grile licenta 2012 - Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor ...

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
„VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA
GRILE
pentru
EXAMENUL DE LICENȚĂ
2012

CUPRINS:
1. ATI ………….…………………………. 3
2. BOLI INFECȚIOASE ……….……………………………. 11
3. CARDIOLOGIE
Cardiologie 1 …………………………………….. 26
Cardiologie 2 …………………………………….. 41
Cardiologie 3 ……….……………………………. 50
Insuficiență Cardiacă ……….………………………...….. 62
HTA …………………………………….. 72
4. PNEUMOLOGIE
Pneumologie 1 …………………………………….. 80
Penumologie 2 ……….………………………......... 99
5. CHIRURGIE
Chirurgie 1 ……….…………………………… 108
Chirurgie 2 ……….………………………….... 115
6. DERMATOLOGIE ……….………………………. ….. 122
7. NUTRIȚIE ȘI DIABET ……….…………………………. . 127
Obezitatea la adult ……….…………………………. . 135
8. ENDOCRINOLOGIE ……….…………………………. . 140
9. GASTROENTEROLOGIE ……….………………………….. 150
10. GERIATRIE ……….………………………….. 162
11. NEUROLOGIE ……….………………………….. 168
12. OFTALMOLOGIE ……….………………………….. 175
13. OBSTETRICĂ ȘI GINECOLOGIE ……….………………………….. 178
14. ONCOLOGIE ……….…………………………... 188
15. O.R.L. ……….…………………………... 195
16. ORTOPEDIE ……….…………………………... 203
17. PEDIATRIE ……….…………………….…….. 207
18. PEDOPSIHIATRIE ……….…………………….…….. 227
19. PSIHIATRIE ……….…………………….…….. 233
20. RADIOLOGIE ……….…………………….…….. 242
21. REUMATOLOGIE ……….…………………….…….. 245
22. HEMATOLOGIE ……….…………………….…….. 255
23. NEFROLOGIE ……….…………………….…….. 268
24. MEDICINĂ INTERNĂ ……….…………………….…….. 281
25. UROLOGIE
Urologie 1 ……….…………………………… 291
Urologie 2 ……….………………………….... 297
2

ATI
Stopul cardio-respirator
1. In clasificarea etiologiei stopului cardiac se regasesc urmatoarele, cu exceptia:
A. Infarct miocardic
B. Intoxicatii
C. Ritm cardiac
D. Hipoxie
E. Inecul
2. Disocierea electromecanica se intalneste in urmatoarele patologii:
A. Embolia pulmonara masiva
B. Infarct miocardic
C. Soc circulator
D. Disectia aortica
E. Cardiomiopatie hipertrofica
3. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Principala cauza a stopului cardiac nu este IMA
B. Etiologia stopului cardiac va fi clasificata in functie de cauza
C. Fibrilatia ventriculara declanseaza intotdeauna un stop cardiac
D. Tahicardia ventriculara nu declanseaza stopul cardiac decat in anumite
circumstante
E. FV nu este spontan reversibila
4. Urmatoarele sunt manevre de baza in reanimarea cardio-pulmonara:
A. Notarea debutului reanimarii
B. Masaj cardiac la un ritm de 80 compresii pe minut
C. Alternanta a 20 compresii toracice la 5 insuflari
D. Eliberarea cailor aeriene
E. Intubatia si ventilatia trebuie realizate cat mai repede
5. Alcalinizarea nu este indicata decat in caz de:
A. Hiperpotasiemie
B. Hipopotasiemie
C. Stopul cardiac in cadrul unei intoxicatii cu stabilizanti de membrana
D. Infarct miocardic
E. Soc cardiogen
6. Care afirmatii sunt corecte:
A. Hipotermia terapeutica vizeaza protejarea creierului de aminoacizii
neuroexcitanti
B. In caz de stop cardiac prin asistolie se administreaza 2 mg de adrenalina
3

C. Stopul cardiac survine in prezenta unui martor in mai mult de 10% din
cazuri
D. FV nu este spontan reversibila
E. In absenta unei cai venoase adrenalina nu se poate administra
7. In cadrul reanimarii specializate afirmatiile urmatoare sunt false:
A. Adrenalina nu este singura catecolamina indicata in caz de asistolie
B. Lidocaina nu mai este recomandata ca tratament antiaritmic
C. Scopul injectiei cu adrenalina este de a restabilii tonusul venos
D. Adrenalina exercita in mod normal o actiune batmotropica
E. Dupa administrarea unui SEE se recomanda reluarea manevrelor RCP
Starea de şoc
8. In socul hipovolemic:
A. Pacientul este tahicardic
B. Predomina vasodilatatia periferica
C. Predomina vasoconstrictia periferica
D. Organismul se adapteaza prin bradicardie
E. O cauza poate fi ingestia masiva de lichide
9. Socul cardiogen:
A. Se datoreaza scaderii functiei de pompa cardiaca
B. DC scade
C. Infarctul miocardic poate determina soc cardiogen
D. Tensiunea arteriala creste reactiv in stare de soc cardiogen
E. Pulsul periferic nu se modifica, doar cel central
10. Socul anafilactic:
A. Prezinta vasodilatatie masiva
B. Constrictia cailor aeriene se asociaza cu o crestere a TA
C. Stimularea simpatica cu eficienta scazuta
D. Stimulare simpatica cu eficienta crescuta
E. Este un raspuns al anticorpilor imunoglobulinici la un numar mare de
alergeni
Tromboza venoasă profundă şi embolia pulmonară
11. Semnele clinice functionale ale trombozei venoase profunde sunt:
A. Durere spontana la nivelul gambei
B. Durere provocata la nivelul gambei
C. Durere de-a lungul traiectului venos
D. Pierderea capacitatii de balans a gambei
E. Semnul Homans
4

12. Semnele clinice generale ale trombozei venoase profunde sunt:
A. Febra > 38 grade C
B. Subfebrilitate
C. Tahicardie clasic progresivă
D. Bradicardie
E. Simptome congestive cardiace drepte
13. Tratamentul trombozei venoase profunde are următoarele caracteristici:
A. Se recomandă odihna la pat
B. În caz de insuficientă renală severă pacientul se spitalizează
C. Contentia venoasă poate preveni maladia postflebitică pentru o perioadă
minima de doi ani
D. Contentia venoasă nu poate preveni maladia postflebitică pentru o perioadă
minima de doi ani
E.INR tintă este de 2 – 3
14. Tratamentul antitrombotic preventiv în tromboza venoasă profundă are
următoarele indicatii:
A. Pacientii „medicali” cu vârstă > 40 ani, imobilizati, care prezintă
decompensare cardiacă sau respiratorie acută
B. Pacienti cu vârstă < 40 ani, mobilizati, care prezintă o infectie severă
C. Pacient cu vârsta > 75 ani, cu antecedente trombembolice venoase,
insuficientă cardiacă si sindrom mieloproliferativ
D. Pacienti „chirurgicali” tratati prin chirurgie ortopedică a membrului
inferior
E. Pacienti „chirurgicali” tratati prin chirurgie urologică non – celioscopică
15. Semnele clinice de diagnostic ale emboliei pulmonare sunt:
A. Dispnee, polipnee, tuse, hemoptizie
B. Bradicardie, sincopă, anxietate
C. Simptome congestive cardiace drepte
D. Simptome congestive cardiace stangi
E. Palpitatii, tahicardie si anxietate
16. În embolia pulmonară, radiografia toracică:
A. Poate fi normala
B. Poate reflecta atelectazie în bandă
C. Poate reflecta opacitate triunghiulară pe fond pleural
D. Opacitate clasică a unui camp pulmonar
E. Semnul Westermarck
17. Scorul Wells cuprinde următorii parametrii:
A. Frecventă cardiaca > 80 bat/min > +1.5
B. Semne clinice de tromboză venoasă profundă > +3
5

C. Hipotensiune > +1
D.Antecedente de tromboembolism venoas sau de embolie pulmonară > +1.5
E. Febră > +1
18. Durata tratamentului anticoagulant după un prim accident tromboembolic:
A. În caz de anticoagulant de tip lupic: tratament prelungit până la 2 ani
B. În prezenta unui factor favorabil reversibil: trei luni
C. În absenta unui factor favorabil: 3 până la 6 luni
D. În caz de neoplazie evolutivă: până la disparitia neoplaziei
E. În caz de deficit de antitrombină: 6 luni, în absenta riscului de sângerare.
19. Evaluarea riscului în embolia pulmonară se bazeaza pe trei criterii:
A. Hipotensiune arteriala
B. Disfunctie cardiacă stângă vizibilă la ecografie
C. Disfunctie cardiacă dreaptă vizibilă la ecografie sau prin cresterea nivelului
BNP
D. Asocierea trombozei venoase profunde a membrelor inferioare
E. Afectarea miocardică demonstrată de o crestere a concentratiei plasmatice
a troponinei cardiace I sau C
20. Tratamentul simptomatic în embolia pulmonară masivă cuprinde:
A. Oxigenoterapie cu debit mic, pentru obtinerea unei saturatii a
hemoglobinei în oxigen, în sângele periferic > 98%
B. Intubare si ventilare mecanică în caz de hipoxie severă
C. Două căi venoase centrale
D. Expansiunea volemică în prima instantă prin cristaloide sau coloide
E. Spitalizare si reanimare
21. La un pacient cu embolie pulmonara, radiografia pulmonara poate decela:
A. Atelectazie in banda
B. Hipertransparenta unui camp pulmonar
C. Supraelevatia domului pleural
D. Pleurezie
E. Hipertransparenta spatiului pleural
22. La un pacient cu embolie pulmonara, electrocardiograma poate decela:
A. Tahicardie sinusala
B. Bloc de ramura dreapta
C. Bloc de ramura stanga
D. Unde negative in V1, V2, V3
E. Unda S in D3, unda Q in D1
6

23. La un pacient cu embolie pulmonara:
A. ECG poate fi normal
B. Radiografia pulmonara poate fi normala
C. Gazele sanguine arteriale pot fi normale
D. Modificarile ECG, atunci cand apar, sunt specifice emboliei pulmonare
E. Modificarile radiologice, atunci cand apar, snt specifice emboliei
pulmonare
24. Aspectul ECG de tip S1Q3 (una S in D1 si unda Q in D3) poate apare in:
A. Embolie pulmonara
B. Infarct miocardic acut
C. Insuficienta cardiaca acuta dreapta
D. Insuficienta cardiaca acuta stanga
E. Criza de astm bronsic
25. In diagnosticul de certitudine al emboliei pulmonare
A. Un nivel al d-Dimerilor < 500 micrograme/litru exclude diagnosticul de
embolie pulmonara
B. CT toracic cu substanta de contrast permite diagnosticul de certitudine
C. Angio-computer tomografia spirala este investigatia de electie pentru
diagnosticul de ceritudine
D. Scintigrafia pulmonara de ventilatie – perfuzie poate conduce la
diagnosticul corect
E. Rezonanta magneica nucleara este utila in cazurile in care computertomografia
este neconcludenta
26. Urmatoarele simptome sunt semne de gravitate la un pacient cu embolie
pulmonara:
A. Hipotensiunea arteriala
B. Hipertensiunea arteriala
C. Insuficienta cardiaca dreapta
D. Scaderea nivelului seric al peptidului natriuretic de tip B (BNP)
E. Cresterea concentratiei plasmatice a troponinei cardiace I sau C
27. Fac parte din semnele clinice definitorii pentru tromboza venoasa profunda a
membrelor inferioare
A. Durerea la nivelul gambei
B. Febra constant crescuta peste 39 grade C
C. Tahicardie
D. Edem inflamator al gambei
E. Claudicatie intermitenta
7

28. In strategia diagnostica pentru managementul pacientului cu suspiciune de
tromboza venoasa profunda (TVP):
A. d-dimeri negativi la un pacient cu semne clinice nespecifice exclud TVP
B. d-dimeri pozitivi implica obligativitatea efectuarii unui Eco-Doppler venos
al vaselor membrelor inferioare
C. d-dimerii nu sunt diagnostici pentru TVP
D. Eco-Doppler venos al vaselor membrelor inferioare are capacitatea de a
confirma diagnosticul la pacientul cu suspiciune clinica de TVP
E. Eco-Doppler venos pozitiv al membrelor inferioare nu impune inceperea
tratamentului medicamentos anti TVP
29. *Tratamentul curativ in TVP are urmatoarele tinte terapeutice:
A. obtinerea unui aPTT de 1,5-2,5 ori mai mare decat valorile normale daca se
foloseste heparina fractionata (cu greutate moleculara mica)
B. obtinerea unui aPTT de 2,5-3,5 ori mai mare decat valorile normale daca se
foloseste heparina fractionata (cu greutate moleculara mica)
C. obtinerea unui aPTT de 1,5-2,5 ori mai mare decat valorile normale daca se
foloseste heparina sodica
D. obtinerea unui aPTT de 2,5-3,5 ori mai mare decat valorile normale daca se
foloseste heparina sodica
E. obtinerea unui INR tinta intre 2 si 3 daca se foloseste heparina sodica
30. In tratamentul curativ al TVP:
A. in cazul heparinelor fractionate, dozele sunt: bolus 80 U / kg, urmat de 500
U/kg/zi in perfuzie continua
B.se administreaza heparine cu greutate moleculara mica daca cleareance-ul
de creatinina este > 30 ml / min
C. INR tinta in tratamentul cu anticoagulante orale este 1,5-2,5
D. repausul la pat este obligatoriu pentru a preveni mobilizarea trombilor
E. suprapunerea tratamentului cu heparine / anticoagulante orale trebuie
facuta cel putin 5 zile
31. Tratamentul preventiv al TVP cuprinde:
A. antiinflamatorii nonsteroidiene
B. antiagregante plachetare
C. heparine cu greutate moleculara mica
D. antivitamine K
E. inhibitori selectivi ai factorului Xa
32. Tratamentul preventiv al TVP se indica urmatoarelor tipuri de pacienti
chirurgicali:
A. pacienti supusi unor operatii oncologice
B. pacienti supusi unor interventii pe cord deschis
C. pacienti supusi unor interventii endoscopice urologice
8

D. pacienti supusi unor interventii de amploare pe tractul digestiv
E. pacienti supusi unor interventii de stabilizare a coloanei vertebrale
33. Tratamentul peventiv al TVP se indica urmatoarelor tipuri de pacienti cu
patologie medicala:
A. pacienti sub 40 de ani, neinternati, neimobilzati la pat, cu decompensare
severa respiratorie
B. pacienti peste 40 de ani, neinternati, imobilizati la pat, cu infectii severe
C. pacienti peste 40 ani, internati, cu decompensare cardiaca severa
D. pacienti cu sindrom mieloproliferativ, doar la varsta peste 75 de ani
E. pacienti cu sindrom mieloproliferativ imobilizati la pat
34. Diagnosticul emboliei pulmonare cuprinde:
A. dispnee
B. polipnee
C. dureri toracice
D. tahicardie
E. asociere obligatorie cu semne de tromboza venoasa profunda
35. * Urmatoarele semne / simptome nu fac parte din simptomatologia emboliei
pulmonare:
A. turgescenta venelor jugulare
B. hipotensiunea arteriala
C. tusea
D. hemoptizia
E. hematemeza
9

RĂSPUNSURI
Stopul cardio-respirator
1. A, B, D, E
2. A, D
3. C, D, E
4. A, D, E
5. A, C
6. A, D
7. A, C
Starea de şoc
8. A, C
9. A, B, C
10. A, C
Tromboza venoasă profundă şi embolia pulmonară
11. A, B, C, E
12. B, C
13. B, C, E
14. A, C, D, E
15. A, C, E
16. A, B, C, E
17. B, D
18. B, C, D
19. A, C, E
20. B, D, E
21. A, B, C, D
22. A, B, D
23. A, B, C
24. A, C, E
25. A, C, D
26. A, C, E
27. A, C, D
28. A, B, D
29. C
30. B, E
31. C, E
32. A, D, E
33. B, C, E
34. A, B, C, D
35. E
10

BOLI INFECTIOASE
Febra acuta la adult
1*. Termenul de febră acută recentă se referă la febra ce durează de:
A: peste 20 de zile
B: 5-20 de zile
C: mai putin de 5 zile
D: 3-10 zile
E: mai putin de 20 de zile
2*. La toxicomanii pe cale intravenoasă, etiologia febrei acute poate fi:
A: infectie urinară
B: hepatită alcoolică acută
C: pancreatită acută
D: tuberculoză
E: endocardită dreaptă
3*. Pentru febra acută neînsotită de semne de tolerantă dificilă se recomandă:
A: antibioticoterapie
B: antiinflamatoare nesteroidiene
C: antiinflamatoare steroidieine
D: tratament simptomatic
E: antivirale
4. Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic poate fi:
A: infectia cu HIV
B: pneumopatia prin inhalare
C: infetie urinară
D: hepatită alcoolică acută
E: pancreatita acută
5. Dintre substantele pirogene fac parte:
A: interleuchinele
B: lizozimul
C: factorul de necroză tumorală
D: interferonul
E: lactoferina
6. Din categoria pacientilor cu risc crescut de a face febra acuta fac parte
A: nou-nascutii
B: gravidele
C: homosexualii
D: subiectii cu proteze valvulare
E: subiectii recent operati
11

7. Care sunt urgentele infectioase în fata unei febre acute:
A: meningoencefalita
B: meningita bacteriană
C: faringoamigdalita virală
D: septicemia
E: endocardita infectioasă
8. Dintre patologiile neinfectioase, pot fi cauză de febră acută urmatoarele :
A: bolile metabolice
B: intoxicatia cu fier la menopauză
C: osteoporoza
D: meningoencefalita acuta
E: tumorile hematologice
9. Marcati afirmatiile false in ceea ce priveste etiologia febrei acute:
A: in cazul unei etiologii bacteriene febra poate fi semnul unei infectii cu HIV
B: o buna toleranta a febrei si o vindecare spontana ne sugereaza o etiologie
virala
C: alergiile medicamentoase nu sunt o cauza de febra acuta
D: la pacientii sondati febra poate fi cauza unei infectii de tract urinar
E: la toxicomani pe cale intravenoasa febra poate fi cauzata de o infectie cu
HIV, de o celulita, de endocardita stanga
10*. Functia de termoreglare este asigurată de:
A: hipotalamus
B: hipofiză
C: trunchiul cerebral
D: suprarenale
E: corticosuprarenale
Meningitele infectioase si meningoencefalitele adultului
1.* In fata unei suspiciuni de meningita infectioasa trebuie facut de urgenta:
A: o ecografie abdominala
B: ionograma serica
C: radiografii de sinusuri
D: examenul LCR
E: radiografie toracica
2.* In meningita infectioasa antibioticele se administreaza inainte de punctia
lombara in caz de:
A: febra peste 39 grade C
B: pacient obnubilat
C: purpura fulminans
D: pacient varstnic sondat urinar
12

E: prezenta unui sindrom meningean
3*: Meningita cu pneumococi are urmatoarele caracteristici cu exceptia:
A: debut brutal
B: este frecventa la pacientii varstnici
C: frecventa la pacientii purtatori ai unei brese osteomeningiene
D: frecventa la etilici
E: nu apar tulburari de vigilenta
4. *Care dintre urmatoarele conditii nu apare în cursul evolutiei unei meningite cu
LCR purulent?
A. soc septic
B. coma, epilepsie, hidrocefalie
C. Sindrom de hipertensiune intracraniana
D. coagulare intravasculara diseminata (CIVD)
E. dezvoltare de xantoame
5.* În cazul unui pacient diagnosticat cu meningită de etiologie probabil infecţioasă,
care dintre situaţiile următoare nu corespunde cu suspiciunea etiologică?
A: copii mici, nevaccinati, cu focare supurative în sfera ORL – se suspicionează
implicarea Haemophilus influenzae
B: tineri ce prezintă un sindrom purpuric – se suspicionează implicarea
Neisseria meningitidis
C: pacient cu elemente de meningoencefalită acută, recent întors dintr-o
călătorie în ţările scandinave – se suspicionează neuropaludismul
D: LCR clar, cu predominenţa limfocitelor şi hipoglicorahie- se suspicionează
neurotuberculoza
E: LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie
5 elemente/ mm3
B: diagnosticul de meningita se stabileste daca in examenul LCR identificam >
50 elemente/ mm3
C: diagnosticul de meningita purulenta se stabileste daca in examenul direct din
LCR majoritatea elementelor nu sunt polinucleare
D: diagnosticul de meningita cu lichid clar se stabileste daca in examenul direct
din LCR majoritatea elementelor sunt limfocite
E: diagnosticul de meningita cu lichid clar se stabileste daca in examenul direct
din LCR majoritatea elementelor sunt eozinofile
13

7. Meningitele neinfectioase sunt :
A: iatrogene postchimioterapie intratecala
B: tumorale
C: date de herpes virus
D: imunoalergice
E: date de virusul HIV
8: Meningita cu Hemophillus influenzae este :
A: meningita cu lichid purulent
B: meningita cu lichid clar
C: examenul bacteriologic direct din LCR arata prezenta bacililor Gram negativ
D: examenul bacteriologic direct din LCR arata prezenta bacililor Gram pozitiv
E: LCR este limfocitar si hipoglicorahic
9*: Care dintre urmatoarele nu este o complicatie a meningitelor purulente:
A: Soc septic, coma, epilepsie
B: Tulburari hidroelectrolitice
C: Sechele intelectuale
D: Tulburari imunoalergice
E: Tulburari de mers
10. Care dintre următoarele meningite se declară serviciului epidemiologic?
A: meningita meningococică
B: meningita pneumococică
C: meningita tuberculoasă
D: meningita cu Listeria monocytogenes
E: meningita cu Haemophilus influenzae
11. Diagnosticul diferential al meningitei infectioase este:
A: Meningita neinfectioasa
B: Meningism: Meningita fara germene identificat la culturile din LCR
C: Reactie meningiana fara infectie: sindrom meningian cu examen LCR
normal
D: Meningismul este satelit virozelor
E: Reactia meningiana fara germene impune cautarea unei infectii
parameningiene active
Gripa
1. * Virusurile gripale sunt:
A: virusuri ARN
B: virusuri ADN
C: responsabile de infectii respiratorii cronica la om si la animal
D: patru tipuri de virusuri gripale sunt patogene la om
E: nici un raspuns nu este corect
14

2. * În care dintre situatii, diagnosticul de gripă este improbabil
A: bolnav cu manifestări de viroză respiratorie în context epidemic gripal
B: simptome respiratorii şi contact recent cu un pacient confirmat cu gripă
C: debut brusc al unei suferinţe respiratorii de aspect viral, dupa o incubaţie
scurtă (1-3 zile)
D: tablou clinic caracterizat de febră ridicată, frisoane, semne respiratorii,
artromialgii, cefalee, ameţeli
E: tablou hematologic periferic caracterizat prin leucocitoză şi hipereozinofilie
3.* Care complicaţie nu apare în infecţia cu virusul gripal?
A: suprainfecţii bacteriene
B: decompensare cardiaca la persoane diagnosticate cu insuficienţă cardiaca
gravă sau valvulopatii grave
C: decompensarea respiratorie la persoanele cunoscute cu bronhopneumopatii
cronice
D: sindromul de detresa respiratorie acută
E: anizocorie
4. Forma simpla de infectie cu virusul gripal este caracterizata prin :
A: febra inalta 39-40 C
B: frisoane, astenie
C: detresa respiratorie acuta
D: anorexie
E: pneumopatiei cu pneumococ
5. Care afirmatie legata de infectia cu virusul gripal este adevarata:
A: incubatia este de 1-3 zile
B: incubatia este de 7 zile
C: contetul epidemic nu este important pentru a stabilii diagnosticul de gripa
D: perioada de contagiozitate se intinde de la 6 zile inaintea aparitiei semnelor
clinice la 2-3 zile dupa aparitia acestora
E: suprainfectiile bacteriene sunt responsabile de o mare parte din decese
6.* Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tratamentul gripei este falsă?
A: în prezent se utilizează următoarele antivirale cu acţiune specifică:
oseltamivir, zanamivir, amantadină
B: antibioticele antibacteriene nu se folosesc decât în cazurile de suprainfecţie
dovedită
C: este indicată hidratarea bolnavului pentru combaterea pierderilor secundare
febrei ridicate
D: se utilizează medicamente antalgice, respectiv antipiretice
E: se indică repausul fizic
15

7. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la fiziopatologia gripei sunt
adevărate?
A: virusul gripal penetrează celular cu ajutorul neuraminidazei
B: după penetrare virusul gripal se replică intracelular
C: eliberarea noilor virioni este facilitată de catre hemaglutinină
D: la nivelul aparatului respirator virusul gripal determină liză celulară şi reacţii
inflamatorii
E: suprainfecţiile bacteriene apar obligatoriu în evoluţia gripei
8. Următoarele categorii de persoane au indicaţie de vaccinare antigripală: (pg. 323)
A: sugarii peste vârsta de 3 luni
B: vârstnicii (peste 65 de ani)
C: persoanele cu suferinţe bronhopulmonare cronice
D: gazdele speciale care prezintă deficite imunitare celulare (mai ales infecţia
HIV)
E: persoanele cunoscute ca fiind alergice la ovalbumină
Infectia cu HIV
1. * Gasiti afirmatia falsa despre istoria naturala a infectiei cu HIV:
A: manifestarile clinice ale infectiei cu virusul HIV sunt dominate de infectiile
oportuniste
B: faza de primo-infectie este deseori simptomatica
C: in faza de latenta apare o diminuare progresiva a CD4
D: faza simptomatica sau boala SIDA este legata de un deficit imun grav
E: principalele enzime ale virusului Hiv sunt transcriptaza inversa, proteaza,
integraza
2. * Diagnosticul infectiei cu HIV se bazează pe:
A: tipare limfocitara CD4/CD8
B: test ELISA combinat de generatia a patra
C: determinarea nivelului limfocitelor CD4
D: test genotipic de rezistentă
E: imunofenotipare
3. *Care este cea mai frecventă infectie oportunistă întâlnită la pacientii infectati cu
HIV:
A: pneumocistoza pulmonară
B: toxoplasmoza cerebrală
C: criptococoza
D: sarcomul Kaposi
E: leucoencefalopatia multifocală progresivă
16

4.* Profilaxia primară pentru pneumocistoză şi toxoplasmoza la pacientii infectati cu
HIV se face cu:
A: foscarnet
B: fluconazol
C: pirimetamină
D: ganciclovir
E: cotrimoxazol
5.* Cea mai frecventă localizare a infectiei cu citomegalvirus la pacientii infectati cu
HIV este:
A: hepatică
B: ganglionară
C: pulmonară
D: retiniană
E: cerebral
6. Principalele enzime din structură HIV sunt:
A: transcriptaza inversă
B: proteaza
C: neuraminidaza
D: integraza
E: hemaglutinina
7. Tratamentul antiretroviral in infectia HIV
A: scade morbiditatea si mortalitatea
B: reface partial capacitatea imuna a pacientului infectat cu HIV
C: este indicat daca pacientul este simptomatic
D: este indicat daca pacientul are CD4

10. Profilaxia transmiterii materno-fetale a infectiei cu HIV cuprinde:
A: tratarea mamei pe timpul sarcinii
B: alimentatia la sân a nou-nascutului timp de 6 săptămâni
C: profilaxia cu cotrimoxazol
D: tratament profilactic antiretroviral pentru nou-născut timp de 6 săptămâni
E: nasterea asistata de o echipa antrenata
11. În legatură cu leucoencefalopatia multifocală progresivă sunt adevărate
afirmaţiile:
A: este determinata de Cryptococcus neoformans
B: se manifestă prin tulburări neurologice grave
C: este o suferintă demielinizantă
D: se tratează cu voriconazol
E: este determinată de virusul JC
12: Clasificarea CDC in infectia cu virusul HIV:
A. stadiul A= primoinfectie, faza de latenta
B. stadiul B = faza de latenta
C. stadiul C= simptome definind SIDA
D. clasa biologica 1= CD4>500 /mm3
E. clasa biologica 3= CD4 intre 200-400/mm3
Boli cu transmitere sexuala
1. Managementul unei IST cuprinde :
A: Profilaxia primară şi secundară
B: Tratamentul curativ
C: Vaccinarea anti-HPV indiferent de vârstă
D: Profilaxia recidivelor
E: Tratamentul factorilor de risc
2. In cadrul tratamentului sifilisului, reactia Herxheimer consta in:
A: sangerari gingivale
B: febra
C: anorexie
D: eruptie cutanata
E: poliadenopatii
3*. Diagnosticul de IST nu se poate stabili folosind :
A: TPHA, VDRL
B: Serologie virusurilor hepatitice A, B, C
C: Serologie HIV 1 şi 2
D: Prelevat uretral sau vaginal
E: Hemoleucograma
18

4. *Care dintre următoarele infecţii nu este o infectie cu transmitere sexuala
A: Infecţia stafilococica
B: Infecţiile cu gonococ
C: Infecţiile cu chlamidia
D: Sifilisul
E: Ectoparazitozele (scabia şi pediculozele)
5. Chlamydia trachomatis
A: este frecvent implicata in uretrite si cervicite
B: portajul latent favorizeaza diseminarea bacteriei
C: la nou nascut se poate intalnii forma oftalmica dupa infectarea din timpul
nasterii
D: este responsabila de sterilitatea tubara
E: nici o varianta nu este corecta
6. In cadrul sifilisului se disting urmatoarele stadii
A: stadiul primar caracterizat prim aparitia sancrului sifilitic
B: stadiul primar : sancrul dur este localizat mai ales la nivelul mucoasei
vaginale si mucoasei bucale
C: Stadiul secundar caracterizat prin aparitia rozeolei sifilitice
D: stadiul secundar: leziunile tardive numite sifilide sunt foarte contagioase
E: sifilisul tertiar caracterizat prin aparitie manifestarilor viscerale dupa zeci de
ani de evolutie
7. *Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la infecţiile cu transmitere sexuală
(IST) este falsa:
A: În prezenţa unei IST se vor căuta întotdeauna alte IST
B: Se va insista asupra măsurilor de profilaxie
C: IST cuprind şi formele asimptomatice de boală
D: Se vor depista şi trata partenerii sexuali
E: Antecedentele de IST nu constituie un factor de risc
Infectiile nosocomiale
1.* Referitor la infecţiile nosocomiale sunt false următoarele aspecte
A: sunt infecţii asociate îngrijirilor medicale
B: sunt infecţii asociate automedicatiei la dimiciliu
C: sunt infecţii asociate activităţilor de profilaxie
D: sunt infecţii asociate activităţilor de diagnostic
E: sunt infecţii asociate activităţii de îngrijire curativă
2.* Informarea pacientului afectat de o infectie nosocomiala:
A: este obligatorie
B: depinde de decizia medicului curant
19

