
Aceeasi ridicare statistic& va trebta Mena si la Tribunale, Curia de apel
sI Casatie.
Pe cfit va fi cu putintä, se va laceren o apremere cantitativä a cazurilor de
implicare a diverselor priehu sitesti, färä de ajatorul judecitorilor, si se va stadia
modal in care se fac aceste impädiri Se vor determina persoanele care exercitä de
fapt un drept de judecati, sau de instrumentare in vederea judeclitii attest' neofidale:
agrimensori empiriei, oameni batritni, oameni en vazii, sfat de impäciuire,
preot, Invätätor eta., primer, consiberi slitesti sau jandarmi. Se vor testa care sunt
pricinile caro seep& de &Amu controlului judecätoriei: certun, blitk, dificultäti in
vieata de familie, chestiani de proprietate etc.
Se va ridica o statisticä a contractelor sätesti, fäcute prin judeclitorie.
Numärul contractelor autentice Numärul contractelor operate prin notari
publici, sau a celor sub semnätura prima care au cliptitat datä certi inteun
chip oarecare Modal de platä a taxelor se va stadia In special
Se vor face aceleasi repartizäri de cifre ca si pentru procese, adilug&ndu-se
insä observatiuni ca privire la continutul actelor abaten i dela formularal curent,
clauze de stil", specific rurale, camufläri in forme juridice in desacord ca scopul
efectiv urmäriL (inzesträri In formä de vanzare d. p.) sau contracte neprevIzute sau
interzise de cod (zalogirea de pildli).
b. PLAN PENTRU CERCETAREA DREPTULUI FAMILIAL
-----
Influent°, codaltu, a obiceiurilor pämiintalui, reconstituite conform indicatulor
cuprinso in planul de lucru al cadrultu istoric si stadia' creatiei contemporane (ereatie
1) Pisa stabsbel intocmdi de A. Tarta, (care poate fi bpintA sau litograftatli) cuprinde urmitoarele date
Instants Comuna No. dosaruhn Data mtentarn acbunn (apelultu) Reclamantul (nattonalitate st proteam)
Avocet (da sau nu) Para (nationalttate 01 profeste) Avocet (da situ nu) Obtectul actuum
(hboul) Probe invocate (acte, marten etc.) Amitniri (data .1, cauza) Data senhntel (impicina)
Feint cum s'a solutIonat Data executing' sentintei (st felul executiru, vfinzare, popnre etc. dacii se poste
stalbdi dm dosar)
357

plopriu sistematizare), vor fi urmirite continua, de-a-lungul urmitoarelor
capitole:
Organizares juridicli a vietii de familie. Modurile de transmitere ale averilor
familiale (inzestriri çi succesium).
Namiritoarea statisticii se va calcula cu ajutorul spitelor de neam, proportia
dintre totalul avenlor ajunse in folosul copnlor dupi moartea pänntilor, fat& de
cele date in folosinta lor inci din timpul vieii pinntilor.
Se vor calcula pe famihi, avenle pinntesti transmise total dupi moarte, sau
total transmise intre vii, precam §1 cazunle mixte in care pirintai Ici rezervi o cotä
aparte (gi cät nume) transmisibili abia dupii. moarte.
.Analiza formei juridice si a rostulai social al inzestrini ci mostenini:
Inzestrarea: care sunt formele inzestrini" act de doti Meat conform codului
foale de zestre, toemealä de zestre conform obicemlni pimántului, sau forme
deglaizate- vânzin ca pre fictiv, donatie, cu sau firi conditii rezolutoni, arendin,
dare in dijmi, simpli, tolerare de fapt etc.
Care aunt conditiile i pricinile Inzestrilrii: Se obisnueste de citre pinnti
o cedare partiall san totali a averii familiale, In vieatii hind ei Ind?
Care e rostul inzestririi? Pentru ce isi inzestreazi pinata copiii? Este inzestrarea
o obligatie?
Pot pirintii si nu inzestreze pe bilatal sau fata Ion? In ce caz: necinstire,
plecare din ea* plecare din sat, riscumpirare pnn faptul intretinerii la Foali
Ball la meserie.
Ce despigubire ja finl san fuca ce plead din casa pärinteaseä?
Inzestrarea comilor se face cu un anumit prilej: logodni, cisitorie, intoaraere
din armati, virsa ete,?
Citi avere Ici impart pirmtn si ce cotii isi rezervi ei?
In ce proportie isi impart ei averea intre copiii lor?
Se dau averi deosebite biietilor ci fetelor (se inzestreazi fetele ci cu pimtint, sau
numai en Incruri mobile?) De ce nu? Care este constunta bocalA. S'au produs cumva
schxmbiri de curind In aceasti privintl? De ce?
Poate fi un eopil favorizat in dama cehulalt?
Cind, cum gi de cine sunt inzestrati copiii orfani, vitregi, crescuti de frati sau
alte rude, copni din flon, adoptata etc.
Care sunt misunle pe care pinntai le mu impotnva abuzului tibor?
Se intfimplii ca fiii si abuzeze de buna credinti a pirintilor c
sii-i lase in
completi pirisire?
Care e soarta pirintilor care si-an piístrat o coti parte. Dar a celor care au
dat in dijmá, sau prin simpli tolerare? (in caz ci existi in regiune cirti funduare,
se va stadia legitura dintre sistemul acesta al inzestrini i schimblinle din cartea
funduari. In tot cazul se va arita cine pliteste impontele si cine figureazi in rol:
pinntele sau copilul inzestrat).
Cota parte pe care gi-o rezervä prtrintii este saficienti tramlui ion?
Ce se intimpli en aceastä rezervi, dupi moartea pinatilor? Se Iasi mostemre
egali tutnror comilor, sau o daa numai acelina dintre ei care i-a ingript la
bitriinete?
358

Care anume dintre copi
purtarea sluibelor de pomemre
ea acestei ingnjiri la bitrAnete
cel mai mic? Cel rimas in casii?
Existi un drept de ultimogen
rintesti?
r ateascii in privinta mostenirii casei pi-
Care este situatia vicluvei särace?
copii? In caz ci nu sunt?
Dar a viduvei färi avere? In caz cä sunt
Existá deosebire de soarti juridici
zestre de citre femeie?
intre averea birbatulni ci averea adusi ca
Existi deosebire de soartii juridici intre averea mostenitä çi cea de cum-
Mosteniri: Se obisnuesc testamentele? In forme legale sau dupi obicem? Cum
se face diata scrisi? Cine o serie, cfind, fati de ce martori, fati de mostenitor,
etc. etc?
Ce drept are testatorul sä faci prin diatä: si schimbe inzestririle ficute in
tunpnl vietii? Si dispuie asupra cotei neimpirtite? Si desmosteneasci?
Se cunoaste vreun drept aseminitor celui al rezervei din cod? San al sezinei?
Limba de moart,e mai existi?
Se rezervi o cal parte din mostenire pentru sufletul riposatului? E obligator?
In ce cazan?
Se intämpli ca dupi moartea pirintelui sii se procedeze la o deschidere de
succesiune legali conform codului?
Este acest lucru considerat ca drept, in caz ca au fost ficute inzestririle? San
ca o rizvritire si o stricare a moravurilor?
Respeca fratii, in posesiunea casei pirintesti pe acela dintre ei care a ingriiit
de pirinti la, bitrfinete? San cer c pentru casi aphcarea codultu
Pentru a preveni aceasta, obisnuesc pirintai si faci acte autentice de viinzare a
cases ciitre fiul care h ingrijeste? Care sunt conditiile: intretmere viageri si uzufructul
casei etc.
In caz de succesiune deschisi dupi cod, cer fui si se splice regulele obicemlui
(de pildi in ce priveste casa).
Cine are drept la mostemre. Pini la ce grad de rudeme? Filiaie legali
Se obignueste raportul zestrei?
Dreptutrile sotului supravietuitor. VAduvA ci viduv. Dacii e bogat san sirac.
Daci a adus sau nu zestre.
In caz di mostenirea e lisati numai sotului viduv sirac, cine apreciazi
skim?
Care e cota parte a viduvului gm in raport ca numirul copillor etc.
Mosteneste in phn drept sau in nzufruct?
Poate sotul defunct si reguleze mai dmainte si in ce chip, soarta sotului
supravietuitor?
De pica impirtind in mod ideal eopulor averea a cirei folosinti viageri
o va lisa sotului supravietuitor?
Sau se urmeazi regulele codului civil actual?
359

Relatii de famille, de natura juridica, intre vii.
In shirt', de indatorirea inzestrarit gi a intretmeru pArintilor la batrilnete, atita
timp cit toti membrii familiei stau intr'o casa, care sent relatule juridice duitre ei?
Ce drept are fiecare in parte la folosul averu pamant, haine, loctunta, alimente,
produs al muncii comune, produs al mancii
Care stint cotele i normele dupl care se repartizeazi cheltuiehle bugetalui
familial fata de parinti, copii legitimi, ne1egitimi, adoptati, infiati etc.
Existii o datorie de intretinere reciproca?
Prin faptul cisitoriei, son swat obligati si se intretinä? Dar pe copti? Sarcma
cade asupra mamei sau tatalui, saa amindorora?
Datoresc copui intretinerea parintalor chmr in caz ca na au fost inzestrati? ori
In cazul cind au fost dati de suflet? Dar ascendentilor i colaterahlor? Pita la
ce grad?
Sant i ginerii gi nurorile supusi acelorasi obligatium? Dar adoptatii i adoptatorii
intre el? Copilul parisit, dat de suflet?
Datoreste familia bärbatului intretinere väduvit acesttua?
Ce modificari aduce dupti ame divortul, sea parasirea, in privinta aceasta?
Restituiri de zestre sau despägubiri fati de sotia pa'räsita san in caz de
divort., eind din casatorie au rezultat sea nu au rezaltat copu
Despagubiri Rita de rude, exista7
Exista o rispundere colectiva sohdara a famihei fata de terti? In ce caz si
in ce domenu de vie*
Sistemul de rudenie: Se vor stabili, pe baze de spite de neam, gradele si
numirile de rudenie ctmoscute in sat.
Se va =maxi mai intii rudenia de singe, pe lime paterna. i materna
deosebindu-se pentru fiecare in parte numirea de rudenie, cuscrenie, neam, (battle',
crangi, ramuri, tulpun, frati mari, mid, most, batriim etc.).
Se vor nota chiparile in care se intrebumteazä in sat numtrile de rudenie:
Cui se spune. mosale, matuse, tuse, doda, nenicule, nene, bache,roro, frate,,
vere, gogore etc. etc., mama, aiaicà, tata, taicá, mosule, nevasta, hale, finule,,
nasule etc. etc
Se va stadia chipul in care se stabileste rudenia spirituala clan nape.
Cum se alege nasal? Acelasi nag care boteaza trebue sA i casatoreasci? ?I pe
fin si pe fink'? Sau merge nasal dupa brdat? Nasal de casatorie trebue sa fae
nasal de botez al coptilor rezultati dii. casittorie?
In caz ca nasal moare, cine mosteneste drepturile i indatoririle de nape?
Fats,. fini eu sotia lui, ginerile, cel ramas in casi?
Cfind inceteaza indatoririle nä1iei i cum se transmit drepturile de nisi°
fata de terti?
Ce datoru jandice are nasul? Ce dreptari are la botez, manta gi inmormantare
gi in timpul vietit (sau alte ceremonii- punerea mesei, pomem etc.).
Ce interdictu de casatorie se nasc intre fini ei nap, fui finulai si fui
nasilor etc. Sant tot acelea previzute de dogma religioasa, saa se abat in mai sever
sau mai putin sever, dela dogma?
Ce alte rudenu spirituale mai pot fi (fratte de entice, fratie de mope etc ).
Cura se stabilesc
360

Sistemul de rudenie merge pina la a cuprinde o ceata intreaga de oameni,
legati fntre ei i prin ate fenomene decit cele biologice ale rudenrni de singe? Sau
se margines° in sfera restrinsi a rudeniei de singe? Exista ca alte cuvinte o potnvire
perfecta filtre famihe rudeme, san rudema e folositá si la organtz,area satulai
fntreg (ven chestionarn1 istoric: umblarea pe batrini).
Sistemul onomastic: Se va studia tot pe spite de neam si pe totalul numinlor
tlin sat, numele tutaror oamemlor.
Se va cauta a se stabili cite sisteme de mune exista mune oficial legal,
ame de porecla a anui grup mare fanuhal, nume de porecla indiceind apartmerea
calva de un anumit grup familie, sot, sotie, gospodäne, neam, sau nume de
poreclii, par inchnduat. Nume de batiocura
Cuna se mosteneste numele. De famihe si de botez.
Cuna se schimba, In caz de schimbare a stärii civile la casatone (ea atentie
speciala c,azului cind barbatul se marittt"), la adoptiune, la infiere etc.
Se va cauta a se intelege ratiunile pentru care un anume sistem, sau alt
metan sunt folosite de grupul social studkat.
Legaturi eu sistemul de rudeme, en vieata de familie, ea unitatea soma* a
gospodäriei si a satului intreg.
Proprietatea: In legatura ea cele spuse despre proprietate la capitolul istonc,
se va da o descnere a stäni de fapt de astäzi:
Stapánirea lucrarilor miscatoare i nemiscritoare, dreptul de uzufruct i servitutile.
Contractele: se vor arman felul i intrebnintarea tuturor contractelor care se
obisnuesc in sat:
Viiiazilri i cumpäräri, inchirieri, imprumuturi, invoieli de [nunca, intovärasin etc
Proceduri iuridice: masaratori de mosii, alegeri de partt, hotarmcn, juraminte,
inane de dovezi, martuni etc.
1Y. H. StahA
e. PLAN PENTRII CERCETA.REA VIETII PENALE
Numärul proceselor penale In raport ca celelalte procese (civile, comerciale
etc.). Statistica anual
Conform principulor codultu penal, se va face o clasificare a proceselor,
seama de natura infractiumlor: crime, delicte çi contraventium.
Se va face o proportie intre procesee penale §i mimara]. locuitorilor
dinteo comuna.
Dm totalul infractonlor triinei in fata mstantelor penale se va arata
cliti su fost condamnati defanitiv, câi aclutati, citi se gases° in curs de judecatii,
san fata de eiti s'a stins actiunea publics, d'ateo caliza oarecare, (impacare, iertare,
moarte, prescriptie etc.).
361

V. Se yor indica cele mai obicniu2te infractium ce se ivesc irle° locahtato
oarecare: furturi, distrugere de hotare, ränni, certun etc
VI. Impartirea mfractonlor dupä várstä. 1) majori; 2) minori
Impiirtirea infractonlor dupä sex- 1) femei; 2) birbati.
Sc va face comparape intre numärul lor.
VII. C,auzele infractaumlor se grupeazil astazi, dupi criternle timifice, in
tro mari categorn: 1) cauze de ordin social, 2) cauze de ordin psiho-fizic o 3)
cauze de ordm cosmo-tehnic
In raport ca I-a categbrie, se va studia: starea economici, starea cultnralä,
mednil familiar in care a trilut mfractorul, gradul de desvoltare al sentimentului
dacä este casitorit san trilieste in concubina].
In a doua categorie se vor studia unele anomalh de ordin psiho-fizic: clac&
avera deaface ca indivizi alienat4 (nebuni), idioti, cretim, alcoolici, degenerati, si-
Mito, imorali, maruaci etc
e) In a trem categone se va cereeta: felul geografic al regiun.u: dacä este
locahtate de munte san de ses, dael este o regnme productivii san bintuiti de secetii,
densitatea populatii etc.
VIII. Teoretic, dupä lege, toti loctutoni sunt datori ti cunoascä legea penara,
adicg si Ole ce activitäti sunt interzise si pedepsite de lege, de aceea, practic, se va
vedea dacii el au cunostintz elementare in legiiturä ca codal penal. (In cele mai
multe cazan, infractoni se scuzii ci nu au cunoscut legea).
IX. Se va cerceta felul cum reactioneaza medid, in care trAieste infractorul,
Ja mfractiunile sävärsite de el.
X. Citi dintre infractoni care au executat pedeapsa cu inchisoarea dan
dovadä de indreptare, dupd punerea lor in hbertate.
XI Se va vedes dacii unor indivizi condamnati h s'a aplicat, pe längi pedeapsi,
mäsun de sigurantä i anume ce fel de mäsuri.
XII. Daca mai sunt i alte moduri de stmgere a confhctelor ivite intre locuitoril
unei localitäti, in afarä de calen justitlei. (Se vor arate obiceiunle
Em. Constantinescu
d. PLAN PENTRU CERCETA.REA BUNEI CUVINTE
Regulile bunei cuviinfe nu au de sigur un caracter proa grav. A
te abate dela ele nu biseamna a te expune unor primejdii prea mari.
Mai importante sunt, din acest punct de vedere, regulile morale si
mai ales cele juridice. Irisá, spre deosebire de acestea regulile bunei
362

cuviinte sunt reguli de toatA ziva, cu care ne intAlnim la tot pasul qi
care se fa,c ca legAturile noastre cu coi de aproape nouk sau cu strAinii,
sA fie plAcute. Cine nu li se supune, este socotit crescut", adicA
un om cu care nu e bine BA ai relatii sociale.
Fiecare imprejurare a vietii 4i are regulile sale de politetA.
E deci cu neputintA sA se alcAtuiascA un plan* complet. DAm doar
ca o simplA pildk pe cel de mai joa:
Titluri fi numiri. Cum se numesc intre ei oamenii satuhu, rudele, ennosentii,
striiinh: femeile intre ele, birbatai intre ei, sau tuni en altii; copiii, pe eri in varsta.
gi pe bitrani; difentele cat,egorii sociale intre ele.
De pildä, cui spui: Domnule, cucoane, frate, vere, bade, bathe, nag, nene,
mogule, apitane, boierule, gefule; soro, lele, tusk wrath', matusti, baba etc
Formule i gesturi de bunk intalnire. Cu cine dai mana, cui säruti maim,
cm spin nnmai din guri siirut mina". Ce alte formule se folosesc. buni zma etc
Cine trebue sA salute filth? Ofergand pe drum, pe cine trebue sA saluti gi ea ce
vorbe? Ace/eagi intotdeauna, sau franturi de conversatie (buna, film", sau luerati,
lucrati?" strangem i noi fanul").
3 Formule §i gesturi de despirtire.
Regulile ospetiel. Cum trebue si se poarte mnsafirul tgi care sunt datorifle
gazdei?
Regulile lnt5lnirilor obpe§ti. Buna euviinti i politeta in gezatori, la joc,
la han, la ospete etc.
6 Reign sociale din politeti. Cine trebue si fie chemat la botezuri,
inmormiintän? Ce mite egti dator si faci, cui gi and? Ce evenimente ale vietu
tale trebnesc vestite i shore, cui gi cum?
H. H. Stahl
e. PLAN PENTRU CERCETAREA MORALITAT
I.
Oameni buni (nulogi, cum se cade, de omeme, darnici, impiciuiteri, de
incredere, siiriton la necaz etc ) gi rài (certAreta, bätaugi, sgarciti, insultiton, calommaton,
hoja, umgagi, curvan etc.), aga cum sunt priviti de sat (opima
publicii) gi dupi fapte obiective. Pe cat ca putinta si se aleattuasca o statistieli a
lor, cerandu-se informatai in aceasta privinta dela loctutoni satului.
Afecte morale: a) Congtunta de sine (din analiza punctelor b. c. gi d.
forma qi gradul de manifestare diva, sex gi varsta). b) Iubirea de sine (demmtatea
personal, siintul onoarei, smitul datoriei, nevoia desivargirii morale, vocatii spre
bine. etc.). e) Simpatia (mbirea aproapelui, milA, admiratie, stimA, leahtate, recu-
363

nostinfa, dispret, invidie fati de semeni). d) Religiontate (sinitimântul
omenesta, teama respectuoasi LO. de Dumnezeu, fati de fortele supranaturale,
fati de universo' necanoscut, mito" araIitäii, credinta in soarti sau ursitii etc.).
8. Vointa moralit: a) Constunta i alegerea unui scep pentra vieata," constunta
unei mismni, a unei datoni de impluot (moralitate intenoari). b) Constinata mijioacelor
de realizare. Actiuni lipsite de constunta scopului moral, dar minuitoare de
mijloace morale (moralitate exterioarä). c) Lipsa unei constiinte a scopunlor si a
mijroacelca morale (amoralitate).
4. Personalititile satului: oamenu cu constonti de sine desvoltati i ca o
comptimre dreapti a scopurilor i mijloacelor actiunu morale (Cu acestia si se
poarte convorbiri sociologice complete).
Conceptiile morale: 1. Credmte sau conceptii despre onginea ínflelai si a
räului ,despre bine si räti, despre marta i menirea omului pe pämint etc. 2 Conceptii
despre fericire (inclividualä. i socialli). 3 Concepto despre desivirsirea individuall i colectivii.
4. Concept& despre datorie i legea morará. 5. Conceptii despre virtutile morale
(cinste, iubire, omenie etc.) si despre abatenle monde (betie, furt, omucidere etc ) 6.
Conceptii despre idealul moral.
IlL
Faptele morale: 1. In legituri cu proprietatea a) pozitive: daruri la
scoalä, comuni etc. b) negative: furtun, tilhärn, táinuini, gazde de hoti
etc. 2. In legitarl ca persoanele. (Filantropie: ajutorarea nevoiasilor, a vilduvelor,
a orfamlor, a nebunilor, a imbecililor, a invalinlor etc, ajutor in caz de incendio,
de accidente. Lista celor care triiesc din mila oamemlor. Infieri. Ittízbunäri, sicane,
bItOi, prigoniri etc.). 3. In legliturà cu invmelile (daci se fac si se tin contracte
de buni credinti, daci se tole cuviintul dat). 4. In legituri ca vieata sexual/11.
(Modele de moralitate sexualä: fecione, virguntate, crisätoru armomoase. Abaten:
fete vinovate, copii din flon, prostitutie, adultere, concubinaje). 5 In legätumä ca
animalele (omeme fatá de animale, chinuirea animalelor etc). 6. Bona cuninti
(mutuea celor mai in virsti, cinstirea pArintilor, cinstirea mai marilor dm sat,
cinstirea oaspetilor, cinstirea femeilor etc. Abaten: (Dan, bfirfiri, necuninte, betai
etc. Literaturtti pornograficii).
Obs. Cap. I si II se cerceteazi mai ales pe baza de convorbin, cap. III pe
bazi de fapt,e precise. Ori de cite ori se pot intreprinde numirätori exacto si complete
(statistici moral,i), e bine si se faca Cercettitorul si completeze plana" de
lucra ori de cite ori intilneste fenomene morale neconsemnate aici. In cercetiri privitoare
numai la moralitate trebne si se urmtireasci integral morala de familie,
morala rehgioasi etc., care in cercetänle monografice se stadiazi si in cadrul altor
probleme si Be concentreazä numai in studiile de sintezi.
364
Traian Herseni

V111. MAN1FEST.ARILE POL1T100-ADMIN1STRATIVE
A. INTRODUCERE
PROBLEMELE SOCIOLOGIEI POLITICE 1 ADMINISTRATIVE 9
Cercetarile concrete ale tiintelor sociale au rostul sa documenteze
hotaririle color ce conduc natiunea. Ca atare, ele trebuesc intreprinse
in perspectiva actiunii de conducere a natiunii. Trebue sii.
poarte &supra problemelor ce li se pun conducatorilor natiunii.
Sarcinile de care trebue sa, se white aceOia aunt Mat in
numar de doul. Conducatorii politici au sa-i dea natiunii, in fiece
etapa a evolutiei ei, organizarea cea mai bung cu putinta i s'o mentina,
odata ce au infaptuit-o. i au sa apere independenta natiunii,
adeca dreptul ei de a-0 da, nestanjenita de Statele celorlalte natiuni,
aceasta organizare. Au sa conduca adeca, spre a folosi termenii familiari,
politica interna 0 politica externd a natiunii.
Cercetarile concrete ale qtiintelor sociale trebuesc, dar, sit nazniasca
sa inlesneasca politica intern& 0 politica externa a natiunii..
Cercetatorii, care studiazti situatia demografica, economica, sociala,
culturala, a unor sate, a unor ora4e sau a tuturor satelor 0 a tutiurotl
orawlor, a unor paturi sociale sau a tuturor paturilor sociale ode
natiunii proprii, fac cu putinta o mai bun& organizare intern& a natiunii.
Monografiile 0 anchetele ce lamuresc alcatuirea 0 prefacerile
natiunii proprii sau ale unor parti ale ei, constituesc contributia cercetarilor
concrete ale §itiintelor sociale la conducerea politicei interne
a natiunii proprii.
POLITICA INTERNA
Din limitata, administratia devine -tot mai mult totala, in tarile
care sunt la inaltimea cuceririlor tehnice ale veacului 0 le foloseso
din plin.
1) Texte ales. de red. vol din studule d-lui Anton Golopentie : Rolul iliintolor social. In moue
&bola admlnlaratova din Sociologie Romfineasal, III. Nr. 4-6, 1938. gz Confribufla olinlelor social, la con..
ducurea polIllod ex-tome din Sociologie Romineasci, IL Nr. 5-6, 1937.
365

Idealul sustinut de toti teoreticienii conceptiei liberale a vietii
publico, care s'a irnpus natiunilor in vea,cul al 19-lea, era o administratie
de Stat cu atributii reduse la minim. Aveau convingerea ca
progresul natiunilor se realizeaza prin armonizarea fireasca a rezultatelor
actiunilor individuale.
Conceptia aceasta postuleaza o administratie care se margineate
a fi edilit ate. Adica vede numai de serviciile ai intreprinderile ce
satisfac acele nevoi ale colectivitatilor nationale sau locale, care depaaesc
posibilitatile initiativei particulare sau n'o atrag. La rândul lor administratorii
unitatilor superioare: a, plaailor respective, a judetelor ai a
'tarii, trebue sa-ai impuna aceeaai rezerva fata de unitatile in subordine,
fata de comune, respective plaai ai judete. Trebue 86, le laso toata libertatea
de a face numai ce socotesc necesar, marginindu-se la corespondenta
ai contabilitate ai la sugestiile neaparat necesare.
Imprejurarile veacului nostru infirma acest ideal. Se pare ca
rezultatele actiunilor individuale nu se armonizeaza dela sine. 'Libortatea
acordata initiativei particulare a arnplificat incomparabil unelo
aspecto ale vietii, dar a lasat in parasire altele. Rezultatul acestui
veac do libertate este un desechilibru general in vieata hear& natii:
desechilibru intro productie ai consumatie, tensiuni intre agricultura ai
industrie, intre sat ai ora, intre interesele indivizilor ai nevoile colectivitatilor
din care fac parte. Schimbarea constelatiei politice mondiale,
In urma conflictului dintre marile puteri, care primejdueate statele, a
grabit parasirea regulelor practice de guvernare deduse din conceptia
liberala, neconfirmata de evenimente, a vietii publico. Spre a face fata
primejdfflor externe, natiunile cauta BA inlature neajunsurile prilejuite
de credinta in principiile liberale, conturand o conceptie opusa a vietii
publico ai orientându-se la ea.
Se pune acum accentul pe colectivitate ai se da precadere nevoilor
ei. Purtatorii de cuvant ai colectivitatii ai cei ce faptuesc in numele
ei tree inaintea particularilor. Istoria contemporana a Italiei, a G-erinaniei,
a Rusiei, a aratat ca starea natiunilor nu e numai rezultanta
unor procese neatArnate fata de om, ci ai opera interventiei perspicace
a omului politic. Apare peste tot vrerea de a interveni in istorie, de
a inlatura neajunsuri, de a inlatura desechilibrele launtrice, de a
crea o rânduiala noua, bine cumpanita, care sa puna mai bine in
valoare posibilitatile latente.
In adrninistratie aceasta atitudine noua se traduce attlt in Wile
zise totalitare, cAt ai la marile puteri ce li se opun, prin tendinto
366

spre conducerea integra/A. Administratorul cauta sa conduca efectiv
colectivitatea in fruntea cAreia se gaseste. Se simte responsabil nu
numai pentru serviciile si intreprinderile edilitare, ci pentru intreaga
vieatä a colectivitätii administrate. Cauta, sa-i coordoneze manifestarile,
s'o stimuleze. Nu se margineste la lucrArile carente, ale prezenturilor
succesive, ci se preocupd de viitor; actioneaza asa Incat colectivitatea
condusä, sa atinga dupa un rAstimp oarecare, starea pe care a
prevazut-o realizabila.
Problemele cu care are de luptat aceasta conceptie noua a administratieisunt
lärgimea dimpului de actiune qi voinp de a decide viitorul.
In locul color cAteva problem° edilitare: pavaj, lumina, apa, canalizare,
perceperea taxelor, administratorul se gaseste acum in faja
problemelor ennaplexe ale sanAtätii, ale starii economice, ale instructiei,
ale moralului membrilor colectivitAtii pe care o conduce si a corelatiilor
dintre ele. Nu mai poate gAndi simplu, mentinAndu-se in
cadrele realitatii prezente: ci trebue sa judece structura prezenta a
(unitAtii pe care o conduce, in raport Cu aspectut viitor accesibil al
acesteia. Mijloacele descoperite pentru a face fata acestor problemo
sunt: recursul la cercetätorii realitätii sociale f i intocmirea de planuri
de agiuve. Conducatorii marilor administratii Infiinteaza tot mai multe
oficii de studii, institute si comisii de cercetare si intocmesc tot mad
deseori planuri quadrienale, cincinale, decenale. Aceste mijloace caracterizeazA
administratia noua a vremii noastre.
POLITICA EXTERNA
Care este contributia cercethrilor concrete ale stiintelor sociale
la conducerea politicii externe a natiunii proprii?
Natiunea nu se confunda cu unitatea net conturatA, cuprinsä
intro granitele Statului ei. Once natiune se prelungeste dincolo do
granitele organizatiei ei politice. Are uneori grupuri insemnate de constingeni
in Statele vecine, dincolo de a,ceste granite. Si are tótdeauno,
mai multi sau mai putini cetäteni aFezari, statornic sau pentru timp
limitat, in sträirultate", care-0 agonisesc acolo traiul.
Fiecare din aceste prelungiri sporeste puterea si posibilitätile de
afirmare in lume ale unei natiuni...
0 informatie cat se poate de amanuntita despre grupurile de
consAngeni de peste hotare, despre cetatenii raspAnditi in strainatate
si despre consfingenii care au primit cetatenia unui alt Stat, poate fi
de mare utilitate pentru coi ce conduc o natiune. Cu ajutorul ei, vir-
367

tualitatile politice care zac in aceste prelungiri ale natiunii peste hota,rele
Statului ei, pot fi aCtualizats i folosite.
Statul, adica libertate,a natiunilor de a se conduce pe ele insesi
pe un anume teritoriu, prin conducatorii pe caro si-i dau nu este
ceva dat prin firea lucrurilor. Recunoasterea acestei libertati, care
desavarseste de abia existenta naiunii, trebue cucerita dela Statele unor
natiuni straine si, odata cucerita, impusa far& incetare impotriva incercarilor
acestor State de a o suprima sau micsora. Existenta politica
a natiunii Marna deci fara incetare si de un numar de State straine,
Aceste State constituesc ceca ce Profesorul Antipa numeste mediul
politic al poporului1)...
Esto util pentru conducatorii unei natiuni sa, fie informati asupra
tuturor Statelor; e insa neaparat necesar sa fie cat se poate do
bine informati asupra vecinilor si asupra Marilor Puteri.
Cu cat vor fi mai bine informati asupra structurii lor si a proceselor
care prefac aceasta structura, cu atat vor putea evita mai bine stanjenirea
actiunii de organizare interna prin interventii externe.
Putem raspunde, asa dar, la intrebama pus& mai sus: Cercetdrile
concrete ale ptiintelor sociale pot contribui la conduce rea politicii
externe a natiunii pro prii, informand asupra conationalilor de peste
hotare i asupra Statelor vecine pi a Marilor
Sociologii, economistii, statisticienii ar trebui BS, inceapa sa consacre
o parte din cercetarile concrete si studiului situatiei Itomanilor
de peste hotare si de pretutindeni in lume ca si studiului Statelor si al
Marilor Puteri, cu care e in raporturi permanente Statul roman. lar
conducatorii Statului nostru ar trebui sA stimuleze atari cercetki.
Anton Golopentia
B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA
MANIFESTÄRILOR AD1VIINISTRATIVE
Vieata gospodareasch a unei unitati administrativo locals (comuna)
poate fi cercetata sub doua aspecto: sub a,spect juridic, oarecum
tehnic, acel al diferitelor dispozitii din legile i regulamentele
administrative care o incadreaza, constituind ceea ce se numeste dreptul
administrativ. Acesta poate fi reconstituit in cabinet oricand pentru
once °pod., servindu-no de legile, regulamentele si cartile de doctrina
368
1) Problemele evolutle, poporulu, roman, Bucuregh , 1939, pag. 29, 159, 367 i urm.

ale epocii respective. Dar vieata administrativa poate fi privita si sub
aSpectul realitatilor, al incercarilor de aplicare sau infaptuire, ceea ce
constitue administratia propriu zisa. Subliniem dela inceput ca acesta
este, aspectul care ne intereseaza pentru monografiile sociologice. Sociologia
vrea sá cunoasca vie* administrativa asa cum se desfasoara
ea in comuna, asa cum o fac in realitate conducatorii ei, nu cum so
Osprinde din legi i regulamente.
Unul este aspectul real al administratiei i altul este droptul
administrativ cuprins in dispozitiile legislative si care nu
poate fi aplicat mai niciodata in intregime. De aceea cercetatorul de
teren trebue sa urmareasca administratia de fapt, fie ca ea este savarsit&
in cadrul legilor i regulamentelor, fie ca se desfasoara alaturi
de ele sau impotriva lor, dupa obiceiuri, dupa aptitudinile i conceptia
administratorilor etc. El nu trebue sa confunde aspectul tehnic juridic,
dreptul administrativ, cu Sspectul sociologic al vietii admini-.
strative locale. Se intelege ca, este necesar ca cercetatorul sá curio*
sea in prealabil dreptul administrativ, intru cat col putin formal,
acesta incadreaza intotdeauna administratia, dar cercetarea trebue impinsa
mult mai departe, dela drept la realitatea socialk dela dispozitiile
legale la aplicarea lor si mai ales la infaptuirile concrete savarsite
in raport cu ele. Cunoasterea legilor si regulamentelor administrativo
este cu atat mai necesara, cu cat informatorii in materie de administratio
sunt mai totdeauna functionari care fac aplicarea legilor, pe
care ei le cunosc de obiceiu foarte bine. Cu atat mai mult cu cat infestmatorul
fiind in cauza, va evita un raspuns care nu i-ar conveni si,
va da intotdeauna drept raspuns dispozitia legalk mai ales child s'ar
incerca o cercetare a activitatii functionarilor.
Spre deosebire de principiile juridice administrative care au un
caracter general si uniform, realitatile administrative sunt deosebit
de variate, in functie de regiunile natural°, compozitia etnick trecutul
istoric, mentalitatea colectiva, etc. Daca legiuitorul nu poate fixa decat
dispozitiunile generale, administratorul chemat sá le aplico este silit
sit Ong, seama, de vieata sociala concreta, de unitatea sociala pe care o
administreaza. Exista f ärá indoiala institutii comune tuturor administratiilor
locale, care nu se diferentiaza prea mult una de alta pentruca, au
fost prevazute in mod uniform pentru tara intreaga, cum sunt primaria,
postul de jandarmi, ag,entia fiscala etc., dar actiunea administrativa
difera aproape dela sat la sat, dupa problemele locale care se cer solu.tionate,
altele intr'o regiune pastorala sau agrara, altele inteo regiune
industriala sau comerciala etc.
369

Planul nostru de lucru are In vedere cercetarea unei comune, nu
putem da ins& decal cAteva indica,tii generale, pentruca numai cercetarea
la fata locului poate stabili varietatea problemelor administrative pe
care le ridic& realithtile locale. Nevoile care se cer satisfkute de o
bun& administratie comunall diferii, dela sat la sat, chiar pentru comunele
din aceeasi regiune. Un sat are nevoie de drumuri, altul de poduri,
altul de lemne de foc sau de constructie, altul de apkaltul de izlaz etc.
Cercetiitorul trebue BA inregistreze eu grija toate nevoile acestea locale.
Administratia insasi consta in aplicarea regulilor juridice cu
carakter general la nevoile locale pentru satisfa,cerea lor. i dup& cum
administratorii se vor pricepe sa adapteze mai bine legile si regula,mentele
la fiecare comunä, in parte, asa vor fi sate bine sau rau administrate.
Deci cercetAtorul va avea de semnalat pe läng& nevoile izvorite
'din structura insAsi a unitAtii sociale, a,ctivitatea administrativa
depusA de administratori pentru satisfacerea, acestor nevoi i gradul de
efica,citate i rodnicie al acestei activitäti. In legaturä, cu aceastá problemli,
cercetarea trebue a& stabileasc& i factorii ca,re conditioaneaz&
calitatea administratiei, cum stint mediul social, gradul de instructie,
preg&tirea profesionalà, amestecul autorit&tilor superioare, aptitudinile
innAscute ale administratorului, spiritul de initiativii, interesele personale
etc.
Pe Mug& legile i regulamentele administrative impuse de stat,
vom gAsi adeseori o seam& de practici administrative, izvorite din
experienta de vieatä, a satelor, cristalizatä, in traditii sau chiar in cur4
de inchegare, care in de domeniul dreptului obisnuelnic. Aceste obiceiuri
administrative se pot referi la nevoi sau probleme pe care legeal
nu le prevede, dar pot fi uneori si potrivnice legii si mai respectate.
decat ea. De pildA, nicio lege nu prevede chipul in care se vor vesti
sat diferitele hotAriri luate de primtirie. In unele se bate toba, in alteleo
se sun& din goarnä, etc. Se pot gäsi in,stitutii de drept obisnuelnic, ea
adunarea la sfat" a bAtränilor satului, sau la porunci" a tuturor
locuitorilor in fata bisericii, adunari in care se iau hotariri de obstiat
intreagA, in care se discutà sau se schimb& hotaririle autoritAtilor comunale.
Pentru exploatarea p&durilor, intrebuintarea pAsunilor, rotatia
semanAturilor i intrebuintarea in comun a hotarelor ea izlaz etc. se
respect& adeseori sisteme administrative stravechi, rezultate din nevoilo
locului i statornicite printr'o pra,ctic& indelungata, care nu odat& sunt
In conflict cu prevederile codului silvic sau ale codului civil.
Cercetarile de teren trebue e& sträng& cu mare atentie si at mai
amänuntit cu putintA toate aceste obiceiuri administrative.
370

PLAN DE LUCR U
Se stadtaza mat tata' structura i nevoile comunet, apoi instituttile, funetionarii
i actintatea tor.
Unitatile administrative in care se Incadreaza comuna cercetata (plasl, udet,
tanut). Formeazit' o s'agua alca:time administrativa, sau se compune din mai multe
sate san catune ? A fost intotdeauna o magua alcatuire sau s'a format din unitati
somete mai mi& Cand si in ce imprej unid a prumt structura actuará? Istorical comunei
ca unitate administrativa. Probleme admunstrative ivite din pricuut structuni
specifice (comunicatia duitre alune, greutatea de a comunica ordinele, de a transmite
corespondenta, de a face paza eto )
Calle de comunicatte ale comunei. E strabltuta comuna de osea nationalä
san judeeanä san numai de drumun comunale sau vecuialei Prin care din ele set
leagi Cu satele veme, ea pla,sa i en prefectura? E agezatil comuna tanga catea
feratä sau tanga o apa nangabilä ? Drumunle dmtre comune in sarcina cui cad?
Daca ele cad in sarcmi a dona comune, pana unde sunt admitustrate de comuna respectiva'?
In ce consta aceasta administratie 7
Cate nlite sau strazi sunt in comanii 7 Care sunt cele mat de seami
functia lor somalí, san eeonomicil sau prm faptul cA strabat comuna dele an capat
la altul Cam sunt intretinute (pava], trotuare, santun etc ) ? Cand s'au constrint?
S unt plantate? Cu ce fel de poma ? De cand?
Averea unotnhara a comunei. a) Terenun de cultura, pidan, lacar', iazuri,,
&Alti etc De cánd le are? De unde Cum le exploateaza (in regle propne, in
arenda etc.)? Ce vemtnri aduc ? b) Cladinle comunale case, graiduri, eisrnele etc.
Cand an fost constr ? Ca ce scop 7 La ce sunt intrebluntate 7 Cum sunt intretmute
c) Intreprmden comunale (mort, pagare etc.) Gum sunt exploatate
intretinute ?
Averea mobiliara a comunei Mobiher, pompe, tractoare, rae de prasilil etc.
Institutnle i unctionarn comunal' Primaria, notanatul, oficial de stare
postul de jandarrm, agentia fiscal& etc. Primar ul, notarul, secretarul, casierul,
agentul fiscal, seful de post, agental sanitar, agentul veterinar, moasa, guarzu comunah
fie ca se gasesc in comuna', fie ca au resedinta in alta parte. Se va
vedea daca nu exista sz functionan neprevAzuti in lega, fte pe baza obicetului, he pe
baza unor legt abrogate.
La studiul institutimulor comunale se va arita daca ea localun proprii sau
inchiriate. Istoricul i planul fiecarei clädint in parte, situarea in comuna, anul
provementa sumelor investite, starea in care se gäsesc, intretmerea, conditii
igienice. Lummatal i incalzitul ion. Dependintsle (curte, gradilla, closete, fintan'
etc.). Locuinte pentr u functionarit comunali. In caz ca o institutie dm comuna
nu are local proprin, ce chirle plateste si care este modalitatea de plata? Din ce
pricinit institutia respectiva nu are un local proprm 7
Se va face apoi inventarul fiecarei institutit: mobiher, biblioteca, artuva etc.
371.

Se va aräta in sfärsit pentru fiecare institatae: modal de organizare i functionare,
relataile Cu celelalte antoritäti din sat. si Cu autontitile supermare de case
depinde. Relathle cu partacularn, amestecul in vieata satului. Cum este privitä
de locuitori.
In stadia' primine; fiind institntaa de bazi pentru adnumstrataa comunal,
se va sand at mai malt asupra acestor date. Se va face istoricul i descrierea primine'
actuale. Clädin, organizatie, avere, funcionare etc. Activitatea priralinei in
trecut. Realiziinle ei mai de seami. Conflicte cu alte instituth san ca particulani si
cum au fost rezolvate?
In ce privegte pe funcionan, care vor fi studiati in cadrul institutulor din
cart fac parte, se va face deosebire intre cei preväzuta de lege si cei impusi de
nevoile specifice comunei i mentinuti prin obiceiu.
Se va intocmi biografia fiedrui functionar, in care se vor cuprinde i datele
personale (sex, virsti, origine etmcii, rehgie, grad de calturii etc.) si date de sermill
(data si modal de numire, felul salarizirii: in bani sau in naturi, pregitire
profesioxialii etc ).
Se va descrie aminuntit in ce midi" fiecare functie (necesitate, atributii
etc.) si chipul cum ip-o exercitä functionarul respectiv, mai ales functaonard care
n'an atributu de bum; Pentru cei care au si atributii de cancelarie, cum e notarul,
iandarmul, casierul etc. se va nota pe scurt i aceasti activitate, stäruindu-se pe
larg tot asupra actavitätai in afani de birou. In acest scop se vor culege informatai
dela autontätile superioare si se vor cerceta procesele verbale de inspectie, pentru a
stabili dac:s' functionani isi indeplinesc ftmctaumle constiincios i ea pncepere Se
vor culege informatii si dela particular; dela functionari despre carnarani lor
dela säteni, despre actintatea oficialä i meta privatä. a functionarilor.
Se vor nrmäri amänuntit raportunle functionanlor cu sätenii. Dad cererile
sant satisfaeute legal, la timp, ca bunivointä dad, sunt tratati omeneste etc. Care
este comportares sätemlor fatä de functionari?
Sc va intocmi o Usti a, primanlor, a consilierilor comunall sa a functionarilor
de once naturä pe o perioadä cät mai lungä in urniä, aritändu-se pe cat se va
putea activitatea i realizänle fieciraia, precum si opiniile satultn despre ci i felul in
care s'au pästrat in memoria colectivä.
Dintre actele comunale trebue cercetat ca atentie mai ales bugetul, pentrucä.
el oglindeste in mare mäsurä atilt nevoile comunei, cfit i felul in care au inteles
cärmuitorii sii le satisfaci.
Venitunle si cbeltuiehle pentru o rnai bung organizare a finantelor comunale
se inscriu la inceputul anului financiar in buget. Cluar inläuntrul aceleiasi comane
nevoile sunt numeroase i foarte felunte. Cu atilt mai malt ele ne apar vanate, dad;
punem alätun bugetele a don'ts' comnne din regiuni diferite. Thiele venituri si cheltweli
nu se deosebesc dela o comunä la alta decit prin cnantumul ion, nn pun natuxä.
Astfel toate comunele vor aves cbeltuieli de personal, ca plata pnmarului, guarzilor,
indemnizatii de transport san de material etc. Altele se vor deosebi i prin natura lor.
Comunele vor cheltui de pildä mai mult cu vitele de prrisilä san en reparatul drumunlor,
dupi cum ocupatia pruicipalii a locuitonlor este cregterea vitelor san ciräusia. Ele
vor trago venitunle cele mai insemnate dela cárciami, dula tfirgari, din pidure
etc.
372

Privit astfel, bugetul ogluideste o mare parte din problemele pe care trebue
sa le rezolve admmistratorul Din punctul acesta de vedere bugetul poste shut cercetritoralui
ea un mdicator al problemelor specifice din comuna cercetatii. Fireste,
cifrele trebuese analizate de aproape i interpretate pentru fiecare articol bugetar,
altfel nu sunt semnificative. Daca anchetatorul va constata o varuitie de cifre deb,
un an la altul la unele articule ale veniturtlor, de pilda la Vemturile euvemte
comunei din despägubui din dehcte silvice" sau Venitunle din taxele de montä"
sau Veniturile provenite din arenda carciunnlor", nu va putea trage nicio conchnie,
dad, nu va elute sä stabileascI pricina acestor variaii. Cercetare,a bugetulut
este, ca alto cuvinte, numai un punct de plecare pentru a ajunge la intreaga complexitate
a problemelor administrative, fie ca mamfestiin ale obstim si ale mstitutiilor
speciale, fie ca determinare cauzalä sau conditionare a acestor mandestart.
De sigur bugetul nu poste fi intrebuintat ca singurul indicator al problemelor
admhustrative, pentrucii existä numeroase probleme care nu sunt trecute sau nu pot
fi trecute in buget. Uneori tocmzu problemele cele mat acute (de pildä lipsa nutretulm,
a =lazuli'', a apei, a lemnelor, a drumurilor etc ) nu stint deloc cuprmse in buget,
pentruci dm primna saraciei comuna nu le poate da o rezolvare colectivi.
Bugetul trebue sa se cerceteze pe. o perioadä de cel putin cincisprezece am,
pentru a se putea cuprinde cicluri de ani bunt si de am rru Actele dupi care
trebuese culese datele stint proectele de buget (care se intocmesc inaintea incepern
anului financiar) si conturile de gestiune (care se intocmesc diva incheieren
anului financiar, putfindu-se vedes situgia financiará rämasä definitiva). In primele
pagmi ale fiecärui proect de buget se gäsesc instructu despre chipul cum trebueso
alcittuite aceste bugete. Trebue sa, se Oita seama insä si de diferitele legit care an
reglementat la data respectiva finantele i bugetele comunale (ea Legea contabilitatii
publice, Legea pentru unificares adnumstrativä din 1925, Legea administrativii din
1929, Legea pentru admuustrarea finantelor locale din 1933, Legea administrativii
din 1936, Legea administrativa din 1938). Färä cunoasterea prealabila a acestora,
se intelege, studiul bugetultu na poste duce la rezultate serioase Ntunai asa cercetätorul
va putea constata pe linga cuantumul i variatia cifrelor, pe diferitele capitole
bugetare, i chipul, corect sau gresit, in care admintstratorn au mterpretat i spitcat
Iegile.
Pentru a usura anahzele, cliferitele cifre (de pilda cheituielile de personal,
cheltuiehle de material, chelttuehle ca invatamintul o cultele) pot fi trecute pe
tablouri speciale. In clupul acesta putem mmari ca usurinta variatia anuala a cifrelor
din acelasi capitol bugetar sau a raporturilor dintre diferitele capitule bugetare,
urmänd apoi sA gäsim pricirale acestor variaOi si deci sr% incerciim o explica0e
Onntifici a lot%
Se va urmiíri apoi pentru toate cheltuiehle deal realizarile au corespuns sacrifichlor
binesti fricate. Deer' chelttuehle au fost facute cu rost sau indieä nisipa
proastä administratie. De asemeni la venituri, daci bunurile comunei au fost valorificate
in chip priceput i constuncios sau au fost administrate negluent sau chiar
incoreet.
In sfirot, se va &guts sä se stabileascä core/stale dmtre diferitele categorn
de venituri i chelttueh. Au scazut toste deodatä, sau au crescut? Au crescut ventturtle
in au scäzut cheltuiehle, sau dimpotrivä? Au crescut sau scazut unmet veniturde
ordinare, cele extraordmare sau cele ca destmatie speciala? Care stint
pricimle acestor variatii? Pentra a putea culege toste datele necesare, anchetatorul
373

trebue sit cairn' limunn dela cei care au contribtut la alcittuirea bugetelor si cei care
le-au aplic.at. priman, notan, secretan, casieri, consilien comunah si chiar dela oamenii
din sat care se pricep in chestimule comunale Se vor cerceta si procesele verbale de
sedin0 ale consiliilor comunale, care cuprind discutnle avute ea prilejul votini
bugetului
Analiza sociologica a intregului material cules cu privire la
administratia unei comune trebue sa puna in lamina pe de o parte
starea de fapt, administratia asa cum se desfasoara ea, raportata
atat la legile si regulamentele care o incadreaza, cat si la nevoile locale
care se cer si se pot satisface prin mijloace administrative; pe de alta
parte, valoarea tehnica, de instrument politic, a administratiei locale,
masura in care ea isi indeplineste functiile ei specifice si contribue la
buna stare a unitatii sociale care ne preocupa. Manifestarile administrative
sunt o parte insemnata din manifestarile politice, de aceea
cercetarile de teren trebue sa indice la acest capitol, pe Yang& admil
nistratia reala, si dale de imbunatatire administrativa, sa duca cu
alte cuvinte la un plan de actiune politica pe care sociologia de tereal
sa-1 puna la dispozitia statului cu toata documentatia stiintifica necesara.
A cest plan trebue sa se intemeieze si pe cercetä,rile intreprinsa
la alto capitole ale monografiei sociologice, pentru a tine seams de toate
datele realitatii sociale locale. Studiul manifestarilor politico-administrative
poate avea astfel consecinte imediate pentru a,ctivitatea interna
a statului.
Traian Herseni i Oh. Lupchian
374