C: nu poate duce la despagubiri deoarece nu se poate demonstra producerea
infectiei in timpul managementului medical
D: toate variantele sunt corecte
E: nici o varianta nu e corecta
3. *Cele mai frecvente infectii nosocomiale sunt:
A: Infectiile de plaga operatorie
B: Infectiile urinare
C: Pneumopatiile infectioase
D: Infectiile de tract digestiv
E: Micozele
4. Pneumopatiile infectioase nosocomiale sunt caracterizate prin:
A: aparitia febrei, a expectoratiei purulente
B: semne radiologice: hiperinflatie pulmonara
C: semne biologice: izolarea unui germen din exudatul faringian sau nazal
D: izolarea unui germen intr-un prelevat din caile respiratorii inferioare
E: factor de risc:intubarea endotraheala
5.* Infecţiile nosocomiale de plagă operatorie se caracterizeaza prin:
A: aspect clinic: prezenta eritemului migrans
B: serologic: teste bacteriologice pozitive
C: microbiologic: cultură pozitivă dintr-o probă recoltată de la nivelul plăgii
operatorii
D: semne clinice si biologice apărute în primele 10 zile de la momentul
intervenţiei, indiferent de tipul acesteia
E: semne clinice si biologice aparute în decurs de 3 luni de zile de la
intervenţie, în cazul implantării de material străin
6. Semnele biologice pe care se bazează diagnosticul pneumopatiile infectioase
nosocomiale sunt:
A: hemoculturi pozitive
B: leucopenie cu limfocitoză
C: izolarea unei bacterii din expectoraţie
D: leucocitoză cu neutrofilie
E: izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolar
7. Infectiiile legate de catetere sunt:
A: intotdeauna nosocomiale
B: mai frecvente la cateterele centrale decat la cele periferice
C: rareori nosocomiale
D: diagnosticul este stabilit de o cultura pozitiva a cateterului
E: diagnosticul este stabilit de o hemocultura pozitiva
20

Septicemiile
1. *: Bacteriemia este definita ca fiind:
A: o infecţie sistemică confirmată
B: o infecţie asociată cu disfuncţia unui organ
C: raspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecţioasă sau
neinfectioasa
D: prezenta de bacterii în sânge obiectivata prin una sau mai multe hemoculturi
E: nici o varianta de mai sus
2. * Socul septic este definit ca fiind:
A: sepsis cu hipotensiune arteriala persistenta
B: sepsis cu hipertensiune arteriala
C: sepsis cu disfunctie hematologica
D: sepsis insotit de coma
E: sepsis grav cu hipotensiune arterială persistentă în ciuda unei umpleri
vasculare adaptate (cel puţin 500 ml si/sau necesitatea de a recurge la amine
vasoactive)
3. * In sepsis avem urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A: febra
B: infectie confirmata
C: frecventa cardiaca >90 bpm
D: frecventa respiratorie

C: se face pe cale iv, cel mai adesea in biterapie, pe o perioadă de 10-15 zile,
sau mai mult
D: se face per os, în monoterapie, pe o perioadă de cel puţin 3 săptămâni
E: va fi ulterior adaptat rezultatelor microbiologice
Diareea acuta si deshidratarea la adult
1. Diareea acuta la adult se defineste ca fiind:
A: emisie de mai mult de 5 scaune moi sau lichide
B: emisie de mai mult de 2 scaune moi sau lichide
C: survine brusc
D: cea mai mare parte a diareilor acute sunt autolimitate
E: majoritatea diareilor acute sunt de cauza neinfectioasa
2. Deshidratarea severa este descrisa ca fiind:
A: legata de un teren fragil
B: este de cele mi multe ori vorba de o deshidratare intracelulara
C: apare hipertensiunea ortostatica
D: venele jugulare externe colabate
E: deshidratarea globala este insotita de sete mai intensa, uscaciunea
mucoaselor, febra, tulburari neuropsihice
3. Sindromul gastroenteritic este definit ca:
A: diaree banala, putin severa
B: afectare intestinala
C: sindrom septic moderat
D: risc de deshidratare severa
E: risc de soc septic
4. * Care din urmatoarele nu poate descrie sindromul holeriform:
A: Afectarea intestinala prin mecanism toxic
B: Afectarea intestinala prin mecanism toxinic
C: sindrom septic moderat
D: deshidratare severa cu risc de deces in lipsa unei asistente medicale adaptate
E: evolutie rapid favorabila
5. *În etiologia sindromului dizenteric este implicat: (pg. 405-406)
A: clostridium perfrigens
B: calicivirus
C: rotavirusuri
D: shigella sp.
E: vibrio cholerae
22

6. *În diareea acută, coprocultura pe medii selective este indicată în caz de:
A: sindrom dizenteric
B: sindrom gastroenteritic
C: diaree > 5 zile
D: diaree aparută după un tratament antibiotic
E: diaree aparută după chimioterapie
7. *Diareea calatorilor este data de:
A: Vibrio cholerae
B: Campilobacter jejuni
C: Bacillus cereus
D: Clostridium perfringens
E: E. Coli enterotoxinogen
8. Salmonelozele pot fi descrise ca sindroame dizanterice avand urmatoarele
caracteristici:
A: cele minore, non-tifice responsabile de majoritatea toxinfectiilor alimentare
colective
B: responsabile de febrele tifoide si paratifoide
C: citoliza hepatica si leucopenie
D: sindrom apendicular
E: complicatie postinfectioasa : poliradiculonevrita acuta Guillan-Barre
9. * Tratamentul în diareea acută implică:
A: spitalizare obligatorie
B: rehidratare parenterală în caz de deshidratare severă
C: modulatoare de motilitate cu efect de încetinire a tranzitului intestinal în
suspciunile de diaree invazivă
D: rehidratare orală în caz de deshidratare severă
E: antibioticoterapie empirică, indicată în toate cazurile de diaree acută, până la
elucidarea cauzei
10. Febra tifoidă se caracterizează prin următoarele aspecte:
A: clinic: erupţie rozeoliformă, puls disociat, scaune diareice
B: biologic: leucocitoză, citoliza hepatică
C: biologic: leucopenie, citoliză hepatică
D: coprocitologic: hematii şi eozinofile abundente
E: hemoculturile şi serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului
Profilaxia tetanosului
1. Tetanosul este definit ca fiind:
A: o boala infectioasa
B: o parazitoza
C: data de un bacil Gram negativ, aerob: Clostridium tetani
23

D: boala este data de efectul neurogen al exotoxinei bacilului
E: Toxina blocheaza eliberarea de neurotransmitatori la nivel sinaptic
2. Tabloul clinic al tetanosului cuprinde :
A: incubatia medie este de o saptamana dar poate varia intre 3-30 zile
B: in faza de prodrom apare trismusul
C: trismusul este reductibil, asociat cu un sindrom febril
D: contracturile musculare sunt generalizate responsabile de opistotonus
E: progresia bolii este lenta si ireversibila
3. Tratamentul curativ in caz de tetanos implica:
A: curatarea si debridarea plagii
B: antibioterapie
C: corticoterapie
D: seroterapie
E: anticoagulare profilactica
4. Managementul unui caz de tetanos implica:
A: plaga se curăţă şi se debridează
B: plaga se acoperă cu unguente grase şi se pansează ocluziv
C: se practică antibioterapie (Penicilina G administrată i.v.)
D: se practică seroterapie (administrarea de anticorpi umani specifici, cu rol
neutralizant al toxinei)
E: bolnavul va fi ulterior vaccinat antitetanic
5. Complicatiile specifice tetanosului sunt :
A: complicaţii tromboembolice
B: suprainfecţii pulmonare (prin aspiraţie)
C: nevralgii gambiere simetrice, cu caracter de arsură
D: sindroame disautonome
E: decompensarea tarelor preexistente
6. Diagnosticul de tetanos trebuie avut în vedere in urmatoarele situatii:
A: plăgi cutanate sau mucoase
B: plăgi ce creaza condiţii locale de anaerobioză (ischemie, necroze)
C: paralizii simetrice, flasce, descendente
D: trismus decelat la o persoană în vârsta
E: sugar provenit din ţări în curs de dezvoltare, ce prezinta dificultăţi de
alimentare
24

RASPUNSURI CORECTE
Febra acuta la adult
1. C
2. E
3. D
4. B, D, E
5. A, C, D
6. A, B, D, E
7. A, B, D, E
8. A, E
9. A, C, E
10. A
Meningitele infectioase si
meningoencefalitele
adultului
1. D
2. C
3. E
4. E
5. C
6. B, C, E
7. A, B, D
8. A, C
9. D
10. A, C
11. A, D, E
Gripa
1. A
2. E
3. E
4. A, B, D
5. A, E
6. A
7. B, D
8. B, C, D
HIV
1. B
2. B
3. A
4. E
5. D
6. A, B, D
7. A, B, C, D
8. B
9. A, B, C
10. A, D, E
11. B, C, E
12. A, C, D
Boli cu transmitere
sexuala
1. A, B, D, E
2. B, D, E
3. E
4. A
5. A, B, C, D
6. A, C, D, E
7. E
Infectiile nosocomiale
1. B
2. A
3. B
4. A, D, E
5. C
6. A, C, E
7. A, B, D
Septicemiile
1. D
2. E
3. D
4. B, C, D, E
5. A, B, C
6. A, B, C, E
Diareea acuta și
deshidratarea la adult
1. B, C, D
2. A, D, E
3. A, B
4. E
5. D
6. A
7. E
8. A, B, C
9. B
10. A, C, E
Profilaxia tetanosului
1. A, D, E
2. A, B, D
3. A, B, D
4. A, C, D, E
5. A, B, D, E
6. A, B, D, E
25

CARDIOLOGIE 1
Starea de rău pierderea cunoştinţei, criza comiţială la adult
1*. Sincopa este definită drept:
A. stare de rău debutată rapid,
B. pierderea completă a stării de conştienţă de scurtă durată,
C. pierderea incompletă a stării de conştienţă,
D. pierderea completă a stării de conştienţă de durată lungă,
E. pierderea completă a stării de conştienţă însoţită de convulsii
2. În etiologia sincopelor intră cauze:
A. cardiace,
B. vasculare,
C. reflexe,
D. renale,
E. digestive
3. Dintre cauzele cardiace ale sincopei fac parte:
A. tahicardia ventriculară,
B. fibrilaţia atriala cu conducere foarte rapida,
C. torsada vârfurilor,
D. sindromul W-P-W,
E. sincopa vaso-vagală
4. Dintre cauzele cardiace ale sincopelor fac parte:
A. stenoza aortică strânsă,
B. cardiomiopatia hipertrofică,
C. hipotensiunea ortostatică
D. tumori intracardiace obstructive,
E. stenoza pulmonară
5. Dintre sincopele de cauza vasculara fac parte:
A. hipotensiunea arterială
B. disautonomia neurovegetativă
C. sincopa postmictională
D. sincopa tusivă
E. sincopa din atacul de panică
6. Dintre cauzele vasculare ale sincopei pot fi următoarele:
A. hipotensiunea arterială
B. hipersensibilitatea sinocarotidiană
C. furtul din artera subclaviculară
D. disautonomia neurovegetativă
E. drop-atacul
26

7. Dintre cauzele non cardiovasculare ale sincopei fac parte:
A. criza de epilepsie
B. hipersensibilitatea sino-carotidiană
C. criza de isterie
D. accidentul ischemic tranzitor
E. drop-atacul
8. Pentru încadrarea etiologică a sincopei au valoare:
A. prodroamele şi semnele funcţionale (angină, dispnee, palpitaţii, etc.)
B. pierderea completă sau incompletă a stării de conştienţă
C. pierderea completă, de durată, a stării de conştienţă
D. existenţa unei perioade postcritice cu semne funcţionale
E. existenţa unei boli cardiace cunoscute sau a unui tratament antiaritmic sau
antihipertensiv cunoscut
9. Pentru diagnosticul etiologic al sincopei nu au valoare:
A. durata pierderii stării de conştienţă
B. prodroamele sau semnele funcţionale de însoţire
C. pierderea de urină şi muşcarea limbii
D. existenţa unei boli cardiace, neurologice, psihice
E. date culese de la martori sau pacient
10. Valoarea ECG în stabilirea etiologiei sincopei constă în:
A. identificarea ritmului inimii
B. identificarea unor tulburări de conducere atrio-ventriculare sau
intra-ventriculare
C. identificarea ischemiei miocardice
D. excluderea ischemiei miocardice
E. identificarea unei anomalii electro-fiziologice
11. Bilanţul probelor biologice efectuat post sincopă, are valoare în:
A. evidenţierea dezechilibrului hidro-electrolitic
B. evidenţierea ischemiei miocardice
C. excluderea ischemiei miocardice
D. evidenţierea unor toxice
E. verificarea glicemiei
12. Pentru etiologia sincopei pot fi luate în considerare:
A. hipo sau hiperpotasemia
B. hiperglicemia
C. hipoglicemia
D. evidenţierea unor toxice (medicamente sau substanţe)
E. hipercalcemia
27

13*.Spitalizarea se efectuează în următoarele situaţii cu excepţia:
A. hipotensiunea ortostatică cu necesitatea unor adaptări terapeutice complexe
B. existenţa unei boli cardiace în evoluţie
C. sincopa vasovagală cu revenire rapidă, fără modificări pe ECG
D. existenţa unor modificări neurologice
E. sincopa recurentă
14. Ecocardiograma are valoare în următoarele situaţii:
A. diagnosticarea bolilor valvulare
B. depistarea shunturilor intracardiace
C. aprecierea performanţei cardiace
D. aprecierea chineticii segmentare
E. depistarea unor anomalii electro-fiziologice
15. În diagnosticarea tulburărilor de ritm sau de conducere drept cauze ale sincopei
au valoare:
A. electrocardiograma de repaus
B. monitorizarea Holter ECG
C. telemetria
D. explorarea electro-fiziologică şi studiul vulnerabilităţii ventriculare
E. tilt testul
Boala cardiacă ischemică. Durerea toracică acută şi cronică.
16*. Durerea toracică de tip junghi, cu sediul latero-toracic, activată de palpare şi
intensificată de inspir profund este caracteristică durerii din:
A. angină
B. disecţie de aortă
C. afectare pericardică
D. afectare pleurală
E. esofagită
17*. Durerea toracică din angină are sediul caracteristic:
A. dorsal
B. latero-toracic sau la baza toracelui
C. transfixiant sau migrator
D. epigastric
E. retro- şi mediosternal în bara sau cervical
18. Iradierea durerii toracice din angină are următoarele sedii, cu excepţia:
A. de la epigastru la gât
B. în fălci
C. în umăr
D. în membrele superioare
E. intercostal.
28

19. Care sunt semnele respiratorii asociate durerii toracice?
A. tuse
B. expectoraţie
C. hematemeză
D. dispnee
E. disfagie
20. La examenul clinic în durerea toracică, semnele cardiovasculare caracteristice
disecţiei de aortă sunt:
A. puls paradoxal,
B. asimetrie tensională,
C. ischemie a membrelor,
D. suflu de insuficienţă aortică,
E. abolirea pulsului periferic.
21.* În durerea toracică, ECG este dificil de interpretat în următoarele cazuri, cu
excepţia:
A. stimulator cardiac
B. tulburări hidroelectrolitice (hipopotasemia)
C. tratament digitalic
D. blocul major de ramura dreaptă
E. bloc de ramura stângă
22. În durerea toracică supradenivelarea segmentului ST remisă după administrarea
nitroglicerinei sugerează:
A. spasm coronarian
B. pericardită acută
C. sindrom Prinzmetal
D. anevrism ventricular stâng
E. infarct pe cale de constituire
23*. În durerea toracică, creşterea troponinei se întâlneşte în următoarele situaţii, cu
excepţia:
A. angină instabilă complicată cu infarct rudimentar
B. endocardită infecţioasă
C. embolie pulmonară
D. miopericardită virală
E. ischemie miocardică funcţională secundară şocului (hemodinamic)
24. În durerea toracică şi suspiciune de embolie pulmonară, se recomandă
efectuarea:
A. troponinei
B. mioglobinei
C. titrului ASLO
29

D. D-dimerilor
E. saturaţiei O2
25. În durerea toracică, ecocardiograma este indicată în următoarele situaţii:
A. durere la deglutiţie,
B. pentru aprecierea cineticii segmentare şi globale
C. în diagnosticul de urgenţă al suferinţei pericardice
D.în diagnosticul de urgenţă al patologiei aortei ascendente (transesofagiană)
E. durere epigastrică
26. Atitudinea terapeutică în disecţia de aortă include:
A. controlul strict al TA
B. chirurgie de urgenţă în disecţia de tip B (fără afectarea aortei ascendente)
C. tratament medical în disecţia aortei ascendente (tip A)
D. instituirea de urgenţă a tratamentului anticoagulant
E. control tensional optimal +/- endoproteză vasculară în ischemia de organ (în
disecţiile de tip B)
27. Atitudinea terapeutică în embolia pulmonară presupune:
A. tratament antibiotic
B. tromboliză în şoc hemodinamic
C. se efectuează ECG, radiografie pulmonară, D-dimeri şi saturaţia în O2
D. confirmarea trombozei venoase profunde prin eco Doppler
E. confirmara emboliei prin angioCT spiralat sau scintigrafie pulmonară
28*. Următoarele afecţiuni abdominale pot cauza durere toracică, cu excepţia:
A. abces subfrenic
B. colica biliară
C. apendicita acută
D. pielonefrită
E. pancreatita acută
29. Durerea toracică necesită spitalizare pentru supraveghere 24-48 de ore în
următoarele situaţii, cu excepţia:
A. bilanţul enzimatic şi ECG rămân nemodificate
B. durerea e persistentă cu anomalii minime ale ECG
C. angină stabilă la un coronarian cunoscut, fără modificări noi pe ECG sau
enzimatice
D. pacientul are cumul de factori de risc pentru ateroscleroză
E. pacientul este sub tratament anti-ischemic, cu modificări pe ECG
30

Angina pectorală şi infarctul miocardic.Angina stabilă
30*. Raportul dintre aportul/consumul de oxigen al miocardului (MVO2) nu este
influenţat de:
A. frecvenţa cardiacă
B. frecvenţa respiratorie
C. tratament cu beta-blocante
D. tensiunea parietală a miocardului
E. tratamentul antianginos cu nitraţi
31. Caracteristic pentru durerea aginoasa este:
A. apare la acelaşi tip de efort
B. se remite la întreruperea efortului
C. apare în egală măsura la efort şi în repaus
D. nu este influenţată de întreruperea efortului
E. nu răspunde la administrarea de nitroglicerina
32. Simptomele care se asociază frecvent durerii de tip anginos sunt:
A. dispneea
B. respiraţia şuierătoare
C. tusea
D. palpitaţiile
E. anxietatea
33*. Tratamentului anginei stabile include, cu excepţia:
A. corecţia factorilor de risc cardio-vasculari
B. antiagregant plachetar
C. tratament anticoagulant de durată
D. derivaţi nitraţi
E. beta-blocant
Infarctul miocardic în fază acută
34. Sindromul coronarian acut are următoarele caracteristici:
A. este o durere toracică cu caracter de angină
B. poate surveni de novo, cu durată prelungită
C. poate apărea la pacienţi cu antecedente coronariene
D. poate apărea la pacienţi fără antecedente coronariene
E. electrocardiograma este normală în episodul dureros
Sindromul coronarian acut cu supradenivelare permanentă a segmentului ST
35. SCA cu ST+ poate fi consecinţa:
A. ocluziei coronariene incomplete
B. disecţiei coronariene
C. emboliei coronariene
D. spasmului coronarian
31

E. ocluziei coronariene complete prin fisura plăcii de aterom
36. Durerea anginoasă din SCA cu ST+ are următoarele caracteristici:
A. durează mai puţin de 30 de minute
B. cedează la administrare de nitraţi
C. durează mai mult de 30 minute, frecvent
D. nu cedează la administrare de nitraţi
E. se datorează unui spasm coronarian
37*. În SCA ST+ cu ischemie constituită în teritoriul inferior, pot exista modificări
pe ECG în derivaţiile:
A. DII, DIII, aVF
B. V5,V6
C. V1,V2,V3
D. V3,V4
E. DI, aVL
38. În SCA cu ST + se adoptă următoarea atitudine:
A. tratament ambulator, cu supraveghere prin medicul de familie
B. internare de urgenţă în unitatea coronariană
C. tratament cu nitraţi
D. reperfuzie prin angioplastie coronariană
E. reperfuzie prin tromboliză
39. Tratamentul cu betablocanţi în SCA cu ST+ este indicat înaintea revascularizării
în următoarele situaţii:
A. infarctul inferior
B. tahicardie ventriculară susţinută
C. şocul cardiogenic
D. infarctul de ventricul drept
E. HTA severă
40*. Dintre complicaţiile precoce ale infarctului acut, fac parte următoarele tulburări
de ritm cu excepţia:
A. fibrilaţia ventriculară
B. blocurile atrioventriculare
C. tulburările de ritm atriale
D. extrasistole ventriculare sistematizate
E. ritmul idioventricular accelerat
41*. Stadiul II în clasificarea internaţională Killip a infarctului implică următoarele:
A. şoc cardiogenic
B. edem pulmonar acut cu raluri pulmonare care depăşesc jumătate din câmpurile
pulmonare
32

C. edem pulmonar acut cu raluri pulmonare care nu depăşesc jumătate din
câmpurile pulmonare
D. infarct miocardic necomplicat cu absenţa ralurilor crepitante la ascultaţia
pulmonară
E. stopul cardio-respirator resuscitat
Sindromul coronarian acut fără supradenivelare permanentă a segmentului ST
42. Sindromul coronarian acut fără supradenivelare permanentă a segmentului ST
cuprinde următoarele situaţii:
A. angina pectorală stabilă
B. angina de repaus
C. angina Printzmetal
D. angina crescendo
E. angina de novo
43*. Sindromul coronarian acut ST- se datorează :
A. spasmului coronarian prelungit
B. emboliei în coronară
C. rupturii plăcii de aterom
D. scăderii TA sub o limită
E. hipoxemiei prelungite
44*. În sindromul coronarian acut ST- necroza este :
A. transmurală
B. netransmurală
C. subendocardică
D. subepicardică
E. nedefinită
45. Din punct de vedere al leziunilor coronariene, în sindromul coronarian cu ST-
sunt caracteristice:
A. leziuni tritronculare subocluzive, complexe
B. există reţea de colaterale care permite să nu se constituie infarct transmural
C. leziunea coronariană este monotronculară
D. leziunea coronariană este monotronculară, ocluzivă
E. leziuni multitronculare subocluzive care favorizează recidiva anginei şi
evoluţia spre insuficienţă cardiacă
46. Examenul clinic în sindromul coronarian acut ST-, are în vedere:
A. excluderea unor diagnostice ca: embolia pulmonară, disecţia de aortă,
insuficienţa respiratorie cronică, etc.
B. analiza factorilor care au modificat caracterul anginei (tulburări de ritm şi sau
de conducere, anemie, hipoxemie, etc)
C. identificarea complicaţiilor (insuficienţă cardiacă stângă, dreaptă, şoc, etc.)
33

D. determinări aterosclerotice la distanţă: carotide, artere periferice, aorta
abdominală, etc.
E. starea cerebrală
47. Examenele complementare pentru încadrarea sindromului coronarian acut fără
ST-, constau în :
A. electrocardiograme seriate, în special în episod dureros
B. enzimele miocardice, troponina/CPK
C. radiografia toracică
D. probe ventilatorii
E. ecocardiogramă
48*. Atitudinea terapeutică în faţa pacientului cu sindrom coronarian acut ST- este:
A. reprezintă o urgenţă si se internează
B. reprezintă o urgenţă şi se internează în unitatea coronariană
C. se pune în repaus la domiciliu
D. se trimite la investigaţii complementare în ambulator
E. se fixează tratament şi îşi continuă activitatea
49. Tratamentul în sindromul coronarian acut ST- va consta în :
A. derivaţi nitraţi i.v. (administrare controlată cu seringa automată)
B. anticoagulant
C. anti glicoproteină IIb/IIIa (Reopro, Integrilin,etc)
D. sedarea durerii
E. tromboliză
50. Examenele complementare post infarct acut ST+ cu angioplastie, sunt :
A. electrocardiograma (ST supradenivelat persistent)
B. ecocardiograma
C. coronarografia
D. Holter ECG
E. explorarea izotopică de repaus şi de efort
51. Tratamentul post infarct acut urmăreşte:
A. consolidarea tratamentului post- revascularizare
B. controlul factorilor de risc
C. controlul insuficienţei cardiace
D. profilaxia morţii subite
E. cicatrizarea zonei infarctizate
52. Tratamentul post infarct acut stentat se efectuează cu:
A. aspirină 75-325mg/zi
B. clopidogrel 75mg/zi sau prasugrel 10mg/zi
C. betablocanţi
34

D. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
E. anticoagulant
53. Inhibitorii influxului de calciu se utilizează în tratamentul post infarct în
următoarele situaţii:
A. dacă pacientul are insuficienţă cardiacă
B. dacă pacientul este hipertensiv
C. dacă prezintă angină vasospastică post infarct
D. dacă betablocanţii sunt contraindicaţi
E. dacă angina post infarct nu răspunde la betablocanţi plus nitraţi
Prescrierea şi supravegherea unui tratament antitrombotic.Tromboliticele
54*. Tromboliticele sunt substanţe care lizează cheagul prin:
A. liza cheagului alb şi roşu
B. liza reţelei de fibrină
C. efect antiagregant plachetar
D. efect anticoagulant
E. efect vasodilatator
55. Acţiunea tromboliticului se produce între următoarele elemente:
A. plasminogen
B. tPA
C. plasmină
D. fibrină
E. chinine
56. Tromboliticele utilizate în prezent în infarctul acut sunt:
A. alteplaza
B. tenecteplaza
C. fondaparinux
D. streptochinaza
E. inhibitorii glucoproteinei IIb/IIIa
57*. Tratamentul trombolitic este indicat în:
A. infarctul miocardic cu supradenivelare ST în primele 6 ore
B. orice infarct miocardic acut în primele 6 ore
C. orice infarct miocardic acut indiferent de timpul scurs de la debut
D. infarctul miocardic acut cu şoc cardiogen
E. infarctul miocardic acut cu stop cardiac resuscitat
58. Tromboliza se efectuează şi în alte afecţiuni:
A. embolia pulmonară cu tulburare hemodinamică
B. tromboza ocluzivă a unei proteze valvulare
35

C. accidentul vascular cerebral ischemic în primele 3 ore, la care s-a exclus
hemoragia intracraniană
D. orice accident vascular cerebral
E. ocluzia unui cateter venos central cu cameră
59. Contraindicaţiile absolute ale tratamentului trombolitic sunt:
A. malformaţie vasculară cerebrală sau tumoră intracraniană
B. traumatism sau intervenţie chirurgicală mare cu vechime 1 an
B. sarcina şi perioada postpartum < 1 săptămâna
C. hipertensiunea arteriala > 180 mm Hg
D. ciroza hepatică
E. endocardita infecţioasă
Heparinele
61. Efectul anticoagulant al heparinei nefracţionate se datorează blocării factorilor:
A. factorul IIa (blochează acţiunea trombinei)
B. factorul V
C. factorul IXa
D. factorul Xa
E. factorul XIa
62. Heparinele cu greutate moleculară mică au efect anticoagulant prin blocarea
factorilor:
A. blocarea factorului IIa
B. blocarea factorului Xa (raportul factor IIa/Xa este de 1/3)
C. blocarea factorului V
D. blocarea factorului VII,
E. nici un efect pe factorii enumeraţi
63. Tratamentul cu heparină nefracţionată este indicat în următoarele situaţii:
A. prevenţia tromboflebitei profunde şi a emboliei pulmonare
B. tratamentul tromboflebitei profunde
C. tratamentul emboliei pulmonare
D. sincopă
E. disfuncţia nodului sinusal
36

64. Tratamentul cu heparină nefracţionată este indicat în următoarele situaţii:
A. accidentul vascular cerebral ischemic de origine embolică
B. proteză valvulară mecanică
C. sincopă
D. Sindrom coronarian acut cu ST+
E. Sindrom coronarian acut cu ST-
65. Trecerea de la tratamentul cu heparine, la tratamentul cu antivitamină K se
efectuează după cum urmează:
A. precoce, în ziua 1 sau ziua 2 dacă există necesitatea tratamentului
anticoagulant prelungit
B. se continuă administrarea heparinei în doză eficientă până când INR este în
zona terapeutică
C. se opreşte administrarea heparinei când se începe administrarea antivitaminei K
D. se opreşte administrarea heparinei când INR este eficient
E. tratamentul cu antivitamina K se poate începe la un interval de ore sau zile
după tratamentul cu heparină
Antivitamine K
66*. Antivitaminele K (familie de medicamente) au efect anticoagulant reducând
sinteza hepatică a următorilor factori dependenţi de vitamina K, cu o excepţie :
A. factorul II (protrombina)
B. factorul V
C. factorul VII (proconvertina)
D factorul X (Stuart)
E. factorul IX (antihemofilic B)
67. Antivitaminele K (familie de medicamente) au efect anticoagulant prin
mecanism complex:
A. reduc sinteza hepatică a proteinelor C şi S (anticoagulante)
B. reduc sinteza factorilor de coagulare dependenţi de vitamina K
C. interferează cu medicamente care influenţează tranzitul intestinal
D. interferează cu medicamente care se metabolizează în ficat
E. reduc agregarea trombocitelor
68. Durata tratamentului anticoagulant cu antivitamine K este diferită în funcţie de:
A. localizarea trombozei venoase profunde
B. condiţiile de apariţie (factor de risc tranzitoriu: chirurgie, traumatism,
imobilizare, tratament hormonal etc,) pentru embolie pulmonară
C. asocierea tromboflebitei profunde sau a emboliei pulmonare cu cancer
D. timpul de rezoluţie al tromboflebitei profunde
E. recurenţa tromboflebitei profunde sau a emboliei pulmonare
37

69. Factorii de risc tromboembolic la purtătorii de proteze valvulare sunt:
A. înlocuire valvulară cu proteză mecanică în poziţia mitrală, tricuspidă, sau
pulmonară
B. antecedente de embolie arterială (cerebrală, membrele inferioare)
C. fracţia de ejecţie a VS 50mm
70. Tratamentul cu antivitamine K este contraindicat la pacienţii cu:
A. proteze valvulare biologice
B. pacienţi cu cateter central
C. sarcină sau alăptare
D. hemoragie în curs
E. intervenţie chirurgicală recentă pe creier sau ochi
71. În timpul tratamentului cu antivitamine K se verifică:
A. eficienţa prin determinarea INR
B. probele hepatice şi renale
C. hemograma inclusiv trombocitele
D. glicemia
E. lipidele
Antiagregante plachetare
72. Agregarea plachetară se poate activa pe următoarele căi:
A. prin sinteza prostaglandinelor, prin intermediul ciclooxigenazei
B. prin sinteza adenozin-difosfatului în membranele celulare
C. prin activarea receptorilor GP IIb/IIIa prin fibrinogen
D prin intermediul vitaminei K
E prin intermediul factorilor proteinelor C, S
73. Aspirina are următoarele efecte:
A. inhibă ciclooxigenaza,
B. reduce sinteza de prostaglandine,
C. reduce sinteza factorilor de coagulare la nivelul ficatului,
D. reduce sinteza de tromboxan,
E. reduce sinteza de fibrină
74. Indicaţiile aspirinei sunt:
A. sindromul coronarian acut ST+ şi ST-
B. post infarct acut
C. angină stabilă
D. accident vascular cerebral
E. embolii arteriale
38

75. Indicaţiile tratamentului cu inhibitori de GP IIb/IIIa sunt:
A. sindrom coronarian acut ST + cu tromb masiv
B. sindromul coronarian ST- cu risc crescut
C. angioplastie coronariană dificilă
D. post by pass aorto-coronarian
E. post implant de proteză valvulară
39

Răspunsuri corecte
1) B
2) A,B,C,
3) A, B, C, D
4) A, B, D, E
5) A, B
6) A, B, C, D
7) A, C, D, E
8) A, D, E
9) A, C
10) A, B, C, E
11) A, B, D, E
12) A, C, D, E
13) C
14) A, B, C, D
15) A, B, C, D
16) D
17) E
18) A, E
19) A, B, D
20) B, C, D, E
21) D
22) A, C
23) B
24) A, D, E
25) B, C, D
26) A, E
27) B, C, D, E
28) C
29) A, C
30) B
31) A, B
32) A, D, E
33) C
34) A, B, C, D
35) B, C, E
36) C, D
37) A
38) B, D, E
39) B, E
40) B
41) C
42) B, D, E
43) C
44) C
45) A, B, E
46) A, B, C, D
47) A, B, C, E
48) B
49) A, B, C
50) A, B, D, E
51) A, B, C, D
52) A, B, C, D
53) B, C, D, E
54) B
55) A, B, C, D
56) A, B, D
57) A
58) A, B, C, E
59) A, B, C, D
60) A,
61) A, C, D, E
62) A, B
63) A, B, C
64) A, B, D, E
65) A, B, D
66) B
67) A, B, C, D
68) A, B, C, E
69) A, B, C, E
70) C, D, E
71) A, B, C
72) A, B, C
73) A, B, D
74) A, B, C, D
75) A, B, C
40

CARDIOLOGIE 2
*1. Criteriile majore Duke pentru diagnosticul endocarditei bacteriene:
a. Hemoculturi pozitive
b. Predispozitii genetice
c. Febră > 38C
d. Fenomene imunologice
e. Anevrism micotic
*2. Tratamentul endocarditei bacteriene pe proteză se face cu:
a. Vancomicina
b. Rifampicina
c. Aminozide
d. Toate de mai sus
e. Nici un răspuns corect
*3. Profilaxia endocarditei bacteriene se face cu:
a. 2g Amoxicilină p.o.
b. 3g Amoxicilină p.o.
c. 2g Amoxicilină i.v.
d. În caz de alergie la amoxicilină se utilizează clindamicină 600mg i.v.
e. În caz de alergie la amoxicilină se utilizează clindamicină 2g p.o.
*4. Tratamentul chirurgical se recomandă de urgentă la pacientul cu endocardită
bacteriană în:
a. Insuficientă cardiacă severă secundară unei regurgitări masive
b. Insuficientă aortică fără semne clinice de insuficientă cardiacă
c. Endocardită fungică
d. Endocardită cu microorganisme multirezistente
e. Vegetatii

d. 6 luni
e. Nici un răspuns corect
7. Au un risc ridicat de endocardită bacteriană pacientii cu:
a. Proteză valvulară
b. Antecedente de endocardită infectioasă
c. Cardiopatii congenitale operate cu succes
d. Bicuspidie aortică
e. Prolaps de valvă mitrală
*8. Supradenivelarea de ST concavă în sus, fără semne în oglindă întâlnim în:
a. Sindromul coronarian acut
b. Infarctul miocardic
c. Pericardită
d. Miocardită
e. Tulburări de conducere
9. Reducerea frecventei cardiace în fibrilatia atrială se poate face cu:
a. Digitalice
b. Betablocante
c. Antagonisti calcici dihidropiridinici
d. Amiodaronă
e. Nu este necesar controlul frecvenței cardiace
*10. Tahicardia ventriculară sustinută are o durată de peste:
a. 60s
b. 30s
c. 1 minut
d. 2 minute
e. 60 minute
*11. Frecventa activitătii atriale în flutter-ul atrial este în mod obisnuit de:
a. 150
b. 300
c. 600
d. 250
e. 90
12. Pe electrocardiogramă extrasistolele ventriculare:
a. Sunt precedate de unda P
b. Reprezintă depolarizare ventriculare precoce, largă
c. Nu sunt precedate de undă P
d. Pot fi organizate în dublete, triplete, salve
e. Peste 3 ESV se vorbește despre tahicardie ventriculară
42

*13. Cauze de extrasistole ventriculare si tahicardie ventriculară:
a. Revărsat pericardic
b. Cardipatie ischemică
c. Stimulare adrenergică
d. După medicamente (digitala)
e. Toate de mai sus
*14. În blocul AV de gr.II de tip 1 (Wenckebach), blocarea undelor P se face:
a. Intermitent
b. După alungirea progresivă a intervalului PR
c. Undele P nu sunt blocate
d. Nu apar unde P
e. Undele P sunt total disociate de undele R
15. Electrocardiograma în blocul de ramură dreaptă arată:
a. QRS > 120ms în caz de bloc complet
b. RSR’ în V1
c. S larg în DIII, aVF, V1, V2
d. Aspect Q1S3
e. RSR’ în V6
16. Medicamente ce pot determina tulburări de conducere AV:
a. Betastimulatorii
b. Digitala
c. Imipraminice
d. Inhibitori ai canalelor de calciu bradicardizanti
e. betablocante
*17. Antiaritmice de recomandat în preventia recidivelor de fibrilatie atriale la
vârstnicii cu patologie cardiacă severă:
a. Sotalol
b. Dronedarona
c. Flecainida
d. Amiodarona
e. Metoprolol
18. Clasificarea în functie de durata de evolutie a unui acces de fibrilatie atriala:
a. Paroxistică
b. Persistentă
c. Permanentă
d. Subacută
e. Cronică
43

19. Electrocardiograma în fibrilatia atrială:
a. Absenta activitatii electrice atriale organizate
b. Ritm neregulat
c. Complex QRS intotdeauna ingust
d. Ritm ventricular regulat
e. Unde P prezente
*20. Etiologia insuficientei aortice – bifati răspunsul incorect:
a. Sifilis
b. Bicuspidia
c. Degenerativă
d. Reumatismală
e. Medicamentoasă
*21. Coronarografia, in cadrul bilantului preoperator al insuficientei aortice, nu este
indicată la:
a. Barbat > 40ani
b. Femei tinere
c. Suspiciune de cardiopatie ischemica
d. Pacienti cu cel putin un factor de risc cardiovascular
e. Femei la menopauză
22. Medicatia de primă intentie în insuficienta aortică este cu:
a. IEC
b. Nitrate
c. Betablocante
d. Digitala
e. Blocante de calciu
23. Insuficienta mitrală functională presupune:
a. Fuziunea comisurilor
b. Dilatarea inelului mitral
c. Defect de coaptare a valvelor prin tractiunea de cordaje
d. Valve si cordaje îngrosate
e. Valve calcificate
24. Caracteristicile bolii Barlow sunt:
a. Clickul mezosistolic
b. Suflul telesistolic
c. Etiologia reumatismală
d. Afectarea valvei aortice
e. Prezenta unei comunicări interventriculare
44

*25. Aria stenozei aortice strânse este:
a.

31. Auscultatia în stenoza aortică:
a. se face în inspir
b. se face în expir
c. suflul este aspru
d. iradiază la nivelul vaselor gâtului
e. se aude în mezosistolă
32. Semnele functionale de stenoză aortică sunt:
a. angină
b. sincopă
c. dispnee
d. vărsături
e. palpitaţii
33. Următoarele afirmatii despre endocardita infectioasă sunt false:
a. Bacilii gram negativi determină mari distructii tisulare
b. Febra este întotdeauna prezentă
c. La toxicomani cel mai frecvent este afectată valva tricuspidă
d. Antibioterapia se instituie de urgentă, înaintea recoltării probelor pentru
hemocultură
e. Tratamentul implică antibioterapie în doze puternice, iv, bactericidă
34. Factori de prognostic negativ pentru endocardită sunt:
a. vârsta

37. Persistenta febrei după 7 zile de tratament antibiotic instituit pentru endocardita
infectioasă are următoarele cauze:
a. anevrism micotic
b. tratament antibiotic neadaptat
c. abces paravalvular
d. pericardită
e. complicatii embolice
38. Semnul Musset:
a. se întâlneste în insuficienta aortică
b. este prezent în cazul stenozei mitrale
c. reprezintă balansarea capului la fiecare bătaie cardiacă
d. reprezintă dublu suflu intermitent crural
e. nici un răspuns nu e corect
39. Insuficienta mitrală acută este determinată de:
a. ruptură de cordaje
b. sindromul Ehler-Danlos
c. mixom al atriului stâng
d. disfunctie ischemică a pilierilor
e. sclerodermie
40. Boala Barlow:
a. poate evolua cu insuficientă aortică
b. poate evolua cu insuficientă mitrală
c. auscultatia este normală
d. auscultatia percepe în mod clasic un click mezosistolic urmat de suflu
telesistolic
e. suflul poate fi holosistolic în caz de insuficientă mitrală importantă
41. Complicatiile insuficientei mitrale sunt:
a. fibrilatia atrială
b. endocardită bacteriană
c. insuficientă cardiacă stângă
d. blocuri atrio-ventriculare
e. moarte subită prin tulburări de ritm ventriculare
42. Următoarele afirmatii sunt adevărate:
a. bicuspidia aortică se asociază frecvent cu dilatarea aortei ascendente
b. stenoza aortică determină hipertrofie de tip concentric
c. suprafata normală a valvei aortice de aproximativ 3 cm 2
d. hippus pupilar se întâlneste în insuficienta aortică
47

e. suflul din insuficienta mitrală este diastolic, în jet de vapori ce iradiază în
axilă
*43. Următoarele afirmatii sunt adevărate despre complexul QRS, cu exceptia:
a. QRS

RASPUNSURI:
1) A
2) D
3) A
4) A
5) A,E
6) A
7) A,B
8) C
9) A,B
10) B
11) B
12) B,C,D,E
13) E
14) B
15) A,B
16) B,C,D,E
17) D
18) A,B,C
19) A,B
20) E
21) B
22) A,E
23) B,C
24) A,B
25) B
26) B
27) C
28) B
29) B
30) B
31) B,C,D,E
32) A,B,C,E
33) B,D
34) B,C,D,E
35) B,C
36) A,B,C
37) A,B,C,E
38) A,C
39) A,D
40) B,D,E
41) A,B,C,E
42) A,B,C,D
43) B
44) A,B,C
49

CARDIOLOGIE 3
PERICARDITA ACUTĂ
1*. Pericardita acută implică obligatoriu :
A. prezenţa unui lichid pericardic
B. inflamaţia la nivelul pericardului
C. apariţia unei pericardite constrictive
D. apariţia hemopericardului
E. absenţa unui lichid pericardic
2. Complicaţiile pericaricarditei acute sunt următoarele:
A. hemopericard
B. tamponada cardiacă
C. pericardita cronică constrictivă
D. miocardiopericardita
E. sindrom febril
3. Durerea pericardică se caracterizează prin:
A. este de scurtă durată
B. cedează la inpirul profund
C. cedează la tuse
D. insensibilă la trinitrină
E. calmată în poziţia şezândă
4. Frecătura pericardică se caracterizează prin:
A. zgomot constant
B. zgomot variabil în timp
C. se aude mai bine în ortostatism
D. persistă în apnee
E. dispare în apnee
5. Care din următoarele modificări ECG sunt prezente în pericardită acută:
A. negativarea undelor T
B. aplatizarea undelor T
C. subdenivelate de segment ST concav
D. supradenivelarea segmentului PQ
E. tulburări de ritm atrial.
6. Care din următoarele modificări ECG sunt prezente în pericardită acută:
A. tahicardie sinusală
B. amplitudinea complexului QRS mai mică decât 5 mm
C. amplitudinea complexului QRS mai mică decât 10 mm
D. alternanţă electrică
E. bradicardie sinusală
50

7. Modificări radiologice în pericardita acută sunt:
A. revărsat pleural
B. aspectul de cord în carafă
C. aspect normal radiologic
D. buton aortic calcificat
E. calcificări pleurale
8*. Cauza cea mai frecventă de pericardită acută este:
A. post-infarct
B. tuberculoza
C. virală
D. mixedematoasă
E. neoplazică
9. Cauze rare de pericardită acută sunt:
A. insuficienţă renală
B. insuficienţă hepatică
C. reumatism articular acut
D. boala Hodgkin (RADIOTERAPIA DIN LH)
E. pericardita purulentă
RASPUNSURI:
1) B
2) B,C,D
3) D,E
4) B,D
5) A,B,E
6) A,B,D
7) A,B,C,E
8) C
9) A,C,D,E
51

PATOLOGIA AORTEI, ARTERELOR PERIFERICE ŞI PATOLOGIA
VENOASĂ A MEMBRELOR INFERIOARE
1. Printre etiologiile rare ale anevrismului de aortă abdominală (AAA) se numără:
A. boala Marfan
B. boala Takayasu
C. aterosecleroza
D. boala Elher-Danlos
E. hipertensiunea arterial
2. Factorii de risc implicaţi în apariţia anevrismului de aortă abdominală sunt:
A. sexul feminin
B. sexul masculin
C. fumatul
D. hipertensiunea arterială
E. diabetul zaharat
3. * Examenul cel mai simplu de depistare şi diagnosticare în urgenţă a anevrismelor
de aortă abdominale este reprezentat de:
A. RMN
B. CT abdominal
C. Aortografia
D. Ecografia abdominală
E. Endoscopia superioară
4. CT abdominal în boala anevrismală :
A. permite măsurarea dimensiunii anevrismului
B. vizualizează trombul intra-anevrismal
C. apreciază gradul de calcificare al peretelui aortic
D. înlocuieşte IRM în caz de insuficienţă renală
E. nu prezintă niciun interes
5. Printre complicaţiile anevrismului de aortă abdominală se numără:
A. ruptura
B. grefa bacteriană
C. emboliile
D. compresiile
E. insuficienţa cardiacă
6. * Care dintre următoarele afirmaţii privind ruptura anevrismului de aortă
abdominală în duoden este adevărată:
A. este o complicaţie foarte rară
B. se însoţeşte de dureri abdominale şi hemoragie digestivă inferioară minimă
C. este o complicaţie frecventă
D. se însoţeşte de edeme ale membrelor inferioare
52

E. este acompaniată de sindrom "blue toe"
7. Compresiile anevrismelor de aortă abdominale pot fi la nivelul:
A. venei cave inferioare
B. venei cave superioare
C. duodenului
D. aparatului urinar
E. traiectelor nervoase
8. Compresiile duodenale ale anevrismului de aortă abdominală se pot manifesta
prin:
A. hidronefroză
B. edeme periferice
C. colică renală
D. vărsături
E. tulburări de tranzit
9. Care dintre următoarele reprezintă indicaţii de tratament în anevrismul de aortă
abdominală:
A. anevrism cu evoluţie rapidă
B. anevrism cu diametrul de sub 2cm
C. anevrism simptomatic
D. anevrism cu diametrul mai mare sau egal de 5cm
E. anevrism cu semne de compresie
10. Riscurile tehnicii de arteriografie Seldinger sunt:
A. embolia distală
B. emboli gazoşi
C. emboli de colesterol
D. fals anevrism
E. hematom la locul puncţiei
11. Care dintre următoarele afirmaţii privind măsurarea transcutanată a presiunii în
oxigen este adevărată:
A. se indică în stadiile de ischemie III si IV Leriche Fontaine
B. se indică în stadiul de ischemie I Leriche Fontaine
C. o valoare cuprinsă între 10 şi 30mmHg traduce prezenţa unei hipoxii
continue
D. o valoare peste 35mmHg este dovada unei hipoxii critice
E. se indică în aprecierea insuficienţei venoase cronice
53

12. * Care dintre următoarele afirmaţii privind fiziopatologia ischemiei acute a
membrelor este falsă:
A. ischemia provoacă liză celulară
B. ischemia provoacă alcaloză metabolică
C. ischemia provoacă eliberare de potasiu intracelular
D. ischemia provoacă hiperkaliemie
E. ischemia provoacă eliberare de ioni H+
13. Printre semnele clinice caracteristice ischemiei acute de membrU se numără:
A. membru cald, tumefiat, roşu
B. membru rece, palid apoi cianotic
C. scurtarea timpului de recolorare cutanată
D. alungirea timpului de recolorare cutanată
E. pulsuri prezente
14. * Care dintre următoarele reprezintă mecanisme embolice ale ischemiei acute de
membru:
A. disecţia postcateterism
B. phlegmatia cerulae
C. arterita Behcet
D. arterita Horton
E. stenoza mitrală
15. Printre cauzele cardiace implicate în mecanismul embolic de aparitie al
ischemiei acute de membru se numără:
A. stenoza mitrală
B. fibrilaţia atrială
C. endocardita
D. mixomul atrial
E. blocul major de ramură stângă
16. Semnele neurologice indicatoare de gravitate în ischemia acută de membru sunt:
A. hiperestezia
B. anestezia
C. hipoestezia
D. deficitul motor
E. tulburări trofice cutanate
17. Bilanţul preoperator clasic în ischemia acută de membre cuprinde:
A. grupa sanguina
B. radiografie toracică
C. examen Astrup
D. căutarea de anticorpi antitrombocitari
E. hemogramă
54

18. În caz de ischemie acută de membru se suspicionează embolie pe artere
sănătoase în faţa următoarelor caracteristici:
A. ischemie severă francă
B. debut subacut
C. abolirea celorlalte pulsuri
D. numerosi factori de risc cardiovasculari
E. debut brutal
19. * Abolirea celor două pulsuri femurale semnifică:
A. obstrucţie iliacă sau femurală comună
B. ocluzie a arterelor gambei
C. obstrucţie a arterei poplitee
D. obstrucţie a bifurcaţiei aortice
E. obstrucţie a femuralei superficiale
20. Embolectomia cu sondă Fogarty:
A. abordează sub anestezie triunghiul lui Scarpa
B. este de elecţie în prezenţa leziunilor ateromatoase
C. este de preferat în caz de obstrucţie înaltă
D. este utilă în tratamentul emboliilor pe artere sănătoase
E. se poate complica cu leziuni ale peretelui
21. Care dintre următoarele afirmaţii privind simpatectomia în tratamentul bolii
ateromatoase sunt adevărate:
A. se indică în dureri de decubit cu ISD > 0,3
B. se utilizează în practică la bifurcaţia femuralei
C. se indică în tulburări trofice limitate
D. este puţin utilizată
E. se poate complica cu degenerescenţă de grefon
22. Indicaţiile terapeutice în stadiul I al clasificării Leriche Fontaine sunt:
A. managementul factorilor de risc
B. tratamentul medicamentos cu antiagregant+statine+IECA
C. heparine cu greutate moleculară mică
D. bilanţ multifocal o dată la 2 ani
E. chirurgie de revascularizare
23. Se pretează la pontaj prin proteză Dacron sau venă safenă următoarele situaţii:
A. stenoze complexe, întinse, cu dilatare anevrismală
B. stenoze neaccesibile angioplastiei
C. ischemie critică fără gest de revascularizare posibil
D. stenoze strânse, proximale, unice, puţin calcificate
E. tulburără trofice limitate
55

24. *Gestul cel mai important al managementului ischemiei acute de membru este:
A. tratamentul analgezic
B. protejarea membrului inferior ischemic
C. înlăturarea obstacolului arterial
D. heparinoterapie
E. terapie antiagregantă plachetară
25. * Care dintre următoarele afirmaţii privind anevrimul de aortă abdominal este
falsă:
A. ateroscleroza este responsabilă de peste 90% dintre anevrisme
B. la examenul clinic apare ca o masă pulsatilă, expansivă, indoloră, cu suflu
C. semnul De Bakey traduce poziţia subhepatică a anevrismului
D. cel aterosclerotic este mai frecvent la bărbaţi
E. este în general asymptomatic
26. Diagnosticul diferenţial al ischemiei cronice de membre, în prezenţa claudicaţiei
intermitente se face cu:
A. anevrismul arterial
B. coarctaţia de aortă
C. stenoza aortică
D. canal lombar strâmt
E. claudicaţia medulară
27. În cazul ischemiei critice de membru, tabloul clinic cu prognostic local şi
general negativ este definit prin:
A. dureri de decubitus
B. gangrene picior/degete de cel puţin 15 zile
C. tensiune arterială sistolică sub 100mmHg la gleznă
D. tensiune arterială sistolică sub 50mmHg la haluce
E. tensiune arterială sistolică sub 50mmHg la gleznă
28. Sindromul de fisurare retroperitoneală a anevrismului de aortă abdominală se
manifestă prin:
A. colaps moderat
B. dureri abdominale spontane
C. masă batantă, dureroasă la palpare
D. radiculagie
E. sindrom de "blue toe"
29. Durerile de decubitus din arteriopatia cronică obliterantă a membrelor inferioare
impun diagnostic diferenţial cu:
A. cardiopatia hipertensivă
B. neuropatia diabetică
C. polinevrita alcoolică
56

D. canal lombar strâmt
E. nefropatia diabetică
30. Arteriografia, angio-CT şi/sau angio-RMN sunt sistematic realizate în caz de :
A. ischemie stadiul I Leriche
B. ischemie stadiul III Leriche
C. înainte de revascularizare
D. ischemie de efort
E. ischemie stadiul IV Leriche
31. Insuficienţa venoasă cronică are printre factorii favorizanţi :
A. Tromboflebita superficială
B. Obezitatea
C. Imobilizarea prelungită
D. Vârsta
E. Sarcina
32. *Varicele :
A. Sunt determinate de insuficienta venoasă cronică
B. Apar datorită unor tromboze superficiale
C. Sunt mai frecvente la femei
D. Sunt o anomalie anatomică a uneia sau mai multor vene superficiale
E. Nu determină niciodată insuficienţă venoasă cronică
33. Insuficienţa venoasă cronică :
A. Se asociază întotdeauna cu obstrucţie venoasă
B. Afectează numai sistemul venos profund
C. Este o disfuncţie a istemului venos prin incontinenţă valvulară
D. Poate afecta şi sistemul venos superficial
E. Este întotdeauna dobândită
34. Reţeaua venoasă profundă :
A. Este satelită arterelor
B. Este formată din venele safenă internă şi externă
C. Nu are anastomoze cu reţeaua superficială
D. Conţine etajul sural, femural şi inghinal
E. Nu este satelită arterelor
35. *Venele perforante :
A. Fac parte numai din reţeaua venoasă superficială
B. Reprezintă anastomoza între cele două reţele venoase
C. Apar numai în insuficienţa venoasă cronică
D. Comunică cu venele comunicante
E. Sunt satelite arterelor
57

36. Returul venos este asigurat prin :
A. Incontinenţa valvulelor
B. Pompa musculară surală
C. Dilatarea venoasă
D. Apăsarea boltei plantare
E. Presiunea reziduală a reţelei venoase
37. Mecanismul patologic în insuficienţa venoasă cronică este reprezentat de :
A. Presiunea negativă generată de respiraţie
B. Continenţa valvulelor
C. Distrucţia valvulelor
D. Inflamare locală asociată cu hipoxemia tisulară
E. Pompa musculară crurală
38. Agenezia venelor profunde :
A. Este mai frecventă la femei
B. Determină apariţia varicelor secundare
C. Este un defect congenital
D. Nu determină apariţia varicelor
E. Sunt secundare distrucţiei valvulare
39. În insuficienţa venoasă cronică, manifestările clinice sunt reprezentate de :
A. Mialgii de efort
B. Pierderea pilozităţii, modificări ale unghiilor,
C. Jenă în ortostatism
D. Parestezii ale gambelor, care se ameliorează la mişcare
E. Senzaţia de tegumente reci
40. La examenul fizic într-o insuficienţă venoasă cronică, se poate evidenţia :
A. Incontinenţa valvulară, prin tehnica Schwartz
B. Paloarea tegumenelor după efort şi expunere la frig
C. Edem, uneori însoţit de insuficienţă limfatică
D. Tulburări trofice tegumentare
E. Varice
41. * Tulburări trofice făra ulcer apar în :
A. Insuficienţa venoasă cronică clasa 0
B. Insuficienţa venoasă cronică clasa 3
C. Nu apar în insuficienţa venoasă cronică
D. Insuficienţa venoasă cronică clasa 1
E. Insuficienţa venoasă cronică clasa 2
58

42. Ecografia Doppler venoasă a membrelor inferioare este necesară :
A. Pentru diagnosticul varicelor
B. In cazul prezenţei ulcerelor mb. inf
C. În tromboflebitele superficiale
D. Pentru un bilanţ prescleroză
E. Pentru confirmarea unei tromboze venoasa
43. Flebitele superficiale :
A. Sunt complicaţii ale unei imobilizări prelungite
B. Au semnul Homans pozitiv
C. Se numesc şi paraflebite
D. Apar în mod fiziologic, cu vârsta
E. Prezintă un cordon venos indurat
44. Complicaţiile insuficienţei venoase cronice sunt :
A. Rupturi de varice
B. Gangrenă uscată
C. Eczemă cu prurit
D. Gangrenă umedă
E. Paraflebită
45. * Teleangectaziile :
A. Sunt leziuni eritemato-scuamoase
B. Sunt zone nevasculare
C. Au sediu perimaleolar
D. Sunt dilatări ale plexului venos din dermul superficial
E. Apar datorită inflamaţiei ţesutului celular subcutanat
46. Ulcerul varicos :
A. Este unic
B. Are margini netede
C. Este de mici dimensiuni
D. Este localizat pe laba piciorului
E. Afectează iniţial pulpa degetelor
47. Tulburările trofice din insuficinţa venoasă cronică sunt repreyentate de :
A. Anhidroză
B. Leziuni eritemato-scuamoase
C. Aspect marmorat al tegumentelor
D. Dermită ocră
E. Teleangectazii
59

48. În insuficienţa venoasă cronică se indică :
A. Tratament antiagregant
B. Vaccinare antitetanică
C. Coborârea membrului inferior
D. Mersul pe jos
E. Ortostatism prelungit
60

RASPUNSURI:
1) A,B,D
2) B,C,D,E
3) D
4) A,B,C
5) A,B,C,D
6) A
7) A,C,D,E
8) D,E
9) A,C,D,E
10) A,C,D,E
11) A,C
12) B
13) B,D
14) E
15) A,B,C,D
16) B,C,D,E
17) A,B,C,E
18) A,E
19) D
20) A,C,D,E
21) A,C,D
22) A,D
23) A,B
24) C
25) C
26) A,B,D,E
27) A,B,E
28) A,B,C
29) B,C
30) B,C,E
31) B,D,E
32) D
33) C,D
34) A,D
35) B
36) B,D
37) C,D
38) B,C
39) A,C,D
40) A,C,D,E
41) E
42) B,D,E
43) C,E
44) A,C,E
45) D
46) A,B
47) B,D,E
48) B,D
61