! IX.
UNITATI, RELATII ql PROCESE SOCIALE
A. IN TR ODUCERE
SOCIOLOGIA UNITATILOR SOCIALE 1)
TrAsAtura caracteristicA a omului, ceea ce face ea ornul BA fie
om, este constiinta de sine. Datoritá sinatirii eului, care lipseste animalelor,
constiinta omului este legatA nu numai de lumea din afar&
sau de stArile interioare vagi, ci si de fiinta sa, proprie, opus& constient
lumii din afar& Constiinta de sine este insotit& de trei afecte
fundamentale. Mai intAi omul, datorit& constiintei de sine, isi ja in
primire propria lui fiintA. Omul ja a,ct de fiinta Ba complet separat&
de restul universului (non-eul) si de identitatea sa cu sine insusi in
multiplicitatea qi varieta,tea a.etiunilor pe care le depune atAt in prezent,
cfit si in trecutuf pAstrat prin niemorie si viitorul plAnuit ca scop al
a,ctiunii. Din aceastA intrepAtrundere psihicA ca propria sa fiintA naste
In om sentimentul iubirii de sine (care nu trebue confundatA cu forma
ei degeneratA: egoismul).
Constiinta de sine dA in acelasi timp posibilitate eului sä, se
proecteze in afark sA se lege cu realitAti semene lui. Omul are intra-.
devAr putinta BA trAiascA vieata sufleteascA a altor oameni, a& se
identifico cu altii. Astfel ja nastere celAlalt afect insotitor al constiintei
de sine: simpatia. Tot in afarA, constiinta de sine pane sufletul
omului in legAturA cu lumea inconiarAtoare, care oricht ar fi pAtruns&
de cunoastere, apare ca un imens necunoscut care il impresoark de
aceea dA nastere in om veneratiei, adicA unui sentiment de teamA respectuoash,
pe care il numim religiozitate.
IatA dar constiinta de sine, insotitä, de trei afecte fundamentale:
iubirea de sine, simpatia si religiozitatea, care dau nastere unor fenomene
caracteristice vietii omenesti. Iubirea, de sine creeazA vieata
lAuntric6 si este de sigur izvorul subiectiv al vietii spirituale prin
1) Text, ales. de red. vol. din stuchul d-lui Prof. D. Gush: Seem/owe woad/dos social. (dn Sociologic
Romineasell, an. I. Nr. 6. 1936).
375

care omul se deosebeste treptat de animale. Religiozitatea este izvorul
subiectiv al vietii religioase. In sfarsit, simpatia, care pentru problema
pe care o urmarim este cea mai importanta, creeaza nevoia si putinta,
intovarasirii, este deci izvorul subiectiv al vietii sociale. Aceste afecte
stau in oca mai strans& legatura intre ele si toate impreuna taunt legatA3
de desvoltarea constiintei de sine. Asa dar omul este social prin insasi
structura sa sufleteasca, chiar mai inainte de o asociatie reala. Individul,
ca alto cuvinte, nu este social pentruca traieste in societato, ci
pentruca societatea traieste in individ. Individul este sociabil nu prin
instinct, dobandit prin experienta, ci in afar& de once experienta, prin
insasi constitutia sa sufleteasca. Acesta este apriorismul sociologic.
Simpatia totusi nu se realizeaza ca fapt decat in prezenta altor semeni,
in tovarasie. Prin urmare faptul social fundamental, care constitue
cel dintaiu element al oricarei societati, nu este individul, ci
tovarasia intemeiata pe simpatie. Sentimental acesta creator de asociatie
este numit in diferite chipuri: constiinta, speciei", constiinta de
noi", constiinta colectiva" etc. el are insa in genere aceeasi functie
de apropiero si intovarasire. 0 societate in forma ei cea mai simpla
e o grupare de oameni legati intre ei prin afectele lor fundamentale, pi
mai ales prin simpatie, adica impartasind o vieata, comuna, formand
la un loe o unitate. Numim aceasta, unitate in chip firesc, 'imitate
social& Ea este forma oca mai elementara a vietii sociale. Sa urmarim
asa dar structura si genul de funcionare ale unitatii sociale, ca sa vedem
cum se desvolta pe temeiul lor societatile complexe in deobste cunoscute.
Unitatea sociala omeneasca nu se opreste la simpla tovarasie
intemeiata pe simtirea comuna a mernbrilor, ci se desvolta inteo unitate
completh si ireductibila de vieata. Formarea si mentinerea axestei
Itmitati aunt datorite raporturilor dintre membrii .care o cornpun. 0
unitato sociala ne apare ca o totalitate de relatii, actiuni ale membrilor
care le compun, toate forme ale activitatii omenesti, expresii deci ale
vointei. Siinpatia activa si creatoare, ce realizeaza apropierea si tollrhsia
oamenilor si li leaga inteo unitate stransa de relatii intretesute,
determina nu numai o simtire comuna, dar produce si o actiune comunä.,
vointa. Important,a ei este si mai mare datorita faptului ca este o
forta caro in mare parte se determiná pe sine insasi, este attic& autonoma.
Vointa este singura form& originala si relativ independenta in
mediul cosmic, ea este conditia determinanta a organizatiei sociale,
este un element esential al unitatii sociale, fara de care nu se poato
coneepe societatea. i pentructi numai vointa realizeaza, sub imboldul
376

simpatiei, unitatea social& realk ea este esenta societAtii. Cu alte
cuvinte, vointa da tuturor ideilor ai sentimentelor omeneati putere de
realizare socialk Unitatea social& odat& realizatk aceeaai voint& o ingreat°
ai o desvolt& neincetat prin inslai mecanismul ei teleologic.
Intradev&r, vointa este un principia dinamic pus in slujba anumitor
scopuri. Once voint& se indreapt& cAtre un scop ai este determinatA
cauzal de el. Scopurile urmitrite de voint& in cuprinsul unitAtilor
socialo Bunt solidare intro ele, fAcAnd parte din ac,e1 imperil& social al
scopurilor", aunt deci sociale; prin aceasta vointa este un factor de socializare
neintreruptA. Mijloacele necesare realizArii scopului social
Bunt ai ele luate tot din cuprinsul unitAtii sociale, deci ai prin ele vointa
socializeazA tot ce cade in cuprinsul ei. Aaa dar, rezultatul global
al antropologiei sociologice pe care am intreprins-o pAnA a,cum, poate
fi exprimat astfel: conatiinta de sine printr'unul din afectele ei fundamental°,
simpatia, creeaz& putinta vietii sociale, putinta realizat&
prin voint'A, care duce apoi, prin mecanismul ei teleologic, la inchegarea
unit&tii elementare de vie*: unitatea socialk
Caracterul uman ai structura voluntarA a unitAtii sociale ii atac&
ins& dela inceput natura omogen& ai o desface inteo seam& de elemente
componente. Faptul elementar al vietii sociale, unitatea socialk
se desface la rAndul ei in interior in mai multe elemente functionale....
depuntind patru activitAti sociale elementare: economice, spirituale,
moral-juridiee 0 politico-a,chninistrative. Activita,tea unitAtilor sociale
nu se desfAaoarA ins& fAti inrAurirea anumitor factori sau cadre: cadrul
cosmic, biologic, psihic 0 istoric. (Vezi pentru amAnunte studiul: Un
sistem de cercetdri sociologice la (eren" din fruntea acestui volum).
Elementele functional° ireductibile ale oricArei vieti social° omeneati
sunt aaa, dar o unitate social& intemeiat& pe simpatie, depunAnd
prin vointa social& doul activitAti constitutive, care desfac unitatea
dintili ai provoac& alte doll& activitAti, regulative, deci in total patru
activitAti: economice, spirituale, moral-juridiee ai politico-administrative,
conditionato cosmic, biologic, psihic 0 istoric. Totalitatea aceasta de
vieat& constitue forma cea mai elementara de societate. FLA aceste
elemento n'ar mai fi vorba de o societate realk ci de produse intelectuale,
obtinute prin abstractie. Sociologia trebue ins& si rAman& atiinta,
realitAtii sociale, a societAtilor aaa, cum se gases° in fapt.
Unitatea social& elementarA, ca activitAtile ei tot elementare,
nu dAinueate ins& mult& vreme sub forma aceasta. Desvoltarea vietii
sociale o complicA 0 jai pierde omogenitatea dela inceput. Se desface
astfel in mai multe unitäti sociale, care iai repartizeazA intre ele
377

activitatile sociale amintite, printr'o treptata diviziune a muncii... Centrul
vietii sociale rardan tot unitatile, &lie& gruparile mai mici de
oameni, care constituesc societatea. Numai ca de acum nu mai depune
fiecare toate activitatile aratate, ci numai o parte din ele. Obtinem
astfel o impartire a societatii complexe in unitati sociale elementare,
dar componente, deci Mail, caracterul complet si autonom al
color dintai. Acest fel de unitati nu mai sunt forme inchise de vieata,,
care isi ajung lor insesi, ci forme deschise, dependent° functional
de totalitatea sociala superioara. Se pot stabili trei tipuri de astfel de
unitati sociale activitatile social° impartindu-se variat, dela caz
la caz, intre ele. Punctul de vedere al clasificarii este gradul de consistenta,
obiectivare si durata, fAra diferente cleat graduale 9.
Connenitäti sociale. Sunt unittltile sociale care au pastrat si
In formele complex° de vieata ceva din autonomia unitatii sociale
elementare prin ea insasi. Adica sunt forme organice, aproape complete
de vieata sociala, cu o legatura puternica inlauntru si o durata
mare, care constrang aproape panii la anihilare membrii componentiA
In sensul ca acestia n'au libertatea sa le aleaga si nici sa le paraseasca
dupa voie. 0 astfel de comimitate este de pilda, familia.
bzstitqii sociale. Sunt unitatile sociale create ulterior prin
cristalizarea si obiectivarea deprinderilor sociale in asa fel incat al se
poata desprinde de indivizii anumiti, putand sa-i inlocuiasca, unii cu
altii. Institutiile nu mai au membri, ci functionari, slujitori. Acestia
au in genere libertatea sa intre sau sa paraseasca institutia, dar inlauntrul
ei trebuie sa-i respecte, intru toate, normele. Institutia ces.
mai mare a zilelor noastre este Statul, cu organele lui administrative.
Grupdri sociale. Sant unitatile sociale libere, create prin
vointa partilor, care se constituesc usor si se desfac usor, iar inlauntru.
asigura membrilor destula initiativa personal& Ele se desvolta in mai
toate societatile si aunt bazate pe simpatia pura sau pe diferite intereso.
Astfel sunt cluburile, asociatiile sportive, literare etc.
Unitatile sociale insirate au o structura launtrica obiectiva, formata
din totalitatea raporturilor functionale dintre indivizii care le
compun. Astfel apar structurile erar hice, cele de solidaritate, de diviziunea
muncii etc. Se intelege, structurile acestea n'au un caracter
intotdeauna static, ele se schimbh deodata cu ritmul de vieata al
unitatii.
------
1) Anul aceite (1940) dl. Prof. D. Gusti a incercat in cadrul Semtnarului dé Sociologie al Universi-
Wu din Bucureeti, pe care il conduce, o non& clasificare a undiplor Bombs dupl nol criteru. Publicarea ei
intfirzie ins& pentru a fi pe deplin inchegati. Pentru cercettirde de terco este IAA ei clasificaras expusa alci.
(Nota red.).
378

Schimbarea instiqi ne duce la alt element al societatii: procesul
social. Prin schimbarea structurii in timp, datorita pe de o parte indivizilor
sau imprejurarilor din afara, pe de alta parte contactului cu
alto unitati sociale, se obtine o transformare treptata a unitatii, ce*
ce numim proces social. El ne arata unitatea sociala in evolutie sau
disolutie, in devenire.
lata in linii cu totul mari sistemul nostru privitor la unitatile
sociale.
D. Gusti
13. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA UNITÄTILOR,
RELATIILOR SI PROCESELOR SOCIALE
INTRODUCERE
Dad, ar fi sá incercam o erarhizare a problernelor de teren, urmarite
in perspectiva cuno4terii sociologice cunoaqtere care vrea
sa fie pe cat e cu putinta integralista qi realista am putea lesna
afirma cii, problema unitatilor sociale este dintre toate cea mai insemnata.
Intradevar: 1. Unitatile sociale sunt subiectul insu0 al vietii
sociale, ele sunt cele care desfa,§oarii, manifestarile (economice, spirituale,
moral-juridice q'i administrative) i sufera conditionarea cadrelor
(cosmic, biologic, psihic qii istoric), ceca ce insemneaza cfi atat intinderea
qi calitatea manifestarilor, cat qi valorificarea cadrelor sunt in
functie de unitatile sociale. 2. Fara studiul unitatilor sociale, care revine
exclusiv sociologiei, monografiile sate0i sau regionale intocmite dup5,
planurile infatiqate pana acum, ar fi mai mult culegeri de date qtiintifice,
intreprinse din puncte de vedere foarte diferite, decat lucrari
unitare in care datele partiale sa se imbine dupa, rostu/ lor firesc in
intregul carora apartin. Cercetarea unitatilor sociale recia acestor date
sensul lor real, inchegandu-le functional in totalitatile organice din
care fa,c parte.
Intr'un sat de pilca, a.ctivitatea economica nu se desfapara
dela sine, ea este depusa, de o familie, de o gospodarie, de o intreprindore,
de o stana, de o cooperativa, adica de o unitate sociala, §i. nu poate
fi inteleasa pe deplin f ara, cercetarea substratului ei omenesc. Manifestarile
spirituale sunt depuse de §coala, de biserica, de cercuri simpato-
.
379

tice, de cAminul cultural etc. Nu existA activitate socialA care sA nu
fie depusA de o unitate social& (cAci nu existA nici individ care sa
nu facA parte dintr'o unitate socialA). Elementul viu, dinamic, al oricArei
societAti este numai omul, dar nu insul izolat, ci omul cuprins organic,
Impreunh cu alti oameni, in unitAtile sociale de diferite categorii
(familie, neam, natiune etc.).
UnitAtile sociale (comunitAti, institutii, grupAri) sunt destul de
numeroase chiar inlAuntrul unei forme de vieatet socialA relativ restrAnsA,
cum este satul. Cele mai rAspAndite sunt familiile si gospo-
&rifle. Se adaugA apoi neamurile (rudele), vecinAtAtile, clasele de
sex si de vArstA (cete de copii, cete de flAcAi, adunAri de bArbati, sezAtori
de femei), grupurile etnice (RomAni, minoritari, evrei, tigani),
categoriile sociale (boieri, mazili, rAzesi, elk* etc.), stAnile, cArciumile,
cooperativele, societAtile culturale, composesoratele, obstiile, biserica,
confesiunile, sectele, scoala, primAria, perceptia, adunArile de
lume multA (la nunti, botezuri, inmormAntAri, praznice, procesiuni,
tiirguri), cercurile de prieteni, de taifas etc. CercetArile sociologice de
teren trebue sA stabileascA in mod precis numArul si felul acestor unitAti
social() pentru realitatea studiatA si sA, dea apoi socotealA in chip
stiintific de ele.
380
PLAN DE LUCRU
I. Un plan general de lucru pentru cercetarea unor fenomene
0,01 de felurite ca unitAtile social° este anevoie de alcAtuit. Totusi
putem desprinde atom trAsAturi comune, pe care trebue sa le avem In
vedere In eercetarea oricArei unitAti sociale, rAmAnAnd ca cercetAtorul
sA-si completeze sau adapteze singur planul de lueru duph caracteristicile
fiecArei categorii in parte sau chiar dupA particularitAtile strict
individual° sau cele locale ale unitAtii concrete.
Nicio unitate socialA nu este omogenA, ea structureazA in siinul
ei, ca totalitate functionalA, numeroase fete sau elemente componente,
care trebuesc cercetate Cu luare aminte, fiecare in parte si cAt mai amantmtit
cu putintA, inainte de a incerca o privire sinteticA sau inchegarea
din nou pe plan teoretic a intregului organic asa cum 11 gAsim In
realitate.
Once unitate socialA cuprinde: o grupA de oameni; o organizatie
§1 o structurA; un mod de functionare; relatii intro pArtasi; manifestAri
de vieatA; relatii cu alte unitAti; raporturi cu mediul (cadrele);
transformAri In curs (procese s't tendinte).
*

Pentru cercetarea analiticd a unei uniati sociale concrete e
nevoie sA urmArim fiecare din fetele insirate, impreuralca toate problemele
stiintifice ridicate de ele. Insemnam mai jos pe cele mai de seamA.
(Ori de ate ori putem aplica vreunul din planurile de lucra
infAtisate Ora acum, fie pentru cadre, fie pentru manifestAri fapt
posibil in numeroase impzvjurAri e necesar s'o facem, pentrucA ele
sunt mult mai folositoare cleat cele cAteva indicatii generale de aici).
A. 0 unitate soma* insemneazil in primul rand un grup de cement (membrii
famiber, angajatai unei intreprinden, functionarn unei instituii, adeptii unei secte
etc ). De aceea prima problemä in cercetänle de acest fel o constitue grupul de oameni
care formeazii unitatea. Vom ayea de urmärit:
a Din cine e fermata unitatea social:
numarul membrilor (lista nominala)
sexul varsta fiecaruia
situatia in unitatea sociala (vataf, cap de familie, baciu, cetas, preqedinte,
secretar etc )
date biografice.
b Cum devine cineva Oda, al unitdtil sociale:
prin nastere, prin Infiere, prin casatorie (pentru familie, neam etc )
prin mostenire, pran cumpärare (pentru composesorate, obstii etc.)
prin alegere, prin numire (pentru instituii, societati culturale)
pnn angajament, contract (pentru institutn, pentru stani, tovärasii economice
etc ).
c Conditii care se cer td forme care se indeplinesc Cu acest prilej:
pregitire de specialitate (diplomä pentru functaonari, carte de mester
pentru ateliere)
se x sau varsta (pentru clasele de sex si de varsta, pentru asociatiile culturale,
pentru herb.)
cereri, contracte serse (pentra intituii, pentru tovaraple economice)
acte ntuale (bote; initiere).
d. Conditii pentru a se plIstra pArtap
indeplinirea functialor (pentru instituii, intreprinden)
corectitudine, purtare cuviincioasi (pentrn tovârälii, pentru cercurile simpatetice)
taxe, cotizath (pentru societatile culturale)
nicio conditie (pentru neam, pentru categonile scenic).
e. Mijloace de a Odd unitatea sociall:
renuntare formalli (demisie din slujba, retragere din tovarasie)
neparticipare, inactivitate (la societiitile culturale)
imposibihtate (familie, neam, categoric soma')
Se vor inregistra en alte euvante toate informatide pnvitoare la indivizii care
compun unitatea sociala, in misura in care ele pot contribui Ia lamunrea ei stnntafica.
B. Grupul de oameni cara formeazi elementul via al oricirei onitäta sociale
nu este o simplä grimadi, o sumä aritmetic5. de hinte strinne unele- de aiteJe, ci
este un intreg mai mult sal] mai pupal organizat, cut o structurit anunnta care de-
381.

pageate adeseori pe inclivizi ai II unegte inteo forma de vieati, sohdari. De aceea
tsebue si stabilun pentru fiec,are umtate sociali organizatia ai structure ei.
a. Erarhia gi raporturile erarhice:
sistemul de conducere (conducitori, comitete, adunar generale, consinitimint
hber)
gradele (cap de familie, baciu, vataf, preaedinte, secretar, stapan etc )
-- conducatorn de drept gi conduciltorn de fapt (fruntaah unitatu, hirilurirea
Ion).
b. DivIziunea muncii sociale:
atributhle conducatorilor
-- atributule membrilor
-- coordonarea actiVitätilor
-- intregtre reciproca
subunitriti (comitete, consilii, detail, sectii).
c. Genul de organizare:
organizatie libera (nereglementata)
organizatie conventionali (bung intelegere, contract)
- organizatie statutara (bazati pe statut,e)
organizatie legali (Emma pe legi gi regulamente)
-- organizatie obianuelnicil (bazati pe traditie)
-- se vor stadia dupi caz atatutele, legile, conventule, obiceml etc care reglementeaza
organizatia.
d. Structure sociala:
structura organicii san mecanica
structuri statica. sau &named
strnetura individualista. sau colectivista
structura omogenä sau articulata
structura autonoma sail eteronoma (autarchici sau deschisä)
structura uniteri sau desmembratil. (particle, disensiuni, opozitu, chci).
382
C In stransa legatura cu organizatia vom stadia at modal de funcionare:
a. Cum se ezerciti conducerea:
botarin individuale, hotarin colective
intruniri, gedinte, consfatuiri, consultatii, discutii
initiative (cine gi cum convoaca aedintele, cine poarta discutia)
dispozitu, porunm, reguli obignuelnice (ce se cade, ce se envine).
b. Cum se ezercitif supunerea:
activitatea fiecirui membru
paints de a nu executa san de a rastalmaci un ordin sau o regula
e Sanctiunile:
sanctiuni mistice (religioase, magice)
sanctmni legale
sanctiuni morale
sanctiuni satirice 1)
forti, violent./
excludere, alungare, denutere.
1) Cf R. Maunter : Imirodaeilon d la Joe alolle, Paris, Alean 1929, pag. 19 si urm.

D. In afari de xelatule fixate pm normele de organizare, intre pärtasit
unei nnitäti sociale Ian nastere numeroase relatu spontane sau reglementate de normo
rnai generale sau strAme de unitate, care insii inrisuresc neata i ftmctionarea unititu
relatii de prieteme
aintor reciproc
conflicte.
E. Unititile sociale fund grupuri organizate de oamem, depun intotdeauna
o seamil de manifestäri de vieatli prin care 141 indepluiesc functitle lor organice
armiresc scopurile structurale sau cele fixate in chip constient.
a. Activititile sociale:
activitIta economice
activitätt spuituale
activitäti morale si juridice
activititi politice i admuustrative.
b. Scopurile uraiirite:
ch'stig
bungstare
multurnire sufleteascii
mantuire
Anätatc
e. Mijloacele intrebuinjate:
muncg, unelte
rugficiuni, magie.
F. Unitatile sociale se pot desface in alte ante,* (subunititi) mat miei san
pot face parte din unitiiti sociale superioare, pe rang% faptul ci pot sta alAturi.
de alte Imitäji sociale. Ele pot avea deei trei grape de relatu ca albs unitái
a. Relatii cu subunitAtile (dela intreg la parti)
relatii de subordonare
relatii de administrare
relatii de colaborare.
b Reign cu unitlfile sociale superioare (dela pärtt la irktreE,,uri)relatu
de control
relatu de tutelare
relatii de ai utor
relatii de guvernimant
c. Relatii cu alte unititi neatiirnate:
relatu de colaborare
relatii economice
relatai religmase
relatii de rudeme
relatu de dusmiime.
G. Uniatale sociaIe dac raporturi constante ea medial lor de neap pe care
transformil sau valorificii, dar care la randul sin le conditioneazi activatatea:
raporturi ea cadrul cosmic
383

aporturi cu cadrul biologic
raporturi co cadrul psihic
raporturi ca cadrul istoric
Prin studiul cadrelor cercetarile de teren duc la explicatm stnntifica a unitatilor
sociale.
H. Unitatile sociale nu sunt niciodata incremenite, ele se gisesc in continua
prefacere, nneori mai inceati. si mai greu de observat, alteori grabniel si n'atoare
dele prima privire. and prefacerile acestea schimbi structura unititn, ele capita
caractern1 de proces social, ciad abia se schiteazi, ele subt simple tendinte de
evolutie. Se cerceteaza aici de pila::
procesal de orasenizare
procesal de disolutie a vecbilor forme de vieata somera
procesal de individualizare
tendintele de industrializare
tendmtele de comercializare.
Dintre procesele care se petrec in Romania, cel de orisennare este mai.
insemnat decit toste, pentruca el este impus de desvoltarea capitalismulin si duce{
Ja o treptati disolutie a formelor vechi de vieati. soma' románeasci intemeiata pe
traditie (obiceiul pamintulm, datini, obiceiuri etc ) si la constaturea unor forme nona'.
De aceea trebue si i se dea o ateiktie deosebiti in toste cercetirile de terca
dela noi.
lata. cateva din problemele mai insemnate care ni se pot pune in cercetarea
unitatilor sociale concrete. Nu trebue si ne asteptim insi si gäsun toste acestel
probleme deopotrivii de insemnate pentru once unitate social!.. In reahtate vom gasi
ciad o fati., ciad cealalta mai desvoltati, si va trebui dem sil cercetim mai mult o
problema decat pe cealalti. De Falda, pentru primarie vom desvolta studiul manifestarilor
administrative, pentru bisenci studiul manifestarilor religioase, pentru cooperativi,
studiul manifestarilor economice. Aceasta nu insemneazi el trebue si.
nesocotim celelalte manifestari sau aspecte ale unitätilor sociale, ci numai ea sociologia
trebue si tina seama de reahtatea limas/ si sa o inregistreze asa cum ni se infatiseaza
de fapt, en toste simetrille si asimetmle ei.
II. O parte din intâmplArile care caracterizeaza o unitate social&
se pot generaliza, incat le vom gAsi in cuprinsul mai multor unitati
sociale sau chiar ea o trAsaturS, a satului sau a regiunii intregi pe care
le cerceam. Alteori, fenomenele acestea nu se cristalizeaz5, in deajuns
ca sa dea, nastere la unitAti sociale precis determinate si ramân mai
mult relatii intilmplatoare sau fenomene legate de alta fenomene sociale
(cum ar fi ceremoniile). In cazul dintAiu putem desprinde fonomenul
de unitAtile particulare si 86,--1 studiem in ansamblu, ca si cum
ar fi de sine statAtor. In cazul al doilea vom studia aspectul social
respectiv in cadrul fenomenului intreg de care tine sau vom strtrui
asupra lui in mAsura in care are o insemnatate pentru o unitate so-
384
s

cialA existenth sau in mäsura in care indieä, putinta in inchegare a
unor noi unitAti socials.
De pildä, procesul de oräsenizaie nu cuprinde o singurA unitate
socialä, el apare deodatä in mai multe sectoare ale vietii sociale:
oräsenizare in port, in ceremonii (nuntä, botez), in alimentatie,
cunostinte, in credinte etc. In cazul acesta putem studia fenomenul
in ansamblu, cu referire la satul intreg.
La rändul lor, relatiile social° nu se petiec intotdeauna in sAnul
unor unitäti bine constituito, ci sa due, intro pärtasi ai unor unitäti
diferitc, dela imlivid la individ, nu dela unitate la unitate. Categolia
aceasta, do relatii e bine sä, fie studiatA ca atare, deci ea relatii social°,
nu ca elemente ale unitätii. De pildä, relatille dintre vecini pot
purcede dintr'o organizatie socialä, (vecinätatea), dar pot fi si delei
xecin la vecin. De asemenea prietemile, ajutorul reciproc etc.
O seamä do unitäti, cum sunt adunArile de lurne multA, se ivesc ea
prilajul anunntor ceremonii (nunti, botezuri, hore, inmormAntäri, praznice).
Pe ac,estea e bina sä, le studiem cu ceremoniile deodatä, ea aspect
de viatä socialä al acestora, ea sä nu desmembrilm realitatea organicA,
fárá niciun folos teoretic.
III. In sfhrsit, nu trebue sä se uite ca satul insusi (sau regiunea)
este o unitate socialä, care pe lAngA studiul cadrelor, al manifestärilor
subunitätilor lui si tocmai pe baza ace.stor studii analitiee, poate fi
potrivit si ca intreg, inteo viziune sinteticä, pentru a-i reface unitatea
organicA, desfAcutä, numai din navoi de metodä.
ivirea somologicrt a satului ca intreg cuprinde
a 0 cercetare a structuin lai sociale (raporturile functionale dintre sul)nntat],
echilibrul social etc )
b O cercetare a interdependentei manifesarilor somale si a imbinarn lor in tatalitrtti
organice (paralélismul dintre mamfestari influentarea fiecarei manifestari de
c'dtre celelalte manifestäri çi desfásurarea lor corelativti.).
c O cerceta re a raporturilor globale de actiune i reactiune a satuhu cu cadrele,
Cu medial de vieatä. (sat progresiv, regresiv, civilizat, prim itiv etc ).
d O cercetare a legaturilor extermare, legaturile satulta cereetat eu satele
invecinate, Cu regiunea, ea Ora, (rap orturi de interdependentA, de dependen ta)
e 0 analiza a voint.ei sociale a satulat, declusa din studiul manif estärilor
al cadrelor (vointrt puternicri, putere de munca, de expansione, de dominatie etc ).
f. O cercetare a proceselor i tendintelor de ansamblu (disolutaa formelor
veal de vieatA socialä, formarea unui nou gen de vieata säteasa, tendinte de
orasenizare. de exod, de industrializare, stagnare etc )
(Repet5an cä in cercetarea aceasta global& trebue s'a se Onä seama neaprtrat
si de datelc cercetkilor partiale dela fiecare cadru si manifestare)
In clnpul acesta analizele partiale sunt din noa imbinate si realitatea satului
reinchegatä in perspectiva sociologiei ca un intreg.
385

IV. Cercetarea unitatilor, relatiilor si proceselor sociale si mai
ales privirea satului sub aceasta perspectiva inlesneste si munca
tinca mai inaintata, cum ar fi:
Fixarea tipurilor de sate.
Fixarea corelatnlor dintre diferitele fenomene sociale.
c Stabihrea cauzalitätn sociale.
Comparatia Intre tipurile de sate sau 'filtre sat gi alta unitate social&
(de ex sat gi ora').
Previziunea sociologic3, (perspectivele de desvoltare din studiul tendintelor
sociale gi raportarea manifesarilor. actuahtatea, la cadrele existente virtualitAtile).
Sociologia pune in chipul a,cesta la indemtma omului de actiune
datele stiintifice de care are nevoie pentru interventia sa voita in
desvoltarea unitatilor sociale, stabilind linntele si mijloacele interventiei
si inlesnind planificarea administrativa sau politicá, asigurându-le
in acelasi timp un maximum de eficacitate in aplicare.
Pe langit problemele pur stiintifice pe care sociologia de teren e
chemata s'a le deslege, rezultatele ei pot fi folositoare si pentru politica
tarii, presupunfind ca aceasta are intentia sa tina, seama de datele
realitatii si ale stiintei.
Traian Herseni
C. PLANURI SPECIALE
a. PLAN PENTRU CERCETAREA FAMILIEI
I Descrierea totalA a familiilor din sat.
Numkul total al populatiei çi împäitirea ei pe familn çi gospodriru.
Afatarea pe spite de nea.m a legatuillor de rucl,mie dintre s'aten'.
II. Cercetarea faptelor care pot intfiuri asupra vietii de familie.
1 Cosmic. Agezarea caselor In sat, felul lor de a se aduna mai multe la un
loe, pe neamun, pe vh'i, pe atune.
2 Biologic. Descrierea statisticit a familulor çi neamurilor Studiul biologic
al familnlor
3 Istoric. Felurile de vieatà çi mnclul de organizare al famihei pe vreinuri
Traditn çi obiceiuri Istoria neamurilor din sat de unde au venit, din cine se
trag g. a. m d.
4 Psihic. Psihologia satului intreg cu prime la vieata de familie
me publicri
386
III Nasterea unor familii noi.
a) prin casatorie. descrierea statisticil a numkului anual de cilsgtorii, pe

anotimpunle cand se fac casatornle, varstele minlor, local lor de origine, starea
lor matenalli, rehgapasa etc
scopunle casatoriei asa cum sunt vizute de catre cei care se casiitoresc:
nevca sufletesti, morale, religioase, economice, dorul de copn, gnja zilei de mame etc.
pricinile adevarate ale cäsatornlor, asa cum les ele din studiul realitatn:
obicem, nevoile vietn si care anime, salí sao inraunre din partea opimei publice a
satului, a pänntilor etc.
cum se aleg sotn intre ei; dupti varsta, bogätie, situatie socialä, lehgloasä
etc. Fiumusete., sanätate, caracter etc.
prilejun de intalnire a tinerilor rolul sezatonlor, al mimen in coman, al
vintelor, al petitonlor Vieata sexuala imante de ciisiitone. Casatoni de proba
ceren in casatone reguh, obiceian i ceremonn.
logodna: scopul logodnei, reguhle ei, dreptun i datorn ale logodnictlor,
durata
cäsätona: ciisätone civilä, casatone religioasä, nauta propriu zisti i deosebitele
el forme .ducand la un concubina) legal, dupä opima satului (multa mica,
mata de noapte etc ). Pentra studial ceremonnlor, vezi chestionarul special.
j) concubmajul descnerea statisticä a concubmajelor, a fannhilor concubine,
a felului lor de a se naste, de a trai si de a se desface.
IV. LegAturi intre membrii familiei:
Legatun intre soti vieata coruunä, egalitate sao ierarhie in vieata lor
biologici (procreare, manca, ingrijiri, ochhnä, locuinta, petrecen), psihicit (seanmente
reeiprocc, intrare in familia sotalui economicA (dreptun i datorii),
juridicA (regimul legal si cel real), sociall (ingriprea i cresterea copulor)
Curn pot sfarsi legätunle intre sota parästre, divort, moarte. Efectele despartirn
sotilor asupra famihei i copnlor. Pricinile despartinlor i mijloace prin
care se face despäitarea.
Legatun intre non casatonti i parintn lor: vieatä in coman sau in
gospoclarit dcosebite Felul lor de vieati si de legiituri
Legatun intre pan* i copni lor don)* panntilor de a avea copil
(cati si de ce sex), datorn fatA de copn, mijloace i metode de cresterea copulor,
puterea parinteasca, dreptun i datorn ale copnlor dupa sex i varsta
Legatun intre burnci i nepoti.
Legaturi intre colaterah. dupl gradul lor de rudeme, virsta lor, sexul
lor i dupa cum duc vieata laolalta on ba.
V Manifestfirile vietii de familie (descrierea feluntelor forme de vieatá ale
familiei).
Activitatt culturale (ettta religioasä a famihm, forma si interesal forme'
religioase in familie, vieata moralä a familiel, vieata esteticä a tramlui bateo &agua
gospodane, felun de n fi sau e a voibi deosebite ale unor familii fata de altele)
Activitatea economica (studial gospodänei, dupa planul de lucra special).
Activitatea jundica a famihei (studial jundic al fatuiliei, dupä planul de
lucra special)
Activitatea de organizare administrativa a familiei (cine conduce vieata
familiei i dupil ce reguli).
387

VI Legituri ale familiei Cu celelalte institutii din sat.
Legätuit cu scoala, Cu biserica, ca primina, spnj in, ajutor, pnlej un de
cearti sau de dusinitme v a. m d
Xenia Costa-Fono
b. PLAN PENTRU CERCETAREA. GOSPODARIEI TARANE$TI
Stabilirea i descrierea amanuntit6 a tuturor pirtilor alcAtuitoare ale gospodAriei
(oameni i avere).
A Oameni. Alcätuirea unta tablou cuprinzánd membru familei si auxilian'
permanenti i ocazional din gospodäne Descnerea gradelor de rudeme ale elernentelor
grupului (sp* de neam, tabloun de rude, ca locul ande se aflá actualmente
situatia lor socialä) Natura relatnlor dintre membrn familiei i amaharn gospodá,
Istoria grupului dc oanieni de cánd trämsc impreunä Starea biologicä, cultural,
monda etc. a grupului (dupà planul stu liulm biologic i planul studiului familei),
aviindu-s* in vedere manca, odihna, alimentatia, bolle. Descnerea fiecárui membru
in parte.
B Averea. Se vor avea in vedere, pentru fiecare element constitutiv al amera.
(locuintä, depenclinte, intreprinden industriale, terenun agricole si inventar vio
mort) urmätoarele chestium
Conditnle naturale de avezare (väi, dealun, ape, yacían, mlagtini, calitatea,
pämäntului etc ).
In ce cartiere, la ce distantä se aflä de alte agezän urnane si centre de
vieaä economica i cultural, institutn, piävälii, iarmaroace, spitale etc (Situatia
gospodinei Uta de sat conditmnarea el de teren, avere, stare economica, imprejurAnt
sociale. Se vor nota fenomenele pnvitoare la vieata gospodarului , participare la
vieata colectivä, molare in afara grupului sau incercarea unei atitudini inläuntrul
grupului. Situatm gospodänei fatä de stradä gäseste aceastä situatie o explicatie
in necesitätile economice, in motive sociale, conformism, imitatie, movatie? Situatia
gospodariei Uta de punctele cardinale, este ea determinatä de motive Tenme, pozitaa.
fatä de sat, credinte, obicemn ? Starea cartierului, densitatea locumtelor,
sträzilor, lummrt, pava], aprt stagnantä, loe viran etc )
O enumerare si o descnere in linn largi a elementelor gospodariei ca sä se
arate imprtrtirea i dispozitia lor, co distantele dmtre ele. (Loe de casä, ingrädirea,
terenul). Cladinle: casa propriu zisä, acarete magan', hambare, gr, ajduri, cotete etc ,
latriná., frintimi. Se va stabil raportul intre numärul i bogfitia cladinlor, ayeres,
cultura, situatia !melará a gospodarulin i numrtrul membrdor f anule' acestma. Se va
incerca o explica:0e a impärtini difentelor clídiri si a dispozitiei acestora in intenorul
gospodärim tanindu-se seama de vechunea gospodäriel, obicem çi nevoile economice.
M'e de comunicatie i mijloacele de transport ale gospodinei (apreciate in
ore si pret).
388

1 'MOBILE
Se va descne amänuntit fiecare element al gospodanei
Cladiri: Local de casä, intran, iinprejmum, teren, grachni i ograda,
propnu zisä, acaretun, magazu, hambare, grajdun, cotet, pivnita, latrina, precum
cladinle depärtate de local de casä. (mon, pive, darste, pivnite, odal, cisoaie etc.),
aratandu-se pentru fiecare in parte tehnica constrain' si a prefacenlor constructim,
matenalul constructim, tehnica constructici, constructor'', dimensiumle, intrebuintarea
fracarui element in parte (fiecare odaie ca numarul persoanelor care locuesc in ea,
fiecare pätul ca cantitatea de cereale pe care o cuprrade, fiecare parte a ograzif sau a
grädinh Cu destmatia sa etc )
Pämantul: (potrivit aratänlor din capitolul economic)
2. MOBILE
Se va aleitm inventarul gospodanei duph tabloul de mai jos
INVENTAR
Obiectele care constituesc inventarul gospodanei fac parte din mal multe clase
De o parte instrumentele de munca, la care trebue sà adaugam vitele de maned, de
alta obiectele de confort, alatun de acestea animalele domestica de productie m in
sfarsit produsele pästrate fie in vederea consumatiel, fie in vederca schimbului
Unelte manuale sape, lopei, casmale, tarnacoape, greble, farm, secen, coase,
secan, bald*, cosoare, butome, sdroratoare, prese, zacaton, cantare, farm de tors
etc. UneltP en tractiune anunala car* (ea ma de lema, ca osii de -E'er), trasun,
pluguri, (ea o brazda, grindei de lemn on de fier, cu mai multe brazde etc ),
grape de lema on de fier, tavalugi de lema sau fier, hamun pentru cai etc. Unelte
ca tractiune mecanica (tiactoare, semanatoare, seceratoare, tocatoare de pale, mon,
teascuri etc. mecanice) Vite de munch boa, vaci, cai, cram, pisici etc
Animal', de productie i reproductie (cavahne, bovine, ovine, porcine, pasen)
Produse depozitate Minerale- sare, gaz, pacura, var. vegetale grára secara,
orz, oväz, porumb i starea in care se gäsesc- graunte, Mina, tarate. pale etc
oleaginoase. floarea soarelui, seminte, olem etc , textile canepa, in (netopite, f mor,
urzeala, tort. calti, sämanta), legume cartofi, fasole, mazare, bob, ardem uscat sau.
murat, patlagele roii, dovleci, barbuji, castraveti verm sau murati, varza manta,
prez, ceapa, ustuicau etc , Lavaje fan, lucerna, trifom etc , fructe mere, pere, prune,
cirese, zaizare etc. (proaspete, conservate, uscate, afumate, transformate in tuica,
must etc ). lemne de constructie, de foe, cram, produse animale piei, bran*
smantanit, unt, carne, gramme, lank oak fulgi etc
°bracts' casmce (zestrea easel mob]le, pat, masa, scaune, läzi, dulapun etc ),
obiecte de depozitat, de pastrat si de gatit bucate (oale, caldan, vedre, cam,
tacamun (1ragun, catite, farfuni).
Se va nota la fiecare exemplar al acestor obiecte originea (facuta, primità
zestre, ruostemre, cumparata), provementa (produs casmc, de mesenas, de fabnca).
Se va arata spot daca sunt propnetatea gospodanei sau dach sunt luate in folosinta.
389

Se vor nota obiectele date in folo.sintA nnor staini Se va arAta felul i starea in
care se gäsesc (o descriere sumará), apoi intrebuintarea lor i folosul pe care 11
aduc gospodärim.
11
FORMELE DE VIEATA ALE GRUPULUI
Economice: munca (conform planultu de lucro biologic), bugetul i consuinatia
(dITA planul de mai 3os).
Consumatia gospodAriei cuprinde mai multe categorii, produse proprn, cumpärate
etc.
a) Hrana oamenilor si a vitelor; b) locumta. folosirea easel, a mobdelor,
veselei etc , c) lummat, incálzit, gaz, lemne, chibrituri etc , d) imbaaminte costurn,
&line, rule etc ; e) igien4 apun, desinfectante, medicamente, f) instructie:
arti, ziare, taxe de scoalg, g) distractie- arti de ioc, popici, dans, iocuri etc ; h),
unpozite (se va nota de uncle vi-a procurat bann pentru impozit).
Se va aräta la fiecare din aceste categorn- a) cantitätile consumate sao intrebuintate
intfun an si sub ce forma, sao la imbrAaminte i locuintA, de ati ani
au obiectele i cât h tin, la distractu, timpul i cheltmala etc ; b) ce cantitäti sunt
din produsele gospodArim i ce cantitäti provm din schimb, mentionându-se daa
sunt luate din sat, ttlrg, oral? etc ; c) ce cantitäti de pämant, muna, inventar, produse,
barn s'au dat in sclaimb
Spirituale. Vieata spintualä, a familim laa in gospodärie urme materiale care
vor trebui nrmArite, co privire la confort analiza conditailor de igienA si de usu.rinti
de tram oferite de locuintä, hrang, mina, odihná, imbikAminte i ingripre de
boalä (dupA starea, vredmcia i priceperea gospodarilor).
Estetice: analiza strAduintei spre frumos a grupului Onterioare, zugaveli, grädim
cu flori, glastre co flori etc ).
Etice: criternle morale ale vietii de gospodArie (dui:a conceptia starea moral
a gospodarului). Se va folosi planul de lucro al famihei
Juridice. Se vor urmäri formele 3uridice de mganizare ale stApanirn i foTosirli
i relatiile dmtre persoane, conform planurilor de lucro speciale (dela
marafestkile juridice)
Administrativ-politice. Inchegarea gospodarim in forme permanente de organizare
(drept disciplinar, traditu, obicemn, conducerea gospodArim, impArtarea muncii,
orändturea lucrurilor etc.) Se va studia si tine seama de trecutul tuturor acestor mainfestAri.
III
RAPORTURI SOCIALE
a) Raporturile dintre diferitele elemente ale gospodäriei Toate descrierile de
p:inä aciun nu au valoare teoretia deat minim dad. sunt duse pára la total&
epuizare, si ele nu constituesc deat o str:ingere de materiale in vederea problemelor
somologice caro ni se pun Si anume, vom urrnäri paralelismul i influentele reciproca
390