INSUFICIENŢA CARDIACĂ
1. În insuficienţa cardiacă se pot administra:
a) IECA sau ARA II.
b) Diuretice tiazidice.
c) Blocante calcice.
d) Beta-blocante.
e) Antialdosteronice.
2. Etiologia insuficientei cardiace prin tulburări ale funcţiei de pompă:
a) Stenoză aortică, coarctaţie de aorta.
b) Cardiomiopatie hipertrofica obstructiva.
c) Diabet zaharat.
d) Lupus sistemic.
e) Insuficienta mitrala acuta sau cronica.
3. In insuficienta cardiaca NYHA III:
a) Nici o limitare a activitatii fizice.
b) Dispnee ca urmare a activitatii obisnuite, chiar usoare.
c) Dispnee ca urmare a activitatii fizice importante.
d) Fara jena in repaus.
e) Limitare franca a activitatilor.
4. Digitalicele in insuficienta cardiaca:
a) Nu modifica prognosticul, dar raman utilizabile ca antihipertensive daca
hipertensiunea persista in ciuda diureticelor, a IECA si a β-blocantelor.
b) Nu amelioreaza mortalitatea, dar reduce frecventa spitalizarilor.
c) Indicate in caz de fibrilatie atriala permanenta cu transmiterea
ventriculara rapida in context de insuficienta cardiaca sau insuficienta
cardiaca refractara (std. IV) in ciuda unui tratament maximal.
d) Efectele lor asociaza o vasodilatatie arteriala (↓ a postsarcinii) si o
vasodilat. venoasa (↓ presarcinii).
e) Se pot da in caz de trombi endocavitari.
5. Etiologia I.C. diastolice:
a) Hipertrofie miocardica (HTA, stenoza Ao, CMHO).
b) Cardiopatie ischemica.
c) Cardiopatie restrictiva.
d) Tireotoxicoza.
e) Pericardita constrictiva.
6. Edeme unilaterale, prin obstacol de intoarcere venoasa se pot intalni in:
a) Tromboflebita.
b) Erizipel.
c) Filarioza.
62

d) Insuficienta cardiaca.
e) Metastaza ganglionara a unui cancer.
7. Contraindicatii Diuretice tiazidice:
a) HTA, edeme de origine renala, hepatica sau cardiaca.
b) Insuficienta renala cronica
c) Tulb. hidro-electrolitice necorectate (hiponatremie100mmHg:
a) Repaus la pat, pozitie semisezanda, picioare atarnate.
b) Oxigenoterapie nazala.
c) Diuretice cu actiune lent a pe cale orala, diuretice tiazidice.
d) Diuretice cu actiune rapida pe cale i.v.: Furosemid ~ 1mg/kg pentru a se
obtine o diureza/24h de ~ 2-3 l.
e) Amine cu activitate inotropa: Dobutamina.
9. Transplantul cardiac – contraindicatii:
a) Varsta: 40-45 de ani.
b) Insuficienta cardiaca refractara sub tratament maximal.
c) Neoplazie.
d) Varsta>60-65 de ani.
e) Insuficienta hepatica sau renala.
10. In Insuficienta cardiaca clasa NYHA III se pot administra:
a) IECA si/sau ARA II.
b) β-blocante.
c) Diuretice tiazidice.
d) Diuretice de ansa (in caz de semne congestive).
e) Digitalice.
11. Factori de prognostic negative in Insuficienta cardiaca:
a) stdadiul III/IV NYHA.
b) Varsta inaintata.
c) FEVS normala.
d) FEVS prabusita.
e) Tulburari ventriculare de ritm.
12. Tulburarile functiei de pompa apar in:
a) Miocardita
b) Persistenta canal arterial
c) Insuficienta aortica si mitrala acuta
63

d) Boli de sistem : LES
e) Diabet
13. Insuficienta ventriculara dreapta: care din afirmatiile de mai jos enumerate
sunt corecte:
a) Apare in stenoza aortica stransa
b) Apare in stenoza mitrala stransa
c) Apare in HTA
d) Apare in infarctul miocardic de ventricul drept
e) Apare in displazie aritmogena de VD
14. Insuficienta cardiaca cu debit crescut nu apare in:
a) Hipertiroidism
b) Anemie cronica
c) Hipotiroidism
d) Carenta de vitamina B6
e) Boala Paget.
15. *Stadalizarea NYHA este folosita pentru:
a) Hipertensiunea arteriala
b) Insuficienta circulatorie venoasa
c) Hipercolesterolemie
d) Infarctul miocardic
e) Insuficienta cardiaca.
16. Ascultatia cardiaca in cadrul insuficientei cardiace releva urmatoarele:
a) Bradicardie
b) Galop
c) Zgomotul 1 accentuat in focarul aortic
d) Zgomotol 2 accentuat in focarul pulmonar
e) Tahicardie.
17. *Restrictia hidrica in cazul de hiponatremie de diluatie este:
a) 1000 ml/zi
b) 100-200 ml/zi
c) 2000 ml/zi
d) < 500-750 ml/zi
e) 100-1500 ml/zi.
18. IECA in tratamentul insuficientei cardiace: afirmatii corecte:
a) Tratament de referinta in insuficienta cardiaca stanga
b) Preventie remodelare ventriculara
c) Reduce mortalitatea prin vasoconstrictie arteriala si venoasa
d) Se vor da in doze descrescatoare
64

e) Betablocantele sunt indicate in caz de intoleranta la IEC.
19. Betablocantele – afirmatii eronate:
a) Reduce mortalitatea cardio vasculara
b) Se introduc in acelasi timp cu IECA si diuretice
c) Cresc numarul de spitalizari
d) Cresc numarul de morti subite
e) Amelioreaza jena functionala
20. Resincronizarea ventriculara prin implantare de pacemaker tricameral –
afirmatii corecte:
a) Insuficienta cardiaca clasa NYHA I/II
b) Insuficienta cardiaca clasa NYHA III/IV
c) FEVS 35-40 %
d) QRS larg (> sau egal 120 m/s)
e) QRS < sau egal 120 m/s
21. Defibrilatorul implantabil – afirmatii corecte:
a) Stop cardiac prin FV sau TV fara cauza acuta sau reversibila
b) TV sau FV in faza acuta a unui sindrom coronarian acut necesita
implantare defibrillator
c) Stop cardiac prin fibrilatie atriala necesita implantare defibrilator
d) TPSV nu necesita defibrilator implantabil
e) Toate afirmatiile sun corecte
22. Insuficienta ventriculara dreapta poate fi determinate de:
a) Miocardita virala.
b) Cordul pulmonar cronic.
c) Displazie aritmogena de ventricul drept.
d) Tahiaritmii supraventriculare (Fibrilatie atriala).
e) Stenoza mitrala stransa.
23. Insuficienta cardiaca cu debit crescut apare in:
a) Carenta de tiamina.
b) In tromboembolismul pulmonar.
c) Hipertiroidism.
d) Bronhopneumopatia obstructiva cronica.
e) Hipertensiune arteriala pulmonara.
24. In insuficienta cardiaca:
a) Intarirea zgomotului II in focarul pulmonar este dovada unei HTAP
asociate.
b) Ralurile sibilante nu pot apare in examinarea unui pacient cu semne si
simptome de insuficienta ventriculara stanga.
65

c) Clasa NYHA III denota o limitare franca a activitatilor fizice.
d) Edeme ale membrelor inferioare sunt caracteristice pentru insuficienta
cardiaca stanga.
e) Edemul pulmonar acut este manifestarea clinica cea mai severa a
insuficientei ventriculare stangi.
25. Indicatiile de resincronizare ventriculara prin implant de pacemaker
tricameral sunt:
a) Insuficienta cardiaca clasa NYHA III-IV sub tratament medical optim.
b) Pacientul care a supravietuit unei morti subite cardiace.
c) Fractia de ejectie a ventriculului stang ≤ 30%.
d) Prezenta blocului de ramura stanga.
e) Dilatare marcata a VS (DTDVS>45mm/m 2 ).
26. Mecanismele compensatorii la nivel cardiac in insuficienţa cardiacă sunt:
a) Tahicardie
b) Scaderea fracţiei de ejecţie
c) Cresterea fracţiei de ejecţie
d) Dilatarea ventricolului stâng
e) Hipertrofia ventriculului stâng
27. Mecanismele compensatorii la nivel periferic in insuficienţa cardiacă sunt:
a) Activarea adrenergică
b) Activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron
c) Activarea factorului natriuretic atrial
d) Inhibarea simpaticului
e) Dilatarea ventriculului stang
28. Cauze de Insuficienţă cardiacă cu debit crescut sunt:
a) Hipertiroidismul
b) Anemia cronică
c) Stenoza aortică
d) Carenţa de tiamină(vit B1)
e) Diabet
29. Cauze de insuficienţă cardiacă prin supraincărcare de presiune:
a) Hipertensiunea arterială
b) Lupus sistemic
c) Periarterita nodoasă
d) Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
e) Stenoza aortică
66

30. Cauze de Insuficienţă ventriculară dreapta:
a) Insuficienţa ventriculară stangă evoluată
b) Stenoză mitrală strânsă
c) Cordul pulmonar cronic
d) Feocromocitom
e) Infarct miocardic de ventricul drept
31. Insuficienţa cardiacă clasa NYHA I se caracterizează prin:
a) Incapacitate de a efectua vreo activitate fizică
b) Fară dispnee sau oboseală in timpul activitaţilor obişnuite
c) Fară jenă in repaus
d) Nici o limitare a activitaţilor fizice
e) Simptome care pot sa apară şi in repaus
32. *Insuficienţa cardiacă NYHA II se caracterizează prin:
a) Dispnee la eforturi fizice importante
b) Fară limitare a activităţilor zilnice
c) Simptome care pot sa apară şi in repaus
d) Dispnee la eforturi obisnuite
e) Dispnee şi in repaus
33. La examenul clinic in Insuficienţa cardiacă intalnim:
a) Tahicardie
b) Scăderea presiunii presiunii arteriale
c) Edeme ale membrelor inferioare
d) Zgomot de galop
e) Raluri umede predominant la varfurilor pulmonare
34. Electrocardiograma in Insuficienţa cardiacă poate evidenţia:
a) Tahicardie sinusala
b) Hipertrofie ventriculară stangă sau dreaptă
c) Semnele in favoarea unei etiologii
d) Fibrilaţie atrială
e) Numai blocul de ramură dreaptă
35. Radiografia toracica in Insuficienţa cardiacă poate evidentia:
a) Cardiomegalie
b) Zone de condensare ( radio-opace) la vârfurile pulmonare
c) Zone radiotransparente
d) Semne de edem pulmonar acut
e) Revarsat pleural
67

36. Care afirmaţii sunt adevărate:
a) BNP2000pg/ml şi dispnee, este puţin
contributiv
d) BNP şi NT-proBNP au interes in scop diagnostic si prognostic
e) BNP

d) Indicaţie de diuretic economisitor de potasiu in tratamentul de fond al
insuficienţei cardiace
e) Tratamentul de referinţă al insuficienţei cardiace stăngi
42. Tratamentul farmacologic al Insuficienţei cardiace cuprinde:
a) Diureticele
b) IECA
c) Betablocante
d) Inotroape negative
e) Digitala
43. Care medicamente reduc mortalitatea cardio-vasculara:
a) Diureticele
b) IECA
c) Derivaţii nitraţii
d) Digitala
e) Betablocante
44. Tratamentul nefarmacologic al Insuficienţei cardiace cuprinde:
a) Resincronizare ventriculara
b) Defibrilator implantabil
c) Asistenţă circulatorie
d) Transplantul cardiac
e) Valvuloplastie in caz de valvulopatii usoare
45. Cauze de Insuficienţă cardiaca diastolică:
a) Hipertrofia miocardică
b) Pericardita constrictivă
c) Cardiopatii restrictive
d) Cardiopatia ischemică
e) Hipotensiunea arterială, stenoza mitrala
46. In Edemul pulmonar acut cu TAs>100mmHg se recomandă:
a) Oxigenoterapie
b) Betablocante
c) Hidratare
d) Furosemid
e) Derivaţi nitraţi
47. In Edemul pulmonar acut cu TAs

e) Betablocante
48. In Insuficienţa cardiacă NYHA III (FEVS

REZULTATE:
1. A,C,D,E
2. ABE
3. BDE
4. BC
5. ABCE
6. ABCE
7. BCDE
8. ABD
9. CDE
10. ABDE
11. ABDE
12. BC
13. B,D,E
14. CD
15. E
16. BDE
17. D
18. AB
19. BCD
20. BD
21. AD
22. BCE
23. AC
24. ACE
25. AD
26. ADE
27. ABC
28. ABD
29. ADE
30. ABCE
31. BCD
32. A
33. ABCD
34. ABCD
35. ADE
36. DE
37. D
38. BCDE
39. D, E
40. ABC
41. ABCD
42. ABCE
43. ABE
44. ABCD
45. ABCD
46. ADE
47. ABC
48. AD
49. ACE
71

HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
1. * HTA este definită printr-o:
a) TA sistolică = 140-159 mm Hg, TA diastolică = 90-99 mm Hg
b) TA sistolică ≥ 140 mm Hg, TA diastolică ≥ 90 mm Hg
c) TA sistolică = 160-179 mm Hg, TA diastolică = 100-109 mm Hg
d) TA sistolică > 180 mm Hg, TA diastolică > 110 mm Hg
e) TA sistolică < 140 mm Hg, TA diastolică ≥ 85 mm Hg
2. *Prevațența HTA esențială este % din cazuri:
a) 10
b) 15
c) 25
d) 90
e) 80
3. Următorii nu sunt factori de risc cardio-vasculari:
a) Vârsta < 50 ani la bărbat
b) Vârsta > 60 ani la femeie
c) Tabagismul
d) Infarct miocardic înainte de vârsta de 55 ani la o rudă de grad I de sex
masculin
e) Colesterolul seric < 100mg/dl
4. Semne clinice ale HTA:
a) Infarct miocardic, angor, revascularizare coronară
b) Insuficiență cardiacă congestivă
c) Pancreatită acută
d) Retinopatie avansată: hemoragii sau exudate, edem papilar
e) Proteinurie < 30 mg/24h
5. Printre sfaturile igieno-dietetice ale tratramentului HTA esențiale sunt:
a) Limitarea aportului de sare (5-6g/zi)
b) Sedentarismul
c) Tratamentul celorlalți factori de risc
d) Creșterea consumului de lipide saturate
e) Normalizarea greutății
6. Tratamentul medicamentos debutează:
a) Cu o monoterapie sau biterapie cu doze mici pentru fiecare medicament
b) În caz de persistență a HTA după respectarea regulilor igieno-dietetice
c) Din start în caz de risc cardio-vascular crescut
d) Cu administrare de alfa-blocante și antihipertensoare centrale
e) Cu administrare de diuretice sau beta-blocante sau IECA
72

7. Hipertensiunea arterială cu risc cardio-vascular crescut este:
a) HTA de gradul III
b) HTA de gradul I
c) În caz de prezență a diabetului zaharat și/sau Sindrom Metabolic
d) Afectarea de organ țintă
e) În caz de boală cardio-vasculară sau renală
8. Dintre cele 5 clase terapeutice de medicamente antihipertensive utilizate de prima
intentie fac parte:
a) Diureticele
b) Alfa-blocantele
c) Beta-blocantele
d) IECA
e) Antihipertensoarele centrale
9. Medicamentele antihipertensive utilizate în a doua intenție sunt:
a) Alfa-blocantele
b) Antihipertensivele centrale
c) Diureticele
d) IECA
e) Sartani
10. Medicamentele antihipertensive recomandate în sarcină:
a) Metildopa
b) Labetalolul
c) Inhibitori calcici
d) Beta-blocantele
e) Diureticele
11. HTA secundară se va avea în vedere în următoarele situații:
a) Falsa HTA, HTA de halat alb
b) HTA la subiectul tânăr
c) HTA resitență
d) HTA cu apariție sau agravare rapidă
e) HTA la pacientul cu stenoză strânsă de arteră renală unilaterală sau
bilaterală
12. HTA secundară iatrogenă poate apărea după consum de:
a) Simpaticomimetrice/vasoconstrictoare nazale
b) Inhibitori de pompă de protoni
c) Corticoizi
d) Inhibitori de receptori H2 Histaminergici (Ranitidină, etc.)
e) Estroprogestative
73

13. HTA secundară poate apărea după următoarele toxice:
a) Alcool
b) Cocaină
c) Amfetamină
d) Mușcătura de insecte
e) Veninul de șarpe
14. Care din următoarele nefropatii pot duce la HTA secundară:
a) GNA și IRA
b) GNC
c) Litiaza renală
d) PNA
e) Nefropatii interstițiale cronice
15. HTA renovasculară:
a) Apare la pacienții cu stenoză de arteră renală unilaterală sau bilaterală
b) Are ca și cauze: ateroscleroza, mai rar fibrodisplazia, disecția sau stenoza
posttraumatică
c) Poate apărea asimetrie de dimensiunea rinichilor
d) Apare un suflu lombar sau paraombilical
e) Tratamentul constă în administrare de IECA dacă stenoza arteră renală
bilaterală
16. În Feocromocitom întâlnim:
a) Tumoră cu celule cromatofine care secretă glucocorticoizi
b) Triada: cefalee-transpirații-palpitații
c) Dozarea metanefrinelor și normetanefrinelor urinare pe 24 ore
d) Dozarea cortizolului plasmatic
e) Tratament chirugical suba alfa- și beta- blocante
17. Alte cauze de HTA secundară sunt:
a) Coarctația de Aortă
b) Neoplasmul de colon transvers
c) Boala Cushing
d) Hipertrofia de prostată
e) Hiperparatiroidia
18. Cauza de HTA secundară sunt:
a) Acromegalia
b) Coarctația de aortă
c) Neoplasmul mamar
d) Hipertiroidismul
e) Boala Cushing
74

19. Răsunetul visceral în HTA malignă semnifică:
a) AVC, encefalopatie
b) Eclampsie
c) Cardiopatia hipertensivă
d) Nefropatia hipertensivă, retinopatia hipertensivă
e) Nefroangioscleroză malignă
20. *Criza acută hipertensivă semnifică:
a) Creșterea brutală a TA peste 140 mm Hg = TA sistolică și/sau o TA
diastolică ≥ 85 mm Hg
b) Creșterea brutală a TA, peste 180 mmHg=TA sistolică și/sau TA
diastolică ≥ 110 mm Hg la un pacient de obicei normotensiv
c) TA > 180/110 mm Hg însoțită de suferință viscerală
d) TA > 180/110 mm Hg însoțită de retinopatie hipertensivă severă
e) TA = 140/85 mm Hg
21. HTA malignă semnifică:
a) Criză acută de hipertensiune (TA>180/110 mm Hg) însoțită de suferință
viscerală și de retinopatie hipertensivă severă
b) Infarct miocardic și TA > 180/110 mm Hg
c) Disecție de aortă și TA > 180/110 mm Hg
d) Nefropatie hipertensivă și TA > 140/85 mm Hg
e) Retinopatie hipertensivă severă și TA=140/85 mm Hg
22. Medicamentele utiliziate în HTA malignă sunt:
a) Inhibitorii calcici de primă intenție
b) Derivații de nitrați în a doua intenție
c) Diureticele de primă intenție
d) Alfa-blocantele în a doua intenție
e) Beta-blocantele
23. Care din afirmațiile privind factorii de risc cardiovasculari globali nu este
adevărată:
a) LDL c ≤ 1,6 g/l (4,1 mmol/l)
b) HDL c ≥ 0,4 g/l (1 mmol/l)
c) LDL c ≥ 0,4 g/l (1 mmol/l)
d) HDL c≤ 0,4 g/l (1 mmol/l)
e) HDL c≥1,6 g/l (4,1 mmol/l)
24. Printre semnele de afectare a organelor țintă se numără:
a) HVS (hipertrofie ventriculară stângă)
b) HVD (hipertrofie ventriculară dreaptă)
c) Microalbuminurie = 30-300 mg/zi
75

d) Microalbuminurie = 500 mg/zi
e) Grosimea intimă medie < 0,9 mm
25. *Care dintre examinările de mai jos nu sunt utile pentru depistarea afectării
organelor țintă în HTA:
a) Acid uric seric
b) Colesterol total, LDL, HDL c, TG post prandial
c) EKG de repaus
d) Fund de ochi
e) Hemoglobina și hematocritul
26. *Aportul de sare recomandat pentru un pacient diagonsticat cu HTA este:
a) 2-3 g/zi
b) 3-4 g/zi
c) 5-6 g/zi
d) 1-2 g/zi
e) 10 g/zi
27. *În cazul HTA esențială necomplicată tratamentul de prima intenție recomandat
este:
a) IECA
b) Diuretice tiazidice
c) ARA II
d) Beta blocante
e) Antialdosteronice
28. Tratamentul recomandat în HTA asociată cu sindromul metabolic este:
a) IEC
b) Diuretice tiazidice
c) ARA II
d) Betablocante
e) Anticalcice
29. *Tratamentul de elecție în cazul HTA la vârstnici este:
a) Betablocante
b) Anticalcice
c) Diuretice tiazidice
d) IEC
e) Antidosteronice
30. În cazul HTA asociată cu antecedente de AVC sau AIT tratamentul nu se
efectuează cu:
a) Diuretice tiazidice
b) IECA
c) Metildopa
76

d) Anticalcice
e) Beta blocante
31. *HTA secundară reprezintă:
a) 5% din cazurile de HTA
b) 10% din cazurile de HTA
c) 5-10% din cazurile de HTA
d) 1-5% din cazurile de HTA
e) 2-3% din cazurile de HTA
32. Feocromocitomul – care din afirmații nu sunt adevărate:
a) Tumora cu cromatofine, malignă
b) Tumora cu sediul în medulo suprarenală în 50% din cazuri
c) Tumora secretantă de catecolamine
d) Tratament chirurgical sub betablocante în exclusivitate
e) Este utilă dozarea metanefrinelor și normetanefrinelor urinare pe ora
33. Tratamentul antihipertensiv la pacienții care au suferit un infarct acut de miocard
nu trebuie să conțină:
a) Betablocante
b) Blocante de canale de Calciu
c) Diuretice tiazidice
d) IECA (ARA II după intoleranța la IECA)
e) Anticalcice bradicardizante: Verapamil, Diltiazem
34. În hipertensiunea arterială malignă:
a) Valoarea TA sistolice ≥ 180 mm Hg și TA diastolice ≥ 130 mm Hg
b) Poate determina disecție acută de aortă
c) Are ca manifestare neurologică majoră eclampsia
d) Poate produce nefroangioscleroza benignă
e) Tratamentul de elecție antihipertensiv este cu inhibitori calcici
intravenous (Nicardipina 5-10 mg/h)
35. *În tratamentul HTA necomplicată de primă intenție sunt:
a) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
b) Beta-blocantele
c) Blocanții receptorilor angiotensinei (“ARA”)
d) Diureticele
e) Blocanții de canale de Calciu
36. În tratamentul HTA esențială:
a) Aportul de sare trebuie să fie redus la ~5-6g/zi
b) Trebuie suplimentat aportul de lipide saturate
c) Tratamentul se începe ca monoterapie sau biterapie cu doze mici
77

d) Se recomandă administrarea de acizi grași nesaturați
e) TA țintă trebuie obținută la ~4 săptămâni de tratament în monoterapie, în
caz contrar se recurge la asocieri medicamentoase
37. HTA secundară:
a) Reprezintă 80-85% din cazurile de HTA
b) HTA malignă
c) HTA la subiectul tânăr
d) HTA rezistentă
e) HTA cu apariție sau agravare rapidă
38. HTA din feocromocitom:
a) Tumoră benignă în 90% cazuri, ce secretă catecolamine, cu sediul în
medulosuprarenală în 90% cazuri
b) Semne evocatoare: triada cefalee-transpirații-palpitații cu “flush” cutanat
în cursul puseelor de TA
c) Confirmarea e mai dificilă prin dozarea metanefrinelor și
normetanefrinelor urinare /24h
d) Depistarea prin ecografie Doppler arterială a aortei și a ramurilor
acesteia
e) Tratamentul chirurgical sub α - și β – blocante
78

Răspunsuri:
1. B
2. D
3. AE
4. ABD
5. ACE
6. ABCE
7. ACDE
8. ACD
9. AB
10. ABCD
11. BCDE
12. ACE
13. ABC
14. ABE
15. ABCD
16. BCE
17. ACE
18. ABDE
19. ABE
20. B
21. ABC
22. ABD
23. ABCE
24. AC
25. B
26. C
27. B
28. ACE
29. B
30. CDE
31. C
32. ABDE
33. BCE
34. BE
35. D
36. ACE
37. BCDE
38. ABCE
79

PNEUMOLOGIE 1
ALERGIILE RESPIRATORII LA ADULT
1. * Urmatoarele afirmatii sunt false privind anamneza in diagnosticul alergiei
respiartorii la adult:
A. Precizarea conditiilor de mediu
B. Modul de viata obisnuit si cel ocazional
C. Antecedente personale si familiale ale atopiei
D. Circumstantele de aparitie a simtomelor
E. Existenta tabagismului si animalelor domestice nu influenteaza aparitia
alergiei respiratorii
2. * Care din urmatorii nu reprezinta pneumoalergeni:
A. Pisici si caini
B. Mucegaiuri
C. Gandaci de bucatarie
D. Acarieni
E. Paianjeni
3. Rinita usoara se caracterizeaza prin:
A. Somnul este normal
B. Somnul este perturbat
C. Activitatile scolare sau profesionale sunt normale
D. Simptome putin jenante
E. Simptome jenante
4. Rinita persistenta se caracterizeaza prin:
A. Simptome < de 4 zile pe saptamana
B. Simptome >de 4 saptamani
C. Simptome >de 4 zile pe saptamana
D. Simptome

6. Argumentarea atitudinii terapeutice in alergiile respiratorii se face prin :
A. In rinitele intermitente de prima intentie sunt antihistaminicele
B. Desensibilizarea este eficienta la subiectii care au o forma severa de „febra
fanului”
C. Desensibilizarea trebuie avuta in vedere in rinita intermitenta moderata
spre severa
D. Eficacitatea tratamentului este evaluata la 3 luni
E. In rinitele persistente si moderate pana la severe se administreaza de prima
intentie corticoterapie inhalatorie
7. * Diagnosticul alergiei la adult implica:
A. Anamneza
B. Hemoleucograma
C. Teste cutanate
D. Teste multi-alergenice de depistaj
E. Toate variantele sunt corecte
8. Dozarea IG E specifice in diagnosticul alergiei respiratorii:
A. Este de prima intentie
B. Este in general limitata la 5 pneumoalergeni
C. Este inutila daca testele cutanate sunt negative
D. Este utila cand exista discordante intre istoricul clinic si testele cutanate
E. Este inutila daca examenul clinic este putin evocator
9. Care sunt afirmatiile adevarate privind testele cutanate in diagnosticul alergiei
respiartorii:
A. Cauta prezenta anticorpilor specifici ai unui alergen la nivelul mastocitelor
cutanate
B. Tehnica cea mai utilizata este prick-test
C. Nu sunt sensibile si specifice
D. Testul este pozitiv cand diametrul papulei citit la 15 minute este

2. Simptomele astmului sunt:
A. raluri crepitante
B wheezing
C. dispnee
D. opresiune toracica
E. tuse
3. Astmul este:
A. cea mai frecventa boala infectioasa la copil
B. o boala inflamatorie care se vindeca cu varsta
C. cea mai frecventa boala cronica la copil
D. o boala care se vindeca complet sub tratament adecvat
E. o boala cu predispozitie genetic
4. La examenul fizic al unui pacient cu astm se constata:
A. raluri sibilante in timpul respiratiei normale sau fortate si prelungite
B. paloare
C. wheezing
D. cresterea secretiilor nazale
E. constitutie astenica
5. *La probele functionale respiratorii efectuate in suspiciunea de astm bronsic se
constata:
A. disfunctie ventilatorie obstructiva ireversibila
B. disfunctie ventilatorie obstructiva reversibila
C. disfunctie ventilatorie restrictiva reversibila
D. probe normale
E. disfunctie ventilatorie mixta
6. *Disfunctia ventilatorie obstructiva este definita prin diminuarea:
A. VEMS
B. CV
C. indice PEF
D. raport VEMS / CV
E. nici una din cele de mai sus
7. Pentru ca tulburarea ventilatorie obstructiva sa fie definita ca reversibila, ea
trebuie sa aiba:
A. VEMS masurat dupa inhalarea bronhodilatatorului sa fie mai mare cu cel
putin 300 ml fata de valoarea initiala
B. VEMS masurat post-bronhodilatator sa fie mai mare, indiferent de
procent
C. VEMS post-bronhodilatator sa fie mai mare cu cel putin 200 ml fata de
initial
82

D. Raportul VEMS post -VEMSpre / VEMS teoretic trebuie sa fie cel putin
peste 12 %
E. VEMS post-bronhodiltatie sa fie mai mare cu cel putin 20% fata de
valoarea initiala
8. Semne de gravitate in astm:
A. dificultatea de vorbi sau de a tusi
B. frecventa respiratorie > 30 respiratii/minut
C. PEF < 30 % decat cel teoretic
D. raguseala
E. contractura muschilor pectorali
9. Astmul instabil este caracterizat prin:
A. variatii mari diurne ale obstructiei bronsice (variatia PEF > 30%)
B. agravare in zori
C. cresterea progresiva a consumului de beta-2-agonisti inhalatori
D. cresterea frecventei crizelor
E. nici una din cele de mai sus
10. Astmul este stadializat dupa cum urmeaza:
A. astm intermitent
B. astm persistent usor
C. astm persistent moderat
D. astm persistent sever
E. astm persistent extrem
TUBERCULOZA
1. * Dintre medicamentele contraindicate in sarcina se numara:
A. Izoniazida
B. Pirazinamida
C. Etambutol
D. Rifampicina
E. Rifabutina
2. * Bilantul hepatic ( monitorizarea transaminazelor) la pacientul aflat sub
tratament antituberculos se face :
A. La 15 zile dupa initierea tratamentului si apoi o data pe luna pana la
sfarsitult ratamenului
B. La 1 saptamana dupa initierea tratamentului
C. O data la 6 luni
D. Trimestrial
E. O data la 3 luni
83

3. * Confirmarea bacilului Koch prin cultura se efectueza pe mediul:
A. Chapman
B. Sabouraund
C. Lowenstein-Jensen
D. Geloza simpla
E. Leifson
4. TBC pulmonara comuna se caracterizeaza prin:
A. Subfebrilitati
B. Transpiratii nocturne
C. Hemoptizie
D. Tuse prelungita
E. Febra
5. Afirmatii false privind TBC miliara sunt:
A. Alterarea rapida a starii generale
B. Starea generala este pastrata
C. Febra
D. Subfebrilitati
E. Dispnee pentru forma evoluata
6. Quadriterapia antituberculoasa prescrisa adultului este:
A. Izoniazida
B. Pirazinamida
C. Rifampicina
D. Etambutolul
E. Procainamida
7. Care este tratamentul rezervat copiilor cu TBC in timpul primei faze de 2 luni:
A. Izoniazida
B. Streptomicina
C. Rifampicina
D. Pirazinamida
E. Kanamicina
8. Educatia terapeutica cuprinde:
A. Implicarea pacientului si familiei lui
B. Intelegerea bolii
C. Respectarea tratamentului
D. Dezvoltarea rezistentei
E. Cunoasterea modalitatilor de transmitere a tuberculozei si preventia
acesteia
84

9. Medicatia antituberculoasa se va administra:
A. Intr-o singura priza
B. In doua prize
C. Dimineata a jeun
D. Tinand seama de interactiunile medicamentoase in cazul utilizarii
rifampicinei
E. La mare distanta de mese
10. TBC miliara prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Alterarea rapida a starii generale
B. Dispnee posibila pentru forma evoluata
C. Infiltrate , noduli, caverne ale lobilor superiori sau segment apical al
lobilor inferiori
D. BK prezent la examenul direct microscopic
E. Diagnostic prin biopsii bronsice/hepatice/medulare: granulom epiteloid si
giganto-celular cu necroza cazeoasa
11. Bilantul biologic inainte de instituirea tratamentului antituberculos cuprinde:
A. Hemograma
B. Transaminaze, Bilirubina, Fosfatazaalcalina si Gamma GT
C. Sideremia
D. Serologia de depistare a hepatitelor B si C
E. La copil acest bilant poate fi adaptat fiecarui caz
12. Monitorizarea terapiei antituberculoase implica:
A. Bilant hepatic la 15 zile dupa initierea tratamentului
B. Rx toracica in a doua luna de tratament
C. Examen bacteriologic intre a 15-a si a 30-a zi de tratament
D. Al doilea examen ocular in a doua luna de tratament cu Etambutol
E. Bilant hepatic o data la 2 luni
13. Localizari TBC extrapulmonare de retinut sunt:
A. Ganglionara
B. Pericardita
C. Hepato-splenica
D. Cutanata
E. Osoasa
14. Care din urmatoarele afirmatii privind tuberculoza este adevarata:
A. Contagioasa in special pe cale aeriana
B. Agentul patogen este bacilul Koch
C. Cea mai frecventa este tuberculoza miliara
D. Nu este o boala contagioasa
E. Nu este o boala vindecabila
85

BPOC
1. Emfizemul panlobular (pink puffer) prezinta:
A. hemoglobina normala
B. CPT foarte crescut
C. PaO2 normala (scazuta doar la efort)
D. VEMS / CV scazut
E. Nici unul de mai sus
2. Semnele de alarma care impun ventilatia mecanica:
A. epuizare respiratorie (respiratie abdominala paradoxala, tuse ineficienta)
B. tulburari de constienta (confuzie, somnolenta, coma)
C. PaO2 < 45 mmHg
D. PaCO2 > 70 mmHg
E. pH > 7,40
3. Radiografia toracica in emfizemul panlobular prezinta:
A. distensie ++++
B. hiperclaritate difuza
C. inima in picatura
D. artera pulmonara de dimensiune normala
E. cardiomegalie
4. * Factori de risc in aparitia BPOC sunt, cu exceptia:
A. tabagismul+++
B. deficit de alfa1-antitripsina
C. infectiile cailor aeriene superioare
D. aero contaminante profesionale
E. praful de piatra
5. Examenul clinic in BPOC prezinta:
A. hipocratism digital
B. pierdere in greutate
C. cresterea diametrului antero-posterior al toracelui
D. ventilatie cu buze tuguiate
E. toate cele de mai sus sunt false
6. Bronhodilatatori cu actiune scurta:
A. fenoterol + bromura de ipratropium
B. bromura de ipratropium
C. bromura de tiotropium
D. salmeterol
E. salmeterol + fluticazona
86

7. Bronhodilatatori cu actiune prelungita:
A. bromura de ipratropium
B. fenoterol + bromura de ipratropium
C. bromura de tiotropium
D. salmeterol
E. fenoterol
8. Descrierea principiilor monitorizarii de lunga durata, obiective:
A. tratarea simptomelor (tuse, expectoratie, etc)
B. ameliorarea tolerantei la efort si a starii generale de sanatate (calitatea
vietii)
C. tratarea factorilor de risc (tabagismul in special)
D. nu diminua mortalitatea
E. preventia si tratarea complicatiilor si exacerbarilor (suprainfectie,
decompensare respiratorie, etc)
9. * Stadiul II, BPOC moderat, caracteristici:
A. VEMS / CV < 0,70, VEMS post-bronhodilatator > 80% decat cel teoretic
B. VEMS / CV < 0,70, 50% < VEMS < 80% decat cea teoretica
C. VEMS / CV < 0,70, 30% < VEMS 0,70, 50% < VEMS < 80% decat teoretic
10. Criterii de gravitate ale BPOC:
A. SaO2 < 90%
B. PaCO2 > 45 mmHg
C. Edeme ale membrelor inferioare
D. SaO2 > 95%
E. Nici un raspuns corect
Infectiile bronhopulmonare la adult
1. Pneumonia acuta:
A. Este o afectiune potential grava care poate sa angajeze prognosticul vital
B. Este comunitara, daca survine dupa 48 de ore de la internare
C. Are ca semne clinice sugestive: tuse cu expectoratie, dispnee, dureri
toracice,
febra si anomalii auscultatorii (raluri bronsice)
D. Se poate confirma printr-o radiografie toracica pe care se evidentiaza o
opacitate parenchimatoasa tipica, localizata, cu bronhograma aerica
E. Survine brutal sau in absenta infectiei cailor respiratorii superioare
87

2. Factorii de risc pentru mortalitate in pneumopatia acuta sunt:
A. Varsta peste 55 ani
B. Insuficienta cardiaca congestiva
C. Persoane institutionalizate
D. Tabagismul
E. Spitalizarea in cursul anului
3. In cazul unei penumonii acute, spitalizarea se recomanda in urmatoarele situatii:
A. Esec al antibioterapiei de prima intentie
B. factori de risc absenti
C. Istoric de pneumonie in antecedente
D. Leucopenie sau leucocitoza usoara
E. Anomalii ale hemostazei
4. Scorul CrB65 de apreciere a gravitatii unei penumonii cuprinde urmatoarele
criterii:
A: confuzie
B: frecventa respiratorie > 30 / min
C: Presiunea arteriala sistolica < 90 mmHg sau presiunea arteriala diastolica <
60 mmHg
D.: varsta ≥ 65
E. Toate cele de mai sus sunt gresite
5. Elementele sugestive pentru diagnosticul de pneumonie acuta penumococica sunt:
A. Debut brutal
B. Junghi toracic
C. Febra inalta
D. Subiect peste 40 de ani si/sau cu comorbiditati asociate
E. Nici una din cele de mai sus
6. * Urmatoarele afirmatii cu privire la tratamentul antibiotic in pneumonia
comunitara acuta sunt false:
A. Trebuie intotdeauna sa actioneze impotriva Streptococcus pneumoniae daca
exista prezumtia de pneumopatie alveolara
B. In cazul unei pneumopatii la adultul tanar fara factori de risc, fara semne de
gravitate si care nu evoca o pneumopatie alveolara, macrolidul oral este
justificat in prima intentie
C. Durata tratamentului in cazul infectiei suspectate sau documentate cu
Mycoplasma pneumoniae sau Chlamydia pneumoniae este de 7-10 zile
D. Calea de administrare i.v. trebuie sa fie inlocuita cu calea orala cand
bolnavul este apiretic si conditia lui clinica stabila
E. Nici una din afirmatiile de mai sus
88

7. Pneumopatia cu Mycoplasma pneumoniae:
A. Are un debut acut, cu febra inalta, frisoane
B. Se insoteste de rinofaringita, tuse seaca, astenie, mialgii, cefalee
C. Radiologic: opacitate alveolara sistematizata
D. Diagnosticul = serologie
E. Nu se asociaza cu o hiperreactivitate bronsica reziduala
8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la pneumoniile nosocomiale:
A. Semnele apar obligatoriu dupa 48–72 ore de spitalizare
B. Are ca si factori favorizanti: varsta inaintata, antecedente bronhopulmonare,
EPA, soc, coma, insuficienta renala, ventilatia mecanica, alimentatia enterala
C. Are o rata a mortalitatii de 10%
D. Reprezinta prima cauza de infectie nosocomiala
E. Printre germenii cauzali frecvent intalniti se numara Stafilococul aureus si
bacilii Gram negativi
9. Bronsita acuta:
A. Este o inflamatie a bronhiilor si/sau bronhiolelor datorata consumului de
tutun
B. Debuteaza printr-un catar al cailor aeriene superioare, urmat de afectare
descendenta rinobronsica
C. Tabloul clinic are 2 faze: faza seaca, cu tuse chintoasa, chinuitoare, arsuri
retrosternale, astenie, febra si faza productiva, cu expectoratie seromucoasa sau
mucopurulenta
D. Examenul citobacteriologic al sputei este absolut necesar pentru diagnostic
E. Radiografia sinusurilor si a fetei poate fi indicata pentru depistarea unei
sinuzite cronice sau a unei infectii focale care ar fi putut sa fie la originea
bronsitei acute
10. In cazul exacerbarii bronsitei cronice la un pacient cunoscut cu BPOC:
A. Febra reprezinta un criteriu in favoarea originii infectioase a exacerbarii si
permite distinctia intre o origine virala sau bacteriana
B. Radiografia toracica este recomandata in toate cazurile
C. In absenta unei pneumopatii, instituirea antibioterapiei depinde de stadiul
bronsitei cronice si de prezenta sau absenta criteriilor clinice ale lui
Anthonisen
D. Existenta a cel putin 2 dintre urmatoarele 3 criterii clinice: cresterea
volumului expectoratiei, cresterea purulentei expectoratiei sau accentuarea
dispneei, evoca originea bacteriana a exacerbarii
E. Nici una dintre variantele de mai sus
89

Hemoptizia
1. *Hemoptizia reprezinta eliminarea unei sangerari de origine:
A. Stomatologica
B. ORL
C. Digestiva
D. Cutanata
E. Nici un raspuns corect
2. Examinari de prima intentie, sistematice in hemoptizie:
A. Hemoleucograma
B. Radiografia toracica
C. Electrocardiograma
D. Fibroscopie bronsica
E. CT toracic
3.Complicatiile hemodinamice ale hemoptiziei:
A. Bradicardie
B.Tahicardie
C. Hipotensiune arteriala
D. Oligoanurie
E. Hipertensiune arteriala
4. Hemoptizia poate fi:
A. Hemoptizie fudroaianta : deces in cateva minute, intubatie in extrema urgenta
B. Hemoptizie masiva< 300-500 ml/24 ore
C. Hemoptizie masiva> 200ml o data sau > 300-500 ml/24 ore
D. Hemoptizie in cantitate mica: simpla sputa sanguinolenta 50 ml/24 ore
E. Hemoptizie masiva

7. Cauze clasice de hemoptizie la un pacient tuberculos:
A. Recidiva BK
B. Cancerul bronhopulmonar
C. Aspergilom (grefa in cavitatea deterjata)
D.Hemoragie digestiva superioara
E. Sangerarea din varice esofagiene
Pneumopatia interstitiala difuza
1. Semnele clinice evocatoare ale unei pneumopatii interstitiale difuze sunt:
A. Dispneea de efort
B. Tusea productiva
C. Istoric de expunere profesionala la pulberi
D. Hemoptizia
E. Prezenta la auscultatie a ralurilor sibilante
2. Urmatoarele medicamente pot sta la originea unei pneumopatii interstitiale difuze:
A. Amiodarona
B. Penicilina
C. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
D. Betablocantele
E. Nici unul din cele enumerate mai sus
3. Aspectele radiologice intalnite intr-o pneumopatie interstitiala difuza pot fi:
A. Opacitati infiltrative nesistematizate, confluente, cu bronhograma aerica
B. La debut, aspect de “sticla mata” sau de opacitati lineare sau de micronoduli
C. Mai tarziu, prezenta de traverse fibroase, mai mult sau mai putin confluente si
retractii parenchimatoase, cu aspect de “fagure de miere”
D. Olighemie focala
E. Aspect global de “plamani mici”
4. Investigatiile paraclinice necesare elucidarii diagnosticului unei pneumopatii
interstitiale difuze sunt:
A. Tomografia computerizata in sectiuni fine de inalta rezolutie
B. Examenul bacteriologic al sputei
C. Probele functionale respiratorii
D. Fibroscopia bronsica cu lavaj bronho-alveolar
E. Toate cele de mai sus
5. *In cadrul diagnosticului diferential al unei pneumopatii interstitiale difuze la
imunodeprimati intra urmatoarele afectiuni:
A. Pneumocistoza
B. Tuberculoza
C. Pneumopatia cu citomegalovirus
D. Toxoplasmoza
91

E. Toate cele de mai sus
6. Urmatoarele modificari gazometrice apar pe parcursul evolutiei unei pneumopatii
interstitiale difuze:
A. Initial, hipoxie si hipercapnie
B. Gazometria este normala la debut, cu aparitia hipoxemiei in cursul
efortului
C. Ulterior apare efect de shunt (hipoxie cu hipocapnie)
D. In fazele finale apare acidoza respiratorie
E. Hipoxia poate fi corectata prin administrarea de oxigen pur
7. Modificarile probelor functionale respiratorii care pot fi observate intr-o
pneumopatie interstitiala difuza sunt:
A. Disfunctie ventilatorie obstructiva
B. Scaderea raportului Tiffneau (VEMS/CV)
C. Scaderea capacitatii pulmonare totale (CPT) sub 80%
D. Scaderea atat a VEMS-ului cat si a CV, cu mentinerea raportului
Tiffneau in limite normale
E. Cresterea raportului DLCO/VA
8. * Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la rezultatele analizei lichidului
obtinut prin lavaj bronho-alveolar in cazul unei suspiciuni de pneumopatie
interstitiala difuza:
A. Cresterea numarului de limfocite (alveolita limfocitara) poate fi intalnita
in: sarcoidoza, pneumopatia de hipersensibilitate, limfom, lupus,
pneumopatie medicamentoasa
B. Cresterea numarului de neutrofile se intalneste in: fibroza pulmonara
primitiva, sclerodermie, poliartrita reumatoida
C. Alveolita cu hipercelularitate majora este sugestiva pentru histiocitoza X
D. Prezenta corpilor azbestozici in cantitate semnificativa este sugestiva
pentru o azbestoza
E. Nici unul din cele de mai sus
9. *Biopsia pulmonara in cazul suspiciunii unei pneumopatii interstitiale difuze:
A. Este absolut necesara pentru stabilirea diagnosticului
B. Poate fi obtinuta cu ocazia unei fibroscopii, procedura fiind lipsita de
orice riscuri
C. Se poate realiza prin toracoscopie chirurgicala sau prin toracotomie
deschisa
D. Se poate realiza prin punctie toracica ghidata tomografic
E. Nici o varianta nu este corecta
92

10. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la etiologia pneumopatiilor
interstitiale difuze:
A. Sarcoidoza este responsabila de 40% din cazuri
B. Fibroza pulmonara primitiva debuteaza la o varsta medie de 30 ani,
prezinta rar semne extrarespiratorii, iar la auscultatie se deceleaza raluri
crepitante tipice
C. Alveolita alergica extrinseca se datoreaza inhalarii de prafuri organice si
se caracterizeaza printr-o alveolita limfocitara
D. Histiocitoza X afecteaza subiecti tineri care consuma cantitati importante
de tutun
E. Dintre colagenoze, sclerodermia prezinta cel mai frecvent afectare
pulmonara de tip pneumopatie interstitiala difuza
DISPNEEA ACUTĂ SI CRONICĂ
1. Examinările de primă intenţie care trebuie realizate in prezenţa oricărei dispnei,
sunt:
A. Radiografia toracică (faţă+profil dacă e posibil);
B. Gazometrie arterială în aerul ambiant
C. Electrocardiograma
D. Ecocardiografia
E. Spirometria
2. În cazul dispneei acute, în prima etapă pot fi identificate următoarele semne de
gravitate:
A. Semne de insuficienţă respiratorie acută: dispnee cu ortopnee, cianoză,
transpiraţii, polipnee, tiraj intercostal, respiraţie abdominală paradoxală
B. Semne de insuficienţă respiratorie cronică : cianoză, transpiraţii, polipnee,
tiraj intercostal, respiraţie abdominală paradoxală
C. Consecinţe hemodinamice: tahicardie > 110/min, semne de şoc, colaps
D. Semne neuropsihice: agitaţie, asterixis, comă
E. Ampliaţii respiratorii diminuate
3. În prezenţa semnelor de toleranţă dificilă, se recurge la gesturi de urgenţă:
A. Oxigenoterapie
B. La nevoie ventilaţie pe mască
C. Dezobstrucţia căilor aeriene
D. Monitorizare EKG
E. Traheotomie
4. În cazul în care dispneea este urmată de stop cardiac, se recurge la:
A. Tratament etiologic
B. Fibroscopie
C. Intubatie
93

D. Masaj cardiac
E. Laringoscopie
5. În cazul dispneei acute cauzate de prezenţa unui obstacol pe căile aeriene
superioare, se va practica înlăturarea obstacolului prin:
A. Deschiderea gurii
B. Laringoscopie (Mac Gill)
C. ± Fibroscopie
D. + Intubaţie
E. Bronhoscopie
6. În dispneea acută, a doua etapă constă în eliminarea următoarelor patologii
extracardiorespiratorii, care necesită monitorizare specifică:
A. Anemie acută şi/sau severă: hemoragie, hemoliză.
B. Acidoză metabolică: acidocetoză, insuficienţă renala severă, intoxicaţii cu
etilen glicol
C. Patologii neurologice
D. BPOC stadiul sever
E. Consumul de droguri
7. A treia etapă de orientare diagnostică, in dispnee acută, constă în efectuarea:
A. Măsurarea fluxului expirator de vârf
B. Fibroscopie bronşică
C. Ecografie cardiacă
D. Ecografie abdominală
E. Cateterism cardiac drept
8. Cauzele dispneei inspiratorii zgomotoase (dispnee laringiană), cu risc fatal de
asfixie, sunt:
A. Bronhopneumopatia obstructivă cronică
B. Edemul glotei (edemul Quincke)
C. Epiglotita infecţioasă (Haemofilus)
D. Cancerul laringian
E. Cancerul tiroidian
9. Printre cauzele dispneei expiratorii cu wheezing şi/sau raluri bronşice (sibilante
sau ronflante), se regăsesc:
A. Decompensarea acută a BPOC
B. Astm paroxistic
C. Epiglotita infecţioasă
D. Edem pulmonar acut
E. Cancerul laringian
94

10. Dispneea cronică este cauzată de următoarele afecţiuni cardiace:
A. Insuficienţă cardiacă stângă
B. Tamponadă pericardică
C. Pericardită cronică constrictivă
D. Stop cardiac
E. Fibrilaţie atrială paroxistică
11. Ortopneea este cauzată de:
A. Insuficienţa cardiacă stângă
B. Tamponada cardiacă
C. Paralizie diafragmatică bilateral
D. Bronhopneumopatie obstructivă cronică compensată
E. Astm bronşic acut grav
12. Stadiul II NYHA, al insuficienţei cardiace, nu presupune:
A. Dispnee la eforturi uşoare, cu limitare importantă a activităţii fizice
B. Dispnee de repaus (sau la cel mai mic efort)
C. Nici o limitare a activităţii fizice
D. Dispnee la eforturile cele mai intense ale activităţii cotidiene
E. Dispnee cu ortopnee
Tusea la adult (si tratament)
1. Principalele cauze in tusea acuta sunt:
A. refluxul gastro- esofagian
B. pneumopatia acuta infectioasa
C. edemul pulmonar
D. astmul bronsic
E. sinuzita cronica
2. Tusea cronica cu radiografie toracica anormala, cu opacitate localizata:
A. tuberculoza pulmonara
B. cancerul brohopulmonar
C. bronsiectazia localizata
D. fibroza pulmonara
E. insuficienta cardiaca stanga
3. Tusea cronica cu radiografie toraciac anormala, cu opacitati interstitiale difuze:
A. adenopatie mediastinala
B. sarcoidoza
C. pneumocistoza la pacientul imunodeprimat
D. fibroza pulmonara
E. insuficienta cardiaca stanga
95

4. Tusea cronica cu radiografie toracica normala:
A. sinuzita cronica
B. astmul bronsic
C. refluxul gastroesofagian
D. cancerul bronhopulmonar
E. adenopatie mediastinala
5. *Tusea acuta, principalele cauze:
A. infectia cailor aeriene superioare
B. sinuzita cronica
C. reflux gastroesofagian
D. bronsita cronica
E. bronsiectazia
6. Tratamentul simptomatic in tuse la adult:
A. moleculele antitusive nu sunt contraindicate in caz de hipersecretie
bronsica
B. se prescrie atunci cand tratamentul etiologic este imposibil sau
insuficient pentru a controla tusea
C. moleculele antitusive trebuie administrare cu precautie la pacientul cu
insuficienta respiratorie cronica, la varstinc si copilul mic
D. se va tine seama si de sevrajul tabagic
E. nu se tine cont de sevrajul tabagic
7. Complicatii datorate tusei:
A. Pneumotorax
B. Pneumomediastin
C. ruptura de muschi drepti abdominali
D. embolie gazoasa cerebrala
E. nici o varianta corecta
8. *Tusea in bronsita cronica apare:
A. predominant in timpul schimbarilor de pozitie
B. la efort
C. la trezire
D. trezeste pacientul din somn
E. in cursul deglutitiei
9. Tusea cronica poate aparea in:
A. cancer bronsic
B. astm bronsic
C. bronsita cronica
D. reflux gastro-esofagian
E. embolia pulmonara
96

10. Codeina, antitusiv cu actiune centrala, are urmatoarele efecte secundare:
A. somnolenta
B. depresie respiratorie
C. constipatie
D. agitatie psihomotorie
E. risc de dependenta
97

RASPUNSURI
Alergii respiratorii
1. E
2. E
3. A, C, D
4. B, C
5. A, B, D
6. A, B, C, E
7. E
8. B, C, D, E
9. A, B, E
Astm
1. A
2. B, C, D, E
3. C, E
4. A, C, D
5. B
6. D
7. C, D
8. A, B, C
9. A, B, C, D
10. A, B, C, D
TBC
1. B
2. A
3. C
4. A, B, C, D
5. B, D
6. A, B, C, D
7. A, C, D
8. A, B, C, E
9. A, C, D, E
10. A, B, E
11. A, B, D, E
12. A, B, D
13. A, B, C, E
14. A, B
BPOC
1. A, B, C, D
2. A, B, C, D
3. A, B, C, D
4. C
5. A, B, C, D
6. A, B
7. C, D
8. A, B, C, E
9. B
10. A, B, C
Infectiile
bronhopulmonare la
adult
1. A, D, E
2. B, C, E
3. A, E
4. A, B, C, D
5. A, B, C, D
6. C
7. B, D
8. A, B, E
9. B, C, E
10. C, D
Hemoptizia
1. E
2. A, B, D, E
3. B, C, D
4. A, C, D
5. A, B, C, D
6. A
7. A, B, C
Pneumopatia
interstitiala difuza
1. A, C
2. A, B, D
3. B, C, E
4. A, C, D
5. E
6. B, C, E
7. C, D
8. E
9. C
10. A, C, D, E
Dispeneea acuta si
cronica
1. A, B, C
2. B, C, D
3. A, B, C
4. C, D
5. A, B, C, D
6. A, B, C
7. A, B, C, E
8. B, C, D
9. A, B, D
10. A, C
11. A, B, C, E
12. A, B, C, E
Tusea la adult (si
tratament)
1. B, C, D
2. A, B, C
3. B, C, D, E
4. A, B, C
5. A
6. B, C, D
7. A, B, C, D
8. C
9. A, B, C, D
10. A, B, C, E
98

PNEUMOLOGIE 2
SINDROMUL DE DETRESA RESPIRATORIE AL ADULTULUI
1* In SDRA intalnim
A. Insuficienta respiratorie acuta care nu necesita ventilatie asistata
B. Raport PaO2 /FiO2

7. In etiologia SRDA sunt factori de risc urmatoarele:
A. Pneumopatia bacteriana
B. Fumuri non toxice
C. Vascularite
D. Intoxicatii medicamentoase voluntare sau accidentale
E. Diverse proceduri medicale
8. In managementul situatiilor de urgenta in SDRA:
A. Se limiteaza inflatia hidrosodata sub supraveghere stricta a diurezei, uneori cu
necesitatea hemodiafiltrarii continue
B. Se administreaza almitrina pentru vasodilatatia zonelor neventilate
C. Se administreaza almitrina pentru vasconstrictia zonelor neventilate
D. Se incearca reducerea HTAP si a shuntului intrapulmonar
E. Administrarea de dioxid de azot(NO2)
9. Principiile de diagnostic etiologic in SDRA cuprind, cu exceptia:
A. Importanta contextului
B. Indicatii reduse a fibroscopiei bronsice cu lavajbronhoalveolar
C. Se vor elimina cauzele abdominale
D. Nu se efectueaza ecografie abdominala
E. Se fecetueaza radiografia abdominala pe gol
RASPUNSURI
1. B
2. C
3. B
4. D
5. C; E
6. A; B; C; D
7. A; C; D; E
8. A; C; D
9. B; D
100

AFECTIUNILE PLEUREI
1* Pneumotoracele defineste:
A. Prezenta fiziologica de aer la nivelul cavitatii pleurale
B. Prezenta patologica de aer la nivelul cavitatii pleurale
C. Prezenta de aer subdiafragmatic
D. Plamani expansionati radiologic
E. Opacefierea completa a unui hemitorace
2* Semnele clinice in pneumotorace sunt:
A. Durere instalata insidios
B. Durere brusca
C. Tusea cu hemoptizie
D. Tusea cu expectoratie mucopurulenta
E. Matitate la percutie
3* Pneumotoracele spontan primitiv:
A. Adulti tineri, longilini cu neta predominanta masculina
B. Adulti tineri, longilini, cu neta predominanta feminina
C. Adulti in varsta, longilini cu neta predominanta masculina
D. Fumatul nu este un factor favorizant
E. Nicio varianta corecta
4* Toracoscopia medicala sau chirurgicala:
A. Este realizata frecvent sub anestezie locala
B. Nu presupune crearea unui pneumotorax
C. Nu are eficacitate inferioaa biopsiei pleurala „orbeste”
D. Nu se plaseaza un tub de dren toracic
E. Este intotdeauna urmata de efectuarea unui CT toracic
5. Pneumotoracele posttraumatic:
A. Complica un traumatism toracic cu sau fara o plaga transfixianta
B. Poate fi consecutiv unei fracturi costale
C. Poate fi asociat cu un hemotorax
D. Nu include pneumotoraxul iatrogen
E. Nu include ventilatia mecanica
6. In managementul pneumotoraxului sunt incluse urmatoarele, cu exceptia:
A. Eforturile violente sunt nepermise timp de trei luni
B. Calatoriile cu avionul sunt permise
C. Suflatul in lumanare este permis
D. Suflatul in trompeta este permis
E. Contraindicatie pe termen lung pentru scufundarile submarine
101

7. Boli sistemice cauzatoare de revarsate pleurale sunt:
A. Poliartrita reumatoida
B. Boala Wegener
C. Sindromul Sjorgen
D. Sindromul Munchausen
E. Sindromul Raynaud
8. Patologiile gastointestinale ce pot cauza pleurezie sunt:
A. Pancreatita (cresterea amilazei in lichidul pleural)
B. Pancreatita(cresterea lipazei in lichidul pleural)
C. Chirurgia abdominala
D. Toxicitatea medicamentoasa
E. Scleroza de varice
9. Alte cauze de pleurezii sunt, cu exceptia:
A. Azbestoza
B. Pleurezie post radioterapie
C. Chilotorax
D. Urinotorax
E. Pneumotorax compresiv
RĂSPUNSURI
1. B
2. B
3. A
4. C
5. A,B,C
6. A,B,D
7. A,B,C
8. A,C,D,E
9. D,E
102

TUMORILE PLAMANULUI
1* Simptome ale cancerului bronhopulmonar sunt:
A. Aparitia sau agravarea unei tuse sau a dispneei
B. Episod infectios pulmonar care treneaza sau recidiveaza in acelasi teritoriu
C. Hemoptizie
D. Semne generale: pierdere in greutate, anorexie, astenie, mai rar febra
E. Toate de mai sus
2* Cancerele pulmonare cu celule mici:
A. Reprezinta 20% din tumorile secundare ale plamanului
B. Baza tratamentului este chirurgia
C. Baza tratamentului este chimioterapia
D. Nu apare afectare mediastinala
E. Toate variantele false
3* In sindromul de vena cava superioara:
A. Cauzele sunt intotdeauna maligne
B. Poate fi determinat de limfom
C. Poate fi determinat de varicele esofagiene
D. Este datorat unei formatiuni tumorale intraabdominale
E. Nicio varianta nu este corecta
4. Semnele CBP inglobeaza:
A. Aparitia sau agravarea tusei sau a dispneei
B. Anorexie
C. Metastaze revelatoare
D. Sindrom paraneoplazic
E. Tahicardie
5. Limfangita carcinomatoasa se observa cu precadere in:
A. Limfoame
B. Cancerele plamanului
C. Cancerele sanului
D. Melanomului malign
E. Cancerele stomacului
6. Determinarile secundare pulmonare:
A. Reprezinta al doilea sediu de diseminare maligna dupa ficat
B. Caile de diseminare sunt limfatica si hematogena
C. Sunt frecvente in cancerul de colon
D. Sunt frecvente diseminarile tardive dupa cancer de rinichi sau de san
E. Sunt cel mai frecvente in limfoame
103