(hare diferitele elemente ale gospodariei, precum conditionarile mamfestarilor din
sänul gospodariei. De pildtt: chipai in care grupul omenesc dat vrea i poate folosi
conditale oferite de naturl, avere gi capital biologic uman Disproportale i potrivirild
intre necesitatile grupului de o parte, i agezarea in locumta sa, marimea sa de paman%
manca depusa, igiena sa etc , de alta parte; avandu-se in vedere fiecare
element in raport ca toate celelalte. Se va avea special in vedere raportul dintre vieata
de familie çi intreprinderea economica a gospocrariei. (Ce a reugit gi ce se straduegte
familia sä reahzeze in sand gospodarim) Analiza capacitatai grupului gi a membrilor
ei de a se desprinde de traditie, conformism, prin acte de inovatie, initiativl, prat
putere de munca i pricepere.
b) Relí4ii ca alte unitati Dependenta gospodärim de alte gospodara, de meserii,
targ gi oral. Mecanismul de integrare a gospodariei in totalul vietn sociale.
Local i functiunea ocupata in mecamsmul economic total, in vieata spirituala, relatn
en sub gi supra-umtatile sociale, relata cu vecum, ca cartierul etc.
CONCLUZII
Aici se pane problema infatigära gospodariei ca o unitate somata* Dad., este
sau nu o unitate compusa din mai multe subunitati, sau, dimpotriva, daca gospoclaria,
nu este o unitate sociala, ex o simplä, forma de intreprindere economica, a unui grup
care nici el nu formeaza o umtate, (o familie sau Ina' multe in sanul acelmagi gospodaru,
intrebuintarea de salariati ea o legatura pur contractuala intre ei etc ). Determinarea
locului precis pe care gospodaria 1-ar putea ocupa in desvoltarea ei dinspre
forma familiala inclasä, spre formele de intreprindere total despartite de familie,
adica spre disparitia gospodariei ca atare Functia kospodinei in vieata satului (gospodarn
bogate luate ca model de ceilalti gospodari, intrebuintarea in sanul lor a
calor saraci dm sat, participarea lor la lucfarile publice, la cooperative etc ) Procese
la care este supusa gospodäria (transformari suferite in trecut i tendi4e
de vntor).
T. Herseni, H. H. Stahl i M. Vulceinescu,
c. PLAN PENTRII CERCETAREA VECINATATILOR,
1. Exista in sat vecinatatea (Nachbarschaft-ul)?
2 Cate vecinatati sunt? Ce nume au, din cate gospodarn sunt alcatuite
care din ele?
3 In caz ca satul are o populatie mixta (Romani, Sagi, Unguri etc ) cum sunt
alcattute vecinatatile- adica sunt ele pe neamuri, Sagn avand vecinatati deosebite de
ale Romanilor sau Ungurilor, sau sunt vecingtati care cuprmd i Sagi gi Romani?
Locumtele Sagilor gi ale Ungurilor sunt deosebite de ale Romanilor? Ce legaturi
sunt intre vecinatati, loctunte i neamuri?
(Nota sa se alcatuiasca o schema sumara a satulai in care say se arate locul
de agezare a neamurilor i vemnatatale Se procedeaza astfel. pe schema satului se
indica agezarea caselor prin patrate. Se trag hmitele vecinatittilor, ca sä, se vaú cate
case cuprinde fiecare vecinatate i apoi se coloreazä casele locuite de Romani cu
391

olo, cele ale &plot ca albastru, ale Ungurilor cu negra etc )
4 Ce se intampla cand un local= se math' pe teritorml alter vecinatäti?
päräse§te vecmätatea sa de origine in favoarea vecinatatii de domicilia? (itar
de pildä un Roman se muta inteo vecinatate de Say. etc
5. Non sositi in sat sunt integrati in vecinatate? In cc mod?
6 Care este organizarea interna a vecinaatilor? Ce conducatori au? ktatii de
vecini, easier, paznie etc ). Cand sunt aley, de dare cine, cura, pe cat timp §i ce
atributn au?
/lembrii vecina.tatai au drepturi i datorn? Care aflame cum variaia?
sex, varstä, meserie, avere, neam, religie etc ?
7 Care e rostul de azi al vecinätillilor? Ajutor mutual la ingropare, la incendn,
L munci comune, la unpozite, la Bisericä, la bresle etc
Descrierea completä a modului de funcionare a vecinatatilor
Are veematatea un buget sau un fond .comun? Cuni se strange §i cura se administreaza?
Are vecinatatea adunäri, sfaturi, case de cetire sau de petrecere? Unde,
cand, cum?
8 Relatide vecuiltatilor 'nitre ele, cu institutnle satului i admintstratia coniunala
Se vor aräta care sunt prilejurile in care vecinatatea se amestecii sau este
folositä in vieata §coln, bisericu, primariei etc.
O Descrierea istorieä a vecinätätalor. De cand existä §i cura eran organizate
inainte. Ce schimbäri au intervenit in vremea de am?
10. Sä se adauge in anexa o enumerare a documentelor, dosarelor, condicilor,
emblemelor, steagurilor etc care existil la vecinafáti Daca se poate sä se
adauge cop' dupa cele ingi importante acte ale vecinatatn, procura fotografn din
vie.* ei
d. PLAN PENTRU CERCETAREA CETELOR DE COPII
INSTRUCTIUNI
Anchetatorul s nu, faspunda din amintire sau din observatii
anteiloare s cerceteze problema ca si cum n'ai sti nimic mai
dinainte si sa-si notezo celo observate cat mai arnanunlit si mai
desvoltat. Se preferä räspunsurile cuvant cu cuvant ale copillor. Raspunsurilo
printeo simplä afirmare sau negare n'au nicio valoare. Prin
urmare anchetatorul, ajutat de planul de lucru, BA observe copiii direct,
apoi sa-i chestioneze atat cate unul, cat si mai multi deodata despre
aceleasi problerae, notandu-si cu ei de fatä, raspunsurile lor. Sa nu so
doa decat fapte precise si intamplate, nu genezalitati sau impresii.
In planul do lucru de mai jos este verba despre cetele de coPi/
si jocurile sträine de influenta adultilor. Prin urmare se lasä la
o parte tosto grupärile constituite sub influenta inatatorului sau a
preotului, toate jocurile invätate dela coi mai mari Recreatiile
timpul liber al copillor dau destula ocazii pentru observatiile pe care
392

le cerem. Când e vorba de chestiuni pa care copiii nu lo pot spune
anchetatorulm, FA, se recurgh la un intermediar. Raspunsurile 83 noteazh
fiocare pe o foaie aparte. Fiecare relatare trobue sh cuprindh numolo,
pronumele, vArsta i clasa copilului care a dat informatia.
PLAN DE LUCRU
I In ce fel si en ce prilejum se adunii copal mai multi Laolalta? (Cote de joc,
cete pentru paza vitelor, cate pcntru scalda, cate pcntru furt din giarlini, eetc
pentru colindat etc ).
II. Pentru fiecare din cetele aflate in sat sa se cerceteze si h Sc notemi
mai ales ce spun copiu in urmatoarele chestium.
1 Deln ce varsta i pana la ce vArsta mu parte la grupart? (De eand se
joaca copiu impreuna i cánd se socotesc prea man ca sâ se mai joace?).
2 Unde se aduna (ande se joaca, unde se intainns^, wide se le?).
3 Timpul in care se aduna (sarbatorile, z.7cle in cal, ni stint intr buintafi In
gospoclane etc.).
1. Dupa ce cnteru se strang? De ce unu lilted in gulp, alfil nu? Curn lint
influentate gruparile de cop' de &are ruderne, veciuritate, vOrsta, cla a qcolarrt, sex,
sunpatie (dupl.-tine i prieteme), temperament (copia care piling usor i certarefu unt
prim* in grupa? etc ), capacitate personall cantrireta etc ), frumusr
etc. Cazun de copu prefer* si de copii ocolifi de grupari. Sa se arate motivele.
(Pentru fiecare din chestiumle de mai sus sa se dea exemple preei e si nominale. De
exempla pe ulifa catare, copilul cutare niunele, pronumele, var ta, ela a
se adunI ca catare i ca catare numele, pronumele, vfirsta, cla. a, vecin, rudente, ce
fel de rudeme etc ).
III Pentru fiecare din cete sa se not,cze dad, are vre-o organizaf e, &Ica a e
conducaton (Sa se dea exemple catare grupa catare conducatori). Cu n ajung conducatori.
prin ce insusiri? Cum se comporta? Daca sunt rc pectafi, ultafi,
ternuti etc
IV. Alte rapoituri intre copa (canna precise): prietenii (cm- ca eta , in ea
fel se arata, motive etc.), dusmann (cine cu cine, in re fel se a ata, motive?),
batai (la fel), batiocura (porecle, mime de ocara, huidaell), relafii intre s o (i ate
nib*, cuna se manifesta, intalmn, cadoun etc,). Sh, se arate p ntru fiwire
chestiumle de mai sus fapte intamplate numai intre fete (prictenii etc.), ti mat hare
apoi intie baiefi si fete
V Jocuri de copii care rer un numar mai mare d pa i ipa i, timi
multe echipe. SI se descrie exact jocul cules. (Si se alature e u. 1 ( e) SI se
arate pentru fiecare joc: ande se joac i cand se "ma dae,I p f t f 1,4 de
alte jocari si de ce, dacl e preferat dui:4 sex i de ce? C m se al g F frmule
de eliminare (cum e ala bala portocala" etc.) cat mat m te quad
pentru cet care stria' jocul (batai, ocarl, formule de blestem, cot )
(In starlit, sa se noteze once fenomen a. manator calor 1 n s luar
daca rui e amintit deice, intru cat nu 1-am peat pre e ea).
Traían Her eni
393

394
e) PLAN PENTRU CERCETAREA CETELOR DE FECIORIi)
I. Determinarea faptului:
Satul cercetat.
Informatond (numele, värsta, stina de carte, calitatea).
3 Sant organizat fecioni pentru tot anal sau se organizeaza numai la Craciun?
Cum, se numesc (cete de fecion, turcA, urca, borità)?
Cite cete are satul? Dupa ce criterm se despart?
Cum a fost alta data?
A. ORGANIZATIA PENTRU TOT ANUL
II. Alegerea vätafilor (sau cum se numesc: jude, primar de
feciori):
1. Cati liken sunt si cum se numesc?
2 Daca se despart fecioru in doua categorii (man sa mici)?
3 Când se aleg vatafii?
Cum ,se face alegerm (aclamate, vot)?
Cine alege? Cine face parte dia organizatie?
Cine prezideaza alegerea?
Dupä ce criteru se aleg vatafii (stare soma, pnceput la ]oc, simpatie
prmtre fecion etc )?
011ie tine ordinea la alegere (autoritätile, doi oamezu ins urati, femora
insisi)?
9 Cum se aleg vataful mare si vataful mic?
10 Cam se procedeaza in caz de neintelegere?
Poate vataful mare sa respinga alegerea vatafulm me?
12 Se formeaza particle la alegere? Dupil ce criteru (värsta, veematate,
stare sot:m.14)7
13 Batai, scandalun, conflicte la alegen. Cunt se rezolvä?
14 Da vataful de cinste dupä ce e ales? Cm, ce, cat.
15 Se riclica vataful la grinda?
16 Cum este väzut vätaful de zatre. sat?
III. Atributizle veitafilor:
Pe cat trap se alege vitaful?
Daca are atributu privitoare la ordine intre fPcion (intervine in caz
Je scandalun sau bet), confisca revolverele i cutitele celor recalcitranti)?
'3. At-ibutu la sezatonle de fete (obliga. pe cei tineri &A se scoale cand
vin feeion mai in värstä; da. afara pe eet tmen care n'au. Inca 18 ani).
4 Atributi privitoare la organnarea horei sau a joeurilor de peste an (cand
se fac, eme plateste)
5 Au vois alti feciori sa faci jot; sau sá aduca lautan?
1) Intoenut pe temmul cetelor de fecion din Tara Oltului (Figiíraa).

6. Ian autoritr4i1e (primar, notar, gef de post) act de viltaf? In ce fel?
1. Cum pedepseste vitaful pe eel care nu se supon?
Dad' stint obhgati feciorii Adam care yin in sa't sä se prezinte
Ce se intámplil ca fecioni strOmi care nu se duc la fátaf sau fac
scandal un 7
Cam stint primp feciorii sträin î ezatori
Perchizitionead viitaful fecioni strämi?
Ce se intámplä im vataful daeä se insoar57 Pierde calitatea?
Cine ia local vätafulm insurat vataf al mic sau se face alegere nod.?
Ce se intämp1ä dacä pleacä amándoi vätafii la armatO sau se insoar5.
amándol?
Care sunt atributiile dtafului nnc (joacä steagul la horO)?
Atributhle fátafului in legatarl cu organizaren cetei de CrOman
Alte atributn.
IV. Cum se alceituepte centa?
B. CEATA DE CRACILTN
Y. Inträ cine vrea?
2. Usti feciori formeaz5, cesta?
3. Dupä ce critern se aleg?
4. Ce drepturi are vOtaful cánd se, constitue ceata?
5. Dad se fac mai multe cete, de ce?
6. Lutorizatia dela autoritäti pentru ceat5.
V. Organizarer; pi functiile cetei:
1 Erarhia i diviziunea, functnle in ceat5, (vAtaful mare, vätaful mic, cameral,
bucItarul, crásmarul etc, atribatule heel rtua).
2 Dacä ceata are turcä san bor45.7 Cum se imbracO, ce rol indeplineste,
credinte in leglitnrä ca ea.
Lh'utarul Cine il tocmeste, ce i se dä.
Dacä ceata este datoare sä doarma tot timpul la gazdA7 Ce se intamp1ä
dad.' plead vretuml?
5 Cum tis..iesc in comunitote. Amenzi pentru abaten i (dacä lipseste vreunul
dela biserieä. joc, gazdä, huera).
6. Vátaful polte da invom san poate scat pe cetasi de indatoraile lor?
7. Cand se organizeazi ceata i cänd incepe sä functioneze?
8. Campärli la inceput bäutur5, din banii Ion pánl stráng din sat?
9. Se licite.aza bann sau se cheltuieste cOt se stránge din sat?
10. Se sträng din vreme ca sä bay* colinda, durital etc?
11. Din cine sa compus ultima ceata? Társta, scoala, starea socialä. =hertz',
fanctia indeplinita de fiecare cetas.
12. Cine a fost turcas?
13 Cine a fost läutar, ca ce instrument a dintat, cum a fost plOtit
VI. Gazda de feciori:
1, Are ceata gazdä?
2. Ciun se alege gazda7
395

a
3 Ce se intampla daca nu-si gasesc gazdá?
4. Se pune vreo tabla san vreun semn distinctiy la casa?
5. Atributide gazdei (gazdturea, &este masa pentru cetasi, pästreazi or-
(linea in timptil petrecerilor).
G. De cate ori dá cetasilor de mancare? Ce da gazda si ce dau feciorn?
7 Drepttnile gazdei (zile de lucru, la ce; porunci, sfaturi, daca ia masa
el si familia lut imprenna ca cetash).
8 Cine a fost ultima gazda, de ce, ce s'a mfincat.
VII. Colinda ?i zrluritul:
Ciind colma, in Ajan sau in miele de Cräciun?
Ciind incep colindatul?
3 Pe cine colinda (sau zäuresc) intái? Gazda, fruntasn?
4 Colinda intreg satul?
5 De ande incep si. cum procedeiza. (Colinda, paca in case, chnne, mustratan
sau strigaturi. Ce fac pe ulitä? Ce fac cánd ultra in casa? Ce fac in casele
in care sunt fete mari? Cine duce steagul i plosca etc )
6. Textul ci muzic,a zauritului sau al cohndei.
7 Merg si la evrei si la tigam? Prunesc daruri dela el?
Ce se d'a colmditordor (colac, carne, bani, ea? Cal s'a incasat ultima
data).
Cine stränge si duce daiurile (oameni insurati, ca desaga, tocmiti anume)
Ca't h se da (in natura sau bam).
10 Ce fac dupa colinda?
11 Cum se imbraca feciorn din ceatfi; daca au vreun semn distinctiy?
12. Merg la biserici Dummicile i sarbatorile, in ce ordine, ande stau?
Turca sau bolita merge la biserica?
13 Steagul cetei. Are ceata steag? Cand 11 fac, cine 11 face si ca cat, dm
ce material, cum se lace, cum arata calad e gata?
Cine poarta steagul? Daca' se fuel steagul si cum se rasctimparä?
Hora san jocul. Calad se paca, unde, cum si ce se paca; cine la parte,
cine poarta steagul plosca la joc, cine plateste Mutan'? Exista obligatia de a
jaca toate fetele? Cum se &cama fetele la joc? Pot refuza fetele vreun fecior?
16 Baga ceata fetele in joc? Calad, cum? Ce deosebire e intre o fatä blgatá
In joc ci celelalte? Daca se deosebesc i prin port? Cate se baga inteun an? Se inct
seama de numärul fecionlor din sat?
VIII. Activitatea cetei in zilele de lucru:
1 Ahuma la gazda (tale lemne, riniesc in grajd, cuata zapada)
2 Se pot duce masa daca n'au de lucra? Amenzi in caz de abaten.
3 Umblii dupli lemne in sat? Cazad? La toti oamenli? Cum umblii? Ce
fac en ele? Le liciteazii si beau bann?
Daca se duce ceata la sezatori: ca lautarul ci fac joc? Se duc In toat,e
sezatorile de fete? Cate jocurt fac pe sezAtoare?
Fac fetele sezatoare ara furca In ajan de Anul Non? Se duce ceata la
396

aceastä eatoare? Plitesc atunci fetele pnntru jo.31 Ce obligatii an fetelc fatä de
cesta? (Daruri, han:te pentru steag i turcä etc )
IX. Obiceiuri de Anul N OU, de Boboteazd f i spargerea cetei:
1 Ce tac in ajan, de Anal. Non?
2 Zäuresc de Anal Non la fruntasi? San la cei pe care h cheamä Vasile?
3 Textul i muzica zä.uritului si al musträturilor
4 Cum zäuresc, and, ce li se dä?
5 Aduc mamele feciorilor din ceatii plocon scoverzi de Anul Nou? Alte
obhgatai
6 Indeplineste ceata vreun obicem (plugusor etc ) de Anul Non?
7 Ce fac de Boboteazii? Aduc mamele fcciorilor raci (piftn)?
8 Ce fac de Sf. Ion? Zäuresc pe hm? Ce h se da i ande (la daciumä
etc )?
9. Textul muzica zauritulua si al uriírilor de SI Ion.
10 Spargerea cetei Cand? Se face o petrecere de despärtire? Vin i pgrintii
cetasilor? Alte &Aceitan Ce se intámplä ea vmul i mäncarea rämasà?
iau rämas bun dela gaza?
X. Alte functii ale cetei sau ale vdtafilor:
I. La scoaterea plugtiltu primä.vara.
2. De SI. Gheorghe (bagi feciorn fetele in räu san le stropesc cu apI)?
3 Armindenii. Pan feciorn armindern fetelor, cAnd, cum si Cu ce semmficatae?
4. Functii ea alte prilejuri.
Traiav Herseni
f. PLAN PENTRU CERCETAREA TIGANILOR $1 IN SPECIAL
A RUDARILOR" SAU BAE$ILOR"
INDICATIUNI TEORET10E I DE METODA
O cercetare la teren i o studiere mai amtinuntità a Rudarilor
intre celelalte ramuri de tigani, comporta 1murirea urmatoaielor
puncte in discutie sub forma de probleme ce le ridica ins4i aprofundarea
obiectului cercetat.
Sunt intre ele, cum s'ar apune, problema capitale", fiindc6
mai avem §;i altele, ca cele indicate in scurte observatiuni" care
a$eaptb,
.
ele punerea lor in lumna.
Toate acestea, fatä,' de conturul dat problemei, prin intrebdri
raspunsuri (plan de lucru"), a0eaptá a fi realizate prin 1. iscusinta
cercearii la lata locului; 2. prin realitatea ce cade sub observatie (dad,
397

stärue inca sau pierdut caracterul de obiect distinct, cum pe
alocuri ne putem a0epta); 3. qi prin anumite completari de principiu,
ce pot fi realizate cu ajutorul studiilor in biblioteca.
De reu0ta intentiei decide deci subiectul i obiectul. Intre acestea,
doua, studiul se situeaza ca o cunoaftere obiectivei spre care tindem.
In spiritul celor de mai sus, se impun urmatoarele probleme
de lämurit: 1. Prima e stabilirea originard a ramurei Rudarilor
ca obiect principal de cercetare i luati in consideratie in raport
cu ceilalti tigani, intro care se pare ca s'ar incadra, fiindca aunt mai
multe opinii in aceasta privinta. Acosta, cum spun, esto un prim
deziderat de atins in ordine teoretica.
Al doilea: 2. prin felul de vieata inferioara Rudarii pot
sta ca punct de plecare inteo ierarhizare a diferitelor entitäti etnice
din tara noastra, sub unghiul de privire al adaptarii la mediul natural
qi la forme de civilizatie in functie de mediul social in care trajese.
Mai ales, cunoscut fiind, cä, controversa asupra originii lor continua a
fi discutata qi discutabila.
Priviti fiind apoi ca un capital biologic i psihologic strâns
legat de pamântul Orit i atapti societatii noastre etnice, se ridica
acurn intrebarea asupra viitorului lor, in cadrul de vieata al poporului
romän. Deci posibilitatea ridicarii i reeficarii lor spre a fi redati
inteun mod potrivit viitorului, in cadrul unui destin comun (reintegrare).
De sigur, ei i ca strat de dedesubt etnic intereseaza: ridica
In special o problema de organizare medieval-romäneasca pästränd
dregätorii, cel putin cu numele: de vataf, Jude, voevod etc. precum §i
sistemul de functionare a unui drept natural, putin afectat de formele
vietii moderne. De aici qi importanta acestui mediu, potrivit conserval-1i
unor norme de vieata primite de ei prin inraurire, fie cu
institutlile timpului mai indepartat, fie cu ale prezentului.
Tara daca punctul 1) din problemele ridicate de noi se referea
la originea" Rudarilor, ca in incheiere a punctelor enumerate
mai sus, populatiunea despre care e vorba, mai poate fi privitä qi ca
atare cu o valoare ce derivä, din cercetarea lor însài, ca fragment
de umanitate putin cunoscuta lumii noastre culte.
De aici credem noi, in putine cuvinte, ea deriva i interesul Olintif
ic ce-1 purtam acestei populatii din cuprinsul thrii noastre I ).
1) La redactarea materialului se va tine cont de cadre manifestiri, aici indicate,
fraud seama de faptul ci avem de urmarit o unitate eoemlá c&'reia vrem surprindem esenta.
in ceca ce ea are mai firesc ca existent& aparte.
398

Scurte observatiuni in legatura cu intrebärile puse in fisa
I, VIVII.
Prin intrebarea dela nr. 1: (In ce parte a locului, sat... vale...
catun traiesc tiganii?") afläm indirect orizontul spatial al subiectului
anchetat. Un avantaj. lar desavantajul c5, s'ar cuprinde
prea mult, e inläturat: am lasat la voia celui anchetat de a räspunde
câ.t stie; adia de a se restrange si de a se extinde cu aceeasi voie.
Tot astfel, din intrebarea nr. 4: (Din ce traiesc si CUM träiesc?"),
rezultä indirect sentimentul de diferentiere etnica al täranului
anchetat. 0 intreag5, atitudine, o problema' neexploatata Inca si care
s'ar putea extinde si la celelalte grupuri etnice din cuprinsul tarii
noastre.
Prin urmare, orizontul spatial si realitatea etnica, ca special&
privire la tiganii zisi Rudari.
La intrebarea dela nr. 5, aceeasi fise: (Daca au venit de curiind
sau mai demult, chnd anume au venit?") pot rezulta douh raspunsuri,
ce pot fi confruntate spre exactitate, la nevoe, cu ale täranilor.
Raspunsurile pot fi, apoi, necomplete: Iar din exercitiul de memorie
Cu privire la evenimente se pot trage concluzii potrivite si independent°
do cercetarea si scopul planului. Asa cum la intrebare,a nr.
6, fisa I.: (Dach tiganii veniti (asezati) e vorba eh mai piece
sau ramfin definitiv in satul... ulita... valea...") se lash anume a se
intelege, din aceste rtispunsuri, dorinta de convieruire sau de repulsie
a unora fata, de altii.
Prin aceasta iarlsi recunoastem eh suntem in fata unui caz
caro s'ar putea extinde si asupra altor elemento etnice din tara noastra
si vrednice de o tratare separata.
Cu aceasta, fisa I. isi incheie rostul Eau, cu adaosul ca punctele
a. b. c. d. (aceeasi fise), intotdeauna se vor lua in consideratie dupä grupurile
de tigani, deosebit: aurari, lingurari, corturari etc.
Astfel, inträm in obiect pe nesimtite, inlesniti de fisa de orientare'',
dupä cum se indica' in cuprins". Prin clasarea succesivä a
obiectului de studiu din celelalte capitole, urmeaz& ca sa se resolve
intreaga problematic& ce se poate ridica in jurul acestei populatii
si a altor neamuri de tigani.
Prin obiceiurile in legatura cu vieata ornului dela leagän
la mormânt ca s'i din cele do peste an, putem sa stabilim, (lac&
accastii populatie (si alti tigami mai puf in) merg paralel cu sätenii in
fennel° vietii lor spirituale tot atat at s'i in cele ale vietii lor materiale,
sau ei urmeazä, pe acestia din urmä'. Sau: in sfarsit, aunt forme
399

ce so amesteca? Din aceasta cauza, fisa nr. VIvil ti va situa pe
Rudari (Baesi") si alti tigani inteo lume care le apartine sau de
dependenta stransh Uta de sat, din punctul de vedere al manifestarilo?
spirituale.
INDICAIUNI BIBLIOGRAFICE
Din bibliografie (chiar si din cela mai scurte indicatiuni), se
observa ca, tiganii sunt cunoscuti in general" si nu in special.
In deosebi, istoria tiganilor, limba qi dialectele ei au fost mai bine si
mai serios cercetate. Din punct de vedere social sunt mai putin cunoscuti.
Exceptand cartea lui Martin Block O, am putea spune ca sunt
chiar foarte putin cunoscuti. Aceasta pe plan european", cum spun. Cat
privest domeniul romanesc, pastreaza aceeasi caracteristich. Exemplul
cel mai elocvent in aceasta privinta, ni-1 ofera, ultima carte apiti ata
in romaneste asupra lor (v. bibliografia) care pastreazd aceeasi
caracteristica adica sunt cercetati in general si din punct de vedore
istoric.
CIJA priveste ramura lor, Rudarii -san Baesii, despre care unii
spun ca.-s romani prin faptul ca, vi-au pierdut bimba (tiganilor)
acestia n'au avut parte de o cercetare speciala. In fine si sporadic avem
ceva privitor la cei din Oltenia. Cei din Muscel au fost cercetati monografic
din partea subsemnatului. Mai intal s'a tiparit articolul dela
bzbliogiafie, iar un articol ceva mai desvoltat, asupra lor, se publica in
numarul viitor din Arhiva pentru $tiinta si Reforma Sociala".
FIA I. (DE ORIENTARE IN REGIUNE)
(Ri'ispunsuil date de °mine, In special de tAram, ca drept indicatn de
orientare spre o fixare regiona1ä a diferitelor solurf de kan' p&iià la barca de
contact direct cu ceca ce intereseazil).
1. In ce parte a locului sat, vale, (l'aun, ulitg trAiesc tigani?
2 Ce fel de tigani sunt? 2)
3 Cani ce num5x suflete ori familn?
4. Din ce trkesc si cum tiliesc? 3)
Dacä au venit de curfind sau mai demult, ciind anume au venit?
6. Dach tigann ven* (asezati) e vorba sä mal plece, sau ranidn clefinittv
In satul . valea.
Tradusa Ni in limba francesa.
Raspunsuri chipa .ate. In satul aunt... cam 120, tigani de _Tata.' etc
Daca lucreaza lemnul, fierul suut lucrAtori cu zlua, zidari; lucrAtori la fabrica
etc. Ori se ocupa cu . negustoria, NA zicem de cai .
400

a) Duprt ea se qtie. cazun anumite de incuscnre, mai intO1 intre difentele
somn de tigaru, apoi intre igani, români, saqi, magma b) Cum se sunt cfindi
pleadi la armatrt tja cOnd vin? Cazan concrete clacti se §tie. c) Dacä. .merg
(frecventeazti) qcoala care anume? COnd §1 cum d) Dar bisenca? Care dintre elei
Pe ces gr. cat., ortodox& sau evanghelica, luteranA etc 7 1)
FIA II. (DE OBSERVATIE DIRECTA)
1. 0 precizare intre ei de ce vi. zice aya.. bieli, rudan, 16eta, ursan?
2. Atunci, ce deosebire este intre unu li altu?
a) in vorbrt, b) in port; c) ca Dilatar& trupeasa. culoarea ochilor, a pichi,
statura, mirosul specific, d) dalia ocupatie- ciaran, slitan, tusan, hnguran, e) religie.
3. O precizare personal.", formulatil la fata locului, ca mai sus, daca se
poate statistic
a) dup.& vorbO, b) dupO port, c) din punct de vedere antropologic descriptiv;
d) dupit ocupatie, e) rehgie.
O reluare (directä) a notiumlor de spa0a ca avezare (cadra cosmic),
(cadru biologic), timp (cadru istonc).
Cum h spuneti la valea cOtunul . local.. pe care stati? (notat pe hartA
personal).
De ce nu v'ati dus in ala paite?
De ande ati vemt? Pe ande?
Intinderea.
CAP sunteti? Se indica statistic, mai intai numarul total de populatie, apoi
dupg sex tji varstti (confruntatti ca cea dela primäne) RaportAndu-se- apoi la aglomeratie,
regional qi dupO localitAti mai int5.1 distingtmdu-se intre ei, apoi compaparativ
Cu nr. locuitonlor tärani din apropiere sau din regiunea intreagii. Procentualitatea
se poate dupl religie, limbä, tuntti de carte, de ex.
COti ati venit?
I. De cand aja venit? Pe unde?
2 Date istonce precise In lipsa acestora se va recurge la memoria celor mai
bätrttni
3 Ce raport existá intre trecutul a§a cura vi-1 reprezintä locuitorul i starea
ion prezentä (consideratium ca prime la afectivitatea lor istona ).
(Supliment la lämurirea situatiei lor, in raport ca local pe care stau Cadrul
cosmic),
1. Dacrt stau cu chine: COt plAtesc Cui pliitesc Cual pl.-átese 2)
2 Cine a fticut contractul cura ¢i când?
3 Propnetate provenitil prin cumptirare prin ce imprejuräri?
4. Prin improprietanre Cum s'a faca impOrtirea. Critenul de drept §i de fapt.
2) La intrebirde b. c d. ne cAt posibil se dau räspunsuri concrete si din partea invitAtorilor,
preotilor gi chiar militaillor
2) Stabihrea ruodaltath de teologice a locului. Cit se pläteste si cum : de cap de familie,
coiectiv ? comunei, boierulut ? Pe un an, luna Cu ziva ?
'401

5. Intinderea Folosirea dupii famihe, grupe de familie In coman.., de ex. a
locului unde stau.
PISA III. LOCUINTA 4EZAREA IN INTREGIME
(Cadrul cosmic)
1 Locninta in care träiesc e un cort, bordeiu, casa?
2 Dacrt e vorba de cort se aratO materialul, ridicarea §1. strangerea lui.
Are vreun raport ca medita natural felul de locuintit sau exclusiv cu profesiunea?
3. Alegerea locului de Instalare a bordeielor (caselor, corturilor). Credmtele
lor in legOturä. cu aceasta,
4 Planul bordeiului, cortului, casei ca mobilierul,
Matermlul de constructie pOmant, lemn,
Megtern de constructie. Rolul barbatultu §1 al femeh in aceastä privintO,
Vatra Tipul (sau tipurile) aparatultu de fiert i incOlzit Procesal de adaptare
al acestora;
Mobiher;
9 Vieata dusl in casä i afara din casa, dupO anotimpuri,
10 Agezarea ca forma gi structurä Tipolog,a agezkilor diferitelor smuri
tigani din regiune. Ce deosebiri se pot face din acest punct de vedere cartografic.
FISA IV MUNCA SI DIFERENTIEREA MUNCII DESFACEREA PRODUSELOR
CASTIGUL PROVENIT
(Manifestad economice)
1 Fie cä se deosebesc san nu dupä ocupatie" din ce träiesc? Merg dupii
bureti, mure, smeurä cat e de mare aceasti inclinare?
2 Modal de a procura materialul de lucru sä zicem fierul sau lemnul?
Ce se gtie despre spälarea aurului de pm garle?
Zidari, läutari proportia profesiumlor,
Capacitatea de lucru dupà fiecare ocupatie in parte;
Modul de prelucrare. Tehnica de lucru,
Instrumentar (desene, schit,e)
Refernite asupra tehtucei in trecut ca gi a instrumentarultn,
9 Rolul fememi i copnlor in procuraren, prelucrarea materialulai de lucra;
Desfacerea produselor. Cerere i ofertä Desfacere pe loe, la depOrtare
atunci se indica distanta targurilor, oragelor, prin nujlocire cartograficä a itinerarultn,
Raport sumar asupra manen, bamlor investiti in lucra, a timpulm pierda
In desfacerea produselor gi a cagtigului sau pierderei,
Acoperirea nevoilor imediate. Din ce l'Imane, la ce se folosegte?
FISA V ORGANIZAREA SOCIAL& FACTORI INTERNI, BIOLOGICI
PSIHICI RELATII
1. Familia din eme se compune? (Rolul bärbatulin responsabihtatea fati]."
de copii, sotie Femela gi antoritatea sa in famihe),
402

2. Copiii, dad sunt major', pe cine mogtenesc? Deosebirea in aceastä
intre bketi gi fete;
3. Raporturi de rudenie. Care sant. Determmarea filiatiunn pe neamurt gi
coeziunea lor in acelagi spatm de acezare;
4. Se fac deosebut intre cei din aceeasi grupare, adici sub-unit:4i. de vecinätate,
de rudeme, de värsti, sex? Cu ce imprenietiri?
5. Independents famihei In intreg: ca unitate economici i soma";
6 Relatii intre parinti i copii tigam; intre prucinti i copia tigani
ceilalti sätem din apropiere
ManifestAri juridice, administrative, politice
Graparea. Cine e conducfitor? Jude, vätaf, bulucbag etc ? (Ce mijloace de
selectie i insugiri se cer?)
Dar aiator? Numele lor. Familia din care apartin, trecutul lor,
Atributule lor scum gi altä data,
Räsplata prima' in bam, in naturi, onorific?
6. Luarea mäsurilor de ordme;
6. Aducerea lor la indephnire De cAtre cine? Cum?
7. Pedepse. Cazuri petrecute;
8. Consimtirea din parten aptagilor. Cum se aphcau i executau pedepsele
inaintel
9 In ce raport stà conducerea, sA zicem. a tribulm, ca cea oficialä, a sataltu?
(egalitate, subordine independentà dephni cel path' ea mentahtate");
Adaptaren mäsurilor, legmunlor moderne la weata tribului ci invers,
Dm acest panct de vedere sunt deosebiri intre difentele grupuri de tigani
cunoscuti? Acelagi conduciltor au gi cei din imediata apropiere sau ma' de departe? Se
executä gi acolo in acelagi mod dispozitnle luate? Se recunoaste regele tigamlor? Daci
fac parte din orgamzatia Romilor.
PISA VI. NASTERE, BOTEZ, NUNTA, INMORMANTARE
(Manifestiiri spirituale)
Credinte in legäturi ea sarcina;
De obicem, cine asistä nagterea: femei, rude, moage doctor'?
Diferite practici in legilturi ea nagtereá: fie de a o ugura, fie de a o
provoca inainte de vreme;
Dacä se scaldà copilul practicele obignuite. Punerea de bani ungerea
Cu diferite matera spre a se obtine puterea copilului;
Botezul La cite zile? Alegerea nagalui ci puterea exercitatil de acesta
asupra copflului in report ea pärintu naturah. Schimbul de daruri la botez;
Prefermte: bämt, fatä practici in legäturä ca obtmerea prefernitelor
in aceastä. privmtä;
Inamte cum se aces botezul?
403

404
8. La cid tunp i se tale motul. Darurile ce se dau ca acest prilej;
Determmarea varstei de copil. Cand inceteazá. de a mai fi copil i cánd
bruat mare?
Gruparea lor dupi ce entena vársta, vecinatate, ruderue etc. Jocuri;
3 Dar a bibetilor mara
4. Desvoltarea instinctulni sexual. Comportamentul in societate (grup) i singur
al btuatului in functie de acest impuls;
5. Modul de convenire intre tineri spre a se pregati calen unei vfitoare 6:s'atora
(pe la targuri, pe drum, la manca) v. gi intrebarea nr. 7 in cele ce urmeaza.
L Exista petitul gi In ce consta? Daca e obieeiu imprtunutat se insista:
cand gi cum se practica;
2. Dar logodna? (acelagi caz);
3 Se insista In special asupra faptului: daca sotia se campara sau se Lira,
atunci se stabilegte amtinuntit cum se procedes*
4. M'atolle de proba. Concubmaj. Stabihrea procentualä;
5. Daca se face mina, se specifica pe ránd amanunte privitor la casatoria
religioasit i nuntii propriu zis traditionala,
6. Diferente, ca port, de ex, Intre casatoriti i necIsatoriti. La femei.
la barbati
7. Cercurile simpatetice Rituri de piimire, separatie etc.
8. Modul de inzestrare al tinerilor: bäiei, fete;
9. Legittura ulterioara dintre casatoriti gi pärinti.
10 Destinul acestora la bittatuiete;
1. Semne prevestatoare ale mortn,
2 Cum se Inchipue moartea.,
3 Masar' de luat in vederea evitäru mortal Cazuri de moarte çi deosebirea
dintre ele. grabnica" naturala cauze,
4. Se lau iertacium?
6. Primele mas= de luat dupa mo'arte,
6 Cum se gtie ea a murit mueva?
7. Anantul. Jelitul bocetul, de catre cine, cum?
8. Cu plata?
9. Jocuri de priveghiu (daca snnt);
10. Steagul, miírul la inmormántare, dupa varsta, sex, conditie sociala De
ex. ciun se face inmormiintarea viitafului, a judelm? Impodobirea mortului,
Dupia cate zile e ingropat mortal? linde? Cura? Loe separat In cimitir?
Datorule mortulm;
Dohul

FI$A VII. OBICEIURI IN LEGATURA CU ANOTIMPURILE SI SARBATORILE
MARI DE PESTE AN
(Cadru psihic o manifestitri spirituale)
1 Cum este agteptatä lama influenta ei asupra 'gruel zilei de rnaine in
raport cu
a) prunAvara b) vara: c) toeamna
San sufletegti. Jocuri. Obiceturi.
2 Obiceturi la CfAciun gi Anul Non colindatul, cine, cand, cum? Turca
(capra, brezam), Vasilca; Vicleimul, trozn;
3 Alte practici,
Petrecen Litre fete ill bAieti in särbaton Modal de organizare;
Ce obiceitin sunt la Sf Ion de IarnA Dar la Sf Glieorgbe? La Pagti?
La care din aceste zile man se face de ex. curban, gurban"? In ce constä?
Se obigninegte de se ingroap5. in pAmint oase la aceastä data? Petrecerea are loe in
pädure? Descriere amitnuntitii, 1
7 La Rusaln, la Sf. Ihe ce alte obiceturi interesante sunt?
8 Dintre sfmti, care este cel mai venerat? Cum se serbeazA?
9 Hramun, onomastice, ce deosebire este intre felul cum stint serbate de
oamenti din sat gi tigani?
Cantece;
Basme,
Povestiri;
13 Ghiciton, prefente sau in care se regasese mat ca deosebire 1).
Ion Chelcea
BLOCK MARTIN Moeurs et coutumes des Tziganes, Pans, 1936; BOIA AUREL-
Integrarea tigantlor din $at4 (Maud) in comunitatea romaneascA a satului, in Sociologic
Romaneascii, III (1938) nr. 7-9, CHELCEA ION Cateva contributiuni
etnografice asupra Rudanlor din Muscel, in Natura", 15 Alai 1931, DAN DIMI-
TRIE Tigami din Bucovina. Cernituti 1892, GRELLMANN M G - Die Tigeuner,
ein histonscher Versuch uber die Lebensart und Verfassung dieses Volkes Lipsca,
1783, PERETZ ION Rob= (curs predat la Facultatea de Drept din Buc pt an.
III licentä) Buc. 1934, PITTARD EUGENE Anthropologic de la Roumanie.
Contribution it l'Etude des Tsiganes dits Roumains (f. loe gi an Acad. Rom II
126,606), POTRA GEORGE: Contnbutiuni la istoricul tiganilor din Romania. Buc.
1939, SCELWINCKER I. H.: Die Zigeuner in Ungarn und Siebenburgen, Wien, 1883
g. PLAN PENTRU CERCETAREA MIGRATIUNILOR CU
CARACTER ECONOMIC LA MOTT
1 Definirea problemei. In tart Motilor, legendara regnme din masivul muntilor
Apuseni, exista o cunoscutä indeletmcire prelucrarea lemuului in vase de tot felul gi
1) Pentru toate problemele commie cu satul rontlinew se vor intrcbuinta planurile de
lucru, pi formularele generale. care sunt Inuit mal aminuntitc.
403

viinzarea lar, de insusi producAtorn, prin negot ambulant in tyate provinmile tArii
Aceastä indeletnicue rämäne caracteristici 0. Nu este vorba insä. de o indeletnicire
practicatä in toad. regiunea Motilor, ci numai intr'o zonä, care cuprinde carsul celor
dou'a Ariese, pe care o put,em numi zona prelucririi lemnului, in opozitie cu zona
miniera, adicä restul tärn Motilor, unde populatia se ocupä cu exploatarea auruhn
Evident eä adt In zona prelucrärn lemnului cat si in zona minierä sunt i alte
preocupäri, dar ele rämtin secundare.
AceastA indeletnicire, mai ales in faza a doua, a negotului ambulant, a atras
atenta literatilor, cercedtorilor, politicierulor, ca sä nu mai vorbim de marele pubhi;
care si-a manifestat dragoste i compätumire. atat de mult reflectate in presa cotadianit.
Interesal acordat n'a fost insä urmat de reahzin. Intentia inftiptuailor,
char asa larg manifestatii, n'a gäsit forme de cristalizare pontivä. Cauza o vedem
kite° metodä, de cercetare si de prezentare a stärdor social-economice Stänum ca un
caz concludent. Un cercedtor nu-i redäm numele in aceste note pleacI dela
pidecata. cA muntli Apuseni nu au o vieatä economicä independent:a: ci sunt legati de
regiumle invecmate In consecinä ar urma d. se inglobeze in sectorul muntilor Apt"sem
intinse regiuni invecinate. Premiza dela care pleca a fost gresid Autorul avea
dreptate cand vorbea de interdependenta regamilor, dar a ignorat romplet cA aceasta
este de arätat la exammareff relatulor i sclumbunlor economice LAsäm la o parta
prezendri reduse i neconforme ea realitatea, care s'au näscut nu din cercetarea
situatiei, ci dintr'un sentiment de compätimire.
Se itnpunea deci necesitatea unor cercetän metodice pentru surprinderea stärilor
social-economice din tara Motalor. Prin câteva lucrän intreprinse in c,adrele
echipei Vidra in 1936, s'a ajuns la concluzn cu total noi cut privire la prelucrarea
lemnului i negotul ambulant la Mota.
2. Formularul de anchetii. Este intoemit pentru determmarea fenomenului caractenstic
al prelucfárn lemnului in vase si al negotulm ambulant si deci pentru
definirea stänlor social-economice din zona prelucrArii lemnului.
In ce constä asa zaa nenorocire a Motalor si in ce masura existä. sau nu, o
ponte arlita numai indelunga i sistematica investigatie la teren Datond lipsei acestei
investigan indelungi i sistematice, vieata Motilor ea toad bunävointa adtad, n'a
putut ciiptita un alt curs 2), sau sä se imbunätäteascä
Termenii din formular sunt ai locului. I-am pästrat fiindcä unn nu sunt obisnuita
in Meat ramurä de activitate, ar cäutarea echivalentultn ar fi fost zadarmci.
Tinfind seama apoi cA ei sunt folosita in toate satele Moti/or, am crezut cA a-i neglija
ar fi o nedreptate ce h s'ar face. Termemi pnvesc denumirea vaselor (categona cmbere:
cusnite, parlAu, pAtrari, mijlocari, fierAti, cupl; eategona vaitae (vase mici):
vaitai mic, de cupll, de fele etc ; categona domte: randusele, sdrAncane etc ), !neareätura
(tisita 3), urechile) etc. Famihanzarea anchetatorulut cu termenn din formular
se poate face ?nor si are tot interesul spre a face cel dintim pas catre auma
De fapt prelucrarea lenmului in vase asemlinAtoare am surpnns-o si in Nereju-Vrancea, in 1938
anal& i-am consacrat un studiu in cadrele echmei monografice.
In ems' ce ne pnveste rum nu credem a va capita un alt curs. MotuI este legat organic de
indeletrumrea sa, de aceea nu o va piirfun niciodatA. Credem imai cl fArA o pfirAlure a indeletniciru, poate si i
se vinA in spnim real. Vezt Vidro, in publicabile pentru Congresul International de Somologle.
Este ineircAtura ce se pune pe un cal, care constA intre 10, 12, 14, 16 si 18 vase. nett& vine
probaba dm slavi cu sens initial de cfit tine calla, o incArcAturi, o rAsuflAturA.
406

Motului care se inchide, cu toatä volosia ce o aratä, cand incepi si-1 iscodesti despre
mestesugul i negoful lui ambulant.
Intocmirea formularului.cere mai molt decit o munca tehmci. Intrebärile din
el tp mai ales inlä ntuirea lor, basi loe altor intrebäri, pe care le vom pane, notand
relatarile in fise separate, pe care vom scrie numärul formularului, spre a se sti de
care fine In niciun caz nu vom lisa vreo intrebare din chestionar Una raspuns sub
motivul adincirn celor din afara /ui. Nerespectarea acestra pnncipiu aduce inutihzarea
chestionarului.
Capitolele din formular sunt orinduite in ordinea inlantuirilor cauzale ce determina
fenomenal. Fiecare are importanta egali, deoarece numai corelatia dintre
ele duce la defmirea 1m. Capitolele aunt numerotate prin cifre romane SI. ne oprim
la fiecare in parte
Exammarea marman gospodarici se impune in pramul rand. In acest
mod cunoastem ce sarcina are Motul calator, ce ocupatie au cralalti membri.
Deoarece formularul se completeaza chiar i pentru gospodarule din care
nu pleacä nuneni in tara, cel putin la cap I, la cap II se intreaba dacii pleacl, iar
daci raspunsul este negativ, se va intreba dacä a plecat cindva i motivul pentru care
nu mai plena. In caz ca plead., se ultra, proprio zis In problemä Cu cine j lead);
ce main, rinde, ce provementä are, ce ce se deplaseaza, cite calatorn a fäcut in anul
precedent, repartizarea lor pe provincu, punctul terminus etc. Grija anchetatorului va
fi ca si noteze beneficiul net, adieä castigul curat al fiecarei calätorn Deoarece de obiceni
fac multe calatorn, an fi imporabil practica ne-a aratat aceasta, puteni
face un bilant (venit brut, chelturah, vemt net) De aceea vom cauta redam,
beneficiul net pe care il deducem san ni-1 declarrt
Imporabilitatea identificarn exacte a tuturor fazelor calätornlor pe un
an de zile, nc face si exammam mai amanuntat ultima datum fati de data anchetei.
Acuna vom nota ca preemie, hicrul este usor de Scut, cantitatea marhi dusts in tara,
pe langa felul ei, materialul brut din care a rezultat, manca la padure i acasa, evaluarea
ei, evaluaren transportului, intretmerea vitelor etc. Abut cu acest capitol, pits=
deci spre ciumasterea nitima a fenomenului.
IV In ceea ce priveste desfacerea märfn, tehmca de vanzare i vinzarea proprio
zisa, vom fi cat se poate de mrcumspecti, mai ales ca Motul spune pretul intr'o
doarä sao redus la jumatate. Neapirat vom transforma umtätile de !lasing locale si
vom face evaluarea lor in barn pe loc
V Vieata de migrator merita daca tnaem seamä de conditnle in care se
desfasoara o oprire indelungata De aceea peste ceca ce pretinde formularul,,
Tom avea grija si notina tot ce ne pare caracteristic.
VI. Dar vieata de migrator a Motilor necesita reign Impinsi de nevoi economice,
Motu sunt determmati si intretinä un complex necunoseut de relatu semnificative.
Ele se vor =an prm cercetari speciale. Vom insemna totusi in formular
natura lor, ca de ex. cum sunt tratati Motu pe regium (ca negustori, cersetori, dacä
sunt omninifi, furati, batuti etc ), efectele migratiumi asupra vietu de familie (positive,
negative), vietn satulm, necesiti si ele o examinare detailati.
VII La Inchezerea bilanf aloi cälitoniei ultime ancbetatorul va avea grijä
sï noteze categorn de cheltmeh sau venituri nespecificate. La alte venituri" se afla
trecute gratuititi, ominiri, funde!. intradevar Motralui i se di pine, brinzä
407

etc. drept ommire, vom evalua acest venit, de asemenea vom lnregistra valoarea manaun
cersite, daca Motul a cenit, cum se intimpla uneori Notäm, pe cilt este posibil
çi informatn in legatura cu acest cersit, gratuitätile si ele constituese un venit, asa
le vom specifica.
Concluzie. Formularul tinde la defunrea starilor social-economice dm tara
Motilor, zona prelucrfirii lemnului.
Daca studule de pana acum au fost partiale san au avut lipsuri de natura
celor amintite
ranafine ca de Ex= incolo In arma surprindern fenomenulm in
sine sil trecem la defunrea. vietu Mottilin din zona prelucrani lemnului si dem spre
indicarea adevaratelor solutu ce se unpun pentru imbunatiltirea acestei vieta
Formularul, pentru ajungerea acestui scop, cere fabdare, constunciozitate, din
partea acelma care p.-aseste in aceasta revine. Se recomandà chmr experimentarea pe
cateva cazuri a completarn acestui formular.
FORMULAR
FENTRU CERCETAREA MIGRATIUNILOR CTJ CARACTER ECONOMIC LA MOTI
Comuna Catunul Crangul Casa Nr. .
1. Numele capultu de familie varsta
scoala starea .
2 Numarul de membri pe care h intretine:
calitatea
Sotie
J 2'
Copit 3
Nora
Nepota
Tata
Mama.
Bunici
Alii
4
Total membr. intretinuti
varsta
1 Pleaca prin tara.?
II
Daca acum nu pleaca, a plecat totusi
candva? De ce nu picad.?
Cum pleaca holoangar (J'ara marra) eu marfa.
Ce membra de familie il insoteste: copa sotie
frate , varsta insotitorului am.
Merge in tovarasia :mula strain de farmhe
tumi. ortoc . pe cont propriu
2 Ce marra ;nade prin tara
in ce condi-
1) Conconutent cu cercetarea migratiurni, se vor urmiri ip celelalte aspecto ale vietil economide,
folosindu-se foile economice ale InstItutultu.
408

Ciubere
Vattate
Cercani
Scituduri
Fedele§e
FELUL MARFEI
Fluere i mari
miel
galerita
Putineie
Boate pentru apä . . .
Cofe
Coarne de plug . . .
Topori§te
Greble
Coade de coase
[babe
Hurdot
Plo§te
Dloburi . . . . , . .
Bot pentru strugurt . .
Tolcen pentru vin . .
Ckrbant de lema. . .
"Ver
Fructe
Miei
RI§inil,
Modul de deplasare:
O VINDE PR OVENIENTA MARFEI
Da Nu Lueratii de el CumpArati
Pe jos pe jos i tren . . , pe 1 cal pe 2
cal cu cärun de 1 cal ca ciruP. de 2 cal
cirun de 2 cal ga tren en vagoane (ande este depozitul In
acest caz) ca cine este tovaral
IncredinteazO mara' spre vfinzare din ce cauzil hätrânee
boall lipsA de cal ga &ir*
COlitornle pe 1 an de zile (dela mi luna
la zina luna anul )
Numärul cOlittorulor din anal precedent
Repartizarea pe provincu a acestor cOlOtorii i beneficiul1 reaara. f
.
..
De unde
eumpArabl
anulpanl
409

410
Provincia
in care a calótont
De cate ori
a calitont
Grau
c) Oragele strabatute gi punctul terminus al acestor calätorn:
Cilatoria 1-a: orage stfábAtute punct terminus sat . . .
. . iudet
Cälltoria 2-a: orage stràbatute punct terminus sat . . .
. . judet.
Maltona 3-a: orage sträbiitute punct terminus. sat . . .
. . . judet.
CAlatoria 4-a: orage strabätute punct terminus sat
. . .
. . . pude.
Mama. 5-a orage stiabatute punct terminus sat . . .
. . judet
III
Ultima caUtorie din acest an.
Beneficlul realmat pe provincii
In natura In bala
Porumb L e i
1 Cara a plecat: holoangár (fárä =fi) cu marra
2. Cine din familie 1-a insotit
vársta
3 A mers in tovärägia allana sträin de familie? in ce conditiuni
ortäcie pe cont propriu
4 Durata cälätoriei ultime plecat la
5. Punctul terminus de alltorie satul
intors la
judetul .
'
6 Ciclul localiatilor strälaatute orage gi sate (se vor nota gi revemrile)
%
7 De ande a inceput si vindä? De ce de acolo?
8. Cita marfä a das in tara gi provenienta el in aceasti calitorie.

FELUL MARFEI Canbtatea
Ciubere :
'Nita de 10
12
99 19 14
II 91 16
,, ,, 18
Vase mici
Cercuri
Scinduri
Sdrincane
Fedelese
Fluere mari
mtci
Sälarite
Puttneie
Boate pentru ape', . . .
Cofe
Coarne de plug . . .
Greble
Toporiste
Con de coase
Roabe
Hurdoi
Ploste
Dioburi
Bot pentru struguri . .
Tolceri pentru yin . .
Cfirbuni de lemn . . .
Var
Fructe
Mtei
Mira.
PRO VENIENTA
Lucratd Cumparata
Cluar de Mot
Cantitatea
Din ce sat
Ce
canbtate
9. Date despre =termini brat din care a rezaltat marfa specificatil
CE MATERIAL
A FOLOSIT
Brad pentru vase .
Fag pentru vase . .
Brad pt. scinduri .
Tuft:: (nuele) pentru
car curi . . . .
Padurea de unde este lemnul Matemalul folosit
A cui
propnetate
Unde se afla
a
Ps E
..- o
5
o ,9
.
Pretul
de
cumpfirare
Metn cub' Tufe pentru Braun
Cab Pretul Cate Pretul
411.

412
10 Munca §i evaluaren ei.
a) Manca la piidure, evaluarea ei.
Numele Viirsta Cite zile Evaluarea zilelor de
lucriitorilor de lucru lacru.
la piidure
fiecare
b) Blanca de confectionare acasii, evaluarea el.
Numele Vfirsta Cite zile Evaluarea
lucititorilor de lucri. zilelor
de lucru
1
2. ..
3
c) Transportul
1 Cu muloace proprii: spate cal . . cAruta
evaluat Lei . . . .
i Lei
2 Cu platä pe cal . . Lei ; ea ciiruta
11. Hrana din timpul mince'
a) Hrana /a pädare.
Alimente duse Cantitate Evaluare
Ptine
Fa:1dg
3 Slämnä
4 Fasole
5 Brinz5.
6 Ceap5.
7.
8
0.
Evaluatä total Lei
41_

Menuul pe 1 siiptilmilnl:
masa:
Zulu dimmeatn prfinz seara
i.
6.
b) Hrana de acasä pe tunpul confectionrun.
Manual pe 1 s'aptämänti:
Masa.
Zma dunineata pränz sears
Evaluatä total Lei
c) Evaluaren intretinerii vitelor la pädure, Lei . .
IV
Desfacerea mcirfii
I. Tehinca de vänzare:
strigä prim sate astfel prin
orage astfel
reclama in tirg (in ce fel)
. 413

4
cc
41
O
r.T4
''
-4
E<

Vieata de migrator pe care a dus-o.
1. Hrana.
Ce hrani a dus de acasi
Ce alimente a dus:
Specificare
1. pine
2 slAninA
3 SIMI
4. cartofi
5 ' lapte
ceapä
c) Ce alimente a cumpArat:
V
Cantitate Evaluarea in bani
Specificare
1. páne
2 slanini
Evaluare in bani
315mciiri calde cumparate Lei
d) Ce mánciiri a preparat
e) Ce vase a dus in acest scop
f) Manual pe o sAptfimâng
Zinn. Dimineata Pei= Seara
1
g) Câte zile a fliimilnzit in total?
h) A cerut (cersit) el san copilul máncare? unde?
Ce i s'a dat valoare
i) A fost ominit? Cu ce? valoare
Lei
j) Biinturi, petrecen L-i
415

2 Imbractiminte, incaltammte
Cate cama§i a dus ca el . De cate ori le-a spalat
morapi . . cate obiele cate indispensabile
de cate ori le-a schimbat Hainere le-a schimbat
Ce inciltiminte a avut Spälat rufäria
cost Lei
3. Odihna, ingrijira trupeasca.
Dormitul in timpul da:tonel mide s'a facut in timpul
popasului prin sate cat a costat Lei
Ingrijirea d sinatate. Tratamente Lei vizite la doctor, Lei
necesita:O sexuale, Lei
VI
Relatii
Legare de prietemi, participare la jocuri, participare la peteceri i ceremonn
(cra§me, nunti, rugi, botezuri etc.) ; frecventarea bisericii; Motul ca ducator
de vela (atiri despre rudenn indepartate, sate §i familii rivale, tiri dela ora§e).
2 Cura sunt tratati Motu de chenti (pe regiune), de autoritati
3. Vmata sexualä (la sate, la cima).
Efectele migratiunilor asupra viefii de familie
1 Diviziunea muncii (ce munci este silita sa faca femeia cosit etc.; ce
munci face barbatul v. ce a parlisit).
Impiedicarea une sistematiziri a muncii in gospodarie din cauza
bärbatului.
Consecinte spirituale. Obicemri introduse; credmte i superstitii; literatura'
populara (dome. strigaturi, ghicitori, suoave, pornogratn, cfintece), practice magice,
sustragerea copnlor dela §coalä, parasirea portulm, pärásirea stilului de casa motPsc.
Consecinte pozitive. Deprinderea de mesern, deprinderea unui anumit fel de a
munci, introducerea de fantani etc.
5 Consecinte asupra contractarea de boli (reumatism, tuberculoza,
blenoragie, boli de stomac etc ).
416
1. Cheltuieh.
VII
Bilantul ccildtoriei ultime
a) Pentru marfa lucrata acasA
Lemnul brut Lei
Evaluarea munen la pädure Lei
Evaluarea muncu acas5. rei
Evaluarea transportului Lei
Evaluaren intretmern (om, vite) Lei
Total Lei
1) Indic5m doar probleme spemale care ar trebm Onute in semi de cercetitoru ce le stau in competmli

Pentrn maría de gata.
Bam achitati Lei
Evaluares transportului Lei
Total Lei
In timpul calatonei.
Intretmerea Lei
Intretizterea vitei Lei
Evaluarea transportaba cu cartita pe Lei
Evaluarea timpulm °mula' Lei
Evaluarea uzurn carutei Lei
Evaluarea uzurn efectelor Lei
Ingriprea de sänatate Lei
Petreceri Lei
Altele Lei
rotal Lei
Cheltuieli totale Lei
2 Venituri.
Profit qi pierdere:
Bani Lei
Grau . kgr Lei
Porumb . kgr Lei
Alte venituri (gratuitätt °miran, cenit etc) Lei
Caatig
Lei
Pierdere
Lei
Florea Florescu
h. PLAN PENTRU CERCETAREA MOTILOR AURARI
1. Definirea problemei. Dacä prel.icrarea lemnului in vase al vanzarea lor
prin tara in zona prelucririi lemnului din tara Motilor este privita drept o caracteristica
a acestei regulan, nu mai pitan caracteristica. dimane exploatarea primitivä
a aurului din zona minierd. Dar pe cand prima s'a fäcut cunoscutá prin Motii vanzatori
tutnror regiunilor din tara, cea de a dona a ramas a fi comentatä numm in
lumen cercetatorilor economi§ti, etnografi, sociologi etc , deci hatean cerc cc mult
mai redus.
Studierea exploatärn primitive a auzului in tara Motilor, ande surprmn nu
numal modun de exploatare, ca spilatul cu hurca sau cu do§ca, ce te duc ca nnlerni
in unnA, ci i oameni legati de unelte i vlsunle de cistig, «MI de bogátia ce se
417

keg. scoasa in bot in musuroaiele cart4e1or sao brazda plugultu, care it' amintesc de
stramosu lor indepartati ce cunosteau aceeasi subjugare. Este vorba deci de un tip
de RomAn al aurului apelor sau adancunlor pamantului. Cercetatorul strabItand Rosia
de pilcia, nu poate Si nu fie impresionat de vieata en total aparte ce se scurge
cu omul vesnicilor sperante pe care le leagit de comoara ascunsä sub picioarele
stalpilor caselor.
Problema aceasta s'a cercetat mai mult intamplator, Sea. ca O. se dea la
ivealä intreaga comoara de fapt,e i observatu In urma unei investigatii, pentru usurarea
studiulut Motilor auran, prezenthm un formular de ancheta.
2. Formularul de ancheta. Ce urraareste? Lämunrea problemei mai ales subt
raport social-economic. Nu este vorba deci de o prezentare de ordin general, ci
redarea unor date, pe intreaga regiune, care sa duca catre concluzia finala defimrea
complexului vieth Motalor auran.
Formularul urmareste metodic aceasta problema. Capitolele lui sunt indicate
prat cifre romane Ne vom opn la fiecare In parte, pentrn eventuale lamurin.
I Datele personale sunt necesare in primul rand pentru a face refern4ele
cu prime la Motul care exploateaza, manmea families, onginea Motehu aura; care
poate fi venit din alta parte Alai mult Am a trebuit sa avem o intreaga situatie matenalä,
.dar pentru aceasta sunt formulare speciale, pe care anchetatornl trebue sa
le eompleteze concomitent.
ir ENident cit dupä ce ne-am lainunt asupra datelor persona/e, trebue sä
notara ocupatia sau mai bine zis specializarea in indeletnicirea exploatarn aurulul
(span,' nismul apelor cu horca, cu dosca, extrage ca teampun de al:4 sau mecanice),
numärul steampurdor i posesnmea lor, ande se aflä, de uncle procurä, minereul (co
aceasta ocazie se cer referinte despre mina propne, mina in copropnetate), modul
de transport al minereului, personalul Liman folosit (familiar si angajat; la cel angajat
vom avea gnjä sa notarn cu multä atentie tot ceea ce poate fi in legatura eu copui
dui satele vecino care sunt angajati, peste intrebänle din formular), tunp de luerul
hrana, imbracaminte. Prin aceste refennte tmdem, dupa cum se poate veden, la stabilnea
auranlor moti.
III Abra acum trecem la exploatare.. Cheltuiehle le urmarim dupa curn are
mina proprio sau in copropnetate sau daca se foloseste de a statului, evaluaren muncii
membnlor famihei, personaluhu angajat, transportui, hrana etc In ceca ce pnveste
vemtunle, pe de o parte urmärun cat aur a schimbat la Banca Nationala, mr pe de
altä parte cat a obtinut pe praf san pe minereul vandut si alto venituri. Atragem
atentiunea asupra punctului 1, b, dela chelttueh, atat primal cat si al doilea ahmat,
ca i asupra punctulut 2, b, care vor trebui tmute meren in seamä, spre a se putea
surprinde fenomenal de plata in natura, de asemenea anchetatorul, pe fise aparte,
sit noteze tot ce este in legaturä co cap, I, 2, 3, cap. II, b etc sau tot ce scapa
intrebanlor din acest formular.
Observatii. Toate rubricele formularului se vor completa en nume, denumiri,
cifre; nu se vor folosi semne conventionale, nici macar da on nu, care vor fi inloculte
ca notatie explicativa, ca de ex: nu este, nu a fa:cut etc. Anchetatorul no va lasa
mcio rubnct" goalä, rucio intrebare fära raspuns. Altfel formularul considerandu-se
necomplet, va fi mutilizabil
0 =ma migâloasit, pretinsa de formularul de fatil, va usura prelucrarea
va da garantia celor mai piste interpretan. Once schita se va face, daca este socotha
inlregitoare acestui formular
418

FORMULAR
PENTRU CERCETAREA MOTILOR AURARI
L Ntunele i pronumele varsta ¢coala
starea civi1 militaria rehguinea
sau confesiunea
2. Local de nastere domicilia' actual
motivele alegcrn acestui
3 Cati membri intretme in prezent
cahtatea varsta
sotie
32
copu 1 3
nora
nepoti
tata
mama
burnm
altn
4
Total membri intretmuti
1 Indeletnicirea spala mstpul ca hure-t ca dosca
extrage aur ca §teampuri tanate de alta ca §teampuit mecanice .
alte indeletnicirt
2. Numarul §teampurilor, ce fel, posesame etc
Numarul total de qteampun in posesie cate ca 6 sulite
ca 9 subte cate ca 12 subte
Este coproprietar? Cu cine de ce
Balite sunt ale lut cate ale coproprietarului . .
De cand are §teampurile de ande le are: mogtenire
cumparate . cu cal cumparate . .
Numele locului ande se afla qteampul aqezat
Dm ce tau (lac) se ahmenteaza ca apa
Cate zile pe &apara:Tina mana qteampurile cauza: tovarilqic
lipsa de tipa bpsa mueren .
Unelte folosite 1)
II
1) Se vor ¡ore:ristra la maximum 20 gospodan, evitandu-se repetfiri de priscos. Anchetatorul va aves ins&
graii ca stl noteze ce are in plus sau in mutua proprietarul, fat& de inventarul normal.
419

3. De unde procnri minereul. Din mini proprie mini in coproprietate
partaculari de stat din riu .
cumpäratä cu cit cumpirati de unde: mostenitä
Date despre mina proprie. De cind o are a avut pe cuieva
tovaräg
Date de,spre mina in coproprietate. De cind este coproprietar
CIA posedä in mina: pirti frac/Atine de pirti
Cite pärti are toati. mina Cá.ta coproprietari are mina
De unde are parte in mini. mostemre cumpäratit
Ct cât cumpirati La cite persoane pe zi este socotiti, o
parte
420
4. Modul de transport al minereului:
MIJLOACE DE TRANSPORT
Pe cai
du d'Al*
5. Personalul uman folosit
Personal constiind din membrn
a
NUME *I PRONUME 1.
>
Pronume
in nume
Personal angajat
o.
,..,
>''
o
Ti a
cg.
Y.
2
-S. a
di
c-
1e4 c
o
4
4
'e
.= i
-9,
Propni
CUM SUNT
inchirtate
Pe zt cu lei Pe lunA Cu lei Cu transportul
*eoala In
mina
Unde este folosit
La
steemp
La mfinatul
ealultu
La
hurei
La
dogal
Unde este folosit Conclitie Primito hm Primeito latunti
. ..
CO
E .s
E '
ea
. .r.
a .
0 o o
i i_ 7
u o
d.
i
o
a
-,
ts
41 e
.E t
.t.-.,3 .
a ...
o
na
-
o
u
o
s
a
U Ada Z
a
C:1
o
Z

e) Timpul pentru lucra.
UNDE
SE LUCREAZA
In mita
La §teamp . . .
La hurci . . .
1
La do§ci . . . .
La manatul cailor
La ciralul minereului
Cu cáruta
Altele
d) Hrana personaluliu folosit.
Clind minina -!.
fJ
a 4.
Rece 1 Cald ri
..s >:
2
.9gEggE
Ci er. 'J ;
.. 0
2
o ct
8 E
e 09
'd
=
%,
-
a e
t;') u
-8
,,,001
-o E
g E
VE
es u
.1s* o
E 7'
PI
MI .1
...
E esa
6 it
Timp de lucru
Pentru membru
fainthei
Incepe
la
termSemi
la
Pentru personalul
angaiat pontru
membru
ince"
la
terSemini
la
De ce ¡acepe
ahuse'
familtet
Pentru
Per"'
anzlauial
HRANA PE 10 ZILE
De ce se termini
atunct
pentn,
membras
famhei
.
Pentru
Persc"
anngalzal
Media
orelor
de
lucru
Si
L M J V S ID L M M
4 2
SwErilI9
as E1
ji 6 2V.
os ea
L. :
1 : ,c1 1
4 4
2 2
E eas o E5
6 L. cr) 6
oa o
S. 1 S
4 2
E 2E.219..215.2VENI.E2
E eo
6 ct
.5 2
o 1
r7) o
eas o
L. A
4 2
E
o
eos as
0`.., Ji
S 2
2: .S.
2 2 fNVSti E
fE
E os ea E os as E

e) Imbraciimintea incaltimintea personalului.
III
Exploatarea
Cheltuieli de exploatare dela ziva de luna , anal pan in
znia de , luna anal . .
Cand are mina proprie sau in coproprietate:
a) PlAti pentru angajati pe tot anal ca lucratori in mina' Lei,
pentra copin care mana." can Lei
bl Diferite amenafári aduse miner Lei , valoarea minereulm dat in
schimbul lucrului in mina
Cand mina este particular% san a Statulm
Plata pentru angajati pe tot anal . Lei
Cate carute de minereu a Meat pentru productor, in caz ea a lucrat in
minE In schnnbul minereultu Lei
Evaluarea muncei membrilor famihei Numaral membrilor care au lacrat
cate zile in total an lucrat in an evaluaren acestei
munci Lei
Plata personalului angapt.
422
FELUL
PERSONALULUI
A. Membrii
de famtlie . . . .
4.
2.
3.
4.
5.
6.
B. Angajati
1.
2.
3.
4.
5.
6.
NUMELE *I PRONUMELE Vfirsta
1.
2.
3.
4.
.
ARTICOLE DE IMBRACAMINTE
,
I
1
In ce conditu e angaiat
Cu znia
Let
Cu luna
Lel
Cêt a plata
in total
Articole
de
inciltinunte
Da uncle
este

3. La cat se evaluiaza transportul pe anul anchetat
Munca cailor proprii
Cau Inchiriati
(Ce distanfá parcurgeau )
Transportul minereului co &Anita
(Ce chstanta parcurgeau )
4. Igiena:
Ianuarte
Februarte
Martie
Aprilie
Mat
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noembrie
Decembrie
La cat se evalmaza hrana membrilor din fanalie care au lacrat? .
La cat se evaltuaza hrana angajaplor
La cat se evaltuaza gIcchurea angalatilor
La cat se evalmaza ingriprea de sanatate (bai, medicamente, etc) . .
Evaluarea costumelor rupte, reparatillor, cumparate, a InealVámuatei qi
rufariei
Alte cheltuieh
Intretinerea vitelor de muncl
Total cheltmeli
LUNILE
IN CARE A SCHIMBAT
Venituri din exploatare
1. Cat aun a schimbat la Banca Nationala.
- Brut
Nr. gr.
Ce f el de aur
Lei
Fin
Nr. gr.
Prima
ineasat&
2 Ci.t a obtinut pe praf?
Cat a luat pe minereul vindut din min.?
Cat nunereu i-au scos in parte altit. li la cat se evalmazä munca dcpusa
de acei lucrafori?
Alte venituri.
Total ven ituri
Florea Floreseu
TOTAL
LEI
423

i. PLAN PENTRU CERCETAREA PEDAGOGICA A UNUI SAT
A PEDAGOGIA POPULARA. A SATULUI
Actiitnea educativú exercitatei prin alte institutii clec& prin coalci
L Aspectele pedagogiel populare
a) Scincltatea
Un tablou statistic rezumativ de a) Näscuti in ultimii 10 ani (baieti
fete); b) Morti in ultimii 10 ani, dela 0-1 luna, 1 luna.-1 an, 1-5 ani, 5-14 am,
14-25 ani, 25-40 ani, peste 40 am, c) Cate famihi au cate 1, cate 2, cate 3,
cate 4, cate 5, peste 5 copli, d) Cate familu au esmere separate pentru o parte din
copu i cate pentru toti copia, e) Cate famild au saltele de lânä, de paie, de fan,
sau sunt lipsite de saltele.
Hrana: a) Hrana copilultu in epoca alliptatului. Cum se face intarcatul, la
ce vársta si ce cincelan sunt in aceasta privinta Cum si le exphcI poporul si In
special mamele: b) Reguli in privinta cumpatarn pe care le dau pannth copnlor
precum tp. invataturile de felul cum trebue sa. manince i sä se poarte la masa Descrierea
unei mese, cti speciala prime asupra copilului; c) Bautura. Reguli pe care
panntu le dau copnlor asupra moduhu i timpalin cand trebue sä bea apii Depruiderea
copulor ca bauturile alcoohce, dela ce varsta si in ce mod capiltä aceasta deprindere.
Caractenzarea satului din acest punct de vedere.
Imbrliclimintea: a) Daca existä un costum in total sau in parte al copnlor
la baieti si fete, deosebit de al parintilor; b) Utilul i frumosul (podoala) in imbra.cammtea
copnlor i tmenlor, cum se deprinde acest lucru? c) Existä obicemn ca
prime la schimbarea portulm la anumite varste (balea si fete) si daca au vreun rosb
educativ; d) Daca este vreo credinta sau poveste ce ar circula despre aceasta.
4 Locuinta: a) Cate camere de locuit sunt in toata comuna si la ce numár
de persoane, b) Locumta ca loe de intilnue a famihei, insemnatatea fiecärei camerq
pentru adulti i copu, c) Parten ce o iaa copm la curltenia locuintei
fete), sfatunle ce le primesc in aceastä privinta dela parinti.
6. Curitenia corporall: a) Cum deprmd parintli pe copu ca curäterna corporali
tp in imbilicammte? Ce cred pimpi despre aceasta? Daca., si cum se spala? Daca, si
cum fac bala? b) Obiceiun credinte despre imbaiatul copnlor, dupl varsta, c)
Alte observatu.
6. Boli: a) Bohle de care sufer de regulä copni din satul respectiv, din statistici
si din spasele parnitilor. Cum le pnvesc acestia §1 leacunle;' b) Sfatunle
ce le dau panntu copulor pentru pazirea i vmdecarea de boale §1 accidente;
c) Atitudinea locuitorilor fatä de medici si fati de medicina empiricl i influenta ce
o au asupra copulor, d) Daca se observa la copii i tmeret alta atitudme si care
ar fi cauza?
!k24

Sinitatea vi vieata sociali: a) Observata asupra modultui cum se trlieste
In famihe. gradul de promiscultate, hbertatea in hmbaj, etc ; b) Precocitatea sexualä,
determinata de vieata din famihe sau intre copa si intre tmen; c) La ce vfirsta incep
copiii a pricepe chestmnile sexuale, atitudinea pant:4110r, sfatunle ce eventual le dau
(cine? tatil san mama?) si pe ce altä cale se iratiaza, d) Ce stilt, cum si de unde,
decpre sanatatea sexuala i boh sexuale; e) Initierea la vieata sexuala (daca. sunt anumite
practim sau obweiuri, ce se fac ca oarecare regulantate sau dupii reguli presence)
Concluzii. Dad' in privinta stinätata (felul de a o concepe) exista deosebire
intre copii, tineri i bateam, care' cauze se datoreste, b) Folklor privind sangtatea
copulor.
b) Educatia gospockireascei.
Scurte date statistice: a) Ocupatille locuitorilor Cat' agriculton, cat' meseriasi
(ce mesera), cat' comermanti, functionan, liben profesionisti. Se numarä doar
gospodanile
Ce trebue si Invete copilul i tiara] vi la ce virsti: a) Dad'. in conceptia
satului exista. subimpärtin ale col:alb:rim i adolescentet care e critenul impartau, psibiologic
sau educativ7 Aceastä impartae va privi deosebit pe fete si pe baieta,
dad. e cazul, b) Ce trebue sä invete copm, bat* si fete, in fiecare epocl? Se va
seats aceasta pentru fiecare mesene sau ocupatm sateascii- c) Obicemn i credinte in legaturä
en fiecare etapa. i mai ales cii trecerea dela o etapl la altal (piintul vitelor,
präsit, arat, etc.). Dad. trecerea se face cu oarecare ceremonial se va lescrie say
lua o convoibire despre el. Folklor in legaturi ca aceeasi chestiune. Intru cat ea:Atom
e in legaturli cu ispeavitul invätatultu, d) Un capttol special va ocupa am uceracia
in sat, la mestesugarn existen': conditii de primire, obligattile parint.ilor, ale
eopnlor, ale mesterului, ana de ucemme si importanta fieclinua, termmarea invätäturn,
obicemn, credinte etc.
Cine invati pe copii: a) Rolul tataltu in educatia gospodareascI a copitlor
(pentru bäaeti si fete); b) Rolul mamel; e) Rolul celorlalti frati çi suron; d) Rolul
bummlor. Calitättle ce se cer dupa conceptia poporulm, fleck= dintre 'west's.
Metoda de invitare: a) Cum se invatà de copil fiecare ocupatie a parintilor?
Pe cat cu putintli se va descne o ,sedu3ta, dar fara a o provoca Vor fi chestionati
ant panntu cat i copm, b) Credal/4e panntilor despre talentul sau aphcatalo
copulor la invätarea meseralor. Cum folosesc ei acest lucru?; c) Folklor (proverbe,
strigaturi, povesti etc ).
5 Jocul ca milloc indirect de educatie gospodireasci: a) Se vor culege toate
jocunle copalor ce au legatura ea ocupatia panntilor Acestea vor fi descnse amanuntit,
cu desenarea jucanilor de care se servesc (cumparate sau confectionate de el),
b) Intru cat parinta influenteaza asupra acestor jocun; c) Impärtirea acestor pent.'
pe anotimpuii i sexe, d) Cantecele, jocunle de cuvinte, etc ce se spun ca aceastä
mane, e) Fotografa de grupun sau copa izolai, jucandu-se.
6. Influente culte: a) Influents scolu ce anume invatit si mai ales ce
pretuesc sitena din invatätura gospodäreasca a scold. Ce ar don, b) Influents. altor
425

institatii camere agricole i profesionale, a fermei sao lotulni administrativ (daca
exista), a publicatuloi (care?), a locuitorilor fruntasi, etc., e) Ce progres se liaregistreaza
in 30 de am, in felul cum se gospodareste, in introducerea de masim etc.
(pentru fiecare ramura de activitate tarineasca), d) Daca exista o concurenta si o
deosebire in felul pregatarn gospodaresti intre varste.
c) Educatia ceteiteneascii
Date statistice: a) Istoricul scoalei; b) Recensamánt, inscriere, frecventa,
promovare, retrasi, repetenta, pe 30 am; c) coaIa, localul, arluva, mobilier, biblioteca,
material didaciic, altä avere, d) Corpul didactic; e) Comitetul rolar; f) Analfabetu
din comuna pe varste: 16-20 am, 20-30, 30-40, peste 40 de am, atatudinea
acestora fata de scoalä, g) idem stiutori de carte pe categorn, aratând ce studn au,
atitudmea intelectuahlor plecati din sat sau a celor din sat, fata de satul lor, h)
Societäti culturale in comuna, radio, cinema etc
Educatia cetateneasca directl: a) Ce cred pärintu ea trebue si invete
cu prime la conducerea comunei si a tara, b) Influenta marelor i intrumrilor asupra
difelitelor varste. Ce cred despre ele? Ce mare sunt in comuna? Ce grapar' politice
loeale9
Educatia cetäteneasci indirectà: jocul, a) Joctin de copa ca conducatori
condusi Intru cat au legatura cu obiceml pamantului sau cu conducerea
b) Folklor cantece, jocuri de cuvinte, expresn, cte.. ce se spune in legatura
aceste jocuri, c) Tinern i batranu din punct de vedere cetatenesc
d) Educatia moral-religioasci
1. Scurte date statistice: a) Numartil credinciosilor pe confesiuni religioase, b)
Numarul bisericilor si preotilor; pregatirea lor; e) Numarul concubmainlor si casatornlor
legitime, copia legitimi i nelegitimi (din d) Numarul crimelor, delictelor
i proceselor civile in ultimn 10 ani
2 Educatia religioasa: a) Educatia religioasä in familie. rolul inamei si al
tatalui. Ce invata copilul dela ei despre Dumnezeu, lame, biserica, etc , b) Sarbatorile
rehgioase Imite de popor. Obicemri §i credinte relatas, la ele, Cu speciala prime
asupra celor in care copia si tmeretul au vreun rol Acestea se vor descrie n amanuntime
Se vor trece si. sarbatorile ce nu-s recomandate de biserica, e) Societati
religioase in comuna Cele in care tmeretul are un rol special, vor fi notate mai pe
larg Nmnele i pregatarea conducatorilor.
3. Educatia momia In atara de biserici: a) Convorbm cu s'Ateni si satence
de diferite varste despre bine si rail i despre moralitatea copulor i tmerilor, b)
Folklor (proverbe, povesti, etc.), in aceeasi privinta, c) Ce cred himen si pärintit
cä trebue sä invete si cum, pe copia lor ca morahtate, d) Disciplina pedepse
recompense, e) Spiritul de emancipare; f) Sometati ca scopuri morale (antialcoolice),
numarul membrilor, modul de activare, in special In tmeret i mfluenta ce o au
asupra acestum Dac..1 nu e o dorinta de a nu pedepsi la pan* i otusi sunt constransi
de obicemri s'o faca.
426

e) Educcqia esteticd
Cateva date statistice: a) Societali corale, societata de mima instrumentala,
tarafuri de Mutan, orchestre, cantar* izolati din diferite instrumente (Nr ), ca:
vioara, clarinet, cimpom, frunza etc ; b) Numarul instrurnentelor, N'ion, basan,
mandohne, flaute, fluiere, tobe, clarinete, instrumente a-c alam6., c) Povestatori si
versificatori. Scurta biografie gi model de productae
Educatia l'iterara: (literatura populara) a) Gustul tmerilor si copulor
pentru poezu ga povestiri Cum si de cine e cultivat, b) Influenta literaturu culte.
Educatia muzicala: a) Locul copulor si tinerilor in societatile muzicale, b)
Cum inyata copm, tinern si fetele sa. cante.
Artele decorative: a) Cum se invata impodobitul caselor (in interior), b)
Sculptura in lemn; c) Arta casnici (la fete) In ce priveste gustul alesatunlor etc.
6 Educatia estetica generalli: a) Ce crede säteanul despre frumos, raporturile
lui cu adevarul, binele si utilul (convorbiri); b) Ce crede despre talent si mostenirea
lm, c) Cum inteleg parintu si cultive gustul estetac al copulor
II. Institutii ale pedagogiei populare
a) Familia
1. Date statistice: a) Numarul familulor cu ambu soti (pe nationalitati), vaduvi,
vacluye, concubini, celibatari, b) Familii cu 1, 2, 3, 4, 5 gi peste 5 coima, e)
Numarul gospodarulor dupa. profesiune
2 Atmosfera educativa a familiei: a) Atituchnea parintilor fatä de copu Cum
priveste fatal si cwn mama nasterea unui copil (baaat sau fata?). Cum igi manifesta
sentunentele fata de I, II, III, IV, V, etc copil si pe varste? Intru cat ayerea
sau datorm moral-rehgioasa influenteaza aceasta mime, b) Atitudinea copulor fata de
para* pe varste si sexe, pe stare soma si avere.
3. Actiunea educativa: a) Actmnea educativa a bunicilor, a tatei, a mainel,
a fratalor si surorilor. b) Actmnea educativa a staru sociale a famihei, a aseni si
profesiei.
Nota. Dupa planul de mai sus, se N or loa si studia aminuntit cateva familu,
tmandu-se seama si de planul dela capitolul: Aspectele pedagogiei populare".
b) Claca
1. Atmosfera educativa a clacii: a) Ce clac' se obignuesc in sat. Descrierea fie-
&árela, insistandu-se asupra locului ce-1 au copm si tmeru la daca, b) Latura eecfnomma
si latura cultural-estetwa a clach; e) Folklor (povesti, proverbe, dintece
etc.), In legatura ea daca, mai ales cel ce se refera la rolul copulor si tinerilon.
427

2. Actiunea educativa a clacii: a) Rolul batramlor i batritnelor la chica; b)
Rolul celor mai mari fati de cei mai mici dintre tineri i copii; c) Daca nparintu
copui pretuesc daca çi pentru latera ei educativa; d) Folklor pedagogic dela cisca.
e) Hora
L Atmosfera educativa a horei: a) Organizares horei- eme ia parte, ce rol
au chferite virste aci, daca sunt conducritori, b) Desfasurarea unei zile de hora:
evenimentele mai importante, dansurile obisnuite etc.; e) Folklor in legatura cu.
hora (strigattui satirice)
2. Actiunea educativa a horei: a) Robil bätrimilor si al tmerdor mai in varstä
la hora, b) Educatia falca, esteticii, de apropiere a sexelor. Intru cat acest lucre
se face intentionat? e) Folklor cu laturI educativa.
Cetele de copii pi tineri
1. Atmosfera educativa a cetelor de copii §i tineri: a) Cetele de hiera (päzit
vitele etc ) ale copulor çi tmerilor. Organizares si disciplina lor (conclitu sau criterii
de asociere obbgatii, pedepse etc ); b) Daca se obisnuesc anumite formaba* la
constituirea lor, sau çi in =Tul functionarii, acestea se deserto amamanta cu formelele
de legamrint etc , ce se obisnuesc; c) Cetele de joc ale copulor çi tinerilor. Se
deserto deosebit cetele temporare (eclupele) constituite in momentul jocului, ce disciplina
lor, cu mstrumentele de joc (desenate sau fotografmte), deosebit se clescriu cetele
permanente de fete si bibeti cu mdicatule urmatoare: ce prilejueste constituirea lor,
vrirsta, ruderna, vecinatatea etc, timpul crind se aduna (zilele çi orele), disciplina
grupului (ierarhie, recompense, pedepse) Folklor san formule de legamrint.
2 Actiunea educativa a cetelor: a) Rolul celor mai in «irse& sau mai priceputi
in jocuri sau in genere in cete; b) Daca exista o crit de slabri intentie de
autoeducatie dm partea copulor çi tinerilor, sau de influenta din partea parintilor.
Alte institutii de educatie
Dupa localitati, daca se mal gasesc çi alte unitati sociale ca latura educativa
(ateberul, strina), se vor studia dupa normele de mai sus Se va da o deosebita unportanta
stfuni
B. PEDAGOGIA CULTA A SATULUI
A.ctiune,a educativc1 exercitatd prin pcoalei
I. Conditiile actiunii educative
a) *ezare. Local. Material didactic
I. Harta satului, en aratarea locului scoalei, al bisericu, al primarim si altor
institutu mai insemnate. Explicatu suplimentase çi ajutatoare
428

2. Planui lcolii, cu dependmtele, curtea i gradma rolara. Se va face gi un
plan geneial i cate unul pentru fieeare din acestea a) coala cu clasele ei; b)
Dependmtele, c) Grildine scoLgra.; d) Lotul 'polar. Se dan exphcatu suphmentare tp
ajutatoare pentru fiecare- Pentru cladire se area dacä e propne, inchinata san data
in folosintii, agezarea cladiru, dimensiumle, volumul fiecarei clase, matenalul de constructae,
modul cum e intretinuta gi se face o descriere a roln pentru a se arlita
aspectul general si a se arias impresia ce o lash* i ca estetaci i ca sohditate
Pentru dependinte se area, in general cesa ce s'a aratat pentru localul
propriu zis de gcoala; se meta pentru ce stint destmate i dacii ele corespund desti-
Se descne curtea scolara gi se aratä ce suprafata' are si cum e impreimuita,
precum gi daca indeplinegte cerintele main loe de recreatae si de sport, d) Griidins
rolara, i se area provenient,a, suprafata, felul pamantului, cine i cum 11
eultiva, ca ce a fost cultivat, de cine si cum in ultunu 10 am; e) Cu lottil rolar
se procedeaza la fel Corespund san nu gradina i lotul scolar scopului educativ pentru
care au fost create? Ce propune corpul didactic? Ce propune satul?
3 Material didactic: a) Inventar complet al matenalului didactic pe care-1
posedil scoala, provementa lui, starea in care se anti., gradul in care este
Intru cat elevn contnbue la confectionarea matenalulm didactic ca piese lucrate de
ei, b) Muzeul gaoler, unde e instalet, inventarul obiectelor, clasificarea lor, prove,
nienta, bine-1 conduce, intru cat elevu contnbue la alcatuirea c) Biblioteca gcolark
mventarul cartilor, cum se distnbue cartile, mica dare de seama, cel putin pentru
an; c) Propuneri ale corpulai didactic gi ale satului.
b) Comitetul colar
Scurt istoric al comitetului volar. Istoncul mai pe larg se face la 'stone
gcolii.
Alcituirea comitetului actual (countetul de conducere), in ce eonditii
s'a ales, trecerea lui in sat, membrii proemmenta.
3 Bugetul. Bugetele pe mai multi am gi cel din ultimul an La acesta din
arma se vor da detalu asupra felului cum a fost intocmit gi cum a fast executat Se
va aleatui curba venitunlor i cheltuiehlor pa 10 ani- curba generala i eurba pentru
fiecare capitol.
4 Cum lucreazli comitetul volar, in aducerea la indeplinire a misiumi sale de
a intretme swab. Extrase caracteristice din procesele-verbale ale gedintelor Raporturile
cu autontätile supenoare: comitet rolar pidetean, revizorat, Casa 5coalelor,
Minister.
Cum activeaza comitetul pentru asigurarea frecventei Extrase din proceseleverbale
ce se ocupli cu aceasta.
5. Activitatea cultural a comitetului. Extrase din procese-verbale.
c) Eleral
1 Recensfimantul, inscrigi, retrap, morti, freeventa, promovati i repetenti
pe grupe de cate 10 am, cat mai amanimtat. Se va face daca e posibil pe 30
de ani Se noteaza separat elevu proven* din alte comune.
429

Fiaele individuale ale elevilor sau se fac mäsuratori psibologice cu teste
simple. Se alcatuese profiltin psibologice, curbe psihologice etc. Toate acestea se
fac pentru a aräta materialul aman cu care se lucreaza.
Frecventa elevilor In raport cu anotimpul, averea pirintilor, numfirul copiilor
ce au ai Cu depArtarea de acoalà: Se face tablou de tota elevii ca iubrici pentru.
a) Numärul absentelor in fiecare luna gi totalizad trimestriale, b) Numärul copulor'
pe várste, necasatoriti, sub 7 am, urmeaz la coalii, peste vársta gcolarh, c) Averea
parintilor impartiti in bogata, nujlocu, säraci i foarte saraci, gasindu-se un enterita
care sä corespunda locultu, d) Depärtarea ZIe coala dela 0-500 m ; 500-1000;
1000-2000 m : peste 2000 m In dreptul fiecartua se va nota la departare in daca in
drum elevul are vreun obstacol care ingreuneazá, venitul la §coalä (trecerea peste o
ara ca punte ingusta sau pian vad, pgcluie, camp, räpi, gama etc)
Se vor alcatm grafice i curbe de frecventá pentru fiecare din aceste chestium,
precum gt o hart5. cu zone de frecventa, pentru departare. Se arata mijloacele
btuntate peutrn a obtine o bung. frecventa Anchete printre invátaton, s'itera, elevi,
asupra cauzelor ce impiedeca o bung frecventä.
Asistenta elevilor: a) Asistenta medicará, asa cum se d'A de catre párinti,
ama, lar la gcoalit de eätre invátaton i medim Daca existä farmacie rolará, cum
este inzestratä gi cum functioneaza Daca, se d5. elevilor o educatae In acest sens
Daca se adunä plante medicinale etc , b) Ajutoare ce se dau elevilor, de cine gi cum,
(carti, haine, alimente, bani).
d) Corpul didactic
Numele, pronumele, vársta, starea cría, studule i graclul fiecärui invätattor
O rubrica va mata gi ce alta ocupatie mai are in afara de gcoalä, cale ore
11 ocupa apioximativ gi daca h aduce vreun venit O altá rubrica va arate ce demmtáti
a mai ocupat in invätämânt sau in Mara de invátamánt
2 Biografii ai anchete discrete de felul cum sunt vázuti invätátoni in sat sau
de catre elevi Se va aráta aci i situatia lor matenalá, lucran, precian i fapte
mai importante de lauda' sau dimpotriva, din vies.ta lor. Acestea din tima in cea mai
stricta discretie Extrase din procesele-verbale de inspectu asupra cahficarn lar
e) Satul f i f coala
1 Autorititile comunale fat3 de acoali: Ce atitudine au avut primani
conusule comunale in ultimu 10 am fatá de §coara Atatudinea preotulua qa a altor
autontäti existente in sat
2. Institutiile economice ai culturale fatA de acoall: Cooperativa, banca
populara sau once a1t4 institutie economicä. din sat, In ce raportun sta cu gcoala.
Biserica din sat, caminul cultural, societrttale muzicale, teatrale, sportive etc. f,=i scoala.
3 Vieata de familie din sat al Atitudinea pgrintilor bogati,
saraci i foarte saraci fatá de scoall Ajutorul material ce-1 dau. Atitudinea propnetarului
mare (daca este), a comerciantilor, a mesenagilor i aramlor (la fiecare dupit
430

avere) Ce cred despre invätätura de carte a bitetilor gi a fetelor? Pentru ce dan
copin la gcoala. Se poate face gi o ancheta pe un numar mai mare de satem,
pe foi volante ca urmatoarele date nwnele locuitorului, vdrsta, starea civilá, numärul
copnlor (bhiett, fete), starea materiall i rdspans la intrebanle de ce-ti dai baieti
la gcoala? De ce-ti dai fetele?
.Atmosfera generala de familie din sat gi gcoala Intru eta familia contnbue
ea sa completeze sau sä adauge ceva la instructia i educata elevilor, urmäritä
prin gcoalä.
f) lstoricul fcoalei
1 Daca satul i coala au monografii. Aprecien asupra lor Arluva gcoln.
2 Cum s'a infuntat gcoala? Unde gi cum a functonat? Cu ce mobilier
material didactic? Dad a avut lot gt. grading gcolarä i cum le-a folosit?
3 Institutule care au sprijimt gcoala dela infiintarea ei (comitete rolare,
eforn etc ) Ceva din 'stoma lor. companerea, fondunle matenale, conducerea, fapte
mai importante rolare i culturale
4. Recensamfint, inscriele, frecventd, promovare, pe edt mai mulla am in
urma Elevi ajungi man personahtat biografia lor. Cum onenteaza gcoala pe devil'
ei unde se duc cei mai multa copu care pal asesc satul
6 Corpul didactic al gcoln, dela infuntarea ei phat azi, biografule fogtlor
invataton, desvoltându-se mai mult cele ale desdhlor care au jucat un rol mai
important
6. Cum a pnvit satul in trecut roala (dupä marturn verbale gi documente)
Cu ce a contribuit gcoala sau dad se observä vreo influenta a ei asupra satultu?
Opere infaptuite societati culturale, muzicale, sportive, monumente etc
II. Manifestirile i rezultatele
a) In domeniul economic
1. GrAdina si lotul scolar: Dad au avut gi au vreo influenta asupra satultu?
Cum se manifest& ea. Ce altá activitate depune gcoala i corpul didactic in acest
conferinte, demonstratuni etc Cele care se pot inregistra vor fi inregistrate ca date
precise (subiect, loe gi trap).
2 Casa de economie: Istoncul i darea de seaml amanuntita asupra f unc-
(membrn, capitalul fiecartna, capitalul general, etc ).
3 Cooperativa scolará: Istoncul i felul ei Dare de seamä asupra Qituatei
actuale numärul membnlor, comitetul de conducere, bilant i balantä de verificare,
raportul censorilor, opere infaptuite, dad e federalizatä sau recunoagte o autontate
cooperatista supermara, procese-verbale de constituire, de §edinte i inspecti etc
Un memonu cu date tp impresu flea de invItätorul care o conduce. Pot fi i mai
multe Influenta educativä a cooperative' rolare.
4 Cantina scolarit: Cine gi cum a infuntat-o. Conducerea. Situata ei actuala. Rolul
ce 1-a peat vi-1 pad pentru folosul ?coin.
5 Cooperativele sau bAncile populare din sat: Rolul pe care 1-a avut gcoala
invätatorii ei asupra Infuntäril i functonärn lor.
431

6. Alte institutii san manifestän economice din sat la infuntarea i functionarea
carom au contribuit Foals i dascaln el.
b) Manifestdri gi octivitate culturall
1 Promovarea elevilor la invataturli- gradma de copn, scoala primara elementara,
cursul superior. Statistici i grafice aratand cum s'a realizat aceasta pe
mai multi am si amanuntat pe ultimul an.
InvAtiimantul practic: Cum se da si ce rezultate a dat. In afara de grädina.
lotul §colar se va stadia i ateherul.
Educatia artisticA. Sport, munci (dacá e un cor, pe cite voci, repertorio),
cum s'a produs §coala in aceste domenn pink' scum. Colaborän co societäti culturale.
4 Biblioteca scolarilor, daca este deosebita de a scolu, cum e alatuita
cum e condusä.
6. Rezultatele scolii, dupa märtuna invatatonlor, a preotultu, autonatilor comunale
si a locuitonlor. Ce proponen fac aeestia Rezultatele scoln dupä aprecierile.
autoriatilco scolare (extrase din procese-verbale alte acte oficiale), analfebetismulstatistic
6. Institutii culturale in sat, la care colaboreaz5. scoala. Rolul ei in infuntarea
j functionarea acestora.
e) Conducerea Fcolii
1 Cum 1i ezercitt directorul atributiile sale reglementare, ca cat soeces
care e autoritatea de care se bucura fata elevilor i corpului didactic? Ce aiutoare
mai are el? Cam sane localul, biblioteca, arhiva, gradina i lotul scolar.
2 Atributiile celorlalti colegi: atributnle legale si cele prin delcgatie Cum si
le indeplinesc
3 Daca exista conducere autonomA a scoln Cum a luat fiinta compozitia conntetului
de conducere cura functioneaza Rehultatele Daca nu exist-9, care e contributaa
elevilor la mentmerea ordmei. Martunsin ale elevilor actuali i amintin ale fostilor
elevi asupra felului cum se mentmea disciplina in scoala si a participarn lor la aceasta.
d) Regimul recompenselor çi pedepselor
1 Cum se aplica legua in privinta recompenselor? Cum se prem.aza elevn?
Ce se are mai mult in vedere la premiere munca la invatátura, intehgenta, buna
portare sau alte consideratii.
Se note_aza convorbiri ca devil actuali sau fosta elevi in acest sens In ce
constan premnle? Ce alte recompense se mai dan i pentru ce fapte? Influents recompenselor
asupra bunului mers al scoln.
432

2 Pedepse: Cum se aplicä pedepsele legale? Ce pedepse se aplica (enumerares
descnerea lor dup5. märturule elevilor i fostilor Influenta pedepselor asupra
bunului mers al scoln, a frecventei si a &agoste' de invatatura.
III Alte institutii educative (dupa. I. Zamfirescu)
a) Biserica
Asezarea in sat, istoncul ei, descnerea, inventarierea obiectelor de pret
interesante, vernturi, avere. inzestrare
Stati?tica pe cat posibil a felubu cum este frecventata.
Peisonalitatea celor care oficiaza in cuprinsul
4 Istoncul faptelor in care 'menea a luat atitudme pentru vreuna din problemele
satului.
5 Descnerea aspectelor, a atmosferei, a atitudunlor, in timpul cerernoniei
religioase.
6 Personalul auxiliar al preotului, proveniente lui, studn, atitudini
Anchete discrete printre Aten', Cu pnvite la prestante si puterea lae
influenta in mentalitati si in problemele satalui, a bisericn.
Raportunle bisericii co difentele institutiuni de Stat, locale si din afara
Activitatea ei In afani de cultul &Tm, cum este organizata, din ce motive
a rasant, Cu ce mijloace este realizata
Atitudinea ei fata de celelalte confesium din sat, bineinteles daca este cazul
b) Biblioteci
Biblioteca scoalei, inventarul ei, proveniente cartilor, felul cum este administrata,
bugetul, organizarea, felul cum functioneeza.
Cärtile bisericii, inventarul lor, intrebuinterea, date speciale asupra cartilor
vechi.
3 Statistica centonlor pe subiectul cartilor, profesiuni, 'anta, sex, anotimp
etc.
4 Anchete printre diferiti reprezentativi ai satelor, cu privire la opima si
sentimentele lor asupra cartilor.
Biblioteci particulare, inventarien, sumare si proveniente
Carti care se cumparts in sat de catre cine, in ce proportie.
e) Cercuri culturale, case de sfat, case de cetire etc.
Infuntarea lor. Factorn care le-au determmat, organizares, functionarea,
statutele, factorn conducaton, relatu cm institutu din glera..
lmpresia pe care o produc in sat. Gredal de interes pe care-1 determina,
gradul de participare al satului, o statistica a participarilor, pe categorn sociale
dupa viirsta.
Mijloacele co care se intretin aceste mstitutii.
Anchete printre reprezentatavn satului.
433

d) Presa
1 Ziarele i revistele care vin in sat, felul cum se distribue, cum s'a ajuns
la ele, in ce m'asura reprezinta o hatiativa a satemlor sau a unor factori din afara
2 Statistica lor pe viirsta si pe categora sociale
3 Anchete ca privire la felul cum sunt catite, ce se ceteste din ele, ordinen
preferintei i clan sunt apreciate.
4. Gradul in care ele pot forma convingen, anchete in acest sena
e) Poeta
I Statistica pe unitäti de timp a scrisorilor, a telegramolor, a mandatelor,
coletelor ce vin in sat, de asemem a convorbirilor telefonice
2. In masura posibilulta, aratarea celor care primesc mai multe scrisori, dela
cine si cu ce continut
f) Armata
1 Motive culturale, imbräcaminte, vocabular, mama, literatura ele, care
se ivesc prin intermediul celor liberati din armata.
2. Anchete printre cei hberati din armatii, in ce priveste opinale i credintele
pe care aceasta institutie le-ar fi putut sclumba
g) Calcitorii
1 Statistica celor care calatoresc, motivul, mijloacele
2 Anchete privitoare la impresale pe care acestea le pot rasa
Stanciu Sitúan
j. PLAN PENTRU CERCETAREA RELATIILOR SOCIALE
a. Relatii dintre soti:
Motivele care determina' casa:tolla (vointa proprie a individului, impuncre din
parten parintilor, a neamurilor, a ()panel publice, interes, dragoste).
Exista vreo deosebire intre relatale dintre soti dupa cum easätona lor s'a
bazat pe dragoste san pe alteres, pe voluta proprie sau voluta altora?
Care anume sunt relatule dintre sota? Relata de egalitate sau de dominare?
Intensitatea lor. Cum se manifesta? (in atitudinea lumia fatä de celälalt, in indatoral,
la munca, hranä, odihnä etc )
Evolutia acestor relata La inceputul casittormi, dupa aparitm copulor ate
Neintelegerile (liare soti Motivele neintelegera boh, nepotrivire de
caractei, amestecul famihei, al satalm, copa chnteo clsatorie anterioara etc )
434
1) Intocnut i ublIzat in 1938, la Drigua, &Ti ultimato% d.to, M'ion Heraeni.