RASPUNSURI
1. E
2. C
3. B
4. A; B; C; D
5. A; B; C; E
6. A; B; C; D
104

INSUFICIENTA RESPIRATORIE CRONICA
1* Insuficienta respiratorie cronica restrictiva reprezinta:
A. Afectarea pompei cardiace
B. Afectarea pompei respiratorii
C. Afectarea schimbului pulmonar
D. Afectarea pulmonara prin aspiratie de corpi straini
E. Pneumotoracele cu supapa
2* Etiologia insuficientei respiratorie cronice restrictive:
A. Origine cerebrala sau medulara
B. Poliradiculonevrita(sdr. Claude Bernard Horner)
C. Poliradiculonevrita(sdr. Boerhave)
D. Poliradiculonevrita(sdr. Raynaud)
E. Poliradiculonevrita(sdr. Rokitanski)
3* Afectarea jonctiunii neuromusculare apare in urmatoarele, cu exceptia:
A. Tetanos
B. Miastenie
C. Botulism
D. Miozite
E. Poliradiculonevrita
4* Fumatul este factor de risc in insuficienta respiratorie cronica restrictiva:
A. Nu
B. Da, pentru ca poate cauza disfunctie respiratorie mixta
C. Da , pentru ca se asociaza cu CBP
D. Toate variantele corecte
E. Nicio varianta corecta
5*Ameliorarea functie respiratorii se face prin urmatoarele, cu exceptia:
A. Kinetoterapie respiratorie
B. Oxigenoterapie de lunga durata
C. Ventilatie spontana cu presiune pozitiva expiratorie
D. Ventilatie sponatna cu presiune negativa expiratorie
E. Nicio varianta corecta
6* In insuficienta respiratorie cronica restrictiva:
A. In timpul unei afectari musculare va trebui combatuta hipoventilatia alveolara
B. In timpul unei afectari mecanice nu exista influenta asupra compliantei
toracopulmonare
C. Pacientii cu IRC mecanica fac hipertensiue pulmonara in procent mai mic
D. Toate variantele corecte
E. Nicio varianta corecta
105

7* Care din urmatoarele nu influenteaza capacitatea respiratorie:
A. Pectusu l excavatum
B. Cifoscolioz a
C. Spondilita anchilozanta
D. Toracoplastia
E. Toate variantele corecte
8. In insuficienta respiratorie cronica datorata unei afectari neurologice sunt
intalnite:
A. Poliradiculonevrita
B. Sindromul Guillan Barre
C. Sindromul de apertura toracica superioara
D. Miastenia
E. Botulismul
9. In insuficienta respiratorie cronica restrictiva mecanica sunt adevarate:
A. Afectare parietala cifoscoloza
B. Afectare parietala pectus excavatum
C. Afectare parietala coasta cervicala
D. Afectare parietala toracoplastia
E. Afectare parietala sindrom Poland
10. Exista deformari toracice fara rasunet respirator:
a. Toracoplastia
b. Cifoscolioza
c. Pectusul excavatum
d. Coasta cervicala
e. Aplazia marelui pectoral
11. Ameliorarea oxigenarii se face:
a. Kinetoterapie respiratorie
b. Oxigenoterapie de scurta durata
c. Ventilatie asistata
d. Ventilatie spntana cu presiune pozitiva expiratorie
e. Oxigenoterapie de lunga durata
12. Tratamentul etiologic in IRC cu exceptia:
a. Chirurgie corectoare a unei scolioze
b. Chirurgie corectoare a unui pectus excavatum
c. Decorticare pleurala
d. Stimularea diafragmului in afectiuni neurologice
e. Toracoscopia diagnostic
106

RASPUNSURI:
1: B
2:A
3:E
4:B
5:D
6:A
7:A
8:A,B,D,E
9:A,D
10: C,D,E
11:A,C,D,E
12:B,E
107

CHIRURGIE I
1. * Precizati care din factorii de mai jos nu este incriminat in etiologia cancerului de
colon:
A. Boala Crohn;
B. Rectocolita ulcerohemoragica;
C. Polipoza familiala adenomatoasa;
D. Antecedentele de boala ulceroasa;
E. Acromegalia
2. * Cea mai frecventa forma anatomopatologica a tumorilor colonului este:
A. Limfomul malign
B. Fibrosarcomul
C. Plasmocitomul
D. Carcinomul cu celule scuamoase
E. Adenocarcinomul
3. Confirmarea dignosticului in tumorile colonului si rectului se face prin:
A. Colonoscopie
B. Coloscaner
C. Gastroscopie
D. Clisma cu substante de contrast hidrosolubile
E. Ecografie abdominala
4. * Cea mai frecventa complicatie a cancerului de colon stang este:
A. Durerea colicativa
B. Febra
C. Ocluzia intestinala
D. Tromboflebite migrante
E. Icter
5. Obiectivele tratamentului chirurgical cu intentie de radicalitate a colonului stang
sunt:
A. Exereza larga a tumorii primare si a segmentului colic purtator cu
margini de cel putin 5 cm
B. Exereza larga a tumorii primare si a segmentului colic purtator cu
margini de cel putin 2 cm
C. Restabilirea continuitatii printr-o anastomoza colorectala
D. Limfadectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare
E. Hemicolectomie stanga
6. Factorii de risc in aparitia cancerului gastric sunt:
A. Ulcerul gastric;
B. Antecedente familiale de cancer gastric;
108

C. Polipoza familiala adenomatoasa;
D. Maladia Menetrier;
E. Acromegalia
7. * Tabloul clinic la pacientii cu tumori de stomac este format din:
A. Alterarea starii generale
B. Dureri epigastrice
C. Hematemeza
D. Melena
E. Toate raspunsurile
8. Confirmarea diagnosticului in tumorile gastrice se face prin:
A. Endoscopie superioara
B. CT cervico-toraco-abdomino-pelvin
C. Colangiografie
D. Ecoendoscopie
E. Toate raspunsurile
9. Markeri tumorali specifici tumorilor gastrice sunt:
A. ACE
B. Ca 19-9
C. Ca125
D. Ca 19-8
E. Toate raspunsurile
10. Tratamentul pentru cancerul antral are urmatoarele principii:
A. Gastrectomie 4/5 si anastomoza gastrojejunala
B. Limfadectomie
C. Examen anatomopatologic
D. Examen clinic
E. ERCP
11. Monitorizarea pe termen al pacientilor cu tumori gastrice cuprinde:
A. Examen clinic
B. Limfadectomie
C. CT toraco abdominal
D. Markeri tumorali
E. Endoscopie superioara
12. *Diagnostic aproape cert in cazul carcinomului hepatocelular este prin dozajul:
A. Alfa-feroproteinei >300ng/ml
B. Alfa-feroproteinei >500ng/ml
C. ALAT
D. ASAT
109

E. Alfa-feroproteinei >150ng/ml
13.Principalii factori prognostici in carcinomul hepatocelular sunt:
A. Scorul Child
B. Dimensiunea si numarul tumorilor
C. Hemoleucograma
D. Biochimie urina
E. Ascita
14. Care dintre afirmatiile privind tratamentul tumorilor hepatice secundare sunt
adevarate ?
A. Chimioterapie preoperatorie +++
B. Rezectie completa (in una sau mai multe etape)
C. Uneori, asocierea unor tehnici de distrugere localizata
D. Sfincterotomie endoscopica
E. Aport suplimentar de vitamina B12 pe cale intramusculara pe toata
durata vietii
15. Diagnosticul pozitiv de tumora esofagiana se stabileste clinic pe baza
urmatoarelor elemente, cu exceptia:
A. Sindrom Mallory-Weiss si sindrom Menetrier
B. Tuse la deglutitie - pe calea falsa
C. Pierderi hidroelectrolitice mari
D. Disfonia -paralizia nervului recurent stang
E. Disfagie
16. Confirmarea diagnosticului unei tumori esofagiene se face pe baza urmatoarelor
explorari paraclinice:
A. Irigografie
B. Endoscopie inalta: biopsie+ anatomopatologie; localizarea cancerului
C. Tomografie cervicotoracoabdominopelvina
D. Ultrasonografie standard
E. Ecoendoscopie
17. In caz de tumora esofagiana rezecabila, urmatoarele patologii prezinta
contraindicatie de interventie chirurgicala:
A. Ciroza B sau C
B. Insuficienta respiratorie
C. Stadiul III A cu T3N1Mo
D. Insuficienta cardiaca
E. Aderenta tumorii la aorta, bronhii, trahee,nervii recurenti, metastaze,
ganglioni celiaci
110

18. Semnele comune clinice ale tumorilor pancreasului sunt urmatoarele:
A. Dezechilibru al diabetului/ aparitia diabetului
B. Pancreatita acuta
C. Alterarea starii generale
D. Aparitia icterului
E. Scadere in greutate
19. Factorii principali incrimanati in aparitia tumorilor pancreasului sunt:
A. HTA
B. Fumatul
C. Pancreatita cronica
D. Stresul
E. Diabetul, antecedentele familiale de cancer pancreatic
20. Tomografia (CT) toracoabdominopelvina in cancerele pancreasului indica:
A. Evidentiere puternica in timpul arterial
B. Masa pancreatica hipodensa
C. Bilant local: raport al tumorii cu vasele(vena porta, artera mezenterica
superioara)
D. Identificare a metastazelor hepatice/pulmonare/carcinomatoza
E. Diminuarea contrastului in timpul portal
21. In caz de tumora pancreatica nerezecabila la un pacient inoperabil, tratamentul
consta in:
A. Chimioterapie
B. Venotonice cu utilitate discutabila
C. Radiochimioterapie
D. Insulinoterapie
E. Oxigenoterapie
22. Urmatoarele afirmatii despre traumatismele abdominale sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Contuziile abdomenului se incadreaza cel mai adesea in cadrul unui
politraumatism
B. 80% din cazurile de politraumatism prezinta contuzii abdominale
C. Splina si ficatul sunt cele mai afectate organe
D. Ecografia abdominala ofera primele elemente ale diagnosticului de
contuzie abdominala
E. Pancreasul este organul cu cea mai mare rata de afectare
23. Criteriile de tratament medical in caz de traumatism abdominal sunt:
A. Radioterapie
B. Stabilitate hemodinamica
C. Interventii in caz de urgenta (eviscerare, peritonita, plaga penetranta)
111

D. Nu mai mult de 4 unitati de masa sanguina transfuzate
E. Fara cazuri de urgenta (eviscerare, peritonita, plaga penetranta)
24. In traumatismul splinei apar urmatoarele semne clinice :
A. Fracturi ale ultimelor coaste stangi
B. Identificarea unei instabilitati hemodinamice
C. Se evidentiaza semnul Bouchacourt
D. Trismus
E. Toate de mai sus
25. *Imagistic, diagnosticul de traumatism hepatic se evidentiaza prin:
A. Ecografie insotita de CT in caz de stabilitate hemodinamica
B. Hemoperitoneu
C. Hematom
D. Leziuni vasculare(vene suprahepatice, vena porta, artera hepatica)
E. Toate de mai sus
26. Care sunt complicatiile traumatismelor hepatice:
A. Coagulopatia de consum
B. Embolia gazoasa in caz de plaga a venelor suprahepatice
C. Hipotermia
D. Hemobilia: angiocolita + hemoragie digestiva
E. Biliomul/ coleperitoneul
27. Factorii de risc in aparitia volvusului sigmoidian sunt :
A. Varsta peste 50 de ani
B. Varsta peste 70 de ani
C. Vonstipatia
D. Megadolico-sigmoid
E. Interventii chirurgicale anterioare
28. Diagnosticul volvusului sigmoidian:
A. Meteorism voluminos simetric
B. Radiografie abdominala simpla/ CT: niveluri colice in U inversat
C. Abdomen suplu, mobil cu respiratia
D. Meteorism voluminos asimetric
E. Episoade repetate de rectoragie cantitativ reduse
29.Tratamentul ocluziei pe brida in prezenta semnelor de severitate este:
A. Doar tratament medical
B. Laparotomie: explorare, prelevare de lichid peritoneal
C. Laparotomie – pastrarea bridei
D. Laparotomie - verificarea vitalitatii intestinului subtire
112

E. Laparotomie - verificarea vitalitatii intestinului subtire – in absenta
necrozei- rezectie, anatomopatologie +/- restabilirea continuitatii digestive
sau stomie in functie de situatia locala.
113

RASPUNSURI
1: D
2: E
3: A;B;D
4: C
5: A;C;D;E
6: A;B;D
7: E
8: A;B;D
9: A;B
10: A;B;C
11: A;C;D;E
12: B
13: A;B;E
14: A ;B ;C
15 : A;C
16: B;C;E
17: A;B;D;E
18: A;B;C;E
19: B;C;E
20: B;C;D
21: A;C
22: B;E
23: B;D;E
24: A;B
25: E
26: B;D;E
27: B;C;D
28:B;D
29: B;D
114

CHIRURGIE II
Apendicita acuta
1. *Principala cauză de apariţie a apendicitei acute este:
A. Obstrucţia cu ascarizi
B. Obstrucţia cu stercoliţi
C. Hipertrofia ţesutului limfoid
D. Obstrucţia cu bariu
E. Obstrucţia cu sâmburi
2. *Care dintre urmatoarele afirmatii legate de anatomia apendicelui este corecta:
A. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea retrocecala
B. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea mezoceliaca
C. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea pelvina
D. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea laterocecala
E. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea subhepatica
3. *Din punct de vedere fiziopatologic infectia apendiculara se produce cel mai
adesea pe cale:
A. Limfatica
B. Hematogena arteriala
C. Hematogena venoasa
D. Endogena
E. Exogena
4. Ecografia abdominala este o explorare absolut necesara pentru diagnosticul
apendicitei acute. Care din urmatoarele afirmatii legate de aceasta explorare sunt
corecte:
A. Prezenta lichidului liber periapendicular
B. Diametrul apendicelui creste peste 8 mm
C. Apendicele se vizualizeaza doar in 40% din cazuri
D. Intotdeauna se vizualizeaza stercolitul
E. Peretele apendicelui are o dimensiune de peste 3 mm
5. In cazul unui plastron apendicular tratamentul consta in:
A. Lavaj intraabdominal
B. Apendicectomie imediata
C. Apendicectomie la distanta
D. Tratament medical initial- antibioterapie imediata
E. Drenaj percutanat
6. Care din urmatoarele elemente nu sunt caracteristice computer tomografiei:
A. Este examinarea cu cea mai buna valoare predictiva pozitiva
B. Este examinarea cu cea mai buna valoare predictiva negative
115

C. Deceleaza intarirea conturului mucoasei apendiculare
D. Deceleaza diminuarea conturului mucoasei apendiculare
E. Deceleaza infiltrarea grasimii periapendiculare
Hernia parietala
1. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. Hernia se exteriorizeaza printr-un orificiu natural
B. Hernia se exteriorizeaza printr-un punct slab datorat unei incizii efectuate
in prealabil
C. Eventratiile apar prin orificii ne-naturale
D. Eventratiile apar prin orificii naturale
E. Evisceratia se caracterizeaza prin absenta peritoneului din jurul viscerelor
2. Care din urmatoarele afirmatii legate de evisceratii sunt corecte:
A. Apar prin orificii ne-naturale
B. Viscerele sunt acoperite de peritoneu
C. Visecerele nu sunt acoperite de peritoneu
D. Apar prin orificii natural
E. Cel mai frecvent apar la nivelul orificiului ombilical
3. Care dintre elementele examenului clinic al bolnavului cu hernie sunt corecte:
A. Palpare unilateral
B. Palpare bilateral
C. Palpare in ortostatism
D. Palpare in decubit dorsal
E. Efortul de tuse al pacientului
4. In cazul unei hernii strangulate diagnosticul clinic va decela:
A. Masa tumorala ireductibila
B. Masa tumorala partial reductibila
C. Durere
D. Prezenta pulsiunii la efortul de tuse
E. Absenta pulsiunii la tuse
5. Principala complicatie a unei hernii este strangularea. Care dintre urmatoarele
afirmatii sunt corecte:
A. Durere majora in strangularea intestinului subtire
B. Durere estompata in strangularea intestinului subtire
C. Varsaturi precoce in strangularea intestinului subtire
D. Varsaturi tardive in strangularea intestinului subtire
E. Blocarea tardiva a tranzitului in strangularea colonului
116

Litiaza biliara
1. Tabloul biologic in cazul unei colecistite acute cuprinde:
A. Colestaza
B. Sindrom inflamator
C. Lipaza normala
D. Citoliza
E. Absenta colestazei si a citolizei
2. Tabloul clinic in cadrul unei colecistite acute cuprinde:
A. Durere in hipocondrul drept insotita de aparare muscular
B. Durere in hipocondrul drept neinsotita de aparare muscular
C. Sindrom febril
D. Sindrom icteric
E. Fara semne de ocluzie intestinala
3. Formele clinice ale colecistitei cronice litiazice sunt:
A. Litiaza coledociana
B. Cancerul vezicular
C. Colecistita scleroatrofica
D. Vezicula de portelan
E. Fistula biliara
4. Care din urmatoarele afirmatii legate de ileusul biliar sunt corecte:
A. Este o ocluzie intestinala
B. Colecistectomia este absolut necesara in timpul interventiei care va
rezolva ocluzia intestinala
C. Aerobilia este prezenta
D. Sindromul icteric este prezent
E. Aceasta complicatie apare ca urmare a aparitiei unei fistule intre
colecist si duoden
5. * Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul ileusului biliar nu este
corecta:
A. Necesita spitalizare de urgenta
B. Tratament simptomatic
C. Laparotomie, enterectomie, extragere calcul, sutura intestinului
D. Colecistectomie obligatoriu
E. De cele mai multe ori colecistectomia se efectueaza in timpul doi
6. *Elementele care compun triada Charcot sunt:
A. Febra, frison, icter
B. Durere, febra, icter
C. Durere, febra, oprire de tranzit
117

D. Aparare musculara, oprire de transit, icter
E. Oprire de transit, icter, febra
7. Care din urmatoarele forme anatomo-clinice nu fac parte din colecistitele acute:
A. Piocolecist
B. Colangita
C. Abces subhepatic
D. Peritonita biliara
E. Pancreatita acuta
8. * Cea mai sensibila examinare in situatia unei litiaze de cale biliara principal este:
A. Colangio-RMN
B. Colangiografia intraoperatorie
C. Ecografia
D. Ecoendoscopia
E. ERCP
Pancreatita acuta
1. Care din urmatoarele afirmaţii legate de alte etiologii ale pancreatitei acute sunt
false:
A. Hipercalcemia insotita de hiperparatiroidism
B. Hipercalcemia insotita de hipoparatiroidism
C. Hiperlipidemia in cazurile cu hipertrigliceridemie tip I,IV,V
D. Hiperlipidemia in cazurile cu trigliceridemie normal
E. Exista forme genetice
2. Elementele de gravitate ale unei pancreatite acute sunt:
A. Durerea transixianta
B. Obezitatea
C. Semnele de soc
D. Cresterea lipazei de 5 ori
E. Echimozele pe flancuri
3. *Care din urmatoarele afirmatii in ceea ce priveste computer tomografia
abdominala intr-o pancreatita acuta este falsa:
A. Este absolut necesara la intrenarea pacientului
B. Este indicata la internare in cazul dubiilor de diagnostic
C. Este utila pentru diagnosticul pozitiv
D. Este utila pentru diagnosticul complicatiilor
E. In afara dubiilor de diagnostic este indicat sa fie efectuata in 48 ore de
la internare
118

4. *Complicatiile locale ale unei pancreatite acute sunt urmatoarele cu exceptia:
A. Colectiile
B. Abcese
C. Retentia lichidiana peripancreatica
D. Perforatia
E. Infectia necrozei pancreatice
5. Complicatiile generale ale unei pancreatite acute sunt:
A. Insuficienta multipla de organ
B. Sepsis
C. Hiperglicemie
D. Hipoglicemie
E. Insuficienta renala acuta
6. *Complicatiile generale ale unei pancreatite acute sunt urmatoarele cu exceptia:
A. Insuficienta multipla de organ
B. Sepsis
C. Hiperglicemie
D. Hipoglicemie
E. Insuficienta renala acuta cu hipocalcemie
Peritonita acuta
1. Peritonita primitiva corespunde urmatoarelor situatii cu exceptia:
A. Tuberculozei
B. Fistulei anastomotice
C. Infectiilor cu fungi
D. Infectarea ascitei
E. Infectiilor intraabdominale in cadrul dializei peritoneale
2. Peritonita secundara corespunde urmatoarelor situatii cu exceptia:
A. Tuberculozei
B. Fistulei anastomotica
C. Infectiilor cu fungi
D. Infectarea ascitei
E. Perforatiilor diverticulare
3. *Consecintele sistemice ale unei peritonite acute sunt urmatoarele cu exceptia:
A. Soc septic
B. Insuficienta renala
C. Acidoza metabolica
D. Alcaloza metabolica
E. Insuficienta respiratorie
119

4. * Care din urmatoarele afirmatii legate de peritonitele acute secundare este
incorecta:
A. In mecanismele de aparare este implicat peritoneul
B. In mecanismele de aparare este implicat epiploonul
C. In mecanismele de aparare este implicat sistemul complement
D. Agentii infectiosi sunt de regula polimicrobieni
E. Agentii infectiosi sunt de regula monomicrobieni
5. * Care din urmatoarele afirmatii legate de peritonitele acute secundare sunt
corecta:
A. Principalul factor de prognostic este tipul de interventie chirurgicala care
va fi efectuata
B. Principalul factor de prognostic este intervalul de la debut la interventia
chirurgicala
C. Principalul factor de prognostic al bolii este dependent de promptitudinea
masurilor de reanimare
D. Principalul factor de prognostic al bolii este dependent de tipul de
antibioterapie care este instituit
E. Principalul factor de prognostic al bolii este dependent de umplerea
volemica si corectarea tulburarilor hidroelectrolitice
6. In ceea ce priveste tratamentul etiologic al peritonitei acute urmatoarele afirmatii
sunt incorecte:
A. Calea de abord este intotdeauna laparotomia
B. Abordul laparoscopic este contraindicat
C. Abordul laparoscopic poate fi o solutie in cazul perforatiei duodenale
D. Lavajul cavitatii peritoneale trebuie facut cu 5 litri de ser fiziologic
E. Lavajul cavitatii peritoneale trebuie facut cu 10-15 litri de ser fiziologic
7. Semnele imagistice de gravitate in situatia unei peritonite extrahospitaliere sunt:
A. Pneumoperitoneu
B. Pneumatoza parietala
C. Pileflebita
D. Lichid intraperitoneal
E. Aeroportie
120

RASPUNSURI
Apendicita :
1: B
2: D
3: D
4: A,B,E
5: C,D
6: A,D
Hernia parietala
1:A,C,E
2:A,C
3:B,C,D,E
4:A,C,E
5:A,C
Litiaza biliara
1:B,C,E
2:A,C,E
3:B,C,D,E
4:A,C,E
5:D
6:B
7:B,E
8:D
Pancreatita acuta
1:B,D
2:B,C,E
3:A
4:C
5:A,B,C,E
6:D
Peritonita acuta
1:B,C
2:A,C,D
3:D
4:E
5:B
6:A,B,D
7:B,C,E
121

DERMATOLOGIE
Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micotice
*1.Alegeti afirmatia gresita referitoare la infectiile cutaneo-mucoase bacteriene:
A. Diagnosticul este in majoritatea cazurilor paraclinic
B. Exista factori favorizanti locali
C. Se impart in foliculare si nefoliculare;
D. Diabetul este factor favorizant general
E. Nu exista vaccin impotriva acestor infectii
*2.Alegeti afirmatia corecta despre furuncul:
A. E o infectie superficiala a foliculului pilo-sebaceu
B. Clinic apare febra
C. Manipularea intempestiva este o circumstanta favorizanta
D. In stafilococia maligna a fetei nu apare febra
E. Formele complicate se trateaza doar cu antibioterapie locala, antiseptice
locale si reguli de igiena.
3.Despre tratementul infectiilor cutanate stafilocice se poate afirma:
A. Nu necesita scutire medicala de la scoala decat daca sunt forme severe
B. Formele severe necesita spitalizare si antibioterapie iv
C. Formele moderate se trateaza doar cu toaleta cu apa si sapun, antiseptic sau
antibiotic topice
D. Formele localizate se trateaza cu toaleta locala antiseptice sau antibiotice
topice
E. Oxacilina, pristinamicina sau acid fusidic sunt antibiotic active pe
stafilococul auriu
4.Alegeti afirmatiile corecte despre impetigo:
A. Foarte frecventa la copil
B. Nu necesita scutire medicala de la scoala
C. Febra este absenta
D. E nevoie de prelevari in caz de suspiciune de MRSA ,epidemie sau
colectivitate
E. Complica alta dermatoza care trebuie investigate
5.Epidermoliza stafilocica se caracterizeaza prin:
A. Diagnosticul diferential principal este toxidermia
B. Se prezinta ca un eritem difuz
C. Apare o dezlipire epidermica superficiala Nicolski –
D. Apare la nivelul marilor pliruri
E. Starea generala e alterata, febra
122

6.Despre ectima se poate afirma:
A. Este favorizata de microtraume
B. De obicei localizata pe membrele inferioare
C. Este o infectie cutanata micotica
D. Este o infectie cutanata foliculara
E. Apare adesea pe un teren imunodeprimat
7.Diagnosticul erizipelului cuprinde:
A. Este clinic
B. De certitudine este anatomo-patologic
C. Hemocultura se efectueaza in caz de teren fragilizat sau suspiciune de
complicatie
D. In caz de teren fragilizat sau suspiciune de complicatie este necesara
efectuarea de examinari complementare
E. Hemograma, VSH, CRP, CPK, BU se efectueaza in toate cazurile de
erizipel
8.Fasceita necrotizanta se caracterizeaza prin:
A. Favorizata de administrarea aintiinflamatoarelor nesteroidiene
B. Se prezinta local prin local zone violacee necrotice, hipoestezice
C. Nu constituie o urgenta medico-chirurgicala
D. Este o complicatie generala a erizipelului
E. Biologic apare sindrom inflamator major si mioliza biologica
9. Alegeti afirmatiile adevarate despre tratamentul erizipelului sever sau al
pacientului cu comorbiditati
A. Necesita internare intr-o sectie medicala in toate cazurile
B. Pregatirea cuprinde aplicarea unei cai de abord venos si oprierea AINS
C. Tratamentul simptomatic consta in antialgice si reechilibrare
hidroelectrolitica daca este necesar
D. Tratamentul etiologic consta in monoantibioterapie activa asupra
stafilococului
E. Tratarea caii de intrare face parte din tratamentul etiologic
10.Candidozele se caracterizeaza prin:
A. Sunt infectii oportuniste cu bacterii
B. Sunt cauzate de ciuperci de tip levuri
C. Favorizate de factori locali si generali
D. Examenele paraclinice nu sunt necesare
E. Confirmarea se face prin examen micologic
11.Tabloul clinic al candidozelor cutanate cuprinde:
A. Candidoza marilor pliuri se caracterizeaza prin marginea difuza,
faramitata de mici pete eritematoase
B. Candidoza comisurilor labiale se manifesta ca perles fisurat si macerat
123

C. Candidoza pliurilor mici se manifesta ca perles fisurat si macerat
D. Intertrigo interdigitoplantar e o candidoza a pliurilor mici
E. Candidoza marilor pliuri e uneori pustuloasa sau/si descuamativa
12.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la diagnosticul candidozelor:
A. Suspiciunea este clinica
B. Confirmarea se face prin examen micologic
C. Examenul micologic cuprinde examen direct si cultura
D. Cultura se face pe mediul Drigalski
E. Cultura se face pe mediul Sabouraud
13.Tratamentul candidozelor consta in:
A. Suprimarea factorilor favorizanti daca este posibil
B. Toaleta cu sapun acid
C. Toaleta cu sapun alcalin
D. Tratament antifungic local
E. Tratamentul antifungic general
14.Care din urmatoarele medicamente sunt antifungice:
A. Amfotericina B
B. Ciclopiroxolamina
C. Terbinafina
D. Fluconazol
E. Voseptol
15.Care din urmatoarele caracteristici apartin dermatofitilor:
A. Nu afecteaza mucoasele
B. Afecteaza atata pielea cat si mucoasele
C. Sunt intotdeauna patogene
D. Sunt oportuniste
E. Se clasifica dupa modul de transmitere:antropofil, zoofil, geofil
16.Ce este kerionul?
A. Este o infectie micotica datorata candidei
B. Infectie micotica datorata unei ciuperci filamentate keratinofile
C. Infectie dermatofitica datorata unui tropism pilar
D. Tricofitie nesupurata cu inflamatie minora
E. Tricofitie supurata cu inflamatie majora, legata de un raspuns imun excesiv
al gazdei impotriva dermatofitului
17.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la examenul cu lampa Wood
A. Arata o fluorescenta galben-verzuie a firelor de par pentru dermatofitoza
cu Microsporum
B. Fluorescenta este absenta pentru dermatofitoza cu Tricophyton
124

C. In cazul dermatofitozei cu Microsporum fluorescenta e absenta
D. Fluorescenta e absenta in cazul dermatofitozelor
E. Dermatofitoza cu Microsporum are o fluorescenta violet
18.Alegeti afirmatiile gresite referitoare la tratamentul dermatofitozelor:
A. Afectarile mult extinse ale pielii glabre se trateaza doar cu tratament local
B. Tratamentul general in afectarea ungheala dureaza 2 saptamani
C. Este necesara scutire medicala de la scoala
D. In caz de agent antropofil este necesara examinarea familiei
E. In caz de agent zoofil este necesara tratarea animalului
19.Pitiriazisul versicolor se caracterizeaza prin:
A. Afectiune cauzata de o ciuperca de tip levura
B. Ciuperca responsabila se numeste Malassezia furfur denumita in trecut
Pytyrosporum ovale
C. Agentul microbian responsabil este intotdeauna patogen
D. Agentul microbian responsabil este saprofit al epidermului
E. Se trateaza cu derivati topici ai imidazolului
20.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tabloul clinic din pitiriazisul versicolor:
A. Apare in special la adultul tanar
B. Apare in special la sugari
C. Macule cu scuame fine de culoare roz/bej
D. Maculele pot deveni hipocrome
E. Leziunile apar pe partea superioara a trunchiului
125

RASPUNSURI:
1 A
2 C
3 BDE
4 ACDE
5 ABDE
6 ABE
7 ACD
8 ABE
9 BCE
10 BCE
11 ABDE
12 ABCE
13 ACDE
14 ABCD
15 ACE
16 BCE
17 AB
18 AB
19 ABDE
20 ACDE
126

Diabetul zaharat tip 1 şi 2 la adult
DIABET ZAHARAT
*1. Care dintre următoarele enunţuri nu permite orientarea diagnosticului
către tipul 1 de diabet zaharat?
A. Debutul rapid sau supraacut al simptomelor
B. Prezenţa obezităţii
C. Sindromul poliuro-polidipsic intens
D. Tabloul clinic şi biologic de cetoză
E. Prezenţa autoanticorpilor antiglutamat decarboxilază (GAD65)
*2. Care dintre următoarele afirmaţii nu caracterizează evoluţia diabetului
zaharat de tip 1?
A. Posibilitatea remisiei parţiale sau totale
B. Apariţia cetoacidozei în absenţa tratamentului
C. Apariţia complicaţiilor macroangiopatice în caz de tratament insuficient
D. Creşterea ponderală importantă
E. Apariţia complicaţiilor microangiopatice în caz de tratament insuficient
*3. La un pacient cu diabet zaharat de tip 1, peptidul C pozitiv în timpul
primilor 5 ani semnifică:
A. Instabilitate glicemică mare
B. Probabilitate crescută de apariţie a cetoacidozei diabetice
C. Echilibru glicemic uşor de obţinut
D. Iminenţa apariţiei retinopatiei diabetice
E. Prezenţa unei mutaţii a genei HNF1α
*4. Pentru diagnosticul diabetului zaharat de tip 2 se vor exclude următoarele,
cu o excepţie. Care este aceasta?
A. Diabetul iatrogen
B. Cancerul de pancreas
C. Citopatia mitocondrială
D. Diabetul insipid
E. Diabetul genetic
5. Pe baza cărora dintre următoarele valori se poate defini diabetul zaharat?
A. Glicemie à jeun în sânge venos mai mare de 1,2 g/l într-o zi
B. Glicemie à jeun în sânge venos mai mare de 1,2 g/l – în două ocazii diferite
C. Glicemie à jeun în sânge venos mai mare de 1,26 g/l într-o zi
D. Glicemie à jeun în sânge venos mai mare de 1,26 g/l – în două ocazii diferite
E. Glicemie în orice moment al zilei mai mare de 2 g/l
127

6. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la cetoacidoza diabetică sunt
adevărate?
A. Poate fi manifestarea inaugurală a diabetului zaharat, mai ales la copii
B. Pacienţii sunt întotdeauna comatoşi
C. Pacienţii prezintă comă în formele severe de acidoză (pH

12. Bilanţul iniţial al pacienţilor cu diabet zaharat de tip 2 cuprinde:
A. Determinarea peptidului C
B. Efectuarea ecografie de tiroidă
C. Investigarea factorilor de risc cardio-vascular
D. Depistarea complicaţiilor microangiopatice
E. Depistarea complicaţiilor macroangiopatice
13. Cetoacidoza diabetică se caracterizează prin:
A. Hipoglicemie
B. Acidoză metabolică
C. Producţie de corpi cetonici
D. Hiperglicemie
E. Acidoză respiratorie
14. Următorii pot funcţiona ca factori favorizanţi ai cetoacidozei diabetice:
A. Prezenţa unei infecţii
B. Administrarea unei doze duble de insulină
C. Lăuzia
D. Stresul psihic
E. Sarcina
15. Simptome ale cetoacidozei diabetice sunt:
A. Deshidratare globală
B. Dureri abdominale
C. Tremurături
D. Dispnee Kussmaul
E. Respiraţie Cheyne Stokes
16. Faza de cetoză simplă se caracterizează rpin:
A. Dureri abdominale
B. Stare de comă
C. Sindrom poliuro-polidipsic
D. Dispnee Kussmaul
E. Hipotermie
17. Biologic, cetaocidoza diabetică se caracterizează prin:
A. pH arterial >7,4
B. Corpi cetonici urinari prezenţi
C. Glicemie plasmatică >1,50 g/dl
D. pH arterial

*18. Mecanismul de apariţie a cetoacidozei diabetice este reprezentat de:
A. Instituirea tratamentului cu insulină
B. Existenţa fenomenului de insulinorezistenţă
C. Carenţa profundă de insulină
D. Accentuarea producţiei hepatice de glucoză
E. Lipsa de răspun la glucagon
19. Obiectivele tratamentului cetoacidozei diabetice cuprind:
A. Eliminarea excesului de apă
B. Restaurarea volemiei
C. Administrare de glucoză 33%
D. Corectarea carenţei insulinice
E. Tratarea factorului declanşator
20. Rehidratarea hidroelectrolitică în cetoacidoza diabetică se face în felul
următor:
A. 10 l la 24 de ore
B. 1 l în cursul primei ore
C. Cu ser glucozat 5%, când glicemia este >2,50 g/l
D. Se va administra bicarbonat dacă pH-ul este mai mare de 7,1
E. 6 l la 24 de ore
*21. Următoarele afirmaţii sunt adevărate privind coma hiperosmolară, cu
EXCEPŢIA:
A. Apare la subiectul în vârstă, cu multe comorbidităţi, frecvent instituţionalizat
B. Monitorizarea clinică (conştienţă, frecvenţă respiratorie, puls, TA, diureză,
glicemie capilară) este indicat a se face o dată pe zi
C. Monitorizarea biologică este indicată la 4 ore
D. Pacienţii au de obicei diabet zaharat tip 2 necunoscut anterior sau neglijat
E. Apariţia ei este favorizată de infecţii, tulburări digestive (diaree, vărsături)
*22. Care afirmaţie este adevărată în ceea ce priveşte tratamentul comei
hiperosmolare
A. Nu necesită tratament cu insulină rapidă, fiind suficientă administrarea de
insulină bazală subcutanat
B. Rehidratarea se va face exclusiv pe cale orală, în funcţie de toleranţa digestivă a
pacientului
C. Kaliemia se va corecta imediat, indiferent dacă pacientul are sau nu diureză
D. Se administrează numai insulină rapidă subcutanat, de la început
E. In total se vor administra între 6-10 litri de soluţii perfuzabile în primele 24 de ore
de tratament
130

23. Acidoza lactică poate apărea în următoarele circumstanţe:
A. Supradozaj insulinic
B. Intoxicaţie cu oxid de carbon
C. Insuficienţă hepatică avansată
D. Supradozaj de derivaţi de sulfoniluree
E. Stări de şoc
24. Care din următoarele caracterizează acidoza lactică legată de
administrarea metforminului:
A. Este frecventă
B. Are ca substrat inhibiţia moderată de către metformin a neoglucogenezei hepatice
şi renale
C. Este favorizată de prezenţa insuficienţei renale
D. Are mortalitate mare (aproximativ 50% din cazuri)
E. Rolul metforminului în patogenie este confirmat de dozarea concentraţiei sale
serice
25. Tabloul clinic şi biologic din acidoza lactică include:
A. Crampe musculare difuze, dureri abdominale şi toracice
B. Poliurie
C. Alcaloză metabolică minimă sau pH normal
D. Hiperlactacidemie
E. Hipoglicemie severă, cu convulsii
*26. Diagnosticul de acidoză lactică presupune:
A. Hiperglicemie > 250 mg/dl
B. Bicarbonat plasmatic > 20 mmol/l
C. Nivelul de lactat sangvin peste 5-6 mmol/l
D. Corpi cetonici urinari prezenţi în cantitate crescută
E. pH între 7,35 şi 7,45
27. Modificarile anatomice intalnite in microangiopatia diabetica sunt:
A. Formarea de anevrisme
B. Porozitate excesiva a membranei bazale
C. Ruptura peretelui capilar
D. Tromboza capilarelor anormale
E. Placa de aterom
28. Stadiile evolutive ale retinopatiei diabetice sunt:
A. Retinopatia diabetica neproliferativa
B. Retinopatia hipertensiva
C. Retinopatia diabetica preproliferativa si proliferativa
D. Retinopatia pigmentara
E. Retinopatia diabetica proliferativa complicata
131

*29. Forma cea mai severa de afectare oculara in diabetul zaharat este:
A. Retinopatia neproliferativa
B. Retinopatia preproliferativa
C. Retinopatia proliferativa
D. Maculopatia ischemica
E. Retinopatia hipertensiva
30. Tratamentul retinopatiei diabetice consta in:
A. Controlul bun al glicemiei
B. Controlul bun al tensiunii arteriale
C. Controlul bun al greutatii corporale
D. Fotocoagulare cu laser in retinopatia diabetica preproliferativa cu risc de agravare
rapida si proliferativa
E. Vitrectomie in caz de hemoragii intravitreene
*31. Dupa debutul diabetului zaharat, varful incidentei nefropatiei diabetice
este intre:
A. De la debut
B. 3-5 ani
C. 5-7 ani
D. 7-9 ani
E. 15-25 ani
32. Prima etapa a nefropatiei diabetice se caracterizeaza prin:
A. Tensiune arteriala crescuta
B. Tensiune arteriala normala
C. Microalbuminurie crescuta
D. Microalbuminurie normala
E. Filtrat glomerular scazut
33. Nefropatia diabetica patenta se caracterizeaza prin:
A. Glomeruloscleroza Kimmelstiel si Wilson
B. Tensiune arteriala crescuta
C. Microalbuminurie
D. Macroalbuminurie
E. Tensiune arteriala normala
34. Tratamentul nefropatiei diabetice cuprinde:
A. Renuntarea la fumat
B. Reducerea aportului proteic
C. Controlul glicemic cat mai apropiat de ideal
D. Controlul strict al valorilor tensiunii arteriale
E. Cresterea aportului de sare
132

*35. Valorile tinta ale tensiunii arteriale in nefropatia diabetica patenta trebuie
sa fie sub:
A. 130/80 mmHg
B. 140/90 mmHg
C. 135/85 mmHg
D. 145/95 mmHg
E. 150/100 mmHg
36. Neuropatia diabetica se poate manifesta prin:
A. Mononevrita
B. Polineuropatie
C. Hemipareza
D. Parapareza
E. Neuropatie vegetativa
37. Polineuropatia diabetica se caracterizeaza prin:
A. Afectare unilaterala
B. Afectare bilaterala
C. Afectare distala initial
D. Debut prin parestezii
E. Evolutie progresiva spre partea proximala a membrelor inferioare
*38. Simptomatologia dureroasa din cadrul polineuropatiei diabetice se
exacerbeaza predominant:
A. Diurn
B. Nocturn
C. La mers
D. In ortostatism
E. Postprandial
39. Manifestarile clinice intalnite in neuropatia diabetica vegetativa sunt:
A. Hipotensiunea arteriala ortostatica
B. Tahicardia sinusala
C. Ejacularea retrograda
D. Sindromul diareic nocturn
E. Parestezii la nivelul membrelor inferioare
40. Macroangiopatia diabetica cuprinde:
A. Insuficienta coronariana
B. Accidentele vasculare cerebrale
C. Arteriopatia membrelor inferioare
D. Retinopatia diabetica
E. Nefropatia diabetica
133

41. Stadiile arteriopatiei membrelor inferioare sunt:
A. Stadiul 1: fara simptome
B. Stadiul 2: claudicatie intermitenta
C. Stadiul 3: durere de decuit
D. Stadiul 4: necroza
E. Stadiul 5: mal perforant plantar
42. Complicatiile pe termen lung ale diabetului zaharat sunt:
A. Microangiopatia diabetica
B. Macroangiopatia diabetica
C. Tulburarile trofice
D. Cetoacidoza diabetica
E. Complicatiile oculare
43. Malul perforant plantar se caracterizeaza prin:
A. Ulceratie cutanata
B. Aparitie in punctele de presiune ale plantei piciorului
C. Marginile plagii sunt atone
D. Necroza distala
E. De obicei este nedureroasa prin prezenta neuropatiei diabetice
44. Infectiile urinare in diabetul zaharat se pot manifesta prin:
A. Cistita
B. Pielonefrita acuta
C. Glomerulonefrita acuta
D. Sindrom nefrotic
E. Insuficienta renala acuta
*45. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul diabetului propriu-zis sunt
adevarate, cu exceptia:
A. Regim sarac in alimente cu indice glicemic crescut
B. Antidiabetice orale si/sau insulina
C. Echilibrarea cat mai buna a diabetului prin incercarea de a scadea HbA1c sub 7%
(recomandarile americane ale Asociatiei Diabetologilor Americani, ADA)
D. Regim bogat in alimente cu indice glicemic crescut
E. Echilibrarea diabetului cu obtinerea unei HbA1c sub 6,5% (recomandarile
internationale ale Federatiei Internationale de Diabet, IDF si ale Inaltei Autoritati
de Sanatate franceze, HAS)
*46. Principiile generale ale atitudinii terapeutice in diabetul de tip 1 cuprind
urmatoarele, cu exceptia:
A. Transferul cunostintelor prin educatie individuala sau de grup
B. Verificarea comportamentului
C. Definirea obiectivelor terapeutice personalizate si acceptate
134

D. Obiectiv ideal: HbA1c

6. Comorbidităţi şi complicaţii ale obezităţii sunt următoarele:
A. Sindrom de apnee în somn
B. Hipertensiune arterială
C. Diabet zaharat tip 2
D. Steatohepatită nonalcoolică
E. Denutriţie
*7. Care sunt substanţele farmacologice utilizate în tratamentul obezităţii:
A. Metformin
B. Simvastatină
C. Fenofibrat
D. Orlistat
E. Insulină
*8. Circumferinţa taliei:
A. Se corelează cu cantitatea de grăsime intraabdominală
B. Nu se corelează cu grăsimea viscerală
C. Nu se corelează cu risc cardiovascular
D. > 80 cm, la femei, este normală
E. >94 cm, la bărbaţi, este normală
9. Evaluarea pacientului cu obezitate include:
A. Numai ancheta alimentară
B. Cântărirea şi calcularea IMC
C. Măsurarea circumferinţei abdominale
D. Determinarea glicemiei
E. Bilanţ lipidic
*10. Care este valoarea indicelul de masa corporala (IMC) ce defineste statusul
de supraponderal:
A. 18,5-24,9 kg/m 2
B. < 18,5 kg/m 2
C. 25-29,9 kg/m 2
D. > 40 kg/m 2
E. 35-39,9 kg/m 2
11. Sindromul metabolic include:
A. Obezitate androida
B. Insulinorezistenta
C. Hiperuricemie
D. Steatoza hepatica
E. Intoleranta la glucoza sau diabet zaharat
136

12. Cauzele obezitatii secundare:
A. Hipotiroidism
B. Hipertensiune arteriala
C. Hiperuricemie
D. Genetica
E. Hipercorticism
13. Care dintre cele de mai jos fac parte din complicatiile endocrine ale
obezitatii:
A. Micoze ale pliurilor
B. Diabet zaharat tip 2
C. Hipogonadism masculin
D. Sindrom metabolic
E. Gonartroza
*14. Obezitatea morbida este definita prin:
A. 25-29,9 kg/m 2
B. 35-39,9 kg/m 2
C. < 18,5 kg/m 2
D. > 40 kg/m 2
E. 30-34,9 kg/m 2
15. Complicatiile obezitatii sunt:
A. Cardio-vasculare
B. Respiratorii
C. Hematologice
D. Osteoarticulare
E. Cutanate
*16. Greutatea normala este definita printr-un IMC de:
A. 18,5-24,9 kg/m 2
B. 25-29,9 kg/m 2
C. < 18,5 kg/m 2
D. > 40 kg/m 2
E. 35-39,9 kg/m 2
17. Ce complicatii respiratorii poate determina obezitatea la adult:
A. Hipersudoratie
B. Sforait nocturn
C. Sindrom de apnee in somn
D. Hipogonadism masculin
E.Dispnee de efort
137

18. Ce tipuri de cancer poate determina obezitatea la femei:
A. Colon
B. San
C. Col uterin
D. Endometru
E. Prostata
19. Complicatiile cardiovasculare ale obezitatii cuprind:
A. Accidente vasculare cerebrale
B. Hipertensiune arteriala
C. Dificultati erectile
D. Boli tromboembolice
E. Hipersomnolenta diurna
138

RASPUNSURI
DIABET :
1. B
2. D
3. C
4. D
5. DE
6. ACE
7. CD
8. BD
9. BCE
10. BE
11. ABCE
12. CDE
13. BCD
14. AE
15. ABD
16. AC
17. BD
18. C
19. BDE
20. BE
21. B
22. E
23. BCE
24. BCDE
25. AD
26. C
27. ABCD
28. ACE
29. D
30. ABDE
31. E
32. BD
33. ABD
34. ABCD
35. A
36. ABE
37. BCDE
38. B
39. ABCD
40. ABC
41. ABCD
42. ABCE
43. ABCE
44. AB
45. D
46. D
OBEZITATE :
1. ABCD ( pag 1279 )
2. ACDE ( pag 1279 )
3. BCDE ( pag 1279 )
4. ABCE ( pag 1279 )
5. ABCD ( pag 1279 )
6. ABCD ( pag 1279 )
7. D ( pag 1279 )
8. A ( pag 1278 )
9. BCDE ( pag 1278 )
10. C ( pag 1276 )
11. ABE ( pag 1276 )
12. ADE ( pag 1276 )
13. BCD ( pag 1277 )
14. D ( pag 1276 )
15. ABDE ( pag 1276-1277 )
16. A ( pag 1276 )
17. BCE ( pag 1276-1277 )
18. BCD ( pag 1277 )
19. ABD ( pag 1276 )
139

ENDOCRINOLOGIE
COMPLEMENT SIMPLU:
1.*Testul de confirmare a hipertiroidiei este reprezentat de:
A. Concentratia scazuta a FT4 plasmatic
B. Valoarea scazuta a TSH-ului seric
C. Scintigrafia tiroidiana cu I 123 sau Tc 99m
D. Valoarea crescuta a TSH-ului seric
E. Valoarea scazuta a FT3
2.*Tratamentul hipertiroidiei consta in:
A. Administrarea de antitiroidiene de sinteza (ATS) toata viata
B. Administrarea tratamentului supresiv cu L-Thyroxin in cazul adenomului
toxic
C. Administrarea timp de 18 luni a ATS, in cazul bolii Graves-Basedow
D. Tratament cu antiinflamatorii in cazul hipertiroidismului din sarcina
E. Iod radioactiv in tiroidita de Quervain
3.*Nodulul tiroidian:
A. Reprezinta o tumefiere difuza a tiroidei
B. Este frecvent la copii
C. Exclude prezenta unui cancer tiroidian
D. Poate prezenta hipertiroidie
E. Scintigrafia tiroidiana evidentiaza intotdeauna un „nodul rece”
4.*Principalele cauze de hipotiroidism sunt reprezentate de urmatoarele, cu exceptia
uneia:
A. Dupa nastere
B. Excesul de iod
C. Hemoragie la nivel tiroidian
D. Autoimuna
E. Administrarea antitiroidienelor de sinteza
5. * Gusa simpla reprezinta:
A. Cresterea focala din cauza unor structuri nodulare
B. Cresterea difuza in volum a tiroidei
C. Prezenta gusii la copii de varsta scolara, cu o prevalenta sub 10%
D. Prezenta nodulilor tirodieni la nivelul ambilor lobi ai tiroidei
E. Prezenta gusii la copii de varsta scolara, cu o prevalenta peste 10%
6.*Schimbarea posologiei in cadrul tratamentului hipotiroidiei impune determinarea
TSH-ului dupa:
A. 2 luni
B. 2 saptamani
140

C. 4-5 saptamani
D. 2-3 saptamani
E. 10 zile
7.* Consistenta gusii (apreciata palpatoric) din boala Basedow este:
A. Moale, pufoasa
B. Omogena, parenchimatoasa
C. Ferma, cu suprafata regulata
D. Dura, cu suprafata neregulata
E. Nici o varianta corecta
8.* In insuficienta tireotropa ( mixedemul central), diagnosticul hormonal releva:
A. TSH normal sau scazut, asociat cu FT4 scazut
B. TSH crescut, asociat cu FT4 scazut
C. TSH scazut, asociat cu FT4 crescut
D. TSH crescut, asociat cu FT4 crescut
E. nici una de mai sus
9.* Principalele cauze de mixedem la adult sunt:
A. Tiroidita cronica autoimuna
B. Tiroidectomia
C. Tratamentul cu iod radioactiv
D. Excesul sau carenta de iod
E. Toate de mai sus
10.*Diagnosticul hormonal de certitudine pentru depistarea hipertiroidismului:
A. TSH frenat
B. TSH normal
C. FT4 scazut
D. FT4 crescut si TSH normal
E. FT3 scazut
11.*Tratamentul de substitutie cu levotiroxina in hipotiroidie se face astfel:
A. La debut se administreaza doze de atac
B. Se scad progresiv dozele
C. Administrarea este matinala
D. Administrarea se face inainte de culcare
E. Se administreaza in trei prize
12.*Diagnosticul diferential al nodulului tiroidian se face cu:
A. Chist tiroidian
B. Chist de duct tireoglos
C. Tumora cervicala extratiroidiana
D. Tiroidite cronice sau subacute cu varianta nodulara
141

E. Toate variantele de mai sus sunt corecte
13.*Caracteristicile nodulilor tiroidieni suspecti sunt:
A. Nodul hipoecogen, imprecis delimitat
B. Prezenta microcalcificarilor in nodul
C. Hipervascularizat la ecografia Doppler
D. Toate variantele de mai sus sunt corecte
E. Toate variantele de mai sus nu sunt corecte
14. *Scintigrafia tiroidiana arata un nodul cald fixant izolat in:
A. Boala Basedow
B. Gusa hipertiroidizata
C. Adenomul toxic
D. Carcinomul tiroidian diferentiat
E. Tiroidita cronica autoimuna Hashimoto.
15. *Complicatiile tiroidectomiei sunt:
A. Hipoparatiroidia temporara
B. Hipoparatiroidia definitiva
C. Paralizia de recurent
D. Hemoragii
E. Toate de mai sus
INTREBARI COMPLEMENT MULTIPLU:
1. Semnele si simptomele hipotiroidiei sunt reprezentate de:
A. Palpitatii
B. Astenie
C. Termofobie
D. Scadere ponderala cu apetit crescut
E. Bradicardie
2. In tiroidita cronica autoimuna:
A. Anticorpii anti- TPO sunt pozitivi
B. Anticorpii anti-receptor TSH sunt negativi
C. Gusa este difuza
D. Anticorpii anti-calcitonina sunt pozitivi
E. Gusa poate fi absenta
3. In hipotiroidie, tratamentul de substitutie cu hormoni tiroidieni:
A. Se administreaza in 3 prize zilnice
B. Initial se administreaza in doza de incarcare, care apoi se scade treptat
C. Se administreaza toata viata
D. Se administreaza doar pana la normalizarea TSH-ului seric, apoi se
intrerupe
142

E. Preparatele de electie sunt cele de levo-tiroxina
4. Care din urmatoarele afirmatii privind gusa endemica sunt adevarate?
A. Apare in excesul de iod
B. Poate sa apara postpartum
C. Prezinta ca si complicatie cretinismul
D. Se defineste ca prezenta gusii la scolari, in proportie de >10%
E. Apare la >20% dintre varstnici
5. Complicatiile gusii sunt reprezentate de:
A. Disfonie
B. Sindrom de vena cava inferioara
C. Hipertiroidie
D. Disfagie
E. Afazie
6. Tratamentul gusii consta in:
A. Administrarea de L-Thyroxin
B. Medicamente care blocheaza secretia de hormoni tiroidieni
C. Corticoterapie
D. Tiroidectomie
E. Administrarea de iod
7. Semnele suspecte pentru un nodul tiroidian malign sunt reprezentate de:
A. Nodul moale, aderent
B. Dimensiuni < 1 cm
C. Prezenta adenopatiilor cervicale
D. Prezenta semnelor de compresie
E. Cresterea rapida a nodulului
8. Evaluarea unei gusi nodulare cuprinde in mod uzual:
A. Ecografia tiroidiana
B. Dozarea tireoglobulinei serice
C. Radiografia tiroidiana
D. Punctia biopsie cu ac fin
E. Toate cele de mai sus
9. Care dintre urmatoarele afirmatii privind hipertiroidia indusa de amiodarona sunt
adevarate:
A. In tipul I exista o patologie tiroidiana preexistenta
B. Tipul II se trateaza cu antitiroidiene de sinteza
C. Tipul I necesita intreruperea amiodaronei
D. Scintigrafia tiroidiana si ecografia tiroidiana ajuta la stabilirea tipului
patogenic
143

E. In tipul I se poate continua administrarea amiodaronei
10. Monitorizarea tratamentului cu antitiroidiene cuprinde determinarea urmatorilor
parametri:
A. TSH, FT4
B. Creatinina serica
C. ASAT, ALAT
D. Glicemie
E. Hemograma
11. Examenul clinic al gusii prin palpare poate evalua:
A. Simetria lobilor
B. Dinamica evolutiva
C. Prezenta durerii
D. Contextul familial
E. Prezenta adenopatiilor satelite
12. Complicatiile tiroidectomiei pot fi urmatoarele:
A. Hipocalcemia
B. Hipoglicemia
C. Paralizia recurentiala
D. Edemul laringian
E. Hiperpartiroidismul
13. Semnele specifice bolii Basedow sunt:
A. Durerea cervicala acuta
B. Gusa uninodulara
C. Gusa cu suflu la auscultatie
D. Mixedemul pretibial
E. Gusa polinodulara
14. Tratamentul cu antitiroidiene de sinteza se recomanda in:
A. Nodulul toxic tiroidian
B. Tiroidita cronica autoimuna Hashimoto
C. Gusa simpla difuza
D. Tiroidita De Quervain
E. Boala Basedow
15. Urmatoarele semnele clinice pot fi intalnite in hipotiroidism:
A. Infiltratia cutanata
B. Vergeturi violacee
C. Bradicardie
D. Tahicardie sinusala
E. Disparitia treimii externe a sprancenelor
144

16. Hipotiroidismul poate avea urmatoarele cauze:
A. Autoimuna
B. Excesul de iod
C. Iatrogena
D. Traumatisme abdominale severe
E. Carenta de iod
17. Urmatoarele medicamente pot induce hipotiroidie iatrogena:
A. Prednison
B. Amiodarona
C. Bisoprolol
D. Interferon
E. Calcitonina
18. In boala Graves Basedow apar urmatoarele semne:
A. Crestere in greutate
B. Constipatie
C. Gusa cu suflu la auscultatie
D. Exoftalmie
E. Mixedem pretibial
19. Tratamentul hipertiroidiei cuprinde:
A. Beta-blocante
B. Amiodarona
C. Tratament chirurgical
D. Radioiod-terapie
E. Toate cele de mai sus
20. Diagnosticul hormonal al hipotiroidismului presupune :
A. TSH scazut, FT4 crescut
B. FT3 nu are nici o relevanta
C. TSH crescut, FT4 scazut
D. TSH scazut
E. FT4 crescut
21. In hipotiroidie pot aparea urmatoarele complicatii :
A. Fibrilatie atriala
B. Insuficienta coronariana
C. Blocuri de ramura
D. Coma mixedematoasa ( foarte rara)
E. Depresie
145

22. In cretinismul endemic apar:
A. Retard statural, mixedem
B. Predominant tulburari neurologice
C. Surditate
D. Hipertiroidie
E. Retard mintal reversibil
23. In cazul unui nodul tiroidian, factorii de risc pentru malignitate sunt reprezentati de:
A. varsta sub 20 ani sau peste 60 ani
B. sexul masculin
C. antecedente familiale de carcinom medular sau MEN tip2
D. consistenta parenchimatoasa, mobilitatea cu deglutitia
E. antecedente de iradiere cervicala in copilarie
24. In nodulii tiroidieni sunt necesare urmatoarele explorari:
A. Ecografia tiroidiana
B. Scintigrama tiroidiana (selectiv)
C. Dozarea TSH
D. Punctie aspirativa cu ac subtire
E. Toate afirmatiile de mai sus nu sunt corecte
25. Diagnosticul clinic in hipotiroidism cuprinde:
A. Astenie
B. Bradicardie
C. Tegumente infiltrate
D. Tahicardie
E. Neliniste psiho-motorie
26. In hipotiroidie pot sa apara urmatoarele modificari:
A. Hipercolesterolemie
B. Cresterea CK
C. Anemie macrocitara
D. Hiperglicemie
E. Hiponatremie
27. Complicatiile cardiace ale mixedemului la adult sunt reprezentate de:
A. Pericardita mixedematoasa
B. Blocuri de ramura
C. Tahiaritmie
D. Insuficienta coronariana
E. Toate de mai sus
146

28. Durata tratamentului in hipertiroidii:
A. Depinde de tipul de hipertiroidism
B. Se face toata viata
C. Consta in administrare de antitiroidiene de sinteza (ATS), aproximativ 18
luni in boala Basedow
D. 1-2 luni de antiinflamatorii in tiroidita De Quervain
E. Nici o varianta corecta
29. In evaluarea completa a unui nodul tiroidian intra:
A. Dozarea TSH-ului.
B. Ecografia tiroidiana
C. Punctia aspirativa cu ac fin la toti nodulii de peste 1 cm
D. Scintigrafia tiroidiana cu Tc 99 sau I123, in cazul in care TSH-ul este
scazut
E. Nici o varianta corecta
30. Scintigrafia “ alba” ( absenta captarii) se intalneste in:
A. Tiroidita De Quervain
B. Hipertiroidia factitia
C. Hipertiroidia dupa amiodarona tip II
D. Adenomul toxic
E. Boala Basedow
31. Scintigrafia fixanta se intalneste in:
A. Boala Basedow
B. Adenomul toxic
C. Gusa multiheteronodulara
D. Hipertiroidismul dupa interferon
E. Toate de mai sus
32. Tratamentul specific al hipertiroidiei cuprinde :
A. Repaus cu intreruperea activitatii profesionale
B. Sedare
C. Beta blocante
D. Antitiroidiene de sinteza
E. Solutie Lugol
33. Monitrorizarea tolerantei tratamentului cu ATS se face prin :
A. Bilant hepatic regulat
B. Bilant renal regulat
C. Hemograma
D. TRAb
E. Toate de mai sus
147