Relatii dintre OHO I copii:
Dolinta parintilor de a avea copu. Cfiti? Motivele. In ce masura s'a indeplinit
aceastO dorintii?
Preferinte pentru sexul copiluku Motivele.
Vfirsta pärintilor in momentul pastern copalor.
Atitudinea pärintilor fa ta de copa- bamt, fatä Relatale tatAlui cu fetele
cele ca bgieta. Relatale mamei en fetele gi cele ea baieta
Evolutia acestor relata (cOnd copm sunt rule; cand stint adolescent; cfind
devm maturi)
Atitudinett copalor fatä, de parinti: ale blietilor fata de tatä, fatO de mama,
ale fetelor fati de tata i fatl de mama
Aportul copalor in vieata gospodäriei gi a farathei.
Prefermta pOrattilor fata de unul din copa i preferinta fata de unul din
pOrinti. Cum se manifesta?
Relatale dintre pOrinti i copm casatoriti In ce constan? Variatia lor dupà
sex, virstri, preferintl, gmere, noel, miser; localitatea in care sunt casätoriti etc
Neintelegerile dintre pOrmti i copa (diferentii de vfirstO, de mentalitate,
motive economice).
Analiza situatnlor speciale. copa vitregi, copii infiati, copa casätoriti in
casä etc.
Relatii dintre copii:
BunA intelegere i conflicte, in functie de sex, diferentii de vársti etc. Influenta
fratilor unul asupra celtulalt, prietenale dintre ei, dommarea celar mai
mari asupra celor mai mici, a baietilor asupra fetelor etc.
Relata &titre frati dupa casOtoria mime san a tuturora Vizite, ajutor, impiumuturi,
corespondenta, certur; izolare completa etc.
Relatii dintre bunici i nepoti:
Relatale dmtre Lamm i nepoti dupa cum loctuesc sau nu laolala Cum se
manifestO aceste relata? Care este intensitatea lor?
Relatii dintre neamuri:
Stabihrea rudenim- rudeme spirituala gi rudeme de sange Se vor
spite de neam. Se va culege nomenclatura.
Relata dintre sou; gmere L noel, dupa cum locuesc in aceeasi gospodarie
sau in gospodiira diferite
Relata (hare cuscri i rudele prin aliant6
Relatale duitre neamurde mai indepartate.
II. RELATII DINTRE S1APANI 1 SERVITOR'
Se va face o statisticä a tuturor servitorilor si a celorlalte categora de muncitori
in gospodärie.
Se va stabdi care e situatia lor famihalA, cauzele care i-au detertumat sti mitre
la stApfin, ca ce au fost angajati, conditale de angajament, la ce aunt intrebuintatt?
Tratamentul servitorilor: mancA, branO, imbraciminte, odihnä etc. Mänanc5.
ca Unde dorm? Cat lucreaza?
Re'eta sociale. BunA intelegere, conflicte, dispret., batai etc.
435

III. RELATII DlNTRE VECINI
Pe cine consideri informatorul ca vecin?
Variatia relatnlor dintre vecim dupa gradul de rudeme, diferente de avere,
diferenta de origine etnia, diferenta de ocupatie etc.
In ce constan relatnle dintre vecina Ajutor reciproc (cu ce prilejuri, cu ce
anume). Vizite, taifas. Certuri (catite). Lips5. de relata'.
IV. RELATII SIMPATICE
Relatii dintre fete:
Relatule dintre fete din momentul in care terminä scoala i inträ in horà
pfini se mana.
Prietemile. Se vor studia cateva cttzuri precise. Cum se manifestä. aceastä,
prieteme?
Conflicto. De asemenea se vor studia c'iteva cazan i precise. Prima acestor
certuri. Cum se manifestit dusmgma?
Cum trebue s fie purtarea unei fete dupit opima pub1ic5. a satului?
Relatii dintre flAcAi:
Se vor urmäri aceleasi probleme ca la relatiile dintre fete
e Relatii dintre fete ai flAcAi:
Cind incep relatule dmtre fete si fIticli? In ce constan?
Locurile de intalnire (horg, sezAtoare, adunan specmle etc.).
Relatule dmtre fete si flick dupa diferitele imprejurari.
Conflicto intre fete tu
In ce miisurä sunt influentate relatnle dmtre fllicAi si fete de frumusete,
starea socialä i economicä a pgrintilor, caitier etc.
d. Alte relatii:
Se vor urmrtri ca In camufle de mai sus: relatnle dintre femeile ingritate, relatnle
dintre °amena insurati, relatnle dintre fläcäj i femeile mAritate, relatnle
dintre fete si oamemi insurati, relataile dintre corni.
V. RELATII DINTRE CLASELE DE VARSTA
Exista o constuntg a celor de aceeasi várstä? Cum se manifestä?
Relatu dmtre tina' i bItrfini (dupá sex, prileturi, grad de rudeme, situatie
socialit etc ), dmtre copii i matan, dintre maturi i liarán' etc.
Existit in sat stratificItri sociale pe varste (generatii)? Conflicte intre generatii.
VI. CERCURI DE RELATII
Se vor cerceta alci prietemile, vizitele, adunArile in fata portilor, grupurile
de taifas pe strAzi etc.
In ce constan si cum se manifestil toate acestea?
Dm eme se compun i factom care le influenteadt.
436

VII. RELATII DINTRE CATEGORIILE SOCIALE
Relatnle dmtre descendentii fostilor cracasi i mosnem etc
Relatiile dintre säteni i autoritAtile comunale (primar, notar, jandarm, agent
pädurar etc.).
Relatnle &litre täram i mtelectuah (preot, invätätor, elevi de liceo, studen0).
Relatnle dintre tärani i mestesugari sau negustori.
Relatille chntre bogati saraci
Relatnle dintre siitemi de bastini i veneticti.
VIII RELATII DINTRE MEMBRII DIFERITELOR UNITATI SOCIALE
Reign chntre locuitorn diferitelor cartiere (suseni, joseni), sträzi, vecinitäti.
Relatule dintre pärtasii diferitelor confesium sau secte religioase.
Relatnle dmtre membrn diferitelor toviträsii economice, societitti culturale etc.
IX. RELATII CU SATELE INVECINATE
Se vor urmäri anitimu4it raporturile cu fiecare din satele invecinate In ce
constan? Criror factori se datoresc?
Eliza Retezeanut
437

i X. ATLASUL SOCIO LOGIC
PLAN PENTRU ATLASUL SOCIOLOGIC AL ROMÄNIEI ')
Atlasul sociologic al Romaniei sta, ca o incununare, la capatul
cercetarilor monografice extinse la intreaga Tara. El este menit sa
dea in icoane sintetice a caror apropiere formeaza punctul de
plecare pentru concluziuni de o valoare si .mai generala acea
tiinta a Natiunii spre care nazuim.
Pentru vieata soeiala, Atlasul, in'temeiul sau logic, pleaca dela
localizarea sistematica' a faptelor considerate in mari serii extensive.
Aspectele urrnarite a,ci stint: determinarea ariilor, centrul si zonele
do difuziune ale formelor de vieata socialä, corelatiile (paralelismele")
dintre diferitele fenomene social° sau dintre a,cestea si cadrelb
lor de viata. Ceca ce caracterizeaza conceptia sociologica a unui Atlas(
este integralitateo cercetarii.
Ni s'au dat pana, acum Atlase sau Harti pentru serii izolate de
fapte, in special pentru fapte linguistice (Gzlliéron fi Edmond, Bartoldi
etc.), apoi In etnografie, in determinarea cercurilor de civilizatie
(Frobenius, Ankermann, Grcibner, Foy) i, de curand, inteo conceptie
mai cuprinzatoare, in studiul vietii populare europene Volkskunde
si Volktumskunde (Pessler, W. Atogk, J. Meier, Fr. Boehm etc.).
Nu avern insa, niciun Atlas total al vietii sociale. Un asemenea Atlas
este chemat 864 dea e,ercetarea sociologica, indrumata, pe aceste cal
El cado, cu totul firesc, in sarcina unui sistem de sociologie ca cel
monografie al coalei din Bucuresti care imbratiseaza realitatea sociala
sub toate aspectele sale. Un asemenea Atlas va avea sá se
sprijine Ind., pe anumite concepto de ajutor si pe anumite metode de;
prelucrare.
Tintind sa, redea o icoana, spatiala a vietii sociale totale romanesti,
Atlasul sociologic va cauta sa infatiseze, in principial; nu serii
1) Problema Al&tau! Sociologic a fost pusi in studm de &cool cerceidrilor sociologiee in 1938 dupi un
program mas vechm al D-lut Prof. D. Gusii. Kai aeum nu s'a fmat dead Plonal Telmma de lueru e in
&scuba Sociiilor.
438

izolate do fapte (tendinta folclorica) ci, pe cat esté posibil, ansambluri
sau fapte centrale. Aceasta o va putea face, fie grupand in manunchiuri
harti analitice in care sa fie urmarite paralel elementele
componente ale aceluiasi complex, fie urmarind raporturi de
fapte caro sunt semnificative pentru acel complex. (Bunäoara, in
ceremoniilo agrare ale secerisului: forma obiectului ritual in raport
cu purtatorul lui feciorul buzdugan, fata cununa ; un alt exemplu
ar putea fi dat, pentru acelasi complex, in urmarirea sistemului de
munca, (secere, coas5,) in raport cu cadrul social al ceremoniei).
Printr'o tohnica asernanateare Atlasul sociologic va cauta sä,
infhtiseze corelatule, de pildä, corelatia dintie rasa, inteligenta si
productia economica sau corelatia dintre mediul geografic si
zatie, dintre gradul de instructie i vieata religioasa etc. Atlasul devine
In toato cazurile acestea un instrument de cercetare stiintifica dintre
cele mai insemnate.
In faza de inceput munca privitoare la Atlas este legata de aplicarea
a doua concepto complimentare, acelea de tip si de unitate, care
vin sh so intregeascit succesiv i sa lärgeasca treptat perspectiva spatiala
a vietii sociale. Pe de-o parte vom cauta sa determinam marile serii
de fapte socials, in extinderea lor spatiala urmarindu-le atat in tipul
lor general, cat si in regula de variatie spatiala prin care se pot reconstitui
toate exemplarele concrete intalnite. Pe de alta parte acest»
serii de fapto vom cauta sä, le mtegram in unitati sociale tot mai
largi. Astfel lucrarea Atlasulm sociologic va merge pe etape, dela
sat 'Ana' in marginilo unit'átn nationale. Pe aceasta scarä, de uniati
tot mai cuprinzatoare, regiunea mai Cu seama in forma ei traditionalä
de tara," va avea sá joace un rol precumpanitor. Un
rol asemanator in extinderea cercetarilor Atlasului, mai ales pe latura
inovatoare a vietii sociale, vor avea sá joace si zonele de atractiei
din jurul centrelor urbane. Una si alta no servesc ca unitati de
sprijin in realizarea Atlasului.
Celo dou5, concepte, tip si unitato, se aplica in mod inegal pentru
diferitele aspecto ale vietii sociale. Pe unele laturi unitatea total
poate fi de-a-dreptul surprinsa, pe allele insa in special pentru manifestärile
sociale urmarirea tipurilor esto continua necesara.
1.Trmärim, In linii marl, planul de reahzare a Atlasului sociologic al Romaniei
pe diferitele Wan ale vietu sociale, dupà schema sistemului monografic Indicara
astfel, sumar. pe cadre gi manifestari, hirtile ce urmeazi a fi alcAtuite 1).
1) 0 parte din aceste hart, costa, ;nett' ar urma doer si fie cuprmse p in Atlas.
439

Cadrul cosmic:
Harta geologica a Itomarnei
Harta agro-geologicti a Itonniniei
Harta de geografie finca
chmat
hidrografie
relief
regium naturale
Harta asezarilor umane
Harta cailor de comunicatie
drumuri
trecatori
cäs ferate
cal aeriene
cal flu t'ale maritime
Harta distribunn tipurilor de adapost
(salase, colibe, case etc )
Harta peisajului rural si peisajulm urban
Harta bio-geografica (flora i fauna.)
Cadrul biologic:
Harta demografica (urmarind diferitele
aspecte ale problemei)
sat-oras
sexe
várste
origine etnicii
densitatea populatiei (pe repum)
natalitate
mortalitate
nuptialitate
migratn
Harta antropologicl
rase
grupe sanguine
Upan. constitutionale
Harta stand igiemee
'glena locuintei
'glena corporala
igiena Imbracamintei
igiena publica
ahmentataa
Harta bohlor
pelagra
tuberculoza
sifihsul
440
malaria, alcoolismul etc
Harta sanitail
raedicini popularii
dispensare, spitale
medici-farmacisti
recursul la medici i farmacista
Cadrul istoric:
Harta istorica a Bomaniei pe epoci
Harta distribuirn vechilor tipuri de organizare
social& si a vechilor clase
sociale mosnem,
etc )
vechile organizari ale hotarelor
cultura
vechi forme de admimstratie
de junsdictie regionala etc )
Cadrul psihic:
Harta inzestrarilor psihice individuale
regionale
inteligentä
reactiune
abilitate manuala
introvert-extrovert etc.
Harta tipurilor de mentahtate
Harta opine' pubhce
Manifestad economice:
Harta bogatnlor naturale ale Tara
minerale
vegetale
ammale
Harta indeletnicirilor
Agricultura
solar' de cereale
intinderi
productivitate
sisteme de euloatare
Gradinarit (idem)
Pomicultura
Vie
Silvicultura
Zootehnie
oi
vite

orätkii
Piscicaltur i pescad
Vánatul
Industria casruclí
genun si product
Me§tegugunle (genun)
Industrule
Cooperativele
Harta negotulm
negustori (ambulanti, stabili)
dupit categoni
tárguri
Harta transportunlor de m'Arfan (al,
cantitäti etc )
Harta bAncdor si a instatutelor financiare
Harta profesiumlor
Harta consinnatim
pe categoni de obiecte
pe anotimpun
pe stari sociale
pe regiuni etc.
Harta rentabilitätii indeletnicirilor si a
raportului productiune - consumatiune
Harta bugetelor täränesti
Harta pretunlor
Harta standardunlor de viatii
Tehnica:
Harta activitittilor tehnice
pe tipun de activitäti
Harta rIspándini uneltelor principale
Harta räspandini procedeelor tehnice
(Se vor urmän toste pe categoni de
tehnici)
tehnica ahmentatim
tehnica imbrkämintel
tehnica constructiei
tehnica agricolä etc.
ManifestAri spirituale:
Vieata religioasd:
Harta religfflor i confesiumlor
Harta organizatiei bisericesti
Harta bisericilor
Harta mänästinlor si a locunlor de pelennaj
Harta participku la Ineata religioasis
freeventarea bisericu, spovedame-impärtasame
slujbe de boale-maslun
(se va urmän frecventa pe unitki
regionaie)
Harta repartitim ceremonulor si credintelor
religioase
oficiale
populare
(se vor unnAn in tipa! lor si in vanatule
acestm tip)
Magia:
Harta practicelor i credintelor magIce,
In urmätoarele grupe
ghicit
descantec
vräjitone
(se vor urmän in härti tipuri de practici,
reprezentki tipice, agentii
chentu lor)
Mitologie Fi stiintei populard:
Harta repartitiel principalelor terne mitice
si forme de cunoastere
Harta frecventei lor
Harta grupunlor creatoare
Arta: a) arte plastice
Harta räspandini tipunlor arhitectonice
Harta nispfindirn tipurilor i monvelor
decorative
portul i vanataile sale
decoratm interioarii ca ansamblu
ceramic&
icoane
porti
b) nutzicei Fi joc:
Harta riispiindini temelor muzicale
Harta räspándini tarafelor
Harta participäni tarafelor la petrecenle
populare
Harta rispándini temelor coreograf ice
441

e) literaturd populard:
Harta faspandini i frecventei
genunlor
temelor
motivelor
Harta centrelor de povestiton.
Limba.
Avem aci, pe cale de publicare, Marele
Atlas linguistic al Romdmei El
ar putea fi completat in sensul
unor hárti suplimentare privind
(raspAndirea geografica)
Graiunle i dialectele in tentonul romd.nesc
Formele de graiu pnn semne
Ceremon2i:
Harta de raspandire a ceremonnlor
duprt tip
botez
nauta
inmormisintare
ceremonu periodice
Harta de raspandrrea unor elemente semnificative
din ansamblul ceremonial,
b. o.
bradul de inmormântare
steagal de mina
ciccoratale etc.
Vieata culturald:
Harta raspandun institutnlor de culturä
$coala (pc tipuri si grade)
Harta grandtu de instructie a populatiei
Alte institutP de cultura
(biblioteci, caminan, muzee, institute stiintafice,
academn etc )
Harta publicatnlor
ziare
reviste
carti etc
Harta spectacolelor (culematograf, teatru,
evista, cae, opera etc )
442
Manifestad moral-juridice:
Harta moralitatu
Harta procesivitalm
Harta criminalitatn
Harta obicemlui pilmantului etc
Manifestad politico-administrative:
Harta administrativa a Tarn
Harta mstitutulor administrative
Harta fiscahfatu
Harta bugetarl a Tarn
(sarchn i venituri)
Harta politices sociale
asiguran socmle
raspAndirea Caselor de As_.gurare
Harta asiguratilor
Harta evolutiei politice
Unitati sociale:
Harta raspAndan tipunlor de unitati
sat-oras
sate ca tipun de organizatie
somala
sate de mosnem
sate de clacasi etc
neam-familie
vecinätate
,,tamle i drumul calor
clase de sex si vdrsta
sezaton de femei
sezaton de fete
cetele de copu
cetele de fecion etc
Harta rninontatilor
Harta regiumlor etnice (unitatile de
siega regionala)
valea
micul tinut
tara
provincia etc
Procese sociale:
Harta formelor mixte agraro-pastorale
(procesal de trecere dela Taza pastoral&
la faza agraza)
Harta procesulm de disolutie a vechilor
forme de vea ta social
Harta procesului de industrializare
IIarta procesului de orasenizare.
Trazan Herseni i len I. lonicd

XI. BIBLIOGRAFIE
PUBLICATIILE SCOALEI SOCIOLOGICE PELA BUCURESTI
NOTITA INTRODUCTIVA
Dela o vreme apare tot mai des in publicistica do spocialitate
(dela, noi si din strainatate) termenul de Scoala sociologicä (lela
Bucuresti", prin care se intelege Scoala Gusti", stäruind adaseori
nedumerirea cercurilor neinitiate, cara se intreaba in ce mast-15, Profesorul
D. Gusti si coi cativa elevi mai cunoscuti ai ski, dintre care
unii au scris relativ putin, pot forma o scoala stiintifica". In realitate
nu e vorba numai de un grup restrans, ci de o adevarata, ,nicare
sociologial, do proportii neobisnuite, caie strange in randurile ei numerosi
cercetä,tori si care a produs o literatura de speciahtak., foarte
bogatä, co nu mai poate fi trecuta ea vederea. Dovada cea mai elocventä,
este bibliografia pe caro o infatisam. Ea cuprinde serien i foarte
variate, dela teoria filosofica, pana la culegeri de date si descrieri de
fapte concrete. In marea Ion majoritate au fost publicate din 1929-1930
incoace. Exceptio fac numai scrierile Profesorului D. Gusti, seful
scoalei, care si-a elaborat sistemul cu mult ina,inte i care, in chip
firesc, n'a putut forma scoalä decat dupa ce west sistem a fost inchegat
in toata liniile lui rnari i dupä ce a purees la cercetarile
teren. Intradevar, Scoala sociologica dela Bucuresti a inceput
fiintä din 1925, cand Sominarul de Socielogie, Etich si Polrhca al
Universitätii din Bucuresti a intreprins, sub conducerea directorului
sau, Profesorul D. Gusti, cea dintai campante monografica, la Goic,e2,-
Mare (Dolj). Stabilirea metodei, culegerea i redacta,rea materialului
au cerut timp, de a,ceea abia prin 1929 apar primele serien i ale elevilor
Profesorului Gusti despre metoda monografich i numai in 1932 au
apärut primele rezultate masive.
Scoala sociologic& dela Bucuresti este deci, ca trasätura specificä,
o scoala monografica", totusi preocupanle ei au fost intotdeauna
mai cuprinzatoare, incat numele acesta nu i se potriveste.
443

coala ac,easta cuprinde doud categorii de parta0 qii deci bibliografia
ei doud categorii de serien, pe care trebue neapdrat ad le distingem.
Po do o parte coala" cuprinde pe Profesorul D. Gusti 0 elevii
sdi directi, formati in intregime in Seminarul de Sociologie i in campaniile
monografice. Acetia formeazd majoritatea coalei" i scrierile
lor sunt inregistrate in intregime in bibliografia noastrd ori de
cdte ori au vreo legiiturd ea sociologia. Pe de altä parte, coala" cuprinde
o seam& de cercetAtori mai vechi care s'au asociat nurnai ca o
parte din activitatea lor la cercetdrile monografice i care deci apartin,
0. altor cercuri tiirrtifice sau pot fi in specialitatea, lor qefi de coald,
sau personalitäti tiintif ice cu totul independent°. Scrierile acestui
grup nu sunt inregistrate aici decAt dad, sunt in legAturd ca campaniile
monografice conduse de Prof. D. Gusti ;ii au fost redaktate i publicate
co, indreptar sau ca rezultate ale acestora. N'am inregistrat, se intelege,
.nici scrierile elevilor Profesorului D. Gusti reclactate in cadrul unor
institutii sau cercuri tiintifice strdine de coald," sau caro n'au un
continut sociologic sau cel putin inrudit cu sociolegia.
Prezentarea bibliograficd de fatd are de scop ad soma in evidentk
mai ales pentru coi care nu pot urmari toate publicatiile din
domeniul sociologiei, faptul cd, ne gdsim in prezenta unei miqcdri sociologic°
romilne0i de mari proportii, recunoscuth qi apreciatk dupd
cum dovede#e bibliografia din anexd, i in strdindtate. -Mirarea aceasta
meritd numele de coald,, pentrucd se desvoltd in cadrul aceluia0 sistera
sociologic, intrebuinteaz'a aceeaqi metodd qtiintificA : i membni ei colaboreazd
direct in campanili° monografice, in sectiile Institutului de
tiint.) Social° al României gi in coloanele revistelor Arbiva pentru
tiinta §i Reforma Sociald" qi Sociologic) RomAneascd", formilnd o
adeväratd comunitate de muncd, tiintificd,, pusd in slujba sociologiei i a
ctmo*erii realitatilor sociale române0i. .
Dad, tinem seama de faptul cd mai multi membri ai i5coalei dela
Bucure0i sunt oameni tineri, unii foarte tineri, abia la inceputuk
carierii lor tiintifice, vom intelege cd, m4carea aceasta sociologicd
are dmpul ei de desvoltare in Ltd, urrndnd O. creased Inca multd
vreme, la dimensiuni incalculabile. De aoeea nici bibliografia de fatd
nu este un inventar al unor lucrdri incheiate, ei o simplA dare de
seamd, asupra unor lucrdri in curs.
Materialui a fost clasificat dupd sistemul coalei. Inlduntrul
lui am combinat gruparea pa probleme cu ordinea cronologick fArd,
sa mai indicdm faptul prin subtitluri. Dimensiunile bibliografiei nu
Bunt atilt de mari ca sd nu poatd, fi intrebuintatd cu wurinta i fird o
impArtiro mai amdnuntità. Prescurtdrile bibliografice insemneazd:
444

Arhiva Arhiva pentru tuna gi Reforma Socia organ al Instatutului Social
Roman, director D Gust, Bucuresti.
Bul I. S. R Basarabia = Buletnul Institutulua Social Roman din. Basarabia,
Chisinau 1937.
Bui I. C. S. Reg. Chisinau _= Buletinul Instatutului de Cercetari Sociale al Romaniel
Regionala Chisingu, Chisinau 1938 (tip. 1939).
Caminul Caminul Cultural, organ al Fundatei Culturale Regale Piineipele
Carol", Bucurest.
Carierul Cuterul Echipelor Studentesta, organ al Fundatei Culturale Regale
Principele Carol", Bucuresti
Cuterul S S Cuterul Serviciului Social, Bucuresti
Rev. I S. Banat = Revista Institutultu Social Banat-Cnsana, director. Dr. C.
Grofsoreanu, Timigoara.
Societ de mame --= Societatea de 'name, chiector I. Clopotel, Cluj pán5, in anul
1931, apoi Bucuregt.
Soc. Rom Sociologie Romaneaseä, organ al Institutului de $tunte Somale al Romainei,
director D Gusti
Soveja = Anuarul Societain Studentlor in Geografie Soveja", Bucuresti
I. TEORIE GENERALA SI CURSURI
D. Gusti: Sozialwissenschaften, Soziologie, Politik und Ethik in
ihrem einheitlichen Zusammenhang. Prolegomena zu einem System
(Zeitschrift ftir Politik, III. Band. 1909-10, extras 48 pag).
D. Gusti: Introducero la Cursul de Istoria filosofiei grecesti,
Etich i Sociologic. Lectie inauguralà (Convorbiri Literare, XLIV.
vol. 2. 6. August 1910, pg. 620-645. Publ. si in Sociologia militans,
1935, pg. 24-41).
D. Gusti: Despre natura vietii sociale (Cultura RomiMA, VI. 1-2,
1910, pg. 14-22).
Studii sociologice si etice. Din lucrgrile Seminarului de Sociologie
si Etia al Facultritii do Litem si Filosofie din Iasi. Director: D.
Gusti. 2. vol., (Iasi, 1915, 425 pg.).
D. Gusti: Realitate, stiinta si reform& socialii. Cilteva indicatii
asupra metodei (Arhiva, I. 1. 1919, pg. VXXVII).
Traian Herseni: tiina Natiumi (Rev. Soc. Tinerimea Romank
XI. 1. Sept. 1929, pg. 12-15).
D. Gusti: Sociologia. Schita unui sistem de sociologie (in Omagiu
Profesorului C. Rtidulescu-Motru, Rev. de Filosofie, vol. XVII
1932, pg. 315-321).
Tratan Herseni: Ontologia vietn sociale (Societ. de miline, IX.
13-14, Dec. 1932, pg. 202-203).
Traian Herseni: Ontologia regional5, a societAtii (Societ. de mAine,
X. 3-4, Mart.April. 1933, pg. 53-54).
Traian Herseni: Socialul ca spirit obiectiv (Societ. de main°, X.
Dec. 1933, pg. 219-220).
Traian Herseni: Metafizica si sociologie (Gand Romiinesc, I. 8
Dec. 1933, pg. 402-409 si II. 1-2, Ian.Febr. 1934, pg. 68-73).
445

446
Traiaw Herseni: Problema sociologiei (Rev. de Filosofie, vol.
XIX. 1. 1934, pg. 13-36).
Tratan Herseni: Analiza structurala a societätii (Societ. de maine,
XI. 4-5, AprilAlai 1934, pg. 67-71).
7'raian Herseni: tiina Natiunii (Rev. Fundatiilor Regale, I. 12
Dec. 1934, pg. 592-602).
D. Gusti: Sociologia militans. Introducere in sociologia
(1. S. R. Biblioteca de Sociologie, EticA si Politick Seria Studii
si Contributii, 3, Bucuresti, 1935, 614 pg.).
Traian Herseni: Realitatea socialk Incercaie da ontologie regionalk
(I. S. R. Biblioteca da Sociologie, Eticä si Politick Seria
Studii si Contributii, 4, Bucuresti, 1935, 174 pg.
D. Gusti: Sociologic romOneasch (Soc. Rom. I. 1, Ian. 1936,
pg. 3-9).
Trazan Herseni: Geografie si sociologic (Soveja", VIII, 1936,
extras 22 pg.).
Anton Golopentia: Rostul actual al sociologiei (Soc. Rom. II.
1, Ian. 1937, pg. 12-19).
D. Gusti: Stiinta Natiunii (Soc. Rom. II. 2-3, Febr.Mart.
1937, pg. 49-59. Publicat si in Enciclopedia RomOniei, vol. I.
Statul, Bucuresti, 1938, pg. 17-30).
Traian Herseni: Vointa socialA (Soc. Rom. II. 4. April 1937,
pg. 145-149).
D. Gusti: Paralelismul sociologic. Comunicare la al XIII. Congres
International de Sociologie, Paris, Sept. 1937 (Soc. Rom.
11. 9-10. Sept.Oct. 1937, pg. 379-385).
D. Gusti: La sociologie et les scienrces sociales (in Les convergences
des sciences sociales et l'esprit international, Paul Hartmann,
Paris 1938, pg. 147-153).
G. Vladesco-Racoassa: La sociologie internationale (in Les convergences
des sciences sociales et l'esprit international, Paul
Hartmann, Paris 1938, pg. 315-319).
Tratan Herseni: Cateva consicleratii de antropologie filosoficO
(Semne, II. 8. Maiflu-lie 1938).
D. Gusti: Problema sociologiei &stem si znetoda Trei comunicari
la Academia Romand, (Acad. Rom. Bucuresti, 1040,
83 pg.).
D. Gusti: Curs da sociologie (litografiat), 1923-24; 1925-26;
1926-27; 1927-28; 1930-31 (Universitatea din Bucuresti).
D. Gusti §i Traian Herseni: Elemente de sociologie. Cu aplicitri
la cunoasterea tOxii si a neamului nostru. Pentru cl. VIII. secundará.
(Bucuresti, ed. I. 1935, ed. V. 1939, Cartea Romtmemck
338 pg.).
Trazan Hersenz: Element° de istoria sociologiei (curs, tiparit),
1938.
Trojan Herseni: Curs de sociolo,gie rurala (litografiat), 1939-40
(Universitatea din Bucuresti).

II. ISTORIA DOCTRINELOR, DART DE SEAMA, DISCUTII
G. Vladesco-Racoassa: La Sociologie en Roumanie (Revue Inter-
. nationale de Sociologie, XXXVII. 1-2. JanvierFévrier 1929,
extras 22 pg).
Trazan Herseni: 0 noud directie in sociologie (Societ. de intiine,
VII. 3. Febr. 1930, pg. 34-35).
Traiau Herseni: Sociologic româneasch, (Soci:A. de maine, VII,
11. Junio 1930, pg. 217-218).
Traian Herseni: Sociologia relationistA (Viata Romiineasck 6-9,
1933).
Traían Herseni: Sociologia contemperan6 (Societ. de miline, X.
6. lunie 1933, pg. 119-120).
Traían Herseni: Tendinte noi in sociologie (Societ. de miiine, X.
7-8-9, Iu1.Sept. 1933, pg. 153-155).
Trazan Herseni: Orient::tri sociologice (Societ. de maine, XI. 12.
Dec. 1934, pg. 200-201).
Traian Herseni: Sociologia contemperan. (Arhiva, XII. 1-2.
1934, pg. 96-128).
H. H. Stahl: Piedici mai vechi in alcatuirea unei sociologii romCmesti
(Soc. Rom. II. 1. Ian. 1037, pg. 5-11).
Traían Herseni: Dimitrie Gusti. Un sistem de sociologic, eticá si
politicti (Arhiva, XI. 1-4. 1933, pg. 210-220. Pubheat in 1.
franeez6, in Mélanges D. Gusti, Arhiva XIII. 1936, pg. 225-241).
G. Vlddescu-Rdcoasa: Profesorul D. Gusti. Viata, opera si personalitatea
lui (in Omagiu Profesorului D. Gusti, Arhiva XIV.
1936, pg. 1070-1092).
Mzrcea Vuldinescu: Dimitrie Gusti, Profesorul (in Omagiu Profesorului
D. Gusti, Arhiva XIV. 1936, pg. 1198-1287).
I. Zamfirescu: D. Gusti, om public si mmistru al inviitilmfintului
romiinesc (in Omagiu Prof. D. Gusti, Arhiva XIV. 1936, pg.
1288-1307).
Démètre Gusti: Notic,e bio-bibliographique (in 'Mélanges D. Gusti,
Arhiva XIII. 1936, pg. 601-509).
'Mélanges D. Gusti. XXV ans d'enseignement universitaire (1910-
1935), vol. I. (Archives pour la Science et la Réforme Sociales,
XIII. 1936, ed. I. S. R. Bucarest. F. Alcan, Paris, 1936,
509 pg.).
Omagiu Profesorului D. Gusti. XXV de ani de Inv:Wm-dint universitar
(1010-1935), vol. II. (Arhiva XIV. 1936, 513-1328
+31 pg.).
D. Gusti si scoala sociologica dela Bucuresti: de tifircea Vulcclnescu,
Tr. Herseni, G. Vlddescu-Bicoasa, Em. Bucup, Ion Zamfirescu,
H. H. Stahl, Apostol Culea, O. Neamtu, (I. S. R. Bucuresti,
1937, 329 pg. Cuprinde si stuchile dela nr. 40-44 si
82-83).
Traian Herseni: Profesorul D. Gusti (Independenta Economick
XX. Ian. 1937).
Traian Herseni: Sociologia romaneascit. Incercare istorica. (In-
447

448
stitutul de $tiinto Sociale al Romaniei, Biblioteca de Sociologie,
Etiea i Politica, Seria Studii i Contributii, 5, Bucute0i, 1940,
168 pg.).
D. Gusti: Ein Seminar fiir Soziologie, Politik und Ethik an der
Universitat Jassy. Ein Beitrag zur Universitatspedagogik (Vierteljahrsschrift
fur wissenschaftliche Philosophie und Soziologie,
1912, pg. 229-240).
I). Gusti: Asociatia pentru studiul 0 reforma sociala. Apel fkut
In Aprilie 1918 (Arhiva, I. 1. 1919, pg. 291-293).
Catalogul rnatarialului sociologic privitor la cercetarile intreprinse
in comuna Fundul Moldovei din Bucovina, in anul 1928, cu referinte
la cercetarile anterioare din 1925 (Goicea-Mare), 1926 (Ruqetu)
qi 1927 (Nereju), (Seminarul de Sociologie, Etica i Politica,
Univ. din Bucure0i, 1928, 32 pg.).
Catalogul materialului sociologic privitor la cercetarile monografice
intreprinse in anul 1929, intro 15 Iulie §i 15 August, in comuna
Draguq, judetul Fagara, expus in sálile Seminarului, (Seminarul de
Sociologie, Etica §i Politica, Univ. din Bucure§ti, 1929, 38 pg.).
D. Gusti: Institutul Social Roman. Zece ani dela infiintare.
Discurs pronuntat in qedinta comemorativä,' din 24 Febr. 1929
(Arhiva, VIII. 4. 1929. pg. 527-534 §i in Politica Culturii, I.
S. R. Bucure0i fara data).
Inaugurarea Muzeului Sociologic al satului Dragu (Arhiva, IX.
1-3, 1930, pg. 385-389).
Tratan Herseni: Muzee de sociologie (Societ. de maine, VII. 5.
Martie 1930, pg. 73-74).
Traian Herseni: $apte ani de cercetari monografice (Arhiva, X.
1-4, 1932, pg. 573-587).
G. Tiladesco-Racoassa: L'Institut Social Roumain. XV ans d'activité,
1918-1933, (I. S. R. Bucarest 1933, 101 pg.).
Tratan Herseni: C,ercetarile monografice (Viata Romaneasca, 3.
1933).
Traian Herseni: Cercetarea monografica', a satului Maguri (Gand
Rom. II. 7-8, IulieAug. 1934, pg. 455-457).
7'ratan Herseni: O conceptie de organizare a culturii (Rev. Fundatiilor
Regale, I. 12. Dec. 1934, pg. 680-687).
A. Golopenpa: A falukutats Romaniaban (Cercetarea satului in
Romania) (Fiatal Magyaisag, IV. 9. 1934).
D. Gusti: Un scop al muncii noastre: muzeul satelor rornane0i
(Curierul, I. 24 Aug. 1935).
D. Gusti: La incheierea muncii 1935 (Curierul, I. 23. Sept.
1935).
Em. Bump: $tima ron-iana, in strainatate Prelegerile d-lui
D. Gusti in Franta 0 Germania (Arhiva, XII. 3-4, 1935, pg.
562-564).
Traían Herseni: Alonografia satului Maguri (Arhiva, XII. 3-4,
1935, pg. 564-566).

H. H. Stahl: Anchete sociale cu strgjerii (Soc. Rom. I. 1. Ian.
1936, pg. 57-62).
0. Neamtu: Institutele Sociale Regionale (Soc. Rom. I. 1. Ian.
1936, pg. 32-34).
T. Al. ?ttrbu: Activitatea Institutului Social Basarabia (Soc.
Rom. I. 2. Febr. 1936, pg. 32-33).
H. H. Stahl: Al troika film documentar al Institutului Social
Roman, Satul ant" (Soc. Rom. I. 2. Febr. 1936, pg. 30-32).
Pan Halippa: Institutul Social Basarabia (Soc. Rom. I. 4. April
1936, pg. 21-24).
D. Gusti: Muzeul satului romanesc (Soc. Rom. I. 5. Mai 1936,
pg. 1-7).
H. H Stahl: Intarnplari i privel4ti din Muzeul Satului (Soc.
Rom. I. 5. Mai 1936, pg. 28-31).
0. Neamtu: Cgatori unguri in Romania (Soc. Rom. I. 5. Mai
1936, pg. 32-36).
losif Venczel: Dela autocunoa0erea natiunii la tiinta natiunii.
Note asupra incercgrilor de cercetare a satelor maghiare (Soc.
Rom. I. 6. Iunie 1936, pg. 22--27).
D. Gusti: Despre muzeul satului model romanese (Curierul, II.
2 August 1936).
D. Gusti: La inchcierea muncii - 1936 (Curierul, II. 13 Sept.
1936).
Oct. Neamtu: A treia catnpanie de muncg a echipelor student,e0i
(Soc. Rom. I. 10. Oct. 1936, pg. 32-36).
D. Gusti: Invataminte qi perspective din a treia campanie a echipelor
studente0i (Soc. Rom. I. 11. Nov. 1936, pg. 1-6).
H. H. Stahl: Expozitiile de via(g :Weasel din Targul-Mure (Soc.
Rom. I. 11. Nov. 1936, pg. 33-34).
Traian Herseni: C,ercetgrile monografice ale Echipelor qi Institutelor
Social° (Soc. Rom. I. 12. Dec. 1936, pg. 36-38).
Oct. Neamtu: Munca socialg in Romania (in Omagh]. Profesorului
D. Gusti, Arhiva, XIV. 1936, pg. 1013-1042).
H. H. Stahl: coala monografiei sociologice (in Omagiu Prof. D.
Gusti, Arhiva XIV. 1936, pg. 1130-1165).
A. Golopentia: Doug centre regionale de organizare romaneasca
i de documentare: Institutele Social° din Banat i Basarabia,
(Soc. Rom. II. 11-12, 1937, pp..). 529-532).
D. Gusti: La situation des sciences sociales en Roumanie (in Les
convergences des sciences sociales et l'esprit international, Paul
Hartmann, Paris, 1938, pg. 56-67).
M. Vulcanesco: Note sur l'école sociologique roumaine (Annales
Sociologiques, Série A. Sociologie générale. Fascicule 3. Paris,
Alcan 1938, p. 48-61).
P. ?tefclnucti: Institutul Social din Basarabia (Soc. Rom. III.
1-B, Ian.-Mart 1938, pg. 97-98).
Institutul Social Roman (T. H. §i A. G.); Institutul Social Banat-
Criqana; Institutul Social Roman din Basarabia (P. ?t.) (Soc.
Rom. III. 4-6, April-Iunie, 1938, pg. 281-282).
449

450
D. Gusti: Dupà cinc! ani. Un examen de conatiint5, (CurierulIV.
17 Sept. 1938).
D. C. Georgescu: Institutele Sociale Regionale (Soc. Rom. III.
7-9. IulieSept. 1938, pg. 388-392).
Activitatea Instituttrlui Social Romfin: Cercearile monografice
dela Nerej (Fi. Florescu); Cercearile monoarafice dela Drag-ua
(T. Herseni); Activitatea Institutelor Social; Regionale: Institutul
Social Banat-Criaana (E. Botis); Institutul Social Român
Basarabia (P. gtefänual); CercetArile monograf ice ale Echipelor
Regale Studenteati (A. Golopentia) (Soc. Rom. III. 7-9, Iulie-
Sept. 1938, pg. 411-419).
Institutul de CercetAri Sociale al României (Soc. Rom. III.
10-12. Oct.Dec. 1938, pg. 602-603).
Institutul de Cerceari Sociale al Romaniei. Activitatea directmnilor;
Activitatea Regionalelor (Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.
Mart. 1939, pg. 132-136).
D. C. Amzdr: Die soziologische Heimatforschuno- in Rumanien
(Archiv ftir Anthropologic, N. F. Bd. XXV. 1939, Heft 2-3,
pg. 137-139.).
Institutul do Cercetari Sociale al Romaniei. Activitatea directiunilor;
Activitatea Regionalelor (Soc. Rom. IV. 4-6, AprilIunie
1939, pg. 332-336).
D. Gusti: Setviciul Social din România, trad. din L'Ilustrazione
Italiana (Cunerul S. S. 23 Iulie 1939.).
Traian Herseni: Cateva lamuriri in legaturit cu cercetarile monografice
(Soc. Rom. II. 1. Ia,n. 1937, pg. 23-25).
H. H. Stahl: 0 ceart5, atiintificrt" (Soc. Rom. II. 5-6, Mai-
Junto 1937, pg. 238-240).
A. Golopen0a: Reflectiile ai indoielile" cu privire la atiinta naturnii
romaneati (Soc. Rom. II. 5-6, MalJunio 1937, pg.
240-242).
Traian Herseni: Cum reflecteaa," ai se indoieate" D. C. Amzär
(Soc. Rom. II. 7-8, IulieAug. 1937, pg. 331-339).
H. H. Stahl: Satul românesc O discutie de filosofia ai sociologia
culturii (Soc. Rom. II. 11-12, Nov.Doc. 1937, pg.
489-502).
H. H. Stahl: Teoria abisa15, a d-lui Lucian Blaga (Soc. Rom.
III. 1-3, Ian.Mart. 1938, pg. 10-18).
N. CorvciVanu: RAspuns la cntica d-lui Popescu-Baltoni (Soc.
Rom. III, 1-3, Ian.Mart. 1938, pg. 98-100).
H. H. Stahl: Filosofarea, despre filosofia poporului romiin (Soc.
Rom. Ill. 4-6, AprilIunie 1938, pg. 104-119).
A. Golopentia: Nationalismul" sociologiei romaneati i empirismul"
ei (Soc. Rom. III. 10-12, Oct.Dec. 1938, pg. 600-602).
A. Golopenlia: Etnicismul" sociologiei romtmeati i indiferenta
ei fatà de principiul etatic" (Soc. Rom. IV. 1-3, Ian.Mart.
1939, pg. 131-132).

III. METODA I TEHNICA DE LUCRU
107. Traían. Herseni: Metoda monografica, in sociologie (Societ. de
main°, VI. 16-17, Sept. 1929, pg. 250-251).
108. Traían Herseni: Ce este o monografie sociologica? (Societ. de
main°, VI. 20. Nov. 1929, pg. 291-292).
109. Traían Herseni: Cum se intocmesto o monografie sociologica?
(Societ. de maine, VI. 23-24, Dec. 1929, pg. 336-337).
110. Traían Herseni: Sociologia ca stiinta si metoda (Societ. de maim,
VII. 12. Janie 1930, pg. 237-238).
111. E. Bernea: Experienta indirecta si cercetarile monografice (So-.
ciet. de maine, VII. 13-14. Iulie 1930, 264-265).
112. E. Bernea: Problema sociologica a obiceiurilor (Societ. de maine,
VII. 23-24. Dec. 1930, pg. 429-430).
113. Traian Herseni: Explicatia sociologica (Societ. de maine, VIII.
1. Ian. 1931, pg. 9-10).
114. Const. Brdiloiu: Societatea Compozitorilor Romani. Arhiva de
folclor (Boabo de grau, II. 4. Aprilie 1931, pg. 204-219).
115 E. Bernea: Insemnatatea monografiilor sociologice (Societ. de
maine, X. 12. Dec. 1933, pg. 221-222).
116. D. Gusti: Sociologia monografica, stiinta a realitatii sociale. (Studiu
introductiv la vol. Teoria monografiei sociologice de T. Herseni,
I. S. R. Bucuresti, 1934, pg. 3-73; publ. i in Sociologia.
militans, I. S. R. Bucuresti, 1935, pg. 42-92).
117. Traian Herseni: Teoria monografiei sociologice, Cu un studiu introductiv
de D. Gusti: Sociologia monografica, stiinta a realitatii
socialo, (I. S. R. Biblioteca 'de Sociologie, Etica si Politica, Seria
Studii si Contributii, 1, Bucuresti, 1934, 166 pg.).
118. H. H. Stahl: Tehnica monografiei sociologice, (I. S. R. Bibl. de
Sociologie, Etica si Politica, Seria Studii si Contributii 2, Bucuresti,
1934, 183 pg.).
119. G. Vladesco-Racoassa: Quelques considérations sur la prévision
sociologique. Comunic. Congres. Int. de Soc. 1933 (Arhiva XII
1-2. 1934, pg. 193-196).
120. Traian Herseni: Sociologie experimentala, (Rev. Fundatiilor Regale,
I. 8. Aug. 1934, pg. 430-437).
121. D. C. Amzdr: Cercetarea vietii noastre satesti (Tara Barsei, VI.
2. Mart.April. 1934, pg. 122-124).
122. D. C. Amzdr: Adunarile de lume multa la sato. Indrumari pentru
cercetari do sociologie romaneasca (Familia, Seria III. I. 7.
Nov. 1934, pg. 55-64).
123. D. Gusti: La monographie et l'action monographique en lioumanie.
Conférences données à l'Université de Paris. (Collection de
Droit Comparé. Etudes de sociologie et d'ethnologie juridiques,
Ed. Domat-Montchrestien, Paris, 1935, 72 pg.).
124. D. C. Georgescu: Metoda statistica in sociologie (Omagiu Prof.
D. Gusti, Arhiva XIV. 1936, pg. 817-824).
125. Traían Herseni: Rostul monografiilor sociologice (Soc. Rom. I.
1. Ian. 1936, pg. 10-17).
434

452
D. Gusti: Temeiuri/e teoretice ale cercetarilor monografice (Soc.
Rom. I. 7-9, IulieSept. 1936, pg. 1-8).
I. Riciioaru: Antroposociologia. Introducere la studiul: Antropologia
populatiei din Sant, Nasaud (Soc. Rom. I. 7-9, Iulie-
Sept. 1936, pg. 9-11).
D. Gusti: Cercethri partiale si cercetari integrale sociale (Soc.
Rom. I. 10. Oct. 1936, pg. 1-4).
H. H. Stahl: Monografia unui sat, cum se alcatueste, spre folosul
Caminului Cultural, cu o prefata, de D. Gusti, (Fund. Culturala
Regala ',Principele Carol", Cartea Caminului Cultural, 4, Bucuresti,
ed. I. 1937, ed. II. 1939, 250 pg.).
I. Fricäoaru,: Din problematica si metodologia cercetarilor eugenice
si genetice in cadrul monografiei sociologice (Arhiva, XV.
1-2, 1937, pg. 162-172).
Raul Ccilinescu: Problemele si bibliografia cadrului eosmologic
(Soc. Rom. II. 4. Aprilie 1937, pg. 171-175).
Trawl Herseni: Cateva consideratii in legatura ca intelegerea
sociologica (Soc. Rom. II. 7-8, IulieAug. 1937, pg. 269-275).
I. Measnicov 0 V. V. Protopopescu: Izvoarele de informatie statistica
asupra realitatii romanesti (Soc. Rom. III. 1-3, Ian..
Mart. 1938, pg. 52-55).
D. Gusti: Imperativul cercktarilor monografice (Curierul, IV, 5
Iulie, 1938).
Paul Cioctirlan: Asupra conceptiei si tehnicei de cercetare economica
si spciala a satului (Rev. I. S. Banat, VII. 25. Ian.Mart.
1939, pg. 71-73).
Valer Butura: Etnobotanica. 0 schitare a problemelor ce se pun
in acest domeniu (Soc. Rom. IV. 1-3, Ian.Mart. 1939, pg.
30-40).
D. Gusti: Un sistem de-cerceta'ri sociologice la teren. Studiu introductiv
la vol. Planuri si chestionare pentru cercetarea monografica
a satelor (Soc. Rom. IV. 4-6, April.Iunie 1939, pg.
153-160).
A. Golopentta: Monografia sumara a satului (Curierul S. S. 2
Iulie 1939).
A. Golopenpa: Harta sociologich a Olteniei. Este cu putinta o
inventariere cartografica, a starilor si problemelor Tinutului Olt?
(Vatra, VI. 11. 1940).
C. C. Gheorghtu ¢i H. H. Stahl.- Metodele de investigatie sanitara
si medico-sociala in mediul rural (Revista de Igiena Sociala, X.
1-6, Ian.Iunie 1940, numar festiv, pg. 48-76).
D. Gusti: Chestionar privitor la conditiile de traiu si de aktivitate
ale tineretului universitar din Bucuresti (in Program studentesc
pentru organizarea vietii universitare, Arhiva, V. 1924, pg. 13-20).
Seminarul de Sociologie: Planuri de lucru pentru cercetarile monografice
(litografiat), (Bucuresti, 1929, paginatie diferita).
Traian Herseni: Natura si cultura. Cadrul cosmologic in monografia
sociologica, (Societ. de ratline, XII. 1. Ian. 1935, pg. 3-6).

144. Traian Herseni: Chestionar privitor la gruparile de copii (Soc.
Rom. I. 1. Ian. 1936, pg. 53-54).
145. H. H. Stahl: Chestionar pentru studiul vecinAtatilor (Soc. Rom.
I. 1. Ian. 1936, pg. 54-55).
146. qtefania Cristescu: Chestionarul pentru studiul credintelor, pra,cticelor
si agentilor magici in satul românesc (Soc. Rom. I. 4.
April. 1936, pg. 86-38).
147. Oct. losif: Plan pentru cercetarea vietii religioase a satului (Soc.
Rom. I. 6. Iunie, 1936, pg. 36-39).
148. Traian Herseni: Plan de lucru pentru studiul autoritAtilor locale
(Soc. Rom. I. 7-9, Iu1.-Sept. 1936, pg. 84-85).
149. Traian Hqrseni: Plan de lucru pentru studiul moralitatii satesti
(Soc. Rom. I. 10. Oct. 1936, pg. 42-43).
150. Traian Herseni: Indreptar pentru sociogramele scolare, (Universitatea
din Bucuresti, Laboratorul de Psihologie Experimental,
1940, 40 pg.).
IV. MONOGRAPH SOCIOLOGICE
151. Institutul Social Banat-Crisana: Anchet6, monografid, in comuna
Belint, Timisoara, 1938, 409 pg.
152. Institutul Social Banat-Crisana: Monografia comunei SArbova,
Timisoara, 1939.
153. C. D. Constantinescu-Mircefti: Un sat dobrogean: Ezibei, cu o
prefata de D. Gusti, (Institutul de C,ercetAri Sociale al Romtiniei,
Regionala Constanta, Bucuresti, 1939, 421 pg.).
154. Nerej. Un village d'une région archaique. Monographic) sociologique
dirigée par H. H. Stahl. Vol. I. Les cadres cosmologique,
biologique, historique et psychologique, XXIII-I- 405 pg.; vol.
II. Les manifestations spirituelles, 322 pg.; vol. III. Les manifestations
économiques, juridiques, administratives, unités, procès
et tendences sociales, 402 pg., (Institut de Sciences Sociales de
Roumania, Bucarest, 1939).
155. Boris Ilialski: Viata Moldovenilor dela Nistru (studiu sociologic
al unui sat nistrian) (Cetatea AlbA, 1939, 760 pg).
156. Clopotiva. Un sat din Hateg. Monografie intocmita de echipa regait),
studenteasd, 19/935 sub conducerea lui Ion Conea, Vol. I.
XIX+303 pg.; vol. II. 307-573 pg., (Institutul de i$tiinte Sociale
al Romilniei, Bucuresti, 1940).
V. CADRUL COSMIC
157. N. N. Morgan: Geologia satului Niscani privia in cadrul cosmologic
monografic al satului (Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937,
pg. 1-28).
158. L. M. Gu?tiuc: Solul mosiei comunei Niscani (Bul. I. S. R.
Basarabia, I. 1937, pg. 37-38).
159. N. Florov: Agrogeologia comunei Copanca, jud. Tighina (Bul. I.
C. S., Reg. Chisinàu, II. 1938, pg. 1-40).
. 453

454
N. N. Moromn: Geologia regiunii Copanca (Bul. I. C. S. Reg.
Chisinau, II. 1938, pg. 41-82).
I. Stinig41: Valea Almajului (Rev. I. S. Banat, VIII. 27. Ian.
1940, pg. 25-32, 28-29. Febr.Mart. 1940, pg. 134-142
urmeaza).
A. A. Arvat: Plantele ornamentale la Niscani (Bul. I. S. R. Basarabia
I. 1937, pg. 55-68).
Ion Racoveanu-Nera: Pacluma Jidiorenilor, (Soc. Rom. III. 10-12.
Oct. Dec. 1938, pg. 531-533).
A. A. Arvat: Vegetatia la Copanca (Bul. I. C. S. Reg. Chisinau,
II, 1938, pg. 99-166).
Raul Calinescu: Pescuitul la ant, Nasaud (Soc. Rom. I. 3. Mart.
1936, pg. 23-25).
Raul Cdlinescu: Vanatoarea la a,irt (Soc. Rom. I. 7-9, Iul.
Sept. 1936, pg. 78-80).
M. A. lenistea: Fauna, vânatul si pescuitul la Copanca (Bul. I.
C. S. Reg. Chisinau, II. 1938, pg. 167-178).
Traian Herseni: Sociologia spatiului (Societ. de maine, VIII. 5.
Mart. 1931, pg. 113-114).
I. Conea: Determinari geofizice in asezarea satului Runcu (Arhiva,
X, 1-4, 1932, pg. 59-73).
H. H. Stahl: L'habitat humain' et les formes de la vie sociale.
Com. la Congr. XI. Intern. de Soc. (Arhiva, XII, 1-2, 1934, pg.
196-201).
I. Conea: Geografia satului romanesc. Avezare, forma, structura,
(Soc. Rom. II. Febr.Mart. 1937, pg. 60-67).
Pavel I. Guja: Natura si omul la Niscani. Observari antropogeografice.
(Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 39-54).
Traían Herseni: Societatea ca agent geografic (Soveja, XXI
1937-1938).
I. Conea: Om si natura in Tara Hatogului (Soc. Rom. III. 10-12,
Oct.Dec. 1938, pg. 447-462).
I. Petrescu-Burloiu: Tipurile de casa, din comuna ant-Nasaud
(Soc. Rom. III. 1-3, Ian.Mart. 1938, pg. 36-45).
C. Pätru: Locuintele in satul de mosneni DiostiRomanati (Soc.
Rom. III. 4-6, April.Iunie 1938, pg. 214-221).
Neculae Meinätorul: Departari intro locuri si cash la NeposNasaud
(Soc. Rom. III. 10-12, Oct.Dec. 1938, 533-534).
Gh. l. Nästase: Locuinta din satul Copanca (Bul. I. C. S. R.
Reg. Chisinau, II. 1938, pg. 179-189).
A. VincenzCraiova: Tipuri de case taranesti din Oltenia (Curierul
S. S. 9 Iulie 1939).
M. Popescu-Spineni: Geografia economica a satului Dragus (Soc.
Rom. IV. 4-6, April.Iunie 1939, pg. 186-197).

VI. CADRUL BIOLOGIC
D. C. Georgescu: Evelutia demografica a satului Cornova (Arhiva,
X. 1-4, 1932, pg. 74-117).
Eugenia Lupescu: Contributie la studiul miscarii populatiei pe un
secol inteun sat de munte, Nucsoara-Muscel (Echipe studentesti
la sate. Fundatia Cultural& Regala Principele Carol. Bucuresti,
1934, pg. 309-325).
R. Cressin: Monografia comunei ant: Miscarea populatiei (Soc.
Rom. I. 6. Iunie 1936, pg. 6-18).
D. C. Georgescu: Populatia satelor românesti (Soc. Rom. II.
2-3, Febr.-Mart. 1937, pg. 68-79).
V. Oprescu-Spineni: Emigiarea la oras a locuitorilor din Spineni-
Olt (Soc. Rom. II. 4. April 1937, pg. 183-184).
I. Neasnicov: Schimbul do populatie intro sate, la Lesu-Ntisaud
(Soc. ROM. II. 5-6, Mai-Iunie 1937, pg. 243-245).
Ion I. Berea: Miscarea spre oras a locuitorilor din Arcani-Gorj
(Soc. Rom. II. 9-10, Sept.-Oct. 1937, pg. 465-471).
I. Neasnicov: Mortalitatea populatiei rurale romilnesti (Soc. Rom.
II. 4. April 1937, pg. 158-167).
Nistor Cotul: Despro Secretul din comuna ant" - Limitarea
nasterilor (Soc. Rom. III. 4-6. April-Iunie 1938, pg. 224-225).
Emil Botif: Aspectele depopularii Banatului sub prisma cercetarilor
monografice ale Institutului Social Banat-Crisana (Rev.
I. S. Banat, VII. 25. Ian.-Mart. 1939, pg. 53-64).
I. Gugiuman: Migratiunea sezonala a Bulgarilor Museni ,(Soc.
Rom. IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 72-76).
Anghel N. Niliceff: Mortalitatea infantila in satul Corbeni, jud.
Arges, dela 1870 la 1937 si o privire generala asupra miscaril
populatiei in acelasi interval de timp. Tezä de doctorat in chirurgie
i medicina (Bucuresti, 1939, 30 pg).
Gh. Boeru: Cum s'a Meat inregistrarea fenomenelor demografice
inteun sat din Banat din secolul al XVIII-lea 'Ana in prezent
(Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 90-93).
Al. Claudian: Rasa si cultura (in Politica Culturii, L S. R. Buc.
1930. pg. 78-91).
D. C. Georgescu: Schita antropologic& a satului Runcu-Gorj (Soc.
Rom. I. 5. Mai 1936, pg. 25-28).
Fr. Rainer: Enquéles anthropologiques dans trois villages roumains
des Carpathes, avec 34 planches dont 20 photographiques,
(Travaux de l'Institut d'Anatomie et d'Embryologie L Faculté
de Médecine de Bucarest, 1937, 78 pg.).
l. Fdcdoaru: Compozitia rasiala a populatiei din ant-Islasaud
(Soc. Rom. I. 10. Oct. 1936, pg. 12-16).
I. Paccloaru: Studiul genealogic al unei familii asociale din ant-
Nasaud (Soc. Rom. II. 4. April. 1937, pg. 176-178).
Petra Rtimneavp: Distributia grupelor sangvine la populatia co-
455

munei ant-Näsäud, (Soc. Rom. II. 5-6, MaiIunie. 1937, pg.
245-247).
0. C. Necrasov: Observäri antropologice la Copanca "(Bul. I. C.
S. R. Reg. Chisingu, II. 1938, pg. 191-202).
D. C. Georaescu: Problema alimentatiei täränesti (Soc. Rom. I.
2. Febr. 19.36, pg. 6-10).
D. C. Georgesco: Considérations sur l'alimentation paysanne en
Roumanio (in Mélanges D. Gusti, Arhiva XIII. 1936, pg.
180-210).
Alex. Vidzcan: Alimentatia copiilor de scoalä la Citianul-Mic, Somes
(Soc. Rom. III. 7-9, Iu1.Sept. 1938, pg. 381-382).
Petre Lenghel-lzanu: Alimentatia i imbräcämintea in Bärsana,
Maramures (Soc. Rom. IV. 4-6, AprilIun. 1939, pg. 271-274).
D. C. Georgescu: Nivelul i compozitia alimentatiei populatiei
noastre rurale, pe provincii (Revista de Igienä Socialä, X, 1-6,
Ian.Iunie 1940, numär festiv, pg. 304-322).
I. Claudtan 0 D. C. Georgescu: Preghtirea alimentelor in gospodäria
ruralà (Revista de Igienä, Socialä, X. 1-6, Ian.Iunie
1940, numär festiv, pg. 414-431).
Tzberiu lonescu: Plasele sanitare model: Gil'Ati i Tomesti Importanta
lor pentru experimentarea unei a,ctiuni samtare preventivo
(Soc. Rom. II. 9-10, Sept.Oct. 1937, pg. 443-453).
A. A. Arvat: Plantele medicinale i medic= popularg la Niscani
(Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 69-124).
Petra Bartos: Criza terapeuticii in satele românesti (Soc. Rom.
III. 7-9, Iu1.Sept. 1938, pg. 369-372).
S. Bogos §i C. Pop: Date demografice si sanitare dela Copanca
(Bul. I. C. S. R. Reg. Chisindu, II. 1938, pg. 203-212).
Gh. Atanasiu: Igiena casei in Almaj (Rev. I. S. Banat, VIII.
28-29. Febr.Mart. 1940, pg. 163-169 urmeazà).
VII. CADRUL PSIHIC
456
Traian Herseni: Sufletul Ardealului. Insemnäri de psihologie
provincialä (Rev. Soc. Tinerimea Românä, X. 9-10. MaiIun.
1929, pg. 19-22).
Trojan Herseni: Sociologia comparatä a mentalitätilor (Societ.
de mäine, VII. 7. April 1930, pg. 125-126).
Gh. Foca: Contributie la cercetarea mentalitätii satului (Arhiva,
X. 1-4. 1932, pg. 159-174).
Tratan Herseni: Individ i societate in satul Fundul-Moldovei
(Arhiva, X. 1-4, 1932, pg. 135-158).
P. qiefibrucci: Scrisori de räsboiu (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg.
183-190).
H. H. Stahl: 0 vizionarä bucovineang (Soc. Rom. I. 1. Ian.
1936, pg. 48-53).

218. Gh. Foca: Contributii la cercetarea mentalitatii satului Moirni
(Soc. Rom. I. 1. Ian. 1936, pg. 44-48).
219. H. H. Stahl: Cum a fugit Ion Poparad din Draguq, iarna peste
munti, in tara, de frica jandarmilor unguri (Soc. Rom. L 2.
Febr. 1936, pg. 35-37).
220. H. H. Stahl: Cum 0-a facut moq Bacioc, din Dragu, viata'ntreaga
o gospodarie cum nu sa afla alta (Soc. Rom. I. 3. Mart.
1936, pg. 33-35).
221. H. H. Stahl: 0 intamplare cu moroi (Soc. Rem. I. 4. April. 1936,
pg. 35-36).
222. H. H. Stahl: Cum a invatat *erban Butoiu din ocarina (Soc.
Rom. I. 4. April. 1936, pg. 32-33).
223. H. H. Stahl 0 A. Golopen0,a: Invataturi din zodiac (Soc. Rom.
4. April. 1936, pg. 33-34).
224. H. H. Stahl: 0 Miliaria la drumul mare (Soc. Rom. I. 4 April.
1936, pg. 34-35).
225. Ph. Nosely: Lumea psihologica a unui american" din an
(Soc. Rom. I. 7-9. Iu1.-Sept. 1936, pg. 75-78).
226. P. qtefänucei: Ion Cocul, zodierul i vraciul din Iurceni (Soc. Rom.
I. 11. Nov. 1936, pg. 34-39).
227. Gh. Focfa: Aspectele spiritualitatii sate0i (Soc. Rom. II. 5-6.
Mai-Iun. 1937, pg. 197-211).
228. N. N. Popescu: Cum cäuta D. Cotul din an sa-,i rec4tige
pentru cooperatie pe consateni (Soc. Rom. II. 5-6, Mai-lun.
1937, pg. 255-257).
229. Ecaterina Botez: Viata unui t'aran din Banat. Povestea lui iNfoq
Pelea din Fibiq (Soc. Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg.
548-555).
230. 1'. Mihalovici: Personalitati religioase qi culturale din Niqcani
(Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 159-169)
231. D. Gusti: Personalitatea echipierului (Curierul, IV. 10 Febr.
1938).
232. $tefan Popescu: La bivolarii Lasarabeni dela marginea Bucureqtilor
(Soc. Rom. III. 1-3, Ian.-Mart. 1938, pg. 50-51).
233. gtefan Popescu: Zidarii teleormaneni la Bucureqti (Soc. Rom.
III. 10-12, Oct.-Dec. 1938, pg. 528-531).
234. 'te fan Popescu: Nisiparii basarabeni dela Dude0i-Pulberarie (Soc.
Rom. 4-6. Apnl-Iun. 1938. pg. 221-223).
235. .te fan Popescu: Maturatorii Capitalei (Soc. Rom. IV. 1-3, Ian.-
Mart., 1939, pg. 85-89).
236. Mirce,a Tiriung: Un Basarabean in cautare de lucru (Soc. Rom.
IV. 1-3, Ian.-Mart. 1939, pg. 81-82).
237. Ion I. Ionia: Fragment autobiografic al unui invatator din Tara
Oltului. Memonile lui Gheorghe Smadu (Soc. Rom. IV. 4-6
April-Iun. 1939, pg. 287-293).
238. Florea Florescu: Psihologia Motilor. Xenofobie. Ideal rasial. (Societ.
de inaine, XVII. 369, 1910, 15 pg. extras).
. 451

VIII. CADRUL ISTORIC
H. H. Stahl 0 C. D. Constantinescu-Nircepti: Documente vrAncene,
vol. I. (Tip. Toroutiu, Bucuresti 1929, 200 pg.).
H. H. Stahl: Contributii la problema razAsiei satului Nerej.
Dreptul public obisnuelnic vrancean (Arhiva, VIII. 4. 1929, pg.
570-615 si Arhiva, IX. 1-3, 1930, ,pg. 201-244).
7'raian Herseni: Problema sociologicA a generatiilor (Societ. de
mAine, VII. 15-16. Aug. 1930, pg. 299-300).
H. H. Stahl: Vatra satului Cornova (Arhiva, X. 1-4, 1932, pg.
118-134).
Traian Herseni: Timpul social (Blajul, I. 6. Iunie, 1934, pg.
249-252).
Traian Herseni: Filosofia evolutiei sociale (Societ. de main°, XI.
6. Junio 1934, pg. 105-107).
H. H. Stahl; Un izvod vrAncean de cheltuialA la moarte in 1781
(Soc. Rom. I. 2. Febr. 1936, pg. 37-39).
H. H. Stahl: Spite de neam tärAnesti (Soc. Rom. I. 10. Oct.
1936, pg. 5-11). .
Const. I. Floaref: Amintiri cu privire la situatia dinainte de I'mproprietArire
a unui sat de fosti clAcasi (Soc. Rom. II. 7-8.
Iu1.Aug. 1937, pg. 362-364).
P. Mihailovici: Satul Niscani dupA documente si traditii (Bul.
I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 125-157).
A. V. Sava: RAzAsia Iurcenilor (Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937,
pg. 171-208).
H. H. Stahl: Organizarea social& a tArAnimii (in Enciclopedia
RomAniei, vol. I. Statul, Bucw..esti, 1938, pg. 559-576).
N. N. illorofan: Preistoria ragiunii Copanca (Bul. I. C. S.
Reg. ChisinAu, II. 1938, pg. 247-270).
IX. MANIFESTARI ECONOMICE
458
M. Vulednescu: Teoria si sociologia vietii economice (Arhiva, X.
1-4. 1932, pg. 206-222).
N. Corndfeanu: Bugete tArAnesti (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg.
223-239).
Roman Cressin: Datoriile agricultorilor din satul Runcu (Arhiva
X. 1-4, 1932, pg. 240-250).
G. Loverda: Activitatea agronomicA-economicA la VhcAreni-Tulcea.
(Echipo studentesti la sate. ProgTam de lucru si rezultate, Cartea
CAminului Cultural, Fund. Principele Carol", Bucuresti 1934,
pg. 341-360).
Ion Dejica: Monografia zootehnicA a satului Lesu-NAsAud. TezA
de doctorat in medicina veterinark 1935, 67 pg.

LI 0 Te
N. Cornatzeano: L Pijk..: (Mélanges D. Gusti, Arhiva,
XIII. 1936, pg. 10 :6 .
Adman G. Negrea: Teo :to igic& a gospod&riei t&ranesti (Societ.
de maine, XIII. 1936, 1. Ian. pg. 7-11; 2. Febr. pg. 88-
40; 3. Mart. pg. 103-104; 4. Aug. 133-136. Extras 63 pg.).
Helmut Haute: Cercethri asupra structurii agrare a RomAniei
(Soc. Rom. I. 6. Iunie 1936, pg. 19-21).
Boman Cressin: Monografia comunei $ant: Materiale privitoare la
statistica, demografic& si economic& a comunei (Soc. Rom. I. 5.
Mai 1936, pg. 15-24).
D. Ticulescu: ateva date despre exploatatiile agricole din $ant
(Soc. Rom. I. 10. Oct. 1936, pg. 17-28).
M. Vulccineseu: Excedentul populatiei agricole si perspectivele
gospod&riei Ar&nesti (Soc. Rom. II. 2-3. Febr.-Mart. 1937,
pg. 95-100).
Roman Cressin: Care este structura proprietätii agrare din Romania?
(Soc. Rom. II. 2-3. Febr.-Mart. 1937, pg. 90-95).
D. Tgculescu: Cheltuielile atenilor pe piat& (Soc. Rom. H. 2-3.
Febr.-Mart. 1937, pg. 105-108).
Petre Bucur: Relatiuni asupra situatiunii generale economice a
comunei Rusetu (Soc. Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug. 1.937, pg.
340-341).
Ion C1z4u: Cum folosesc oamenii din Apele-Vii phmanturile lor
(Soc. Rom. II. 9-10. Sept.-Oct. 1937, pg. 474-477).
V. Petrescu-Craiova: Viata economic& a satului Isalnita-Dolj. Dup&
Inlaturarea Bulgarilor dela cultivarea terenurilor de grAdinarie
(Soc. Rom. II. 9-10. Sept.-Oct. 1937, pg. 471-473).
Al. Bärbat: Parcelarea propriettitii agricole din Tara Oltului (Soc.
Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 547-558).
T. A. Stirbu: Manifest&rile economice la Iurceni si Niscani (Bul.
I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 241-271).
Al. Beirbat: Inventarul §;i bugetul real al unei gospodgrii tax&nesti
din Tara Oltului (Soc. Rom. III. 1-3. Ian.-Mart. 1938,
pg. 27-31).
T. Al. gtirbu: California Romaniei. R,egiunea Copanca (Soc. Rom,
III. 7-9. Iu1.-Sept. 1938, pg. 307-310).
Sever Dugcliasu: Monografia a,gricolh a comunei Sarbova, jud.
Timis-Torontal (Rev. I. S. Banat, VI. 22-23. ,A.pril-Sept. 1938,
pg. 46-58).
Gh. lloran: Societatea de simultanizarea ram&torilor din Igris
(Rev. I. S. Banat, VI. 24. Oct.-Dec. 1938, pg. 35-38).
Gr. Vrabie: Agricultura la Copanca. Cultura cerealelor (Bul. I.
C. S. Reg. Chisin&u, H. 1938, pg. 343-375).
M. Costetchi: California RomAniei. Regiunea pomicula, a Nistrului
de Jos din jud. Tighina (Bul. I. C. S. Reg. Chisin&u, II.
1938, pg. 285-342).
459

276. N. i T. Al. gtirbu: Vie*, economic& la Copanca (Bul. I. C. S.
Reg. ChiOnAu, II. 1938, pg. 403-441).
277. P. Grosu: Ammalele domestico dela Copanca (Bul. I. C. S. Reg.
ChiOnAu. II. 1938, pg. 377-402).
278. Roman Cressin: RecensAmântul agricol din 1940 (Soc. Rom.
IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 94-98).
279. Adrian G. Negrea: Industria moraritului la Runcu (Arhiva X.
1-4. 1932, pg. 251-265).
280. Em. Buznea: 0 industrie tatiineasch. Industria tuicii din satul
Runcu, jud. Gorj, (Arhiva, X. 1--4. 1932, pg. 266-279).
281. S. Goa: Industria olaritului in com. Iurceni (Bul. I. S. R,
Basarabia. I. 1937, pg. 209-218).
282. A. A. lenistea: Vopsitul cu buruieni la NiFani (Bul. I. S. R.
Basarabia, 1937, pg. 233-240).
283. ion N. lovescu: Marchitanii din com. Spineni-Olt (Soc. Rom.
II. 2-3. Febr.-Mart. 1937, pg. 133-137).
284. Wilhelm, Schmiedt: Un sat fabric& do arute"-Toplita, Cotatea-
Alba. (Soc. Rom. II. 4. April. 1937, pg. 179-183).
285. /. .Rtidulescu: Grädinarii romani din Slobozia-Clinceni, Ilfov (Soc.
Rom. II. 5-6. Mai-Iunio 1937, pg. 248-250).
286. Magdalena Livezeavu: Oltenii" din Balce§ti-Valcea (Soc. Rom.
II. 5-6. Mai-Iunie 1937, pg. 251-255).
287. Florea Florescu: Vidra. VAnzAtorii §i me0e§uvarii ambulanti (Soc.
Rom. III. 4-6. April.-Iun. 1938, pg. 248-255).
288. Viorel D. Trifa: Economia forestiera, mijloc de trai al Motilor din
catunul Capsea-CAmpeni (Soc. Rom. III. 4-6. 9.pril.-Iun.
1938, pg. 208-213).
289. Luca Deinild: Toatà situatia" unui fie,rar din arit (Soc. Rom.
III. 4-6. Apn1.-Iun. 1938, .pg. 224).
290. M. Beniuc: Albac. Exploatatorii de pAduri (Soc. Rom. III. 4-6.
April.-,-Iunie 1938, pg. 255-257).
291. Serggv Ludescu: Motii mineri dela RoOa-Montana (Soc. Rom. [II.
7-9. Iu1.-Sept. 1938, pg. 377-380).
292. Florea Florescu: Drumurile prin tar& ale unor Moti vidreni (S6c.
Rom. III. 7-9. Iu1.-Sept. 1938, pg. 374-377).
293. Gh. Retegavul: Ocupatiile anexo ale locuitorilor din CAianul-Mic,
Somtv. Stransul de Ian& i de brânzä, (Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.
Mart. 1939, pg. 60-67).
294. Oh. Bucvrescu: Ocupatiile anexe ale locuitorilor din aianul-Mic,
Some. VoOinAritul (Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939,
pg. 68-71).
295. Petre Stefeinuca: Muncitori agricoli basarabeni in Dobrogea (Soc.
Rom. IV. 4-6. April.-Iun. 1939, pg. 178-186).
296. Th. Märculescu-Dunäre: Pescarii din Turtucaia (Soc. Rom. IV.
4-6. April.-Iun. 1939, pg. 243-252).
460

X. MANWESTARI SPIRITUALE
Traian Herseni: Dialectica spiritului (Azi, I. 5. Nov. 1932, pg.
355-361).
Traian Herseni: Ontologia spiritului (Azi, II. 2. Febr.-Mart.
1933, pg. 646-650).
Tratan Herseni: Metafizica absolutului III. 1. Ian. 1934,
pg. 883-890).
Traian Herseni: Sociologia spiritului (Azi, III. 3. Mai. 1934, pg.
1075-1081).
Traian Herseni: Spiritul normativ (Blajul, I. 12. Dec. 1934, pg.
521-526).
H. H Stahl: Cultura satelor, Cum trebue inteleasa (Bibliot. invatatorilor
nr. 3, Cluj 1934, 64 pg.).
Anton Cosbuc: Cartea asa cum Wiest° si e inteleasa ea in satul
Lesu-Nasäud (Echipe studentesti la, sate. Program de lucru
rezultate. Cartea Caminului Cultural, Fund. Principele Carol",
Bucuresti 1934, pg. 281-296).
Stanciu Stoian: Monografia sociologica - metoda, de educatie
realista (Arhiva XII. 3-4, 1935, pg. 566-570).
D. Gusti: cohle aranesti (Caminul, II. 3. Ian.-Febr. 1936,
pg. 437).
D. Gusti: coala primara i cultura poporului (Caminul, II. 4.
Mart. 1936, pg. 481).
Traian Herseni: Consecinte pedagogice ale sociologiei copilului
(Soc. Rom. I. 3. Mart. 1936, pg. 19-22).
D. Gusti: Tot despre scolile taranesti (Caminul, II. 5. April.
1936, pg. 513).
D. Gustt: coli de conducatori de amine culturale (Curierul, II.
26 Iul. 1936).
P. gtefeinucci: Bibliotecile taranesti din Niscani (Studiu statistic)
(Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 295-328).
D. Barbu: Probleme scolare in satele Niscani, Iurceni i Stolniceni
din jud. Lapusna (Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg.
273-294).
I. Measnicov: Raportul intro stiinta de carte si numarul invatatorilor
in Romania (Soc. Rom. II. 2-3. Febr.-Mart. 1937,
pg. 112-119).
I. Measnicov: Stiinta de carte la Lesu-Nasaud (Soc. Rom. II.
7-8, Iulie-Aug. 1937, pg. 354-358).
D. Gush: coala, de echipieri (Curierul, IV. 30 Mart. 1938).
D. Gusti: Conducatorii de Camine Culturale la Pietris (Curierul,
IV. 15 Mai 1938).
D. Barbu: Starea culturalA la Copanca. Scoala i Caminul (Bul.
I. C. S. Reg. Chisinau, II. 1938, pg. 443-483).
Gh. Boron: Raport monografic asupra scoalei primare de stat din
Ohababistra, jud. Severin (Rev. I. S. Banat, VII. 25. Ian.-Mart.
1939, pg. 21-42).
461

462
Ion Donat: Cultura popular& in Oltenia (Soc. Rom. IV. 4-6,
April.-Iun. 1939, pg. 167-170).
A. Golopentia: Starea cultural& oi economic& a populatiei rural°
din România (Rev. de Igien&-Sociala, X. 1-6, Ian.-Iunie 1940,
n.umar festiv; pg. 212-263. Extras).
N. Argintescu: Contributii la problema gustului popular (Arhiva,
X. 1-4. 1932, pg. 428-442).
Mac Constantinescu: Ceramica popular& (Arhiva, X. 1-4. 1932,
pg. 405-412).
Lena Constante: Iconarul Saya Moga (Boabe de grau, III. 11.
Nov. 1932, pg. 586-588).
Floria. Capsaii: Jocurile din comuna Fundul Moldovei (Arhiva, X.
1-4. 1932, pg. 413-427).
Al. Dima: Realit&tile sociale ale artei (Omagiu Prof. D. Gusti,
Arhiva XIV. 1936, pg. 760-782).
Lena Constante: Varvara Guoe, suoita din §ant (Soc. Rom. I. 3.
Mart. 1936, pg. 35-39).
I. Antonovici: Ornamentarea interioarelor in satul Niocani (Bul.
I. S. R. Basarabia. I. 1937, pg. 329-336).
I. Antonovici: RAstignirile (Troitiele) din satul Niocani (Bul. I.
S. R. Basarabia I. 1937, pg. 337-343).
Lena Constante: Pictura pe stic15, in satul DrAguo (Art5, oi tehnich
grafick Caietul 6. Dec. 1938. Martie 1939, p. 59-74).
P. ,5fteginucd: Hora in regiunea Iurcenilor (Soc. Rom. III. 10-12.
Oct.-,-Dec. 1938, pg. 534-537).
I. .intonovici: Impodobirea interioarelor din Copanca (Bul. I. C.
S. Reg. ChioinAu, II, 1938, pg. 545-548).
Marcel Olinescu: Portul satenilor din regiunea siria, judetul
Arad (Soc. Rom. IV. 4-6. April.-Iun. 1939, pg. 275-280).
Elisabeta Ulmeanu: Aspecte din com. Cotargaoi. Jud. Neamt, oi
portul femeiesc (Curierul S. S. 27 Aug. 1939).
Al. Dima: Conceptul do art& populara, (Fundatia pentru Literaturà
oi arta &gel° Carol II, Bucureoti 1939, 234 pg.).
Elena Secosan: Izvoade almAjene (Rev. I. S. Banat. VIII. 28-29.
Febr.-Mart. 1940 pg. 115-133 - urmeaza).
Mikai Pop: Contributii la studiul limbilor specials din Cornova
PAsäreasca (Arhiva, X, 1-=-4. 1932, pg. 443-446).
I. Conea: Observatii ale unui nespecialist asupra graiului din Clopotiva
(Soc. Rom. IV. 1-3. Ian. Mart. 1939).
I. Vintilescu: Numiri de grupari regionale din Mehedinti oi Vrancea
(Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 76-81).
Florian Beidoiu: Inceputuri muzicale la Leou (Soc. Rom. I. 10.
Oct. 1936, pg. 40-41).
nation Cocisiu: Despre ritspandirea geografic5, a unui cântec de
stea (Soc. Rom. III. 10-12. Oct.-.-Dec. 1938, pg. 537-545).

340. V. Popovici: Cantecul popular la Copanca, (Bul. I. C. S. Reg.
Chiqingu. II, 1938, pg. 533-544).
341. Emil Turdeanu: Un manuscris miseelaneu necunoscut (Arhiva. X.
1-4. 1932, pg. 381-404).
342. norm Florescu: Un Apocalips maramureqan - Cuviint de ar5,taro
pentru vials, patriarhului Avram (Soc. Rom. I. 3. Marte
1936, pg. 40-41).
343. C. Brdiloiu: Dealul Mohului. Cântec ritual la chica seceriplui,
and se face buzduganul" (Soc. Rom. I. 2. Fehr. 1936, pg. 10).
344. C. Brdiloiu: Cintec ritual la sfarqit de clad, (Soc. Rom. I. 3. Mart.
1936, pg. 19).
345. ,5'tefama Cristescu: Desantec de dragoste i joc (Soc. Rom. 4.
April. 1936, pg. 18).
346. I. Cazan: StrigAturli (Soc. Rom. I. 4. April, 1936, pg. 10).
347. P. Steginucd: Basmul la Iurceni (Soc. Rom. I. 4. April. 1936,
pg. 30-32).
348. C. Brdiloia: LazArul (Soc. Rom. I. 6. Mai 1936, pg. 18).
349. /. C. Cazan: Potecuta din padure (Soc. Rom. I. 7-9, Iul.-
Sept. 1936, pg. 8).
350. l. C. Cazan: Strigaturi din ant (Soc. Rom. 7-9. Iu1.-Sept.
1936, pg. 80-84).
351. /. C. Cazan: Desanteca plugului (Soc. Rom. I. 7-8. Iu1.-Sept.
1936, pg. 61).
352. Dumitru Imbrescu: Cântecul lui Manta la Glimboca (Soc. Rom.
I. 11. Nov. 1936, pg. 39-42).
353. Const. D. Gib: Cohnd6, din ant-NEtsAud (Soc. Rom. I. 12. Dec.
1936, pg. 14).
354. D. lmbrescu: Crkiunul in colindit (Soc. Rom. I. 12. Dec. 1936,
pg. 39-47).
355. C. Brdiloiu qi H. H. Stahl: Vicleiul din Tfirgu-Jiu. (Soc. Rom. I.
12. Dec. 1936, pg. 15-32. Tiraj separat cu partea a doua media
- Tiparul Universitar, 36 pg).
356. Zina Apostolescu-Imbrescu: Colinde de CrAciun (Soc. Rom. II.
1. Ian. 1937, pg. 11).
357. Florea Florescu: Doine 0 strigaturi din Maramureq (Soc. Rom.
III. 1. Ian. 1937, pg. 19).
358. /. C. Cazan: Un document folcloric: Peqtii pe brazd5, (Soc. Rom.
II. 2-3. Febr.-Mart. 1937, pg. 137-138).
359. Al. Dima: Sociologie qi folclor (Soc. Rom. II. 5-6. Mai-Iun.
1937, pg. 234-237).
360. P. qtefeinuccl: Doua variante basarabene la ba,smul Harap Alb"
al lui I. Creang6, (Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 361-392).
361. E. :Bernea: Agentii actelor rituale (Sodiet. de ratline, VIII. 19.
Dec. 1931, pg. 366-367).
362. C. Brdiloiu: Despre bocetul dela DrAg,u (Arhiva, X 1-4. 1932,
pg. 280-359).
463

464
Dochia loanovicz: Consideratii statistice asupra vrajitoriei satului
Runcu (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg. 360-370).
$tefania Cristescu: Practica magica a descantatului de strans"
In satul Cornova (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg. 371-380).
E. Bernea: Actele rituale dupa forma lor de expresie (Societ. de
de maine. XI. 4-5. April.-Mai, 1934, pg. 72-73).
E. Bernea: Botezul in satul Cornqya. Incercare de interpretare sociologica
(Tara Barsei, VI. 3. Mai-Iunie 1934, pg. 229-239 si
4. pg. 357-368).
H. H. Stahl: 0 masca (Criterion I. 2. 1934).
$tefania Crzstescu: L'agent magique dans le village de Cornova,
Bessarabie (Mélang,es D. Gusti, Arhiva XIII. 1936, pg. 119-137).
H. H. Stahl: Cununa in satul S'ant. Material cules de C. Brailoiu,
H. Brauner, I. Cazan, I. Cocis, St. Cristescu, V. Sasu, H. H.
Stahl - redactat de H. H. Stahl (Soc. Rom. 2. Febr. 1936, pg.
11-21).
, tefania Cristescu: Frecventa formulei magice in satul Cornova,
(Soc. Rom. I. 4. April. 1936, pg. 11-18).
gtefania Crzstescu: Cum descanta de intors" Ana Dania in
Satul an (Soc. Rom. I. 5. Mai 1936, pg. 36-39).
Florea Florescu: Mestesugul" fetelor din Lesu-Nasaud, cand nu
vin flacaii la sezatoare (Soc. Rom. I. 10. Oct. 1936. pg. 42).
Valeriu Butura: Credinte in legatura, cu cultura graului la Românii
din Transilvania (Soc. Rom. II. 7-8, Iul.Aug. pg. 358-
362).
Lucia Chirulescu: Anul Non al unei familii din burghezia rural&
(Soc. Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 546-547).
E. Bernea: Punerea vastrei (Anuarul Soc. Stud. in Geogr. Soveja,
X. si XI. 1938, pg. 46-52).
Petre gteginucei: Obiceiuri si credinte dela Niscani in legatura
cu locuinta (Soc. Rom. III. 7-9. Iu1.-Sept. 1938, 366-369).
Mihai Pop: Calusarii romani la Londra si realitatea folklorica a
Bucurestilor (Soc. Rom. III. 10-12. Oct.-Dec. 1938, pg. 561-
564).
P. gtefrinucif : Datele de Craciun i Anul Non pe Valea Nistrului
de Jos (Bul. I. C. S. Reg. Chisinau, II. 1938, pg. 485-532).
Florea Florescu: Ceremonia agrara a cununii in Muntii Apuseni
(Soc. Rom. IV. 4-6. April.-Iun. 1939, pg. 283-286).
Ion Chelcea: Obiceiuri de peste an in douà sate din Almaj-Patas
çi Borlovenii Vechi, Cara s (Soc. Rom. IV. 4-6, April.-Iun.
1939, pg. 253-271).
qtefanta Cristescu-Golopentia: Gospodaria in credintele
rile magice ale femeilor din Dragus (Fagaras). (Extras din monografia
Dragus, un sat din Tara Oltului - sUb tipar. VIII+116
pg. Bucuresti 1940).
H. H. Stahl: Despre inochentie si*Inochentism (Arhiva,.X, 1-4.
1932, pg. 175-182).

E. Bernea: Contributii la problema calendarului in satul Cornova.
(Arhiva, X. 1-4. 1932, pg. 191-205).
S. Rosca: Problema calendarului indreptat in satul Niscani (Bul.
I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 345-630).
Melentte ?ora: ObservAri asupra .vietii religioase morale, notate
In com. Stirbova (Rev. I. S. Banat. VI. 21. Ian.-Mart. 1938, pg.
29-40).
V. Petrescu-Craiova: PocAitii" dela Ghindeni-Dolj (Soc. Rom:
HI. 1-3. Ian.-Mart. 1938, pg. 47-49).
Ion Popovici: Din hArtiile unui epitrop sAtesc din Banat (Soc.
Rom. III. 10-12. Oct.-Dec. 1938, pg. 556-560).
Florea Florescu: Actiunea misionará a unui greco-catolic in Maramures
(Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 83-85).
Octav losif: Problemele sociologiei religioase (Rev. de Filosofie,
vol. XXIV. 3-4. Iu1.-Dec. 1939, pg. 229-267).
XI. MANIFESTARI MORALE I JURIDICE
D. Gusti: Egoismus und Altruismus. Zur soziologischen Motivation
des praktischen Wollens (Vierteljahrsschrift fiir wissenschaftliche
Philosophie und Soziologie. Jahrg. 28. 1904. Extras
XI-F67 pg.).
Rom. Cotaru: Etica DrAgusenilor (Soc. Rom. III. 7-9. Iul.-
Sept. 1938, pg. 310-338).
Y. Cotigd: Infractiuni i reactiuni morale la Copanca (Bal. I. C.
S. Reg. ChisinAu, II. 1938, pg. 599-606).
D. Gusti: Die Grundbegriffe des Pressrechts. Eine Skizze (Schweizerische
Zeitschrift ftir Strafrecht, Jahrg, 18. pg. 400. Desvoltatti,
in Die Grundbegriffe des Pressrechts. Eine Studio zur
Einfiihrung in die pressrechtlichen Probleme, in Abhandlungen
der Kriminalistischen Seminars der Universitat Berlin. Neue
Folge. 5 Band. IV Heft. 1908).
Xenia Costa-Foru §i H. H. Stahl: Cara,cterul devAlmas al familiei
nerejene (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg. 447-462).
H. H. Stahl: Sistemul onomastic drAgusan (Arhiva, XII. 1-2.
1934, pg. 83-95).
Adrian C. Brudariu: 1VIonografia comunei Belinti. CercetAri
asupra manifestArilor etico-juridice (Soc. Rom. I. 7-9. Iul.-
Sept. 1936, pg. 37-55).
Me Rau: Monografia satului Belint. Probleme juridice in legAturA
cu familia (Soc. Rom. I. 11. Nov. 1936, pg. 22-30).
Constantin Stdnial: Hotarul satului Orodel-Dolj (ca trei anexe)
(Soc. Rom. II. 1. Ian. 1937, pg. 28-31).
losif Jivan: Situatia din Clisura si litigiul romttno-jugoslav (Soc.
Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug. 1937, pg. 341-354).
H. H. Stahl: Rusetu-BrAila, un sat din cámpia ronatineasch. Re-
465

gimul de proprietate agrarli (Soc. Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug.
1937, pg. 284-288).
lovf Jivan: Un sat expansiv, Chianul-Mic din Somes. Regimul
proprietatilor (Soc. Rom. II. 9-10. Sept.-Oct. 1937, pg. 439-
442).
H. H. Stahl: Bornes, limites et signes de propriétés champétres
Notes de folklore juridique roumain (Comunicare la Congr.
Intern. de Folklor. 1938).
Gh. Serafim: Impartirea pe mosii si pe trupuri de mosie a satului
Negoesti-Mehedinti (Soc. Rom. III. 1-3. Ian.Mart. 1938,
pg. 32-35).
losil Jivan: Evolutia proprietatilor in comuna $ant (Soc. Rom.
III. 7-9. Iu1.-Sept. 1938, pg. 348-351).
V. Cotigä: Situatia judiciara a pamânturilor la Copanca (Bul. I.
C. S. Reg. Chisinau, II. 1938, pg. 549-598).
H. H. Stahl qi Gh. Serafim: O situatie juridica, intolerabila: neorganizarea
obstillor razasesti din Vrancoa (Soc. Rom. IV. 1-3.
lan.-Mart. 1930, pg. 8-22).
losif hvan: Problema padurilor composesorale din Transilvania-Banat
(Soc. Rom. IV. 4-6. April.-Iun. 1939, pg. 294-297).
108. Emil Botq: Judecatoriile comunale in Almaj (Rev. I. S. Bana4
VIII. 1940. 27. Ian. pg. 33-39 si 28-29. Febr.-Mart. pg.
156-162).
XII. MANIFESTARI POLITICE $1 ADMINISTRATIVE
466
D. Gusti: Sociologia rasboiului, (Sfotea, Bucuresti, 1915, 108 pg.).
D. Gusti: Comunism, socialism, anarhism, smdicalism si bolsevism.
Clasificarea sistemelor privitoare la societatea viitoare (Arhiva,
II. 1-3. April.-Oct. 1920. pg. 294-353. Publ. si in Sociologia
militans, pg. 470-536).
D. Gusti: Partidul politic. Sociologia unui sistem al partidului
politic (Arhiva, IV. 4-5. 1922, pg. 423-454. Publ. si in Sociologia
militans, pg. 121-142. Anexa: Cateva indicatii bibliografice).
D. Gusti: Individ, societate si stat in constitutia viitoare (in Noua
Constitutie a Romaniei, I. S. R. Bucuresti, 1922, pg. 410-425.
Publ. si in Sociologia militans, pg. 100-116).
D. Gusti: Problema federatiei statelor europene. Cu anexa: Documents
relatifs à l'orgamsation d'un régime d'union fédérale
européenne (Arhiva, IX. 1-3. 1930, pg. 1-22. Publ. i in Sociologia
militans, pg, 255-313).
Anton Golopenlia: Die Information der Staatsfiihrung und die
tiberlieferte Soziologie, (Brasov, 1937, 74 pg.).
A. Golopentia: Contributia stiintelor sociale la conducerea politicii
externe (Soc. Rom. II. 5-6. Mai-Iun. 1937, pg. 193-196).
1. Conea: O tiinta Geopolitica (Soc. Rom. II. 9-10.
Sept.-Oct. 1937, pg. 385-418).