34. Hipertiroidismul indus de amiodarona tip I are urmatoarele caractere:
A. nu presupune o patologie tiroidiana preexistenta
B. scintigrafia este cel mai adesea fixanta
C. ecografia Doppler arata hipervascularizatie tiroidiana
D. tratamentul nu presupune intreruperea drogului
E. tratamentul impune ATS
35. In hipertiroidia indusa de amiodarona tip II:
A. scintigrafia tiroidiana este hipercaptanta
B. scintigrafia tiroidiana este “ alba”
C. ecografia Doppler este normala
D. ecografia Doppler arata hipervascularizatie
E. nici una de mai sus
148

RASPUNSURI:
Complement
Simplu
1 B
2 C
3 D
4 C
5 B
6 C
7 B
8 A
9 E
10 A
11 C
12 E
13 D
14 C
15 E
Complement
multiplu
1 BE
2 ABCE
3 CE
4 CD
5 ACD
6 ADE
7 CDE
8 AD
9 ACD
10 ACE
11 ACE
12 ACD
13 CD
14 AE
15 ACE
16 ABCE
17 BD
18 CDE
19 ACD
20 BC
21 BCDE
22 ABC
23 ABCE
24 ABCD
25 ABC
26 ABCE
27 BD
28 ACD
29 ABCD
30 ABC
31 ABC
32 DE
33 AC
34 BCE
35 BC
149

GASTROENTEROLOGIE
Hemoragia digestiva
1. * Următoarele afirmaţii referitoare la hemoragia digestivă superioară sunt
adevărate, cu excepţia :
A. se poate manifesta prin hematemeză şi/sau melenă şi/sau rectoragie
dacă este foarte abundentă
B. deseori este gravă
C. provine din tubul digestiv situat în aval de unghiul duodenojejunal
D. cauze dominate de patologia ulceroasă şi hipertensiunea portală
E. se poate manifesta prin rectoragie dacă este foarte abundentă
2. Printre diagnosticele diferenţiale ale hemoragiei digestive superioare se numără:
A. hemoptizie
B. epistaxis
C. sângerare de origine bucală
D. consum de tomate
E. consum de sfeclă roşie
3. În cazul pacienţilor cu hemoragie digestivă superioară, măsurile de reanimare
cuprind:
A. eliberarea căilor aeriene superioare şi chiar poziţie laterală de securitate
B. oxigenoterapie
C. două căi venoase periferice sau cale centrală în funcţie de gravitate
D. monitorizarea saturaţiei centrale a oxigenului
E. transfuzii indiferent de valoarea hemoglobinei iniţiale
4. În caz de suspiciune de hemoragie digestivă superioară, conduita cuprinde:
A. iniţierea cât mai rapidă a unui tratament farmacologic empiric cu
inhibitori de pompă de protoni în doze crescute
B. endoscopie digestivă superioară în urgenţă la pacienţii instabili
hemodinamic
C. endoscopie digestivă superioară la pacientul a jeun de 4 ore
D. endoscopia digestivă superioară în scop diagnostic şi terapeutic
(hemostază endoscopică)
E. droguri vasoactive splahnice (octreotid), cu administrare subcutană, în
caz de hipertensiune portală cunoscută sau suspectată
5. Metodele de hemostază endoscopică în caz de hemoragie digestivă superioară
cuprind:
A. injectarea de adrenalină
B. injectare de vasopresină
C. metode termice
D. montarea de clipuri în cazul varicelor esofagiene
150

E. montarea de ligaturi elastice pentru leziunile ulcerate
6. Următoarele afirmaţii referitoare la clasificarea Forrest a hemoragiei digestive
superioare de cauză ulceroasă sunt adevărate:
A. Clasificarea IA cuprinde hemoragia în jet
B. Clasificarea IIA cuprinde ulcer acoperit cu cheag aderent
C. Pentru Forrest IIC tratamentul cuprinde IPP IV timp de 72 de ore
D. Pentru Forrest III tratamentul cuprinde IPP per os
E. Leziunile IA-IIA necesită hemostază endoscopică
Ulcerul gastric şi duodenal. Gastrita
1. *Următoarele afirmaţii referitoare la ulcerul gastric sau duodenal sunt
adevărate, cu excepţia:
A. se remarcă o scădere semnificativă a incidenţei după anii 1990 şi după
aplicarea strategiilor de eradicare a Helicobacter pylori
B. ulcerul duodenal este de aproximativ 3 ori mai frecvent
C. infecţia cu Helicobacter pylori este întâlnită mai frecvent în ulcerele
gastrice
D. consumul de aspirină sau AINS reprezintă factori ce pot determina
apariţia ulcerului
E. apariţia ulcerului este rezultatul unui dezechilibru între factorii de
agresiune ai mucoasei şi factorii de protecţie
2. Tabloul clinic şi biologic al ulcerului peptic poate cuprinde:
A. durere epigastrică de tip crampă sau „foame dureroasă”, ritmată de
mese
B. asimptomatic, descoperire întâmplătoare la o endoscopie efectuată
pentru alt motiv
C. relevat prin apariţia unei complicatii
D. dureri atipice localizate retrosternal
E. anemie megaloblastică
3. Anamneza şi examenul clinic al pacienţilor cu ulcer peptic includ:
A. consum de AINS
B. consum de antibiotice
C. se evaluează alterarea stării generale, prezenţa maselor abdominale,a
adenopatiilor (excluderea unei neoplazii)
D. examenul clinic relevă apărare musculară în caz de ulcer necomplicat
E. este prezent întotdeauna clapotajul
4. La pacienţii cu ulcer peptic, endoscopia digestivă superioară:
A. este examenul cheie pentru diagnostic
B. permite efectuarea de biopsii gastrice pentru identificarea infecţiei cu
H.pylori
151

C. permite biopsierea ulcerelor gastrice şi duodenale, cu scopul de a
exclude un cancer
D. permite precizarea sediului leziunii ulceroase
E. are valoare similară examenului baritat
5. Evaluarea posttratament a ulcerului peptic include:
A. Controlul eradicării Helicobacter pylori printr-un test respirator invaziv
B. efectuarea unui control endoscopic la 6 săptămâni, în caz de ulcer
duodenal
C. efectuarea unui control endoscopic pentru a evalua cicatrizarea
ulcerului gastric şi pentru a preleva noi biopsii (din cicatrice) pentru
excluderea unui cancer
D. posibilitatea verificării eradicării Helicobacter pylori prin prelevarea
endoscopică de biopsii gastrice
E. efectuarea unui control endoscopic la 3 săptămâni, în caz de ulcer
gastric
6. Complicaţiile ulcerului duodenal sunt reprezentate de:
A. hemoragia digestivă superioară
B. malignizarea
C. perforaţia
D. stenoza
E. pancreatita
7. Următoarele afirmaţii referitoare la stenoză, ca şi complicaţie a ulcerului
peptic, sunt adevărate, cu excepţia:
A. este o complicaţie rară, cu localizare piloroduodenală preferenţială
B. se manifestă prin vărsături alimentare postprandiale precoce
C. diagnostic endoscopic, cu prelevare de biopsii pentru excluderea unui
cancer
D. tratamentul este exclusiv chirurgical
E. se administrează tratament medical de primă intenţie (IPP doză mare
per os)
Icterul
1. Printre cauzele principale ale icterului cu bilirubină neconjugată se numără:
A. hemoliza
B. sindromul Gilbert, deficit parţial de glucuronoconjugare a bilirubinei cu
transmitere autozomal dominantă
C. sindromul Gilbert care afectează 5% din populaţie
D. sindromul Gilbert, ce necesită aplicarea de tratament specific
E. sindromul Gilbert, caracterizat prin creşterea moderată a bilirubinei
neconjugate, Hb normală, bilanţ hepatic normal
152

2. * Cauzele icterului de origine extrahepatică includ următoarele afecţiuni, cu
excepţia:
A. cancerul cefalic pancreatic
B. litiaza biliară
C. ciroza biliară primitivă
D. colangita sclerozantă primitivă
E. colangiocarcinomul
3. Cauzele icterului de origine intrahepatică sunt reprezentate de:
A. obstrucţia căilor biliare intrahepatice de origine tumorală sau infiltrativă
B. ciroza hepatică
C. colangita sclerozantă primitivă
D. litiaza biliară
E. distrugerea canaliculelor biliare
Hepatite
1. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la virusurile hepatotrope sunt
adevarate?
A. virusul Delta este un virus defectiv
B. VHE este foarte des intalnit in tarile occidentale
C. VHA poate fi la originea unei hepatite cronice
D. VHA si VHE sunt responsabile de hepatite acute care pot fi in mod
exceptional fulminante
E. toate variantele de mai sus sunt corecte
2. * Faza fulminanta a unei hepatite acute virale are urmatoarele caracteristici:
A. indicele de protrombina este frecvent >25%
B. encefalopatia hepatica apare la mai mult de 2 saptamani dupa aparitia
icterului
C. mortalitate in absenta tratamentului prin insuficienta hepatica
D. tratamentul nu necesita spitalizare
E. tratamentul nu ia in considerare niciodata transplantul hepatic
3. In hepatita acuta virala A urmatoarele afirmatii sunt false:
A. infectia este cel mai adesea asimptomatica
B. intotdeauna se cronicizeaza
C. contaminarea este posibila pe cale parenterala
D. incubatia dureaza intre 2 si 6 saptamani
E. nu exista tratament specific
4. Contaminarea cu virusul B se poate produce pe urmatoarele cai:
A. materno-fetala
B. sexuala
C. fecal-orala
153

D. parenterala
E. toate variantele de mai sus sunt corecte
5. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita acuta virala B sunt
adevarate?
A. trecerea la cronicitate este frecventa la adult
B. se recomanda supravegherea serologiei pentru a verifica vindecarea
spontana
C. prezenta Ac anti-HBs este semn de vaccinare ineficienta
D. nu exista un tratament specific pentru hepatita virala acuta B la adult
E. Ag HBs este absent
6. In hepatita cronica virala B urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. nu este necesar cuantificarea AND-ului viral prin PCR
B. punctia biopsie hepatica ramane standardul de aur pentru evaluarea
activitatii si a fibrozei
C. bilantul biologic include si cautarea virusului Delta
D. se va cere ecografie abdominala odata la 3 ani
E. ecografia abdominala este utila si pentru depistarea unui carcinom
hepatocelular
7. Masurile nespecifice de tratament in hepatita cronica virala B includ:
A. vaccinarea anturajului
B. interzicerea fumatului
C. limitarea consumului de alcool
D. raporturi sexuale protejate in cazul persoanelor nevaccinate
E. alimentatia bogata in proteine
8. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la hepatita virala C sunt adevarate?
A. nu are manifestari extrahepatice
B. se cronicizeaza in aproximativ 70% din cazuri
C. incubatia dureaza 2 saptamani
D. contaminare pe cale fecal-orala
E. infectia initiala este adesea asimptomatica
9. Efectele secundare ale tratamentului cu interferon si ribavirina sunt urmatoarele:
A. trombocitoza
B. anemie feripriva
C. sindrom pseudogripal dupa injectie
D. anemie hemolitica
E. trombocitopenie
154

10. * Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita Delta este falsa?
A. punctia biopsie hepatica este indicata pentru a aprecia activitatea si fibroza
B. infectia acuta este cel mai adesea asimptomatica
C. tratamentul se bazeaza pe interferon pegilat si ribavirina
D. exista un risc mare de recidiva la intreruperea tratamentului
E. diagnosticul se bazeaza pe detectarea Ac anti-Delta in ser
11. Hepatita virala E are urmatoarele caracteristici:
A. contaminarea este pe cale parenterala
B. incubatia dureaza 2-6 saptamani
C. infectia acuta este cel mai adesea asimptomatica
D. trecerea la cronicitate apare doar la subiectii imunodeprimati
E. diagnosticul este serologic: Ac anti-VHE si ARN viral in sange sau scaun
12. Cauzele frecvente de citoliza 10N sunt urmatoarele:
A. sindromul Budd Chiari
B. steatohepatita nonalcoolica
C. hepatita data de paracetamol, daca este ingerata o doza > 15 g
D. hepatita acuta virala B
E. hepatita acuta virala A
14. Care dintre urmatoarele sunt cauze benigne de colestaza extrahepatica?
A. pancreatita cronica
B. colangiocarcinomul
C. ampulomul vaterian
D. litiaza caii biliare principale
E. colangita sclerozanta primiva
15. Care dintre urmatoarele reprezinta cauze maligne de colestaza extrahepatica?
A. colangita sclerozanta primitiva
B. colangiocarcinomul
C. adenocarcinomul pancreatic cefalic
D. pancreatita cronica
E. parazitoze ale cailor biliare
155

16. Cresterea izolata a ү-GT apare in urmatoarele situatii:
A. pancreatita acuta
B. intoxicatia alcoolica cronica
C. litiaza biliara
D. consum cronic de medicamente inductoare enzimatice
E. hepatita acuta B
CIROZA HEPATICĂ
1. Cauze rare ale cirozei hepatice
A. hepatite virusale A sau B
B. hepatita autoimună
C. ciroza biliară primitivă
D. boală Wilson
E. deficit de lactază
2. Etiologia cirozei hepatice
A. colestază extrahepatică prelungită
B. deficit de alpha1 antitripsină
C. steatohepatita
D. hipercolesterolemia
E. chistul biliar
3. În ciroza hepatică apare următoarea simptomatologie
A. circulaţie colaterală abdominală
B. hipertensiune pulmonara
C. ascită
D. encefalopatie
E. icter
4. Clasificarea Child-Pugh cuprinde următorii parametri
A. gradul varicelor esofagiene
B. INR
C nr. de trombocite
D gradul encefalopatiei
E. bilirubina
5. Complicaţiile ascitei din ciroza hepatică pot fi
A. peritonita bacteriană spontană
B. ascita refractară la tratament
C. ocluzie intestinală
D. abces renal
E. hemoragie cerebrala
156

6. .* Encefalopatia hepatică
A. poate apare ca o complicaţie a cirozei hepatice
B. pacientul prezintă afazie motorie
C. deficitul motor e mai frecvent pe stanga
D. frecvent apare deviaţie oculară la dreapta
E. este indusă de creşterea hipertensiunii intracraniene
7. Diagnosticul diferenţial al encefalopatiei hepatice include
A. accidentul vascular cerebral
B. hematomul subdural
C. etilismul acut
D. coma mixedematoasa
E. meningita
8. * Sindromul hepatorenal
A. apare la debutul cirozei hepatice
B. apare la pacienţii cu pielonefrită cronică
C. poate fi declansat de o infectie
D. este caracteristic sindromul nefrotic
E. apare hematuria macroscopică
9. *În sindromul hepatorenal
A. Dializa este obligatorie
B. singurul tratament eficient este transplantul hepatic
C. Se tratează cu aminoglicozide
D. Se administrează albumină
E. Se administrează vasopresoare
PATOLOGIA HEMOROIDALĂ
1. Umatoarele afirmatii despre hemoroizi sunt adevarate;
A. Hemoroizii externi sunt situati prin definitie sub linia pectinee
B. Hemoroizii interni sunt situati prin definitie deasupra liniei pectinee
C. Hemoroizii externi sunt situati prin definitie deasupra liniei pectinee
D. Hemoroizii interni sunt situati prin definitie sub linia pectinee
E. Se vorbeste despre boala hemoroidala atunci cand hemoroizii devin
simptomatici sau se manifesta clinic
2. Factorii favorizanti pentru aparitia hemoroizilor:
A. Sunt putini factori favorizanti incriminati, dar foarte bine demonstrati
B. Numerosi factori favorizanti sunt incriminati, dar foarte putini au fost
demonstrati
C. Rolul probabil al tulburarilor de tranzit si in special al constipatiei asociate
eforturilor de defecatie
157

D. Perioadele vietii genitale (sarcina si post-partum) care pot favoriza aparitia
manifestarilor clinice
E. Rolul discutabil al antecedentelor familiale
3. Tabloul clinic in patologia hemoroidala:
A. Diagnosticul unei patologii hemoroidale este exclusiv clinic
B. Tromboza hemoroidala externa se manifesta ca o durere anala acuta de
intensitate variabila, neritmata de scaune , care nu provoaca trezirea din
somn
C. Tromboza hemoroidala externa se manifesta ca o durere anala acuta de
intensitate variabila, ritmata de scaune , care provoaca trezirea din somn
D. Tromboza hemoroidala interna se manifesta ca o durere anala acuta de
intensitate variabila, neritmata de scaune , care nu provoaca trezirea din
somn
E. Sangerarile si/sau prolapsul sunt manifestarile cele mai frecvente ale
patologiei hemoroidale interne
4. * Dupa clasificare lui Goligher hemoroizii interni sunt descrisi:
A. In 3 stadii
B. In 5 stadii
C. In 4 stadii
D. in 2 stadii
E. Clasificarea lui Goligher nu se foloseste pentru clasificarea hemoroizilor
interni
5. Tromboza hemoroidala interna:
A. Este mai rara fata de tromboza hemoroidala externa
B. Este mai frecventa fata de tromboza hemoroidala externa
C. Tuseul rectal precum si anuscopia trebuie evitate in urgenta pentru ca sunt
inutile si dureroase
D. Tuseul rectal precum si anuscopia sunt obligatorii in urgenta
E. Tuseul rectal releva unul sau mai multi noduli fermi si durerosi
corespunzand unor trombi
6. Tratamentul medicamentos de prima intentie in majoritatea cazurilor in tromboza
hemoroidala externa:
A. Antalgice/AINS
B. Reglarea tranzitului
C. Topice (creme si/sau supozitoare)
D. Venotonice cu utilitate discutabila
E. Interventia chirurgicala nu se recomanda
158

7. Dintre tratamentele patologiei hemoroidale interne:
A. Sunt patru atitudini posibile
B. Topicele locale si venotonicele au utilitate discutabila
C. Exista trei tehnici instrumentale care trebuie cunoscute: scleroza,
fotocoagularea cu infrarosii si ligatura elastica
D. Nu este necesara limitarea eforturilor excesive de defecatie
E. Tratamentele chirurgicale nu sunt recomandate
BOALA CROHN ŞI RUH
1. *Următoarele afirmaţii despre rectocolita ulcerohemoragică sunt adevărate
A. este o afecţiune inflamatorie a peretelui gastric
B. leziunile tipice sunt la nivelul intestinului subţire
C. este indusă de deficitul de lactază
D. tutunul este factor protector
E. evoluează cu ulcere profunde şi stenoze strânse
2. În rectocolita ulcero-hemoragică
A. inflamaţia este transmurală
B. leziunile încep din rect
C. leziunile sunt limitate superior la nivelul colonului
D. leziunile sunt discontinue, cu zone de mucoasă normală
E. pot apare ulceraţii superficiale
3. Rectocolita ulcero-hemoragică
A. evoluează fără fistule sau stenoze
B. histologic apare granulomul epiteloid
C. are risc de apariţie a cancerului colorectal
D. supravieţuirea la 5 ani de la diagnostic este sub 50%
E. poate evolua cu megacolon toxic
4. Indicaţia de colectomie la pacienţii cu rectocolită ulcero-hemoragică
A. RUH rezistentă la tratament
B. Neoplasm de colon
C. Proctita ulcero-hemoragică
D. Colita acuta grava
E. Displazia uşoară
5. Complicaţiile posibile ale rectocolitei ulcero-hemoragice sunt
A. denutriţia
B. megacolonul toxic
C. perforaţia
D. tromboza de carotide
E. cancerul colorectal
159

6. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. Boala Crohn evoluează cronic, în pusee
B. E posibilă modificarea fenotipului bolii de la un puseu la altul (poate
deveni fistulizantă sau stenozantă)
C. Recidiva este frecventă
D. Tutunul este protector
E. Supravieţuirea la 5 ani este sub 10%
7. Complicaţiile posibile ale bolii Crohn sunt
A. fistule
B. abcese
C. tromboza de sinus cavernos
D. stenoze
E. cancer colorectal
8. Manifestările extradigestive ale bolilor inflamatorii cronice ale intestinului
subtire sunt:
A. uveite
B. mastite
C. artrite
D. eritem nodos
E. purpură trombocitopenică
9. Indicatorii unei forme severe de colita acuta grava
A. peste 6 scaune/zi
B. temperatura normala
C. hemoglobină sub 10,5g/dl
D. tahicardie
E. VSH peste 30mm/h
10. Criteriile endoscopice de gravitate în bolile inflamatorii intestinale sunt
A. ulceraţii extinse
B. ulceraţii delabrante
C. ulceraţii profunde
D. neoplasm
E. diverticulită
160

RASPUNSURI
Hemoragia digestiva
1. C
2. A, B, C, E
3. A, B, C
4. A, D
5. A, C, D
6. A, D, E
Ulcerul gastric şi duodenal. Gastrita
1. C
2. A, B, C
3. A, C
4. A, B, D
5. C, D
6. A, C, D
7. B, D
Icterul
1. A, C, E
2. C
3. A, B, E
Hepatite
1. A, D
2. C
3. B, C
4. A, B, D
5. B, D
6. B, C, E
7. A, C, D
8. B, E
9. C, D, E
10. C
11. B, C, D, E
12. A, B, D
13. C, D, E
14. A, D, E
15. B, C
16. B, D
Ciroza hepatica
1. B, C, D
2. A, B, C
3. A, C, D, E
4. D, E
5. A, B
6. A
7. A, B, C, E
8. C
9. D
Patologia hemoroidala
1. A, B, E
2. B, C, D, E
3. A, B, E
4. C
5. A, C, E
6. A, B, C, D
7. A, B, C
Boala Crohn si RUH
1. D
2. B, C, E
3. A, C, E
4. A, B, D
5. A, B, C, E
6. A, B, C
7. A, B, D, E
8. A, C, D
9. A, C, D, E
10. A, B, C
161

GERIATRIE
1. Care sunt stadiile îmbătrânirii, după vârstă?
A. Bătrâni tineri 65-75 ani
B. Bătrâni 75-85 ani
C. Bătrâni bătrâni (longevivi) peste 85 ani
D. Presenescenţă 40-60 ani
E. Vârstnici 60-65 ani
2. Cauzele înbătrânirii la nivel celular sunt:
A. Glicozarea proteinelor
B. Stresul oxidativ
C. Acumularea de radicali liberi
D. Alterarea ADN-ului
E. Alungirea telomerelor ADN
3. La îmbătrânirea vasculară întâlnim:
A. Diminuarea calităţii şi cantităţii fibrelor elastice în peretele arterelor mari
B. Scăderea sensibilităţii receptorilor alfa adrenergici
C. Scăderea sensibilităţii baroreceptorilor
D. Scăderea sensibilităţii receptorilor beta adrenergici
E. Scăderea sensibilităţii chemoreceptorilor
4. Consecinţele clinice ale îmbătrânirii vasculare:
A. Creşterea presiunii arteriale sistolice
B. Diminuarea presiunii arteriale diastolice
C. Creşterea presiunii arteriale medii
D. Tendinţe de hipotensiune ortostatică
E. Tendinţe de colaps vascular
5. Hipotensiunea ortostatică este accentuată de:
A. Hiperhidratare
B. Medicamente
C. Deshidratare
D. Fumat
E. Probleme venoase
6. Modificările degenerative cardiace la nivel celular sunt:
A. Diminuarea progresivă a numărului de miocite
B. Hipertrofia miocitelor restante
C. Fibroză micardică
D. Tumescenţa grăsoasă a miocitelor
E. Fibre elastice în exces
162

7. Răspunsul la efort ȋn îmbătrânirea cardiacă este dat de :
A. Compensarea prin scăderea volumului bătaie
B. Scăderea sensibilităţii receptorilor adrenergici
C. Compensarea prin creşterea volumului bătaie
D. Creşterea mai puţin accentuată a frecvenţei cardiace
E. Debit cardiac normal la efort
8. Modificările anatomice ȋn îmbătrânirea aparatului respirator sunt:
A. Diminuarea amplitudinii mişcărilor cutiei toracice
B. Diminuarea funcţiilor ciliare
C. Cresterea suprafeţelor de schimb gazos
D. Prezenţa cifozei
E. Prezenţa anchilozei articulaţiilor condro-costale
9. Consecinţele îmbătrânirii aparatului respirator sunt:
A. Diminuarea volumului expirator (VEMS)
B. Diminarea accentuată a PO2
C. Diminuarea eficacităţii tusei
D. Toleranţă scăzută la febră
E. Toleranţă scăzută la infecţii
10. Caracteristici ale îmbătrânirii funcţiei renale:
A. Diminuarea fluxului sanguin renal
B. Diminuarea numărului de nefroni
C. Diminuarea capacităţii de diluţie şi concentrare
D. Diminuarea activităţii eritropoetinei
E. Diminuarea activităţii sistemului renină-angiotensină-aldosteron
11. Consecinţele clinice ale îmbătrânirii renale sunt:
A. Frecvenţa crescută a hiper sau hiponatremiei
B. Frecvenţa crescută a deshidratărilor extracelulare
C. Toleranţa crescută la regim desodat
D. Absenţa complicaţiilor renale iatrogene
E. Insuficienţă renală acută în caz de afecţiuni extrarenale
12. Imbătrânirea neurocognitivă anatomică constă din:
A. Diminuarea numărului de neuroni din coarnele posterioare
B. Rarefierea substanţei albe
C. Diminuarea neuronilor corticali
D. Diminuarea numarului de neuroni din nucleul bazal
E. Ingustarea suprafeţei ventriculare
163

13. Imbătrânirea neurocognitivă funcţională constă din:
A. Diminuarea capacităţii de învăţare
B. Creşterea atenţiei
C. Creşterea timpului de reacţie
D. Creşterea gradului de percepţie pentru nou
E. Creşterea gradului de adaptare socio-profesională
14. Sindroamele confuzionale se întâlnesc în:
A. Orice fel de stress
B. Preoperator
C. Administrarea de medicamente tonice-cerebrale
D. Patologia medicală acută
E. Intervenţii chirurgicale prelungite
15. La îmbătrânirea sistemului muscular intâlnim:
A. Creşterea masei musculare
B. Diminuarea progresivă a forţei musculare
C. Mărirea masei grăsoase
D. Prezenţa sarcopeniei
E. Redistribuirea masei musculare
16. Consecinţele fizice ale îmbătrânirii sistemului muscular:
A. Mărirea tensiunii musculo-tendinoase
B. Dificultăţi de deplasare
C. Mers rapid după repaus
D. Deplasare dificilă după imobilizare
E. Risc mărit de cădere
17. Principiile fundamentale ale prevenţiei îmbătrânirii sunt:
A. Creşterea duratei somnului diurn
B. Activitatea fizică prelungită
C. Reducerea activităţii intelectuale
D. Stimularea activităţii sociale
E. Izolarea de familie şi prieteni
18. Principiile prevenirii patologiei la vârstnici:
A. Tratarea tardivă a afecţiunilor cronice evolutive
B. Vaccinare
C. Profilaxia bolilor cardio-vasculare
D. Alimentaţie bogată în proteine
E. Consumul sistematic de alcool şi tutun
164

19. Efectele îmbătrânirii patologice sunt:
A. Prezenţa patologiilor evolutive
B. Diminuarea progresivă a autonomiei
C. Prezenţa a diverse handicapuri
D. Diminuarea afecţiunilor acute
E. Prezenţa acţiunilor intelctuale performante
20. Cele mai frecvente afecţiuni ale vârstnicului sunt:
A. Afecţiuni cardio-vasculare
B. Hipertensiunea arterială
C. Fibrilaţia atrială
D. Diabetul
E. Infecţii acute streptococice
21. Alte afecţiuni frecvente ale vârstnicului sunt:
A. Reumatism articular acut
B. Diabet zaharat
C. Boli neuro-degenerative
D. Osteoartroze multiple
E. Intoleranţă la fructoză
22. Vulnerabilitatea vârsticului se caracterizează prin:
A. Creşterea capacităţii de adaptare
B. Diminuarea rezervelor funcţionale
C. Motilitate mărită
D. Micşorarea gradului de dependenţă
E. Adaptare limitată la stresul psihic
23. Regulile managementului la vârstnicul bolnav sunt:
A. Identificarea rapidă a patologiilor acute
B. Identificarea patologiilor rare
C. Activitatea în echipă multidisciplinară
D.Aadaptarea la calitatea şi speranţa de viaţă a pacientului
E. Evitarea decompensărilor afecţiunilor cronice în cascadă
24. Managementul vârstnicului bolnav cuprinde:
A. Omiterea automedicatiei
B. Reconstituirea anamnezei
C. Cunoasterea tratamentului pacientului
D. Examen clinic complet
E. Ignorarea antecedentelor
165

25. Alte date privind managementul pacientului vârstnic:
A. Examenul clinic complet
B. Contactarea medicului curant (de familie şi /sau specialist)
C. Ignorarea automedicaţiei
D. Evaluarea tratamentelor anterioare
E. Studierea factorilor psiho-sociali asociaţi acestuia
26. Se pot întâlni la pacientul varstnic spitalizat:
A. Complicaţii nosocomiale
B. Regres psihomotor
C. Crestere in greutate
D. Depresie reacţională
E. Accidente iatrogene medicamentoase
27. Riscul iatrogen la vârstic este cauzat de:
A. Modificări ale mucoasei bucale
B. Supradozarea medicamentelor liposolubile
C. Modificări farmacocinetice ale medicamentelor prescrise
D. Modificarea volumelor de distribuţie
E. Subdozarea medicamentelor hidrosolubile
28. Reguli de prescriere în geriatrie:
A. Lipsa de comunicare şi