l. Conga, A. Golopentia 0 M. Popa-Veres: Geopolitica, (ed. Ramuri,
Craiova, 1939, 133 pg.).
D. Gusti: Die Donaufrage (Preussische Jahrbiicher, Bd. 118.
Heft 2. 1904, pg. 235).
H. H. Stahl: Sociologie si asistenta (Rev. Asistenta Sociala, IV.
1-2. 1932).
Nicolae Cont: Nerejul in rasboiu. Un fragment. (Arhiva X. 1-4.
1932, pg. 463-479).
D. Papado poi: Problema democratiei selective in sociologia romaneasca
(Omagiu Prof. D. Gusti, Arhiva XIV. 1936, pg. 1046-
1069).
0. Neamtu: Drumul spre sate al tineretului maghiar am n Ardeal
(Soc. Rom. I. 2. Febr. 1936, pg. 24-30).
Constantin V. Micu: Viata politica a unui sat din Nasaud (Soc.
Rom. II. 9-10. Sept.-Oct. 1937, pg. 459-465).
Florea Florescu: Tacerea in privinta Romanilor de peste hotare
(Soc. Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 532-534).
Florea Florescu: Problema Motilor. Sug,estii pentru un plan de
refacere, (Bucuresti, 1938).
D. Gusti: Necesitatea reorganizarii Bibliotecii Centrale de pe
langa Universitatea din Iasi, 1913.
D. Gusti: Program studentesc pentru organizarea vietii universitare.
Pregatit de Seminarul de Sociologie sub conducerea d-lui
Prof. D. Gusti (Arhiva, V. 1-2, 1924, pg. 174-191).
D. Gusti: Problema organizarii muncii culturale. Ritspuns la
ancheta organizata, de ziarul Universul, 1927 (Arhiva, VIII. 1-3,
1929, pg. 487-524).
D. Gusti: Misionea monografiilor sociologice. Idei din cuvantarea
de deschidere a muzeului organizat de Seminarul de Sociologie.
(Societ. de maine, V. 22-24. 1928, pg. 400-401).
D. Gusti: Politica culturii si statul cultural. Cu anexe: Aspecto
ale unei politici a culturii (in Politica culturii, I. S. R. Buc,uresti,
1930, pg. 473-486 si 486-524).
I. Ciolan: Cooperatia in Universitatea din Bucuresti (in Politica
Culturii, I. S. R. Bucuresti, 1930, pg. 507-511).
D. Gusti 0 M. Popescu-Spinevi: Indreptar pentru studentul del°,
Facultatea de Filosofie si Litere din Bucuresti, (Ed. Facultatea
de Filosofie si Liter% Bucuresti 1931, -220 pg.).
D. Gusti: Politica scolara, si cultural& a statului (Parlamentul
Românesc, IV. 124-126, 1933).
D. Gusti: Politica scolara in cadrul statului cultural (in Problemelo
actual° in stiinta si invatamantul economic, Muguri, Bucuresti,
1933, pg. XI-XXXI).
D. Gusti: Un an de activitate la Ministerul Instructiunii, Cultelor
si Artelor 1932-1933, (Bucuresti 1934, 1562 pg. In colab.)
D. Gusti: Echipe studentesti la sate (in Echipe studentesti la
467

sate, Fund. Cult. Reg. Principele Carol", Cartea aminului
Cultural, 1934).
487. D. Gusti: Idei abluzitoare pentru munca cultural& la sate (aminul,
I. 1. Nov. 1934, pg. 3).
D. Gusti: Die königlichen Stiftungen Rumaniens. Vortrag fiir
seine Ernennung zum Ehrendoktor der Staatswissenschaften der
Philosophischen Fakultat der Universitat Leipzig, (Al. Edelmann,
Leipzig, 1935, 15 pg.).
D. Gusti: Les Fondations Culturelles Royales de Roumanie. Communication
faite A l'Académie des Sciences morales et politiques.
(Bulletin Séances et travaux, Sept.-Oct. 1935, pg.
225-245).
D. Gusti: Temeiul rnuncii echipelor studenteqti: monografia (Curierul,
I. 27 Iulie 1935).
D. Gusti: Chez4ia unei munci rodnice: aminul Cultural (Curierul,
I. 6 Aug. 1935).
D. Gusti: Consideratii in legAtur& en un concurs universitar. Documente
qi propuneri pentru modificarea legei qi a regulamentului
(Soc. Rom. I. 3. Mart. 1936, pg. 1-19).
D. Gusti: InvAtAminte qi perspective din munca echipelor studenteqti
(Soc. Rom. I. 2. 1936, pg. 1-5).
D. Gusti: Cunoaqterea sociologic& §3i aetiunea culturalh. Insemn&tatea
lor pentru viata national& 0 de stat (Soc. Rom. I. 4. 1936,
pg. 1-6).
D. Gusti: Intemeierea stiintifica i incoronarea (did, a muncii
noastre (Curierul, 19 Lille 1936).
D. Gusti: Intalnirea judetean& a aminelor Culturale (aminul,
III. 23 Aug. 1936).
H. H. Stahl: Metoda de lucru a echipelor ca satul qi aminul
(Soc. Rom. I. 12. Dec. 1936, pg. 34-36).
D. Gusti: Despre atiinta natiunii româneqti 0 Servicial Social
obligator al studentimii (Soc. Rom. II. 1. Ian. 1937, pg. 1-4).
0. Neamtu: Propuneri pentru organizarea muncii ob§itevti in
România. Experienta Fundatiei Regale Principele Carol". (Soc.
Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug. 1937, pg. 317-322).
D. Gusti: Plan de actmne pentru 1938 (Soc. Rom. III. 1-3.
Jan.-Mart. 1938, pg. 1-4).
D. Gusti: Serviciul Social (Soc. Rom. III. 7-9. Iu1.-Sept. 1938,
pg. 295-299).
D. Dogaru: Reforme in spiritul Serviciului Social la Ministerul
Educatiei Nationale (Soc. Rom. III. 10-12, Oct.-Dec. 1938,
pg. 565-568). .
D. Gusti: Cunoaqtere qi actiune in serviciul Natiunii, vol. I. 271
pg. vol. II. 261 pg., (Fundatia Cultural& Regal& ,,Principele Carol",
Cartea Echipelor, 1939. Cuprinde qi articole publicate in
Curierul, aminul, Soc. Rom.).
D. Gusti: Bazele qtiintifice ale Serviciului Social. Comunicare
468

la Academia de tiinto Morale qi Politice a Frantei (Soc. Rom.
IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 1-8).
H. H. Stahl: Pentru sat, (Fund. CulturalA Reg. Principele Carol",
Bucureqti, 1939, 194 pg.).
D. Gusti: Considerations on the Social Service Law in Rumania
(Columbia University Press, 1939).
D. Gusti: Directive pentru campania anului 1939 (Curierul S. S.
6 Aug. 1939).
D. Gusti: Universitatea vie a vietii qi muncii romAne$i (Carierul
S. S. 13 Aug. 1939).
I. Heasnicov: Situatia functionarilor de stat, (Soc. Rom. III.
. 1-3. Ian.-Mart. 1938, pg. 23-26).
D. Gusti: Participarea satului la organizarea tArii (Soc. Rom.
III. 4-6. April.-Iun. 1938, pg. 103-104).
A. Golopentia: Rolul tiintelor sociale in noua tehnicA administrativA
(Soc. Rom. III. 4-6. April.-Iun. 1938, pg. 246-248).
I. Measnicov: Portret statistic al tinuturilor (Soc. Rom. III.
4-6. April.-Iun. 1938, pg. 230-238).
I. Conea: Sugestii qi indicatii geo-istorice pentru numiroa qii determinarea
marilor unitAti administrative ale RomAniei (Soc. Rom.
III. 4-6. April.-Iun. 1938, pg. 239-246).
XIII. UNITATI 1 RELATII
Traian Herseni: Sociologia distantei (Societ. de mAine, VIII.
3-4. Febr.-Mart. 1931, pg. 77-78).
Traian Herseni: Distanta socialA (Societ. de mAine, VIII. 10-11.
lun. 1931, pg. 247-249).
Traian Herseni: Alte distante sociologioe (Societ. de mAine, VIII.
16-17. Sept. 1931, pg. 313-314).
D. Gusti: Originea qi fiinta SocietAtii Natiunilor. Cu anexl:
Sistem de bibliografie qtiintificA a SocietAtii Natiunilor (in Politica
externA a RomAniei, I. S. R. Bucureati. pg. 347-394 qi
in Sociológia militans, pg. 206-228, 228-254).
D. Gusti: Problema Natiunii (Arhiva, I. 2-3. 1919. pg. 547-577
qi in Sociologia militams, cu anexA: CAteva compleari bibliografice,
pg. 160-193, 194-199).
D. Gusti: Fiinta qii menirea academiilor. Discurs de receptie la
Academia RomAnA, Ac. Rom. Bucureqti, 1923, 37 pg. (Publ. qi
In Sociologia militans, pg. 395).
D. Gusti: Universitatea, SocialA. Necesitatea culturii sociale ko.
politico in Universitate (Rev. UniversitarA, 2. 1926 qi CuvAnt
introductiv la CAlAuza Studentului, 1928).
D. Gusti: Sociologia unitAtilor sociale. Comunicare la Congres.
Intern. de Soc. Bruxelles 1935, (Soc. Rom. I. 6. 1936, pg. 1-6).
Roman. Cressin: Ancheta sociologicA asupra vietii studenteqti (0magiu
Prof. D. Gusti, Arhiva XIV. 1936, pg. 633-747).
469

470
P. Tufescu: Un ora in declin: Botopmii (Soc. Rom. III. 10-12.
Oct.-Dec. 1938, pg. 468-518).
Vacile ¡lea: Orapl Sighet (Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.-Mart.
1939, pg. 48-59).
H. H. Stahl: Un sat din Transilvania: Dragu011. (Boabe de
grail, IV. 3. Mart. 1933, pg. 147-154).
Pavel Ungureanu 0 Dumitru Dogaru: Contributii la monografia
satului Napadeni (Echipe studente0i la sate. Program de lucru
i rezultate, Cartea Carninului Cultural, Fund. Principele Carol"
Bucure0i 1934, pg. 237-280).
Petra Bartof: Un sat expansiv, Caianul-Mic din Some. Fata de
azi 0 evolutia in ultimul secol (Soc. Rom. II. 9-10. Sept.-
Oct. 1937, pg. 430-439).
S. Bogos: Nipanii in lumina datelor statistice (Bul. I. S. R.
Basarabia, I. 1937, pg. 219-231).
H. Haute: Rwtu-Braila - un sat din carapia romaneasca.
Structura social& (Soc. Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug. 1937, pg.
277-284).
Dumitra Dogaru: Nfipadenii, un sat de mazili din Codru (Soc.
Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug. 1937, pg. 288-299).
Florea Florescu: Vidra, un sat de Moti (Soc. Rom. II. 7-8. Iul.-
Aug. 1937, pg. 299-306).
ton Gh. Popescu: Clopotiva, un sat din Tara Hategului (Soc.
Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug. 1927, pg. 307-316).
lon Vintilescu: Meripr, un sat de Momarlani" de pe pragul
poi tii sud-estice a Tärii Hategului (Soc. Rom. II. 11-12. Nov.
Dec. 1937, pg. 502-507).
Florea Florescu: Cusuiul din Vale, o colonie de Romani timoceni
din Cadrilater (Soc. Rom. III. 4-6. April.-Iun. 1938, pg.
170-180).
Marin Cernea: Atmageaua tätareasca, o colonie de 1VIegleniti din
Cadrilater (Soc. Rom. III. 4-6. April.-Iun. 1938, pg. 181-
189). -
Seraiu ., Ludescu: Coloni0ii din jurul Capului Caliacra (Soc. Rom.
III. 10-12. Oct.-Dec. 1938, pg. 522-528).
Gh. I. Ciordnescu: Lunca, satul de fabricanti de prepri 0 velinte
din Dambovita (Soc. Rom. III. 7-9. Iu1.-Sept. 1938, pg.
339-343).
Mircea Stancescu: Un sat de fo0i mogieni in campia romaneasea.
Poiana de langa, Ialomita. (Soc. Rom. III. 7-9. Iun.-Sept.
1938, pg. 344-348).
T. A. gtirbu: Valenii de Mg& Prut (Soc. Rom. III. 10-12.
Oct.-Dec. 1938, pg. 518-521).
D. Gusti: Starea de azi a satului romanesc. Intaiele concluzii ale
cercetarilor intreprinse in 1938 de Echipele Regale Studer*0i
(Soc. Rom. III. 10-12. Oct.-Dec. 1938, pg. 431-436),
Miron Constantimescu: Intaia infa,tiqare a satului cercetat de
Scoala, de Comandanti Pietriq (Curierul S. S. 2 Iulie 1939).

Natafa R. Popovici: Satul HoIda (Curierul S. S. 9 Iulie 1939).
George Meniuc: Sat de c1aca0: Dela,cheu (Curierul S. S. 16 Iul.
1939).
Mircea Tiriung: O comuna in plin progres Intaia infa44are
rezultatelor cercetarii $colii de Comandanti Poiana-Campina (Curierul
S. S. 16. Iul. 1939).
C. G. Pavel: Seliqtea - Intaia infatipre a celuilalt sat studiat
de $coala de Comandanti S. S. Pietr4 (Curierul S. S. 16. Tul.
1939).
Alex. Scripnic: Plaiurile Bucovinei: Fundul Moldovei (Curierul.
S. S. 20 Aug. 1939).
Troia?' Herseni: Sociologia vecinaatii (Societ. de maine, VIII.
6-7. April. 1931, pg. 141-142).
H. H. Stahl: Vecinatatile din Draguq (Soc. Rom. I. 1. Ian.
1936, pg. 18-31).
Florea Florescu: Romtmii din dreapta Dunarii (Soc. Rom. IT.
5-6. Mai-Iun. 1937, pg. 230-234).
Xenia Costa-Foru: Quelques aspects de la vie familiale en Roumanio
(Mélanges D. Gusti, Arhiva. XIII. 1936, pg. 113-118).
H. H. Stahl: Ruderna spirituala din n6,0e la Draguq (Soc. Rom.
7-9. Iu1.-Sept. 1936, pg. 25-36).
R. Cressin: Monografia comunei ant: Familia (Soc. Rom. I.
7-9. Iu1.-Sept. 1936, pg. 56-61).
D. Barbu: Casatoria i raporturile etnice dintre Moldoveni qi
Ru0 la Copanca (Bul. I. C. S. ChiOnau. II. 1938, pg. 213-246).
$coala de comandante BroSeni-Neamt, Seria II. 1939 (sub cond.
N. Popovici-Raiski): Familia copilul inteun sat din Neamt
(Soc. Rom. IV. 4-6. April.-Iun. 1939, pg. 217-242).
C. Ameir: Sociologia ezatorii (Arhiva, IX. 4. 1931, pg.
516-575).
Traian Herseni: Observatii sociologice privitoare la copiii din
Dragu.;; (Arhiva, XI. 1-4, 1933, pg. 51-93).
Traion Herseni: Clubul Husarilor (Arhiva, XII. 3-4, 1935, pg.
437-461).
Traian Herseni: Ceata feciorilor din Draguq (Soc. Rom. I. 12.
Dec. 1936, pg. 1-14).
Elena Nicolaev: Cetele de colindatori la Valeni-Muscel (Soc. Rom.
II. 11-12, Nov.-Dec. 1937, pg. 545-546).
Valeria C. Stänciulescu: Cetele de colindatori la Dite0i-Prahova
(Soc. Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 543-545).
ion F. Nicolae: Cotele de colindatori la Olteqti-Olt, in iarna
1935/36 (Soc. Rom. II. 11-12, Nov.-Dec. 1937, pg. 537-543).
Ana Vultureanu: etele de colind6,tori la Luptatorn-Ilfov (Soc.
Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 535-537).
Gh. Reteganul: Jocul de Craciun al tineretului la Caianul-Mic,
Some.11 (Soc. Rom. III. 10-12, Oct.-Dec. 1938, pg. 645-548).
471

514. Traían Herseni: Categoriile sociale cornovene (Arhiva, X. 1-4.
1932, pg. 528-543).
515. 1. Conea: Nemeqi roi rumani in Clopotiva (Soc. Rom. I. 3. Mart.
1936, pg. 30-33).
516. Florea Florescu: Jiturile unei biserici din Tara Motilor mijloc de
a surprinde ierarhia din sat (Soc. Rom. III. 1-3. Ian.-Mart.
1938, pg. 45-47).
517. Domnica I. Pelun: Tiganii in viata satului Cornova (Arhiva, X.
1-4. 1932, pg. 521-527).
518. Aurel Boia: Integrarea Tiganilor din Sant-Nasaud in comunitatea
romaneasca, a satului (Soc. Rom. III. 7-9. Iu1.-Sept.
1938, pg. 351-365).
519. Cornelia M. lonescu: Ungurenii dela Vaidenii-Valcea (Soc. Rom.
II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 555-559).
520. Inlaid Beloiu: Viata Turcilor inteun sat din Cadrilater: Cara-
Ezechioi din Durostor (Soc. Rom. III. 4-6. Apri.1.-Iun. 1938,
pg. 190-208).
521. Alexandru Gruja: Elemental sarb din Clisura-Banat (Soc. Rom.
IV. 4-6. Apn1.-Iun. 1939, pg. 280-283).
522. Ion Zamfirescu: Contributii la cercetarea, tmei gospodarii tad,neqti
din satul Cornova (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg. 480-520).
523. Traian Herseni: Stfina din Manta Fagaraaului (Boabe de grit',
V. 6. 1934, pg. 336-359).
524. Gh. Radu: Pastoritul pe Valea Doamnei (in Echipe studente§ti
la sate. Program de lucru ai rezultate. Cartea Caminului Cultural,
Fund. Cult. Reg. Principele Carol, Bucure0i, 1934, pg. 361-380).
525. Gh. Radu: Contributiuni la studiul stanilor din Romania. Biblioteca
zootelmica, nr. 18. Bucure0i 1935, 82 pg.
59.6. Ion I. OW: Cereetari a,supra pastoritului in Vrancea, Bibl. Zootehnica,
nr. 22, Bucure0i 1936, 86 pg.
Alexandru I. Georgioni: Cercetari asupra pastoritului in Maramure.
Bibl. Zootehnica, nr. 24, Bucureati 1936, 120 pg.
Traían Herseni: Stani nerejene (Soc. Rom. I. 7-9. Ial.-Sept.
1936, pg. 12-24).
Traían Herseni: L'organisation pastorale en Roumanie (Mélanges,
D. Gusti, Arhiva XIII. 1936, pg. 242-256).
Traían Herseni: Gospodarii tarane0i din Nereju (Soc. Rom. I.
11. Nov. 1936, pg. 7-21).
Traian Herseni: Moira date privitoare la o carciumii taraneasca
(Arhiva XV. 1-2. 1937, pg. 138-156).
Fldrea Florescu: Targul de lie Muntele Mina (Soc. Rom. II.
9-10. Sept.-Oct. 1937, pg. 418-430).
Flores Florescu: Cetele de seceratoare din Cuhea-Maramureg (Soc.
Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 507-511).
472
_

XIV. PROCESE SOCIALE
A. Golopentia: Aspecto ale desf4urArii procesului de or4enizare
a satului Cornova (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg. 544-572).
A. Negrea: Procesul de emigrare a DrAguqenilor in America (Arhiva
XL 1-4. 1933, pg. 94-130).
G. Vleidesco-Reicoassa: Débuts d'industrialisation d'un village roumain.
Communication au XII Cong. Inter. de Soc. Bruxelles,
Août 1935. (Mélanges D. Gusti, Arhiva XIII. 1936, pg. 470-
478).
Mihai Pop: Semnele formArii unei noui burghezii bucureqtene
(Soc. Rom. II. 1. Ian. 1937, pg. 27-28).
A. Golopentia: Comentarii sociologice la prefaserile realitAtii romtineqti.
Intregirea structurii sociale a Romániei (Soc. Rom. III.
1-3. Ian.-Mart. 1938, pg. 82-84).
A. Golopellia: Gradul de modernizare al regiunilor rurale ale
României (Soc. Rom. IV. 4-6. April.-Iunie 1939, '209-217).
P. GIL ja: Procesul de stratificare etnicA la Copanca (Bul. I. C.
S. Reg. ChiqmAu, II, 1938, pg. 271-283).
Cornel Grofsoreanu: Influenta industrializArii asupra tAranului
román (Soc. Rom. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 22-24).
Paula Herseni,
ANEXA: SCRIERI STRAINE DESPRE SCOALA SOCIOLOGICA
DELA BUCURETI
Archiv für Rechts-und Sozialphilosophie 1937, Heft II. pg. 289-
291 qi 1938, Bd. XXXI, p. 396-398.
Bânyai lmre: A D. Gusti-féle román szociologiai iskola (Scoala
sociologicA a lui D. Gusti), Korunk, XI. 1936, 6. pg. 484-491.
Harry Elmer Barnes - and Howard Becker: Social Thougt from
Lore to Science. Vol. II Sociological Trends throughout the World,
pg. 1091. VI. Roumania, The new Burst of Energ,y: Gusti.
Roger Bastide: O metodo monografico rumeno e as Pesquises sociologicas
no Brasil, o estado de Sao-Paulo, 9-11 ,Nov. 1939.
H. Beutler: Dorfforschung am grenzschulheim Boberhaus, (Archives
pour la Science et la Réforme sociales, XIII, 1936, 17-39).
Dr. Bodor A.: A falu megismerése (Cercetarea satului), A. Magyar
Társasag Falukutatò Intézets, Budapest, 1934.
Dr. Bodor A.: Rural Analysis, Budapest, 1935.
Dr. Bodor A.: A Falukutatás vezérfonala (CAlAuzit pentru corcetarea
satului) A Magyar Társashg falugutatô, Budapest, 1935.
C. Bouglé: La convergence des Sciences Sociales et l'Esprit International,
Paris, Hartman. Centre d'Etudes de Politique Etrangère,
1938.
473

474
Braun Robert: Maros-Csicsér (Cicir) 1935 - ben. in SzAzadunk"
p. 168-181, Budapest, 1936 Mai.
Demeter Béla: A roman ifjusAg falumunkAja (Interesul tinerimii
române pentru sate), Erdélyi Fiatalok, 1931, 5-6.
Europe Orientale L': N. 3-4. 1937, pg. 144-149.
P. Fauconnet: L'enseignement de la Sociologie, Bulletin de l'Institut
Franqais de Sociologie, Séance du 9 déc. 1931, B. p. 11.
Fogarasi Géza: A roman ifjuság falumunkájárol (Munca ruralA a
tinerimii romAne), Erdélyi Fiatalok, 6. 1932.
Gaed, Erno: A romániai társadalmi munkaszolgálat (Serviciul Social
român), Korunk, 3. 1939, pg. 224-227.
Helmut Haufe ?Ind Helmut Klocke: Volksbildung und Volksforschung
in Rumanien, Der Zwiespruch, 1930, 10 Mai.
Helmut Han fe: Methode und Einsatz der Dorfforschung in Rumanien,
Zeitschrift fiir Volkskunde XLVII. 4. 1938. pg. 300-307.
Helmut Haufe: Die Wandlung der Volksordnung in Rumanischen
Altreich, Kohlhammer, Stuttgart, 1939.
E. Henri-Hayem: Une Nation se construit, Aujourd'hui, 1940,
pg. 31-47.
Hans Hoske: Der Soziale Dienst" in Rumánien. AnexA: Gesetz
tibor die Schaffung des Sozialen Dienstes (iibersetzt von Ilona Benning)
Leipziger Vierteljahrsschrift fur Siidosteuropa, 4. 1939, pg.
287.
Dr. Leo Hilberath: Volksvorschung und politische Soziologie in
Rumanien, Raumforschung und Raumordnung, I. 12. 1937, pg.
505-506.
Institut International &Agriculture: Population et agriculture; le
problèmo du surpeuplement rural, Contribution A la Conférence
Européenne de la Vie Rurale, Rome, 1939.
G. Jacquemyns: La méthode monographique A l'Institut Social Roumain,
R,evue de l'Institut Solvay, XVII. 1. 1937, pg. 43-46.
G. Jacquemyns: La vie sociale dans le Borinage houiller. Bruxelles,
1939.
René Jadot: Milieu et tducation. Ed. Georges Thone, Liège, 1936.
pg. 94-105, La méthode en Sociologie.
Dr. Jancso Bala: Gusti profeszor és tanitvanyainak falumunkája
(Activitatea profesorului Gusti i a elevilor sAi in satele romline0i),
Erdélyi Fiatalok, 2. 1933.
Journal of Sociology, The American: pg. 792.
Helmut Klocke: Landkunde in Rumänien, Die Dorfgemeinschaft,
II. 5. 1934, pg. 117-125.
Helmut Klocke: Landvolk und Dorf in madjarischer und rumanischer
Sicht. Deutsches Archiv fiir Landes-und Volksforschung, I.
1937, pg. 990-1023.
Kovacs Imre: Falumunka a Pro Christo DiákokházAban (Munca
ruralA a aminului de studenti Pro Christo"), Magyar Szemle,
XXIII. 1. 1935.
Liiko G.: A román monografisták" falukutató munkAja - (Cercetarea

satelor urmarita, de monografistii" romani) Honismeret Kanyve
Budapest, 1935.
32. Liik6 G.: Roman falumunka (Mama rurala in Romania), Magyar
ut, IV. 5. 1935.
33-André Maday: Introduction it la Sociologie, Paris, 1937, pg. 146.
René Maunier: Recherches collectives dans l'ethnologie et le folklore,
Revue de Synthèse, févner 1936, pg. 16.
Philip E. Mosely: The Sociological School of Dimitrie Gusti, The
Sociological Review, Volume XXVIII, Number Two, ..9.pril 1936,
pg. 149-165.
Philip E. Mosely: A new roumanian Journal of Rural Sociolog,y,
Rural Sociolog,y, II. 1937, pg. 457-465.
Németh Lászlo: Magyarok Romániaban (Calatoria unor Unguri in
Romania). Tanu, III-IV. 1935, Debreczen.
Ortutay Gy.: Magyar népismeret (Cercetarea taranilor unguri) Magyar
Szemle Kincsestár, 9. 1937. Budapest.
Achille Ouy: La monographie et l'action monographique en Roumanic,
Revue Internationale de Sociologie, 7-8, 1936, pg. 419.
Gaétan Pirou: Introduction a l'Etudo de l'Economie Politique
(Traité d'Economie Politique de G. Pirou et M. Byé), Recueil Sirey,
Paris, 1939, pg. 185-187.
Gaston Richard: Arhiva pontru stiinta si reforma sociala", 1933-
1935. Revue Internationale de Sociologie, 44-e Année, 7-8, 1936.
pg. 379-404.
Gaston Richard: La méthode sociologique en Roumanie. L'oeuvre
du prof. D. Gusti, Mélanges, Arhiva pt. t. si Ref. Social& XIII,
1936, pg. 399-407.
Joseph S. Roucek: Sociology in Roumania, American Sociological
Review, Vol. III. 1. February, 1988, pg. 54-62.
S. Rugarli: Un secolo di Sociologia. Rivista di Sociologia, VIII 2.
1938, pg. 265.
Rural Sociology: Roumanian Sociological Institute, :June, 2. 1939,
pg. 271.
Hugh Seton Watson: The Roumanian Peasantry, The Fortnightly,
September, 1939, pg. 330.
Hugh, Seton Watson,: The social Background in Balkan Politics.
Politica, The London School of Economics and Political Science,
Juno, 1939, pg. 139.
Georg Stadtmiller: Osmanische Reichsgeschichte und balkanische
Volksgeschichte, Leipziger Vierteljahrsschrift fiir Siidosteuropa, III.
1. 1939.
Venczel 1.: A falumunka és az erdélyi falumunka mozgalom (Cercetarea
si ridicarea satelor si actiunea culturala ardeleana) Erdélyi
tudományos Fiizetek, 78, 1935, Cluj.
L. v. Wiese: Der internazionale Stand der Soziologie, Reine und
angewandto Soziologie, Ferdinand Teinnies zum 80. Geburtstag,
1936.
. 475

476
INDREP TAR
XII. ANEXA
PENTRU ORGANIZAREA INSTRUCTIEI SOCIOLOGICE IN
SCOLILE SPECIALE DE PREGATIRE A TINERETULUI
A. INSTRUCTII GENER.A.LE
Instructia sociologic& comporta:
1. un numAr de lectii:
de familiarizare cu structura qi prefacerile realitAtii soci,9,1e;
de informare asupra realitAtii sà,te0i a Romfiniei, qi, deosebit,
do orientare in Tinutul ande se gAseqte coala ¢i in care vor
lucra membrii ei, qi
do obigiuire cu metoda de cercetare a acestei realitAti;
2. un numAr de luerAri practice de fixare a cuno0intelor de teorie
0 metodA.
Instructia va fi fAcutA de: 1. directorul de studii 0 2. de personalitAti
reputate pentru cunoa0erea Tinutului (autorii de cercetAri care
lamurese problem° ale acestuia, directori de muzee, de reviste regionale,
directori de fabrici, mediei veterinari, ingineri efi ai Tinutului
0 judeteni), ori a metodei monografice 0 a teoriei sociologice. Spre a
avea asiguratA, colaborarea a,cestor personalitAti din afara qcolii la
data convenabilA, directorul de studii se va informa, in intAiele zile
de wdere in localitatea unde functioneazA, Scoala, despre personalitatile
care ar trebui invitate 0 va fa,ce neintArziat invitatiile, fie verbal,
dad, lucrul e cu putintA, fie in scris ori telegrafie, dad, e nevoie. E de
citutat ca, dintre ace0i invitati, coi ce ar putea tine lectii de metodA
0 teorie ori a& dea prezentAri de ansamblu ale Tinutului, BA fie la
Scoal& in chiar sAptAmAna consacratA instructiei soeiologice. CRilalti
invitati pot fi repartizati pe tot intervalul color 4 sAptAmAni; cAnd e
cu putintA, lectia lor despre o problema a Tinutului e bine sa fie fAcutA
cu prilejul unei vizitAri (de muzeu, sApAturi arheologice, de spital,
ferme zootehnice qi agricole, de pAduri 0 pepiniere, de fabricA, de qosea,
In curs de modernizare etc.).
Intentia urmAritA prin sAptiimAna de' instructie sociologic& este
aceea de a, da tinerilor: 1. minimul de teorie sociologicA, necesar pentru
a intelege realitatea socialA 5i in deosebi pe cea, romfineascii; 2. minimul
de deprinderi metodice necesar pentru a face fatà cerintelor ia,cti-

vitatii de cercetare; 3. o cuneaqtere macar sumará a complexului problemelor
pe care le ridica, Romania rural& @i a corelatiei dintre ele.
Cunoaqterea a,ceasta a nevoilor satuIui romanesc este punctul de
pleca,re al actiunii do creare a spiritului de pionier, care constitue obiectivul
pedagogic al pregatirei temeinice a tineretului. Apelul pentru ca.
generatia tan&ra s&-qi fixeze ca tern& buna organizare a taranimii,
acceptand greutatile statului la tara este consecinta: fireasc& a cuneaqterii
starii satului romanesc. Spre a ajunge la efectul a,cesta urn:Ara*
lectiile despre starea realitatii sateqti romaneqti qi locul ei in intreagat
viata romaneasca trebuesc bine pregatite toi cu caldur& prezentate.
Lectiile de teorie sociologic& t i de metoda trebuesc tinute in
perspectiva aceleaqi idei.
Scopul lectiilor de teorie sociologica §ii de metoda nu este acela
de a f a,ce sociologi din veterinari, medici agronomi, avocati, ci cel de a;
le deschide perspectiva de ansamblu, de a-i ajuta sii-qi vad& domeniul
de activitate alaturi de toate celelalte, pe care le core viata natiunii 0
problemele, ridicate de starea de azi a realitatii romine0i, mesariei
lor.
Cuno0intele de teorie i metoda nu vor fi predate deci abstraet
ci pragmatic, raportate far& incetare la functia lor de a face cu putint&
cuneaqterea starii toi a nevoilor mediului, in care se va lucra.
In vederea instructiei sociologice fiecare @coal& dispune de o biblioteca,
cu urmatorul cuprins:
Gusta: Sociologia militans gi Stiintli gi actiune; Onsti-Hersem: Sociologia,
Manual cl. VIII: Stahl: Monografia unui sat; Sociologie romaneasca, colectia completa;
Arhiva, pentru tiinta gi Reforma Sociala, VIII-XV, Buletinul Institutului Social
Roman din Basarabia, I-II; Revista Institutului Social Banat-Crigana, col. completa;
Instatutul Social Banat-Origana Belinti; Observatorul social economic, ultimii 5 ani;
Buletinul Societitii Regale de geografie, tiltanni 5 ani; Enciclopedia Romania (2 vol);
David: Geopolitica Romaniei; Smnonescu: Tara noastri; Anuarul statistic, ultunul an;
V. Milliitlescn: Romania, geografie fizici; Lapag. Istoria Romanilor; Bann Slinatatea
poporului roman; Bann- Mortalitatea infantilli; Statistica agricola din ultamul an; P.
Sterian. Panromanismul; Claw:Ilan: Alimentatia poporului roman; Radulescn-Motru:
Romanismul; M Balcescn- Scrierl istorice, col. Cartojan; Kogälniceann- Soler' gi
discursuri, col. Cartojan; M. Emmescn Scrieri politice, col. Cartojan, H. H. Stahl en
introducere de D. Gust': Nerej; Cones, Clopotiva.
Acestui stoc comun i se adauga in fiecare Tinut un numar de
caxti, caro inlesnesc infatigarea Baffler qi problemelor tinutului respectiv.
TINUTUL OLT
Arhivele Olteniei, ultimii 10 am; Cones: Corectari geograf ice in istoria Romanilor;
Ionescu C. D.: Prin Muntii Mehedintilor; Vatra anal in curs (Craiova).
. 477

478
TINUTUL BUCEGI
Válsan ampia Romani; V. Miligilescu Vlisla 1 Mostistea; V. Millilescu:
Bucurestiip Petresca Sara. Targuri i orase infra BuzAu, Targoviste i Bucuresti.
TINUTUL MAREA
Analele Dobrogei, ultimu 10 am, Dobrogea de Sud, numerele care nu apIrut.
Constantinescn-Mircesti: Eizibel; La Dobroudja. Editura Comisarmtultu Paris; Hama:
Aromanii, Focsani 1936, Ionescu M. D. Dobrogea in pragul veacului al XX-lea; Dascovici
Dunarea noastrà; Dascovich Marea noastrà.
TINUTUL DUNAREA DE JOS
Cazacu. Moldova dintre Prut i Nistru; Cazacu Zece ani dela Unire; Nistor
La Bessarabie et la Bucovine. Ciobanu
TINUTUL NISTRU
Malschr 01finesti; $tefäntia Folclor de pe Valea Nistrului de Jos; Cazacu:
Moldova dintre Prut í Nistru; Cazacu Zece ani dela Unire; Nistor La Bessarabie
et la Bucovine.
TINUTUL PRUT
V. Tufescu Dealu Mare-Harlau; Cazacu Moldova dintre Prut l Nistru;
Cazacu Zece ani dela Unire; Nistor: La Bessarabie et la Bucovine.
TINUTUL SUCEAVA
Iorga Romanii bucovineni; Oman Topa Monografia sanitarii a circumscriptiei
Vise10
TINUTUL SOME?
Morarm Pistoritul in Muntii Rodnei; Vormcu: Maramuresul (Cunoitinte
folositoare), Bekloiu Bocetul in Tara Oasului; Iorga. Neamul romaliesc in Ardeal
Tara ungureascii, La Transylvanie. Editura Comisariatului Pavilionultu Rominiei la
Paris; Dermer. Maramuresul romanesc.
TINUTUL MURE5
Rusu Sirianu Motii; Silvestro Moldovan: Ardealul; Iorga: Neamul romanesc
in Ardeal si Tara ungureasa; La Transylvanie; Ciomac-Popa Necia: Muntii Apuseni;
Suciu. Judetul Turda; Sue= Tara Motilor; David M : Muntii Apuseni.

TINUTUL TIMI
Emil Petrovici- Folclor din Valea AlmAjului; Grisellint. Istoria Banatului timisan;
Popovici G.: Istoria Romanilor bAnljeni: Popovici G : Memorii cu privire la
integritatea Banatului; CAliluza Banatului; Filipesca T.: Voivodina SArbeascA; Damian
Izverniceanu. Banatul. Cunostante folositoare; Ion Popovici Minateanu. Din lume;
Viad Delamarina Poezii; G'arda TAt BAnatu-i fruncea.
Pentru unele orase sediu de scoalA au mai fost adhugate cArti
cu priviro la imprejurimile acestui eras. Astfel:
Deva: $uiaga-Floca Ghidul judejului Hunedoara; P. Neamj: Preot Mätasal.
CAlAuza judejului Neamj.
Partea a doua a bibliotecii ca si partea treia este do sigur compatibilA
de intregiri. Directorul de studii o va completa ca scrierile asupra
judetului si a orasului unde functioneazA, scoala, cu eventualele monografii
despre satele din tinut si in deosebi cu operele clasicilor si scriitorilor
originan i din Tinut si in deosebi cu cele a cAror actiune se pétrece
acolo. Astfel, de pildA, nu trebue sh lipseascA in biblioteca scolii din NAsAud
Ion al lui Rebreanu, care se petrece in jurul acestei capital° grAniceresti
sau poesille lui Cosbuc, pline de viata tArAneascA a RomAnimii
nAsAudene sau in biblioteca dela Piatra Creangg, si Hogas.
Biblioteca are rostul, intAi de toate, sA, inlesneascA, directorului
de studii si color care-1 ajutA, pregAtirea lectiilor de instructie sociolo,
gicA pe care urmeazA sa le tinA. In programa analiticA alAturatA, ei
gAsesc pentru fiecare lectie indicatii asupra cArtilor ce trebue sA
consulte.
Biblioteca trebue sA fie pusA in orele de repaus si la Ilispozitia
elevilor. Ea trebue folositä, apoi, pentru alimentarea discutiei in sedmtele
de searA, fie cil, se dau cArti din biblioteca spre cetit si prezentat
unora din membrii scolii, fie cA directorul de studii, colaboratorii
s'Ai sau personalitAtile invitate prezintA un scriitor al regiunii sau
o problemA.
LucrArile pra,ctice e bine sA, fie fAcute ca chibzuialA. SA nu se
porneascA intreprindreri ce nu pot fi duse la capAt: recensAminte sau
monografii do sate. Ci sA se facA exercitii de completat formulare de
reoensAmAnt, de luare de informatii dela tArani si de consemnare Ide
informatii. LucrArile pra,ctice ale scolii au menirea sA, familiarizeze ca
satul, sA, trezeascA gustul pentru cercetare si sA, formeze deprinderi de
meticulozitate in completarea formularelor statistice si in inregistrarea
informatiilor. In cursul lor e blue sA, fie descoperite elementele cu
aptitudini speciale pentru cercetare. CercetAri propriu zise urmeazA sA,
fie pornite de abia in cursul campaniei de lucru in sate.
479

B. PROGRAM ANALITIC
I. TEORIA CERCETARII.OR MONOGRAFICE
(Structura i prefacerile realitiltil sociale)
Rostul cunoafterii sociologice. Sociologia*In conceptia noastr&
mai intai face cercettiri spre a inlesni intelegerea realitAtii sociale, siapoi
spre a face cu putint& reforma socialtt, adica, mai buna organizare a
acestei realitgti.
Cercetarea facuth cu gandul intelegerii sociologice nu se poate m&rgini,
nu poate izola un fragment al realitatii sociale. Foie geografii,
economistii studiazg aspectul vietii sociale care 11 intereseazit:
portul, cantecele bAtranesti, tipurile de sate, bugete si variatii de praturi.
Cu totul dimpotrivA, cercetarea f akutà, in vederea cunoasterei
sociologic°. Aceasta trebue sá razbeascl ptin& in centrul vietii acesteia,
pânà in regiunea unde se decide comportarea ei i BA cunoascá
toate faptele care usureaz6 deaf itsurare,a ei sau o stanjenesc. Ca 14
stii cum pornesti i ce sá faci, cand vrei a& organizezi mai bine un
sat, o regiune, o tarA, nu e deajuns sa cunosti cateva detalii de istorie,
de folclor, de geografie, economie sau demografie. Ci e nevoie
s& cunosti toate fe-tele acestea, legatura intimá dintre ele i puterea
de vie* a unitatii sociale respective.
De consultat: D. Gusti: Cunoastere i actiune in Serviciul Natiunil Cap. II §1
III, Gusti-Herseni: Elementele de Sociologie, Cap I, 26, A Golopentia Rostul
actual al Sociologiei in Sociologie romimeascrt II, si Rolul stiintelor sociale in noua
tehnicA administratIvA in Sociologic romtmeasers. III. 4-6.
Realitatea socialä. Realita,tea, social& se deosebeste de realitatea
anorganica a naturii moarte si de realitatea organic& a celorlalte
vietuitcaro prin faptul cA esta alcAtuit& din oameni dotati cu constiint&
totdeauna cuprinsi in unitäti sociale: fac parte dintr'o familie, Bunt
cetätenii unui anume sat sau anume oras dinteun stat, aunt dinteun
neam.
unitatile sociale dAinuesc mai mult de o vieatä de om. Ele dureaz&
secole, generatiile perind&ndu-se prin ele ca intr'un tipar.
Aceste unitati sociale, care constituese arma de capetenie a afirmarii
omului In univers (intreaga civilizatie e strans legata, de faptul
cA omul traieste In societate; izolat, omul n'ar fi cu mult deosebit
de animalele campului) stint cultivate de membrii lor. Atunci and alte
grupuri do oameni, primejduesc units,tea lor sociala, membrii ei aunt
gata a& si-o apere vieata (cazul tentativelor de cutropire a unei natii
de alta natie). Adeziunea akeasta uneori rational& si constienta, dar de
cele mai multe ori afectiva, i nestiuttl a membrilor unei unitAti sociale
la aceast& unitate constitue motorul acesteia, numit vointa socialä a
membrilor ei. Omul nu poate trAi dealt in societate; dar el poate sA se
deslipeasch dintr'o unitate social& si s& treak& intealta (avezare in alt
sat, mutare in oras) ori sa, schimbe constitutia unitAtii sociale din care
480

face parte, asa incAt aoeasta s& devie altfel de unitate (schimbarea unui
sat in oras prin a,ctivitatea economic& si cultural& a locuitorilor
retrogratlarea unui orAsel la starea de sat prin plecarea unora din
locuitori si acceptarea din partea altora a scApät&rii). Toate aceste transformAri
aunt urmarea unor schimbAri in vointa social& a uniatii respective.
Cunoastema acesteia este dar scopul principal al tuturor
cercetArilor consacrate realitAtii sociale. Vointa social& constitue pulsul
care ne ingAdue al The dAra seama despre vitalitatea unei anume unitAti
sau sA, constathm starea de era& in care se gäseste.
Uneori conducAtorii si membrii unei unitä,ti sociale izbutesc Eitt
surprind& vointa social& a unitätii lor. Aceastä, vointa social& ridicat& in
constimt3 si prezent& acolo ca o idee precis& despre viitorul unitAtii
social°, cum trebuie s& fie, este idealul social.
Fiecare unitate are manifestdri economice t3i. sptrituale destinate sa
satisfac& trebuintele de hrank adäpost i intelegere ale oamenilor care o
compun. Nevoia acestora do a fi organizati inteun fel, caro n'ar putea
satisfiicutá dac& fiecare s'ar comporta dupA, -bunul sA,u plac, Arage
dup& sine o serio de inanifesteirt politico-administrative i moral-juridice.
Cele dintai oränduesc convietuirea membrilor colectivitáiii, potrivit normelor
cuprinse in normele etice si consecintele ;juridic° ale acestora.
Toate unitAtile sociale sunt asezate undeva pe glob, legate de o
bucatä, a pA,mäntului, ca clima, ve,getatia si forma lui. Acest mediu cosmic
conditioneazA in mod vadit manifestärile unitAtii social° i cu
deosebire pe cele economice. Manifest&rile unitAtilor sociale mai sunt
conditionate atät prin rasa, ade,c& win conformatia fizicl si psihic& a
oamenilor co le compun (cadrul lor biologic i psihic), cât i prin trecutul
lor, adecA prin concretizArile in orändueli politice si juridice si
In creatii culturalo si produse economice ale vietii lor anterioare (cadrul
istoric).
Vointa social& a unitätilor ponte fi cunoscutA, prin stabilirea m&surii
in care membrii unei unitäti social° izbutesc prin manifestAxile
lor sA, domino cadrele acestei unithti. Un sat asezat pe un p&mant sArac
ca un trecut clAcAsesc de pild&, care birue aceste conditionari avänd o
vieat& economic& infloritoare, in urma unei munci mai intense, a folosirii
cunostintelor tehnice, a recursului la ocupatii anexe, este vital si capabil
de yrogres. Dimpotriv& un sat do hrmasi de mosneni sau de
inzestrat cu pAmânt bun, care, inmArmurit in tehnica de lucru apucat&
din bAtrani, are manifestäri economice mizere.
nnitAtile sociale a cAror voint& social& e a,ctiv& evolueazA: fintarea
lor are infätisarea dnui proces de succesive transformAri.
Unithtilo sociale, la rAndul lor nu sunt nici ele izolate, ci vietuesc
alAturi de alto unitAti do acelasi fel (sat Mug& sat) sau aunt inglobate
in unitAti sociale mai mari (satul in stat): adecA, sunt in relarii Cu numeroase
alto unitAti. Ca atare vointa lor social& e uneori stimulat& prin unitAtile
cu care aunt in relatii, alteori stänjenità, sau sugrumatA.
Cine porneste sä, organizeze mai bine o unitate social& trebue 86,
cunoasch vointa ei socialk Pentru a razbi la ea e nevoie ins& BS cunosti
481

toate manifestArile ei si toate cadrele vietii ei actual°. Acesta e mgtivul
pentru care cercetArile noutre, menite sa facA ca putintA actiunea
de imbunAtAtire, sunt integrale si nu fragmentare.
De consultat: D. Gusti-Tr. Hersem. Elemente de Sociologie; T. Herseni- Un
Sistem de Sociologie, Etta ai Politic& in Arhiva pentru gtunta ai Reforma Social.
XI, 1-4.
3. Scopul cercetcirii: ,5itiinta nafiunii. Dintre toate unitAtile soCiale
douA sunt decisive: familia, in bunt), parte de ordin biologic, prin faptul
cA in ea se perpetueazA vieata spetei umane si colectivitatea cada
constitue unitatea propriu zis socialA, natiunea.
CAnd studiem sate sau orase, ori pAturi sociale trebue BA ne
raportAm fArA incetare la natiune. Toate aceste unitAti sociale aunt in
relatii ca natiunea; vointa lor socialA se gAseste in permanentA sub
inraurirea ei.
Numai natiunea este o unitate socialA care-0 ajunge siesi. Termenul
de drept public suveranitate, care se aplica natiunilor cu stat
propriu exprimA a,cest fapt.
Studiul A5itiinfa naOunii din Sociologie RomâneascA" II, 2-3 al
Prof. Gusti cuprinde.o analizA a manifestArilor si cadrelor unitätii sociale
primordial° care e natiunea si o infAtisare a rostului ce le revine
cercearilor do sate, de orase si de regiuni in perspectiva ei.
Toato cercetArile, intreprinse in ultimii 15 ani de Institutul Social,
de Fundatia Principele Carol", continuate de Institutul de CercetAri
Sociale in cadrul Serviciului Social, au avut menirea de a face
cunoscutA tara romAneasch. Prin ele tot mai multe din atAt de variatele
tAri", vAi" si pArti ale tarn aunt lAmurite; ele folosesc tuturor
color chemati sA organizeze realitatea romAneasch, si ca deosebire conducAtorilor
ei -politici si administrativi.
Toti conducAtorii de state nAzuesc azi la o administrare planificatA",
la planificare". AdecA la o administratie, care sA porneasa
dela o cunoa0ere prealabilA temeinicA a tArilor", adecA a regiunilor
atA,t de individualizate din care sunt alcAtuite si dela o coordonare a lor
bine chibzuitA. Miile de tineri, iesiti din swine Tarn, reprezintA o
unealtà incomparabilA pentru inventarierea si lAmurirea tArii noastre
pAnA acum atAt de putin cunoscutA de noi, RomAnn.
Ne cunoastem fiecare inteo oarecare mAsurA regiunea natalA si
poate ciiteva alte locuri in care am ajuns. Dar experienta de felul
a,cesta e pAnA a,cum ineditA, nestiutA. Ca tara sA poa,tA fi administratA
mai in cunostintA, de cauzA, diferentiind administratia in fiecare parte
a ei dui:A nevoile locale, e nevoie sA, avem la indemAna tuturor administratorilor
suficient de multe cercetAri, care sA lAmureascA problemele
fiecArei regiuni.
Explorarea do stil mare pe care o intreprind de ani de zile Seminarul
de Sociologie din Bucuresti, Institutul Social si Fundatia
Regal& Principele Carol" urmAreste sl inchege canavaua aceasta mare
de cunostinto amAnuntite asupra diferitelor regiuni ale tarn roniAnesti.
482

Harta ac,easta mare sociologic& in curs de elaborare este tema corcetArilor
noastro i obiectul a ceea. ce Prof. Gusti numeyte ?Uinta napunii
romcIne.
De consultat: Gusti $tiinta natiunii in Sociologie Romaneasca, II, 2-3, KAdulescu-Motru
Romanismul; Gust : tlintä j actiune in serviciul natiunii capit. Somologia
monograficii, stuntä, a reaht4u sociale i Monografia o misiune admuustratil
politica; G usti-Hersenr Elemente de Sociologie, cap. XVI; Golopenpa : Rolul tiintelor
sociale in noua tehnici administrativa, in Sociologic romaneasci, Ion Cones : Sugestii
l indicatii geoistorice pentru numirea marilor unitati administrative ale Romaniei
in Sociologic romaneasca III, 4-6.
11 STARE A DE AZI A ROMANIEI
4. Sztuatia geopolitia. Tara noastra, are troj fete: spre Europa
centralh, spre Europa rasariteana i spre Balcani. Lungimea total&
frontierelor esto de 3400 km. din care 454 frontiere maritime. Cea
mai lung& frontier& espre spre U. R. S. S., 812 km., spre Jugoslavia
755,3 km., spre Bulgaria -601,4 km., spre Ungaria 627 km., spre
Polonia 346 km. yi litoralul MArii Negro 454 km. Suprafata total& a
taxii esto de 295,049 km. 2 Populatia atinge in August 1939 cifra de
de 20.000.000.
In jurul tarii româneyti, cu. exceptia Ungurilor de origine mongolä,
bate celelalte neamuri stint slave. Densitatea locuitorilor pe km.
este de 63.Principalele cursuri de apa, sunt:Dunarea 1075 km., Nistrul
924, Mureyul 883, Prutul 860, Oltul 560, Siretul 535, Ialomita 330,
Argeyul 290, Bistrita 280, Someyul 230. Oraye ea peste 100.000 de
locuitori am avut 6 in 1930: Bucureyti, Chiyin&u, Cerna,uti, Iayi, Cluj,
Galati. Azi li-so vor fi adaugat, probabil, Brayovul, Timiyoara, Oradea..
Specificul nostru economic fiind agricultura, multe oraye n'au
pierdut caracterul rural dela obaryie. Orayele din Transilvania s'au format
in jurul c,et'Atilor. In celelalte tinuturi, sprawl° provin din vechi
iarmaroace, centre administrativo, portan, centre miniere. Populatia
tuturor centrelor urbane se ridica in 1930 la 4.000.000 locuitori, adic&
abia 19 procento din aceea atgrii intregi. Fondul orayelor este romanesc
in majoritatea cazurilor.
Distributia ayezArilor omeneyti pe teritoriul Romaniei n'o dicteaz&
yi n'o explica, elementele mediului geofizic singuro, ci ele ca istoria
laolalta Satele aunt neregulate (nsipite), cele din munti sau de
pe colino, lungi pe malurile raurilor, ramificate in deprosiuni, adunate,
compacte, in yes, cu forme rotundo sau poligonale (I. Conea). Forma
aceasta din urmfi se datoreyte adeseori interventiei statului.
Fat& do celelalte state Romania n'are tendinte de cucerire a teritoriilor
straine, ci de aparare darza a drepturilor ei stravechi asupra
actualelor hotare.
Situatia in lume a Romaniei este in functie de marile puteri ale
momentului de fata: Franta, Anglia, Statele Unite, 'U. R. S. S., Ger-
483

mania, Italia ei Japonia ei da vecinii ei: Turcia, Urecia, Jugoslavia,
Ungaria Polonia.
De consultat: Golopentia Contributia Stiintelor Sociale la conducerea politicei
externe, Sociologie rom5neascli II, 5-6, Ion Conea: 0 §tiinti noua: Geopolitica in
Somologia romaneasch III, No 9-10, David Geopolitica Romaniel; Ion Simionescu:
Tara noastril, cap. III; Ion Cone,a, Geografia satului romanesc in Sociolope româneasci
1937, No 2-3, Enciclopedia Romaniei vol. I, cap I, pag 15-51, Breviarul
statistic al Romaniei, p 7-36; Anuarul statistic al Romaniei, 1937-1933, p.
41-78, Dr. S ManuilA Romanii §i Revizionismul in Arhiva pentru tunta §i Reforma
Socialii X11, 1-2, p 55, Bälcescu Scrisori catre Ion Chica.
5. Evolatia istoricd. Istoria social& a poporului roman face un
singur corp cu istoria lui °biennia (ix-) evenimente ei date). Sunt doll&
aspecte care se completeaza perfect, creand o unitate. Dacâ in istoria,
propriu zisa a Romanilor cercetarile aunt destul de inaintate, istoria
neastra sociala este la inceput. Si noub, ne ran-lane sa desvoltam ei
sa adancim studiile fä,cute do marii inaintaei, Nicolas B5,1cescu, Mihail
liogalniceanu, Radu Rosetti, Stefan Zele.tin, in trecut ei pe cele mai,
recent° ale unor H. H. Stahl, prof P. P. Panaitescu, Al. Bärbat. Pamantul
romanese este construit in forma de cetate, spurrea Balcescu.
In muntii din inima acestei coati, in vaile dintre dealuri (aea numitele
depresiuni sau tari"), in lungul raurilor care treceau prin padurile
imense din yes, au fost aeezarile romaneeti. Aci s'a format poporul
nostru ei permanenta aeezarii lui pe ac,est pknant n'o rxmte nimeni nega,
daca este de buna credinta. Romanii erau organizati in acel timp in
cele de sat, de vale, de ocol (tinut, tara). Stapanirea padurilor, paeunilor
ei terenului cultivat era devalmaee. Fiecare putea folosi din ele
cat avea nevoie. Ceata era condus5, 'de oameni batrani ei buni" aleej
de toti cetasii. Aceetia aveau 0 tineri private (casa, prisaca, pamantul
de agricultura) caro eran necesare vietii lor. Ele apareau in urma aCtivitatii
speciale a unui ceta: constructie, secatuiri de 'Ware, munca
agricola. Ele se reintegrau twit curand stapanirii obeteeti. Conditiile cerute
spre a, fi ceta e erau: locuirea in sat, recunoaeterea de catre sat,
baetinaeia, contributia la cheltuieli. Acest stadia primitiv de organizare
al cetelor, este col al devcIlmäsiei absolute. El a putut fi studiat in
Vrancea, singurul Ice unde s'a conservat pana tarziu din cauza unei
situatii speciale. Izolata de drumurile de comer, feria de patrunderea
capitalului comercial 0 carnataresc (negustorii ei zarafii), Vrancea, s'a
mentinut pana dupa 1800 in stravechile ei forme care au lost ()data
generale pentru intreaga tara.
Drumuril de comer t care au aparut inainte de secolul XIV
prin Moldova dela Lwow pan& la Cetatea Alba ei prin Muntenia dela
Brasov la Dunare, (cu doua ramificatii: dela Targoviete una spre "Chilia
0 alta spre Vidin) au schimbat a,ceasta organizare. In tinuturile romaneti
prin care treceau, s'a petrecut un proces de transformare economic&
concomitent cu unul de ierarhizare sociala. Conducatorii obetiilor
au devenit voevozi, iar unul dintre ei mai tarziu, domn. Aceasta este
originea celor doua state romaneeti. Ardealul a fost impiedicat de catre
484

cucerirea maghiara, sa urmeze aceeasi evolutie. Moldova si Tara Romaneasca
au evoluat normal, crescând in putero economica si intindere
geo-politica, pana la aserviraa lor, dupa aprige lupte, de Turci. Aceast&
epoca, Baleasen o numeste voevodald". Dupa subjugare, comertul
decade, Chiba si Gatatea Alba disparand economiceste, iar forta politich
trece in mainile boierilor stapani de mosii, facute prin strangere de
biruri si camatarie. Aceasta epoca, o numeste Baleasen boiereaseä".
Odat& ca secolul XVIII schimbul capitalist transforma acest regim
feudal, inteunul cu caracter modern.
Dornnii fanarioti alabase boierimea veche a tarii, creand o bojerime
noua, recrutat& dm strami veniti din Turcia, in deosebi Grecia si
din elemental° románesti iesite din popor. Lupta, dintre aceste dona
boierimi, cea maro si cea da rand, domina vieati., politica romaneasca.,
incepand dela mil locul veacului al 18-lea. Boierimea de rand invoca
ideea de egalitate proclamata de Revolutia franceza impotriva boierimii
mari. Propagatoare a adoptarii institutiilor politice si a civlizatiei occidentale,
a,ceasta a dat imboldul pentru modernizarea Va'rii.
In Revolutia dela 1848, boierimea aceasta de rand incoara sa ja
conducerea, in Muntenia si Moldova. Esecul tentativei ei revolutionare
n'a fost decat temporar. Sprijiniti de Puterile Occidentului, carca fac un
comer t sustinut de grane si de textile in tarile noastre, pasoptistii"5
organizati in partidul liberal, ajung sa la conducerea tarii. Prin a,bolirea,
dela 1857 a titlurilor nobiliare (a pronomblor boieresti") pasoptistn
transforma structura sociala pe kan de pana atunci a tarii intr'o structura,
liberala, cara principial socoteste egali pe toti cetatenii tarii, impartili
in fapt da atunci incolo in mart proprietari, burghezle functionäreasca
si mestesugareasca si fIrdnime. Aceasta din urnia o duce
greu cu toata reforma dela 1864. Datorita, sporului de populatie, pe
care il desläntuiso la tara relativa imbun'atatire a conditiilor de traiu,
pamantul pe care-1 primise la succesivele reforme agrare nu-i mai ajungea
si o silea sa, accepte conditiile oneroase ale tocmelilor agricole.
Ardealul a trecut prin aceeasi faz& feudala din sec. XV pan& in
sec. XIX, cand s'a deshintat iobagia. O mai puternica industrializar
incepe din acest secol sprijinita pe baudio romana. Desi rogimul austro-maghiar
tindea la mentinerea structurii agrare a Transilvaniei, el
n'a izbutit.
Taranimea se integreaz& deabia dupa improprieta,rire si dupa
acordarea votului universal, in vieata politica a natiunii. Reformele
acestea nu sunt irisa deajuns. E necesara o actiune educativa, permanenta,
care O, o puna in stare s'A foloseasca mijloacele tehnicei moderno,
atat pe planul economic cat si pe cel al igienii.
Aceasta ridicare a taránimii la nivelul modern al tarii, cu Ostrarea
si consolidarea a oeea ce e in traditia satelor, este misiunea generatiei
noastre. Pe ea trebue s'o realizara fiecare la postul nostru de
medie, veterinar, agronom, functionar administrativ si in perspectiva
ei trebuo sa lucram oriunda ne-ar aseza vieata.
Intaia sut& de ani a Romaniei a fost umpluta de preocuparea de
a cladi o capital& si orase, de a organiza caile de comunicatie, care di
485

le lege intre ele qi de a forma o burghezime. Statul romanesc a devenit
dup& 1850 un sta,t de oraqeni", cum se temuse Balcescu.
Acum trebue sa no straduim 85, tergem qi in sate urmele
veacurilor de cadere sub stapánirea turceasa, sa, le modernizara, ridicand
i restul do patru cincimi ale tarii la un nivel comparabil celui
detinut do tarile cu un destin mai uqor.
De consultat: Nicolae BiiIcescu Mersul revolutiei la Rondni; M. IlogMniceanu:
Scrieri, Imbuniitätirea soartei tkamlor, i Discurs la Jubileul de 25 am al Academiei;
I. Lupa r Istoria Romfinilor; H. H. Stahl: Organizarea sociall a tArAnimii in Enciclopedia
Ronittniei vol. I. pag. 559; H. H. Stahl: Contributiuni- la studiul rAzilviei in
Nerej in Arhiva an. VIII No. 4 vi an. IX No. 1-3, Alex. Brirhat Politica economicil
ungureasci in Ardeal in Observatorul Social-economic 1936 No. 3-4; P. P. Panaltasen:
Dece au fost Moldova vi Tara Romaneascil tari separate; O. Neamtu. Taril
nota; H. H. Stahl: Pentru Sat.
6. Starea biologiccl. Populatia Romaniei s'a impatrit in ultimii
140 de ani. La 1810 traiau pe intinderea de azi a Romaniei 5 milioane
de locuitori; cincizeci de ani mai tarziu, la 1860, acest numar se du.
blase. De la 16 milioane dupa razboi, a,ceasta populatie a ajuns la 18
milioane in 1930 qi atinge cifra de 20 milioane, in August 1939.
Cre0erea aceasta a avut loe in urma unui excedent anual considerabil
al balantei dintre na0eri k3i deceso. Mortalitatea populatiei Romaniei
a fost i e foarte ridicata (in 1935 eram tara cu mortalitatea cea
mai ridicata din Europa: 21 la raie). Excedentul e realizat, astfel,
datorit& faptului cá avem o natalitate, la fe!, f ara pereche de ridicata,
(cu natalitatea de 30,7 la mie, eram in acela0 in 1935 in fruntea tarilor
europene cu natalitate ridicata). In caz ca mortalitatea noastr& ar
scade, capitalul pe care-1 reprezinta pentru nitiunea romana numarul
membrilor ei ar fi sporit in mult mai mare masura prin nascutii noqtri
(de0 tara cu na0erile proportional cele mai numeroaso, crestem
anual cu mai putine suflete la mie docat o serie de alte tari ca Polonia,
Bulgaria, Olanda, Portugalia etc., care au o mortalitate mai redusa
deat noi). Mortalitatea infantil& reduce cu deosebire excedentul nostru
anual: din cei nascuti 450/0 mor inainte de a fi implinit 5 ani. O actiane
de educatie a mamelor pentru ca ingrijeasca mai bine copii i sa-i
hrineasca, mai potrivit qi de inzestrare a satelor cu medicii, surorile
agentii necesari ar putea remedia atarea aceasta. Atari mazad sunt
necesare qi in cazul adultilor, decimati la fel inainte de vreme
moarte din lips& de igiena, de alimentatie multumitoare qi de ingrijire
medicala. (Pe and in tarile europene 1 medic revine in
genere la 1000-2000 locuitori, la noi revine la 3000 locuitori; iar la
tara la mai mult de 6000).
Creqterea aceasta a dat natiunii romano greutate politica. Am
c4tigat unirea i neatarnarea de azi qi prin numarul impunator pe care
1-am atins.
Ea ne-a creat i o mare dificultate: suprapopularea. Din rar
populata, tara noastra a ajuns in ace0i 140 de ani din arma cu popu-
486

latie foarte densa, (65 locuitori la km. patrat in 1935, cand media Euroropei
era numai de 46 locuitori la km. patrat). Numai in intervalul
1930-39 densitatea noastra la km. patrat a crescut cu 7 suflete. Urmarea
esto imbucatatirea unei suprafeto de pamant arabil, care n'a
mai sporit in ultimele decenii, la tot mai multi oameni, faramitirea ei
In loturi caro nu mai pot hrani o familie, tipul din ce in ce mai frecvent
al taranului caro avand prea putin phmant la tara e nevoit sa-si petrea,ca
mai tot timpul in oras dupa felurite meserii. Prevederea täranilor
din unele tinuturi, cum e Banatul, care nevrand sa-si vada
pamanturile imbucatatite, au preferat sa-si limiteze nasterile, e fata
cealalta a acestei suprapopulari.
Ca El pastram ce am cucerit, avem nevoie daca nu sa fim mai
multi, col putin sh ramanem ata-tia cati am ajuns sa fim.
Pentru asta trebue sa, luptam pe doua fronturi. Trebue O, seadem
mortalitatea printeo campanie intensa de educatie sanitara si de
inzestrari sanitare. i trebue sa cream posibilita,ti de trai noi pentruf
populatia, care nu-si mai &este locul la tara, cucerind noi suprafete
de pamânt arabil prin secarea baltilor Dunani, intensificand agricultura,
oferind ocupatii anexe si posibilitati de plasare in industrie, prin
desvoltarea unei industrii românesti, spre a nu ajunge ca oamenii
de saracie sa evite sa, aiba, copii. Ac,este masuri vor pune stavila s'i tendintei
de limitare a nasterilor, care aminteri se va raspandi tot mai
mult in tara. (In ultimele decenii naialitatea noastra medie scade fila
intrerupere dela 42 la mie intre 1911-1915 la 38 la mie intre 1921
25, apoi la 25 la mie intre 1926-30 si la 33 la mie in 1931-35).
De consultat: Dr. Gh Bann- Sanatatea poporului roman si Mortalitatea iniantili
In Romania; Measnicov: Mortalitatea populatiei rurale romanesti, Sociologie romaneasea
II, 4; Dr. C Gheorghiu Asistenta medicalli rurall In Romania, Sociologie
romlineascii, II, 2-3; Dr. Mantilla §1 Dr. D. C. Georgescu, Populatia Romaniel
si Dr. Pupeza, Dr. Leonte, Dr. Mezincescu si Dr C. Clbeorghiu Sinatatea publica
In Romania in Enciclopedia Romaniei I; Ion Claudian- Alimentatia poporului
roman.
7. Starea economiccr. România este o tara, agrara, intrata inteun
proces do industrializare. Faptul cá masinile, fierul si semifabricatele
textile, formeaza grosul importului romanesc, indica sceasta.
Regimul agrar al Romaniei dinainte de razboiu era caracterizat
prin dominarea marilor mosii. Taranii cu pamant si coi Mili pamant,
erau subordonati do fapt, daca nu de drept boienlor latifundiari. Dula&
reforma agrara importanta sociala a marilor mosii a scazut, fara SI
dispara complot insa. Fusese reclusa dele. 8 mil. ha. la 2 mil. ha. In!
ultimii 20 de ani pare-se ca o noua concentrare s'a Wat, ingrosand
randurile taranilor chiaburi.
In 1930 repartizarea terenurilor agricole dupa categorii de intindere
a suprafetelor exploatate era urmatoarea:
I. Exista O categorie de r,crrani codafi, 2.460.000 adica 74,90/o care
aveau pamant sub 5 ha. in total :5.535.000 ha. (280/o din suprafata,
487

arabila). Categoria aceasta se subimparte In codasi pro priu zifi, care
au *filtre 2-5 ha. si duc o viata stramtorata, fara, a fi complet
apoi in Orani sdraci, care au pana la 2 ha. si sunt. obligati sá recurga
la munca si me,serii anexe, si muncztorii agricoli (pälmasi), care n'au
deeat munas bratolor pentru a-si intretine viata. Proletariatul rural este
intr.o continua crestere. O parte din muncitorii agricoli au o casa,
°grada si gradilla in vatra satului, dar o alta parte nu au nici atat.
Tdrand miylocafi caro au ilitre 5-20 ha. erau in llamar de
74.000 gospodarii, (22,60/0), posedand 6.315.000 ha. (320/0 din suprafata
arabila).
Tdranii chiaburi si ordsenii proprietari de-ferme cu 20-100
ha. sunt in numar de 66.800 (2,10/o cu o suprafatit totala do 2.430.000
ha. (12,20/o).
Mo#erii In numär de 12.200 (0,40/o) posedau 5.470.000 ha.
(27,80/o ).
Täranimea esto deci fra,ctionata in mai multe categorii social°
Intre caro raporturile sunt destul de complexe.
In privinta mediei suprafetelor arabile pa exploatatii dupá regiunila
agro-geografice, In 1930, ea era de:
488
2,05 ha. In Bucovina
2,20 Carpalii Moldovei
2,25 Munteniei
2,40 , 'Platoul Transilvamei
Transilvania de Nord
3,40 ha. in
3,85
4,75 ,
560
8,25
8,70
Cimpia Tisei
Basarabiei de Nord
fesul Moldovei
sesul Dunärii
Basarabia de Sud
Dobrogea
Aceste dato sunt semnificativo pentru posibilitätile locuitorilor
din diferitele regiuni ale tarii. So observa ca coi din sesuri au un
taren mai mare, po cand eei din regiunea, muntoasa i deluroasä au o
medie a suprafetei arabile mai reclusa. Din rändul akestora din urmä
se reeruteazä grosul taranilor siliti sa-si cauta ocupatii anexe, fie
muncitori agricoli, fio emigränd in orase.
Populatia activa pe profesii in 1930 so imparte,a astfel:
Exploatarea solului 78,2, popula¡ia rural& 90%_iar cea urba nä 200/0
Industrie 7,2% . 3,8% . 230/0
Comen si Credit 3,2% . . 1,3% . 12,30/0
Transport 1,7% . 0 6,7% . 6,50/0
Institutii Publico 4,6% . . 1,8% . 180/0
S5nAtate Pub1ic,5 1% ,, 0 0,3% . 4,30/0
Alto categorii 4,1% e 1.7%,, 15,60/0
1000/0 1000/0 100%
In privinta comertului aveam, in 1936, 170.000 intreprinderi din
care 114.000 do comer t alimentar si bauturi 26.000 de comer t de imbracaminto
i confectiuni, 8.000 de comer t de aparate si masini, 9.000 de

materiale do constructii i niobile, 4.000 de produse chimice i droguri,
4000 agentii de comer t si 5000 diverse. Participarea taranimii la comertul
exterior este reclusa, deoarece ei nu ating, in genere, calitatea(
ceruta pentru export. La comertul intern iarasz taranimea participa
inteo masura destul de mica, fiind lipsita, de o putero de cumparare
ridicata. Schimburile in natura sunt inca destul de frecvente mai ales
intro produsele regiunilor deosebite (deal-ses, ses-balta). Schimbul capitalist,
cumpararea si vanzarea, n'a patruns decAt partial in satele
noastre, gospodaria täranease6, traind inc6, in mare masura regimul
economiei inchise care-si satisface singura cOt mai multe din trebuinto.
Totusi economia României este in plina transformare in Bens capitalist.
Mai multo regiuni, cum e Banatul, Transilvania de Miazazi, NAsaudul,
Judetele de amp ale Olteniei si Munteniei, Judetele de munte
ale Munteniei i Bucovina s'au deprins dostul de bine sá vânda, sa
cumpere si sa calculeze.
De consultat: Roman Cressin Care este structura proprietStii agrare din RomAnia
Mircea Vulcànescut Excedentul populatiei agricole I perspectivele gospodAriel tilrinesti
in Sociologic Romfineasca 1937 No. 2-3, Paul Sterian Comertul interior al RomAniei
si I Measnicov Portretul statistic al Tinuturilor in Sociologic Roinitneasa
1938 No 4-6, Paul Stenan: Dcbuseele interioare, Sociologic tom:Incas* III, 10-12
Anuarul statistic 1937-1938 cap Produqia
8. Starea cultural& Din punct de vedere cultural, satele noastm
sunt in piing prefacere si criza. Cultura lor traditionala indisolubil legata
de izolarea lar dinainte vreme, cu arta, credintele, sarbatorile, tehnicile
ei agricole si practica ei de vindecare, este minata prin cultura,
bazata pe stiinta de carte, a oraselor.
Aceasta, la randul ei, inca n'a patruns in sato deajuns de mult,
ca ele sa-i traga, folosul.
Asa azi, in multe tinuturi, ta',ranimea a .parasit o cultura completa
de dragul unei stiinto relative de carte (in 1930 numai 5700
din populatia thrii erau stiutori de carte), care nu e folosita mai de loe
in vederea castigarii prin lectura a culturii elaborate in erase.
Sortii de reusita pentru ea sa princla chiag cultura moderna
depind de schimbarea conditiilor de vieata in care traiese acei oameni.
De aceea daca statisticile f acute au aratat uneori procente uriase de
analfabeti in anumite regiuni, nu trebue sá ne sporiem prea mult.
Oamenii din aceasta categorie au in general cultura lor traditionala
impusa, de un anumit fel de vieata pe care if duc. reIuI da vieata, singar
posibil in acole conditiuni. Ram''me sa se schimbe aceste conditiuni
astfel cultura moderna sa fie mai receptiv primita pentru ca statul sa
poata mai lesne conduce in liniile actiunii lui vioata poporului chruia
i se adreseaza.
Regresul culturii traditionale e o consecinta inevitabila a modernizarii
Statului românese. Nu trebue sà Edam totusi de o parte si
sa-1 lasam pe taran sa, se cufunde in nihilism in aceasta epoca dure-
489

oasA de transitie. Trebue sA-1 ajutAm indialcind trecerea, cAutând un
compromis durabil 'hare cultura lui traditionalA i civilizaia unificatoare
pe care Statul e nevoit s'o propage.
De consultat: Asupra civi1izaiei ränesti H. H. Stahl. Filosofarea despre
filosofia poporului roman, in Sociologie romaneasci, III, 1-6; Gh. Poop: Spiritualitatea
tiraneasca in Sociologie romineascä, II, 6-6 i Rom. Cotaru: Etica Dragusenilor,
In Sociologie romineasci, III, i Reforma SomaIA, XIV p. 931, despre
numärul invätätorilor 7-8, despre stima de carte Dr. Sabin Manuilä: tiinta de carte
a populatiei Romantei, Arhiva, pentru $tunta i Reforma Sociali, XIV p. 931, despre
numärul imätätorilor; I Measmcov. Raportul dintre Stiinta de carte st numirul invlititorilor,
in Sociolope romaneasel, II, 2-3.
Tinuturile. Legea administrativA din 1938 a ImpArtit România
In 10 Tinuturi, care grupe,azA destul de uniform judetele t Arii i niveleazA
trite° oarecare mAsurA granitele provinciilor istorice.
ManifestArile locuitorilor acestor noi unitAti sociale diferA, intre
ele dupti avezare, bogAtii, cAi de comunicatie, structura fizic6,
psihicA a locuitorilor i trecut, adecA potrivit cadrelor.
Diferentele marcate dintre Tinaturi pot fi sugerate pornind dela
datele Tabloului statistic al Tinuturilor intocmit de Ing. Measnicov
publicat in Sociologie Romaneasc5.
Se va insista cu deosebire asupra Tinutului in care se dásete
coala si in care vor lucra elevii ei. In vederea unei infAtisAri
detaliate se vor folosi monografiile judetelor ce-1 compun si al oraselor
de pe intinsul lui, ce se gAsesc in vol. II al Enciclopediei României
(elemente utile in acest scop se gAsesc cu deosebire in capitolele
InfA-t4are socialA").
Cu acest prilej, se va contura i plasa din Tinut aleasA pefitru,
actiuno. Cum materialul e bogat, despre subiectul acesta pot fi tinuta
mai multe lectii. Aci se incadreazA i lectiile invitatilor scolii.
De consultat: Ing. Measmcov: Portret statistic al Tinuturilor in Sociologie roraäneascä,
III, 1-6, Dr. Sabin Manuila si D. C. Georgescu: Populatia Romaniel in
Enciclopeda Romfiniei vol I (pentru häri1e densitittn pe regmni, a stuntai de
carte pe judete, etc) Enciclopedia Romaniei, vol. II, A. Golopenta. Plasile in
care vom lucra si ce avem de ficut In cele zece Oast in Curierul S. S. V., 6 gi 7.
III. METODA DE CERCETARE
Metoda de cercetare a faptelor sociale. Observatie se numekites
cunoasterea unui fenomen neprovocat, a unui fenomen care s'a
nAscut firesc, adecA fArA interventia noastrA la cauzalitatea lui. Ea e de
don& feluri, dup& cum col care o face ja el contact cu fenomenul
sau aflA despre el prin relatArile altcuiva in genere mai putin pregAtit.
In col dintfii caz avem aface cu observatia directd, iar in al doilea
ca observatia indirectd.
Experimentul se deosebeste de observatie prin faptul el el este
490

provocat de eel care-I observA. Destul de rar folosit de catre sociologi
pentrua uneori le lipsesto puterea de a-1 determina, iar alteeri perichteaz&
mersul echilibrat al societ&-tii, el este totusi utilizat cu prilejul
verifiarii unor fenomene de ordin secundar.
A face observatie si experiment, mai ales in socielogie, impune
In mod necesar si un alt lucru: infelegerea. Aceasta pentru excelentui
motiv c& oamenii leag& de cele mai multe eri do un fapt social un'
inteles po care acest fapt, prin ins4i firea lui, nu-I .spune, dese-'
ori nici nu-1 sugereazA. De exempla, umblatul cu capul gol care in
eras e semn de sportivitate, la tar& e semn de doliu.
Un cercetAtor care n'ar cauta sA degajeze semnificatia deosebit&
dup& mediu a acestui fapt n'ar intelego inteun atare caz nimic din fenomen.
In rezumat, e nevoie sä, cum:astern faptele sociale nu numai
exterior, inregistrAndu-le, ci ti-ebue s6 autAm IA afl&m si intelesul
lor pentru cei ce le-au realizat. Interpretarea lor numai in perspectiva
mediului nostru, al observatorului, este una din ererile cele mai mad
pe caro le putem face.
Este ins& cu putint& sä, surprindem intelesul faptelor sociale?
0 nedumerire, care se disolv& dac& ne dAm seam& a omul e capabil s&
se familiarizeze si cu vieata membrilor unei unitäti sträine.
Ca sä, cerceam, de pildä viata mineriler, ne vom integra in
vieata lor, vom convietui cu ei pAnA and ii vom intelege. In cazul inl
care mai rAmAn anumite fenemene, pe care nu le putem incerca, folosim
larga resonant& si putero de transpunere de care e capabil sufletul
omenesc pentru a surprinde stArile sufletesti ale semeniler, erica
de diverse ar fi indeletnicirile lor.
Aceast& tr&ire, nu trebue sä, dua, insk la sacrificarea cercetArii
obiective-
SA nu ne limitAm niciodat& la un singar informater, ci s& apelAm
totdeauna la mai multi, avAnd grijA ca acestia sA fie din diferite categorii
sociale. E bine s& fie si de diferite vfirste, de sex diferit, de pregAtire
intelectual& diferitA. Faptul poate fi precizat mult mai user
In acest caz. Cercetarea tuturor aspectelor. SA nu privim un lucru sub
o singur& fateth, sub un singur unghiu. Ci total. In toate aspectele.
Altfel putem ajunge la rezultate contradictorii.
lntelegerea esentialului. Sunt si aspecto nesemnificative, care,
dacl le dAm atentie deosebitA, intunea esentialul. De a,ceea oporatia?
aceasta de distingere 'rare esential si neesential, e necesarl.
Interdependenta factorilor. Dac& trebue sä, inlAturAm neesentialul
nu inseamnä, a trebue sl simplificAm problema autAnd explicatia
unui fenomen inteun singur factor. Vieata e un tot, in care pArtile
se influenteaz& si se determin& reciproc. Nu trebue uitat west lucru,
ci stabiliti toti factorii si proportia in care au intervenit efectiv. Aceast&
influent& reciproc& a fa,ctorilor intro ei, aceast& interdependent& a lor,
care face ca atAt cadrele at si activitAtile sociale sAnu lipseasca in nici
un fenomen si care se desvolt& laelaltA, se numeste legea paralelismului
sociologic.
Ca e orientare de ordin general trebue EA, mai adAugAm urmA-
491.

toarele: Once observatie trebue sa fie a) controlatä, adica feriomenul
sa fie privit in mai multe randuri pentru ca nu cumva existenta luí
sit fi fost intamplatoare, b) verificata. Adica facuta si in alt loc
astfel hick sa putem face generalizarea.
Bibliografie. Dunitrie Gust', Trama Herseni Elemente de sociologie; DunArlo
Gust': Cunoastere si actiune, vol. 1 cap. II, vol 2 cap. I; H H. Stahl; Tehnica monografiei
sociologice.
11. CUM se define0e itn fapf soctal. Indicarn aici trasaturile ce
definesc un fapt social si care trebuesc sa fie mmärite cu grija de.
once ceroetater, atunci cand vrea ba prezinte si sa lamureasca un,
fapt social.
Spapul. Once fapt social se petrece pe o aria mai mult sau
mai putin intinsa. Aria aceasta trebue delimitata (de pilda: un anume
tip de casa, de costum, de bocet, de plug, de tehnica agricola sau zootiilihich,
se intaineste numai in satele cutare, in valea cutare).
Tim pul. Orico fapt social e istoric; s'a nascut la un anumo
moment si dureaza, panà la un altul. Ca atare, spre a-1 lamuri, trebuesc
fixate mornentul lui de nastere si in caz ca, apartine trecutului, data,
intrarii lui in penumbra sau moarte. Evident ca si aci, ca si in cazul
localizärii in spatiu, e greu sä, obtinem procizari matematice. Se pot
insa surprinde col putin momentele de iesire la iveala, ale faptului dad,
printeo anumita pricepere nu putem sezisa si perioadele de
incubatie a aoelui fapt si primele lui licariri (de pildä: child a apärutl
o anume formii, a razasiei, un anume negot, tendmta da a emigra in oras,
In satul studiat),
Frecvenfd. Uncle fapte sociale sunt foarte raspandite, altele
rare. Stabilirea frecventii sau a raritatii lor ne da de abia greutatea, ion
social& (astfel costumul traditional mai poate fi purtat numai de cativa
batrâni sau de tot satul, cutare tehnica agricola sa fie cunoscutä numaii
de putini gospodari novatori sau de toti).
Situatza socialä. Oamenii de conditii sociale diferite faptuesc
si reactioneaza deosebit. Logica lor e daosebita si preocup'arile lor nu
Bunt aceleasi. Determinarea unui fapt social oarecare reclamä si o
precizare a paturii social() care i-a dat nastere 04 conserva si a ati,
tudinii celorlalte paturi fatä de el (costumul bogatului e pe alocuri mai
modernizat, in Alta parte mai traditionalist deck al saracului; emigrarea,
la eras un fapt care de obiceiu nu porneste deck dela VAranii
säraci; darea copiilor la scoli superioare care intervine mai ales in
cazul taranilor bogati).
Send. Prin firea lor emotiva femeile sunt intotdeauna mai
aproapo de inagie, religie si mistica. De aceea, in general, ele aunt mai
legate de traditio deck barbatii, care, gandind mai discursiv si avand
mai putiná emotionalitate sau cel putin o emotionalitate mai organizata,
se scutura mai lesne de astfel de stari de spirit, fiind mai novatori.
Nicio mirare deci daca barbatii vor lipsi mai des dela biserica In sarbatori,
pe and pentru femei participa,rea e aproape o dogtna, si dacgt,
492

nu vor credo in anume obiceiuri pe caro. 13 respecta cu sfintanie mamele
si sotiile lor.
f) Vérsta acelora care participa la un, anume fapt social. Trecand
peste faptul ca tineret3a si batranetea sunt uneori lucruri deose.bite
do numarul de ani pe care-1 are cineva sunt oameni care se
nasc batrani tineretaa ca varsta are un anumit fel de a privi vieatag
si de a faptui. Ea e mai entuziasta, mai radicala si mai receptiva, in a
primi lucruri noi. Batranetm, cara e vecina cu moartea, iese mai greu;
din fagas; aceasta apropiere de moarte comunicandu-i mai a.ccentuat
ideea lipsei de rost a schimbarii do atitudini. Astfel ca nu e 'de mirare
daca plecat o vremo la oras, flácaul va aduce noi obiceiuri, o alta logica
pe cand batranul in acaleasi conditii minus tineretea n'o
va face. Trebud dar sa stabilim daca un fapt provine dela batrani
sau dela, tineri, categoria de varsta, care-1 afirma si comportarea colorlalte
generatii fata de el.
De consultat: H. H. Stahl Tehnica monografiel soc:ologice; A Golopenpa:
Cum se alcitue§te o monografie sumará, Cnrierul S. S. N. 4.
Cercetdrile comune tvturor echipelor. Satele si orasele tarii
noastre au probleme comune, dupa cum prezinta f, ; i probleme speciale*
care variaza dela avezare la avezare si care de,curg fie din situatia geografica
a localitatii respective, fie dinteo indeletnicire sau deprindere
caracteristica. Cercetatorul va trebui al studieze atat infatisarile comune
tuturor asezarilor romanesti, cat si aspectele particulare fiecarui
sat sau fiecarei regiuni.
In ce priveste cercetarile generale se vor folosi: 1. foile de familie
si economice ale caror rosturi sunt similar° cu cele arätate in
Arhiva pentru Stiinta, si Reforma Sociala an. IX Nr. 4; 2. Formularul
pentru studiul vietii economice a satului; 3. Formularul pentru studiul
stärii sanitare a satului; 4. Formularul pentru studiul vkJtii culturalo
a satului.
Cu prilejul prezentarii acestor formulare, se va insista cu deosebire
asupra faptului ca trebue pus& multa atentie la completarea unui
formular. Foarto simple in aparenta', formularele statistice tenteaza
la neglijenta. Urmarea e, ca formularele color care le-au socotit mai
prejos de ei, sunt de foarte adeseori, incomplete si inutilizabile. Pentru
a nu paradui timpul si cheltuiala Invostita in recensaminte sau anchetele
facute Cu ajutorul formularelor pomenite, e nevoie ca fiecare colaborator
a, analizeze atent formularul si sa nu scape din vedere la completare
niciuna din chestiuni, in cazul niciunui exemplar de formulan
- Educatia in acest sens va fi facuta si consolidata la terco, cu prilejul
unei aplicatii. Se vor completa acolo, sub privegherea directorului,
cateva, putine formulare de echipele scolii, insistandu-se ca
sa fie obtinut raspuns ciar la fiecare intrebare si ca. nicio intre;bare
sa nu ramana nepusa, ea niciun raspuns (fie si lipsa de raspuns) sa nu
ramana neconsemnat.
Cerceteirile speciale locale. Realitatea social& romaneasca este
493

foarto diferentiata. Uneori stint deosebite s1adiile de. evolutie soéiala,
la care au ajuns diferitelo regiuni ale tarii. In Romania contimporana
se mai gasesc ramasite de ale devalmasiei absolute (Vrancea), resturi
ale regimului iobag feudal (mosii lucrate in dijma, rasfeturi) si gospodarii
exploatate capitalist in vederea vanzarii pe piata.
Altcori vit regia pamantului ori suprapopulatia imping taranimea
saracita sa recurga la munci si rneserii anexe. Astfel, o parte dim
proletariatul rural face munci speciale (padurarit, facutul ciuberelor,,
cercurilor, producerea mangalului), o alta parte este obligata BA emigreze
la orase, unde barbatii devin lucratori sau mici negustori, iar
femeile devin servitoare sau muncitoare. In sfarsit, o alta citegorie descopere
un comer t specific *Arlen (stransul de Ma, de vostina, de par
de pore), prin care-0 asigura existenta.
Toate aceste fenomene care sunt mult mai variato si complexe
decal le-am schitat noi aici si in care tara noastra este foarte bogata,
bine sa fie lamurite, pentru ca forurile competente sa poata lua Masurile
utile, BA le inlature sau sa le promoveze.
Studiul problemelor speciale se face fie dand o descriere a fetelor
mai insemnate pe care le prezinta, fie facand o ancheta prin
formulare intocmite anume. In a,cest al doilea caz se pot obtine si preciziunile
cantitative spatiale si istorice care fac cu putinta definirea
completa. Formularele respective se intocmesc asa crt se studiaza intai
fenomenul respectiv, emigrarea la oras, de pilda, in toate fetele lui,
apoi se stabilesc aspectele lui, care ar fi interesant sa fie precis
cunoscute in toate cazurile de emigrare. Din acestea se face apoi for-,
mular care so completena pentru toate gospodariile satului studiat sau,
In caz ca lucrul nu e cu putinta, numai pentru tot a dona, a treia, a
patra gospodarie, ori numai pentru part,ea de sat care prezinta fenomenul
respectiv in mod pronuntat. Procedeele folosite trebuesc mentionate totdeauna,
and se prezinta rezultatele.
lata un astfe) de formular intocmit pentru studiul lucrului la
oras al locuitorilor unui sat din Muntenia de Nord:
ANCHETA
asupra lucrului la ora al locuitorilor din Bogati-Dambovita
Gospodgria No.
Membrii gospoclariei.
Namele sex varsta
1 n p
1 " it
I 0 0
S. Cat pamant: hvezi ha. vie ha.
/
agricol , ha.
494
0

4 Ce vite:
A plecat cineva? DA, N13
Cine cisätorit neasitorit
Cind a plecat Unde lucreazi
Ce lucreaz5.
Ce salaria are sezonier DA, NU,
permanent DA, NU.
De ce pleaci?
Cita bani a ficut9 -
A cumpirat pimint?
8 Cheltmehle de intretinere
9 Pe unde a mai fost?
1935
1936
1937
Spre ajunge scopul, acel de a ob4nui ochii tinerilor din coalA
surprindA astfel de probleme speciale, lectia va cuprinde expunerea
amanuntitA a cátorva cercetAri din cele publicate in Sociologie Româneascfi
sau cunoscute din campanii i cerceari anterioare de pro-,
fesorul caro tino lectia.
De consultat: Revista de Sociologie romineasci" care a pubhcat mai ales in
anii 1937, 1938, 1939, numeroase cercetiri speciale asupra satelor rominesti. Citim
eitteva Flores Florescu: Vidra: VAnzlitorii si mestesugarii ambulanti S. R. 1938 No.
46. Gh. Reteganul i Gh. Bucurescu: Ocupatiile anexe ale locuitorilor din CAianul Mic.
Oh. I Clarines= Lunca, satul fabricanti de presta! si velinte din Dambovita S. R.
1938, No. 7-9. I. Gugiuman: Migratiunile sezonale la Bulgaril huseni, Stefan Popescu:
Zidarii teleorinineni din Bucuresti S. R. 1938 No. 10-12. Stefan Popescu:
Capitalei. S. R. 1939 No 1-3. Magdalena Livezeanu: Oltenii" din BAlcesti-VAlceao
S. R. II, 5-6; Ion Berca: Miscares spre orase a locuitorilor din Arcani-Gorj, S. R.
II, 9-10.
14. Akätuirea unei monografii. Piatra de incercare a cercetAtorilor
realitatii sociale e monografia de unitate socialà. Cercetari fragmentare,
cum smit cele oerute tuturor echipelor sau cele care lAmuresc o broblemA
specialA pot fi duse la bun dan* de oricine e atent i ordonat.
Monografii, caro. sA cara,cterizeze vointa socialA a unitAtii aludiste
495

nu le izbutesc cleat color care au invatat sa vada simultan fetele nu,meroase
ale realitatii sociale si legatura stransa, dintre ele.
La o monografie nu import& numarul paginilor. Multe volume
groase, caro se intituleaza astfel, aunt simple conglomerari de studii
speciale. i, in schimb, alto articole scurte consacrate unei unitati
aunt tuonografii In intalesul de explicare a unei unitati sociale pan&
In structura si dinamica ei cea mai infima.
Analiza fiecarui cadrii, inventarierea tuturor manifestarilor, a
relatiilor si a proceselor unitätti studiate sunt etapa pregatitoare a intocmirii
unei monografii. Aceasta e realizata de abia atunci &and e caracterizata
vointa social& a ac,estei unitati, prin stabilirea mäsurii in
care manifestarile domina cadrele. Redactarea definitivá nu trebue ininceputa
cleat dupa a,ceasta operatie. Calitatea, la care trebue sá rayneasca
oricine redacteaza o monografie, este preciziunea.
Cercetarile special% care ne apropie de problema centrala a
vietii satului studiat, and aunt bine ales% aunt scoala cea mai potrivita,
In vederea intocmirii de monografii.
De consultat: 0 orientare asupra cercearilor prealabile intocmirn monografiei
oferii. H. II Stahl: Monografia unui sat si A. Golopentia- Monografia sumari a satului
in Curierul S S. V. 4.
496

CUPRINSUL
Pog.
D. GUSTI: Un sistem de cercetari sociologice la teren 3
I. CADRUL COSMIC:
A. Introducere:
Problemele sociologiei geografice (Traían Herseni). . . 22
Ca.drul geografic al satulai (Ion Conea) 31
B. Plan general pentru cercetarea ca.drului cosmic (Traían Her-,
seni toi H. H. Stahl). 41
C. Planuri speciale: . 47-77
Plan pentru cercetarea tipurilor de adiiposturi (I. Petrescu-
Burloiu). 47
Plan pentru cercetarea circulatiei (I. Petrescu-Burloiu). 57
lc. Plan pentru cercetArile etnobotanice (Valeriu Butura). 61
d. Plan pentru cercetfirile zoologice (Raul (Jdlinescu) 74
D. Anexe:
Formular pentru studiul tipurilor de idiposturi; 78
Formular pentru studial circulatiei. 80
II. CADRUL BIOLOGIC:
A. Introducere:
Problemele sociologiei biologice (Dr. I. Faciloaru) 81
B. Plan general pentru cercetarea, c,adrului biologic (Dr. D. C.
Georgescu). 91
C. Planuri sreciale: . . , 101-112
Plan pentru cercetarea obiceiurilor alimentare tArline§iti
(Traían Herseni tii Witold Truszkowski). 101
Plan pentru cercetitrile antropolog,ice (Dr. I. Feiccloaru). 107
D. Anexei
Formulae de recensAmânt qii Instructii; 112
Formular de anchetil medico-socialli qi Instructii; . . 120
Formular pentru studiul alimentatiei 0 Instructii; . 126
Formular antropologic. . 4 . w 128
497

III. CADRUL PSIHIC:
Introducere:
Problemele sociologiei psihologioe (Traian Herseni). . . . 129
Plan general pentru cercetare,a cadrului psihic (Gh. Foca). 134
Planuri speciale 140-145
Plai pentru cercetarea fruntasilor din sat (Silvia Dumitrescu).
140
Plan pentru convorbirile sociologic() (Traian Ilerseni). . 142
IV. CADRUL ISTORIC:
Introducere:
Problemele sociologiei istorice (Traian Herseni) 146
Plan general pentru cercetarea cadrului istoric (H. H. Stahl). 150
V. MANIFESTARILE ECONOMICE:
Intniducere: "
Problemele sociologiei economice (Mine& M. Vulcdnescu) a 164
B. Plan general pentru cercetarea manifestarilor economice (Petre
. Gh: StäncuMscu). 169
C. Planuri speciale: 183-196
Plin pentru cercetarea industriei casnice (Paula Herseni). 183
Plan pentru cercetarea plisunatului ì pAdUraritului (Traían
HAroiu) 194
D. Anexe:
Formular de ,bu ç1 Instructii. 196
VI. MANIFEST/MILE SPIRITUAII;E:
498
Introducere:
Problemele sociologiei spirituale (Ion 1. lonicd). . . . . 202
Plan general pentru cercetarea manifestarilor spirituale (Ion
I. lonicd) 208
C) Pìanuri )speciale 219-338
Plan pentru cercetarea vietii religioase (Octav. losif). . . 219
Plan pentru cercetarea mitologiei si stiintei populare (Ion
I. lonicd). 228
Plan pentru cercetarea crédintelor si riturilor domestico
' (Stefania Golopentia) . 251
Plan pentru cercetarea artei plastice populare (Al. Dima). 261
Plan pentru ceroetarea portului tArgnesc (Marcela Fowl). 274
Plan pentru ceivetarea graiului (D. ?andru). . . . . . 280
Plan pentru cercetarea literaturii populare (Ion C. Casan). 292
Plan pen.tru cercetarea.vietii muzicale (C. Brdildiu). . . . 311
Pag

Plan pentru cerceta,rea obiceiurilor i cQremoniilor (C. Brealoiu
§i H. H. Stahl).
D. Anexe:
I. Fiqa de informator; II. FiqA, de identitate; III. F45, de
frecvent6.
VII. MANIFESTARILE MORAL-JURIDICE:
Introducere:
Problemele sociologiei morale qi juridice (Traían Herseni). 343
Plan general pentru cercetarea vietii juridic° sAte§ti (H.
H. Stahl), r ,* 345
Planuri speciale: . . . . . 357-364
Plan pentru cercetarea procesiviatii (H. H. Stahl). . . 357
Plan pentru cercetarea dreptului familial (H. H. Stahl). 357
e. Plan pentru cercetarea vieii penale (Ern. Oonstantinescu). 361
Plan pentru cercetarea bunei 'cuviinfe -(H. ß. Stahl). .. 362
Plan pentru cercetarea moralitAtii (Traian Herseni) 363
VIII. MANIFESTARILE POLITICO-ADMINISTRATIVE:
Introducere:
Problemele sociologiei politice qi administrative (Anton Golopentia).
. 365
Plan general pentru cercetarea manifestarilor administrative
(Traian Herseni i Gh. Lupchian). . . 368
IX. UNITAT1, RELATII I PROCESE SOCIALE:
A. Introducere:
Sociologia uniatilor sociale (D. Crusty:). 375
B. Plan general pentru cercetarea uniatilor, relatiilor i proceselor
sociale (Traian Herseni). 579
C. Pla,nuri speciale: 386-437
Plan pentru cercetarea fa,miliei (Xenia Costa-Foru). . 386
Plan pentru cercetarea gospodariei taräneqti (Tr. Herseni,
H. H. Stahl toi M. Vulceineseu) . 388
Plan pentru cercetarea vecinatatilor (H. H. Stahl). . . 391
Plan pentru cercetarea cetelor de copii (Traian Herseni). 392
Plan pentru cercetarea cetelor de feciori (Traian Herseni). 394
Plan pentru cercetarea Tiganilor gi in special a .,rudarilor"
sau bAie§iilor" (1. Chelcea) 397
Plan pentru cercetarea migratiilor cu caracter economic la
Moti (Florea Floreseu) 405
Plan pentru cercetarea Motilor aurari (Florea Florescu). 417
Pag.
324
339
499

500
Pag.
Plan pentru cercetarea pedagogic& a unui sat (Stanciu
Stoian). 424
Plan pentru cercetarea relatiilor sociale (Eli.sa Retezeanu). 434
X. ATLASUL SOCIOLOGIC:
Plan pen.tru Atlasul sociologic al Romfiniei (Traian Herseni 9i.
lon I. Ionia). 438
XL BIBLIOGRAFIE:
Publicatiile Scoalei sociologice dela Bucure0i (Paula Herseni). 443
Anexii: Serien i strAine despre Scoala sociologic& dela -Bucureqti. 473
XII. ANEXA:
Indreptar pentru organizarea instructiei sociologice in qcolile speciale
de pregiitire a. tineretului., 476

,
BIBLIOTECA DE SOCIOLOGIE, ETICA SI POLITICA
...-
Director: D. GUSTI
SOCIOLOGIA ROMANIEI
1. Nerej, un village d'une region archaique, Monographie 'sociologique
dirigée par
H. H. Stahl 1940.
Vol. I. Les cadres cosmologique, biologique, historique et psyehique.
Vol. II. Les manifestations spirituelles.
Vol. III. Les manifestations économiques, éthiques, juridiques et administratives.
Les unites sociales. Procès et tendances sociales.
2. Drägut, un sat din Tara Oltului. MonogTafie sociologieä sub ingrijirea lui Traian
Herseni
Vol I. Cadrele.
Vol. II. Manifestkile.
Vol. M. UnitOtile, relatiile i procesele sociale. In pregaire
3. Clopotiva, un sat din Hateg. Monografie sociologicA, condusä de Ion Cones 1940.
Vol. I. Cadrele.
Vol. II. Manifestiirile.
4. 50 de sate romfinetti cercetate de Echipele Regale Studentetti. Anchetii soeiologicri,
conclusil de Anton Golopentia si Dr. D. C. Georgescu. Cu un studiu
despre Starea de azi a satului romanesc de Prof. D. Gusti.
Vol. I. Populatia, prezentat5. de Athanasie Georgescu si I. Chibulcuteana
Vol. II. Evolutia de dupe fázboi a proprieatii agrieole ti situatia economic6
de azi, prezentate de Ing. I. Measnicov, Ing. agr. P. Stànculescu
C. .5tefgnescu.
Vol. Ill. Starea sanitar5 i starea culturalä, prezeutate de Dr. D. C. Georgescu
si A. Golopentia. ,
Vol. IV. Contributii la tipologia satelor romfinetti. I. Sate agrieole si pastorale,
prezentate de Miron Constantinescu, Gh. Meniuc, Yolanda Nicoarg, C.
Paoel, Gh. Reteganul, Th. $tirbu ti Mircea Tiriung.
Vol. V. Contributii la tipologia satelor romilnetti. IL Sate cu ocupatii anexe,
prezentate de Miron Constantinescu, Florea Florescu, C. Pavel, Gh. Re.
teganul ï 14Iircea Tiriung. .
Sub tipar
STUDII $1 CERCETARI
Teoria monografiei sociologice de Traian Ilerseni co un stadia introductiv de D.
Gusti Epuizat
Tehnica monografiei sociologice de H. H. Stahl 1934.
Realitatea socialà. Incercare de ontologie regional:. de Traían Herseni 1935.
1. Sociologia militans. Introducere in Sociologia politic5 de D. Gusti 1995.
5. Tray aux du XIV-e Congrés international de Sociologie, Bucuretti. I. Communications:
Uric A. Les unites sociales (sub tipar); Série B. Le village a (apiirut);
b (sub tipar); Série C. La ville (aptirut); Série D. le village et la ville
(apArat); Serie E. Les métlaodes de la sociolo,gie (in pregaire); Série E.
L'Euseignement de la sociologic (in preglifire); Série F. Instituts de
recherches sociales (in pregatire); Série H. Variétés (in pregiltire);
6. Indrumgri pentru monografiile sociologice, redactate sub directia taintificii a d-lui
D. Gusti §i condueerea telmicii a d-lui Traían Herseni,
7. Bibliografia satului romänesc, intoemiti sub conducerea lui N. Georgescu-Tistu.
8. Sociologia romaneasc5. Incercare istoricä de Traian Herseni
In preglitire
MARVAN S. A. R» BUCUREP'I Pretul Lei 250.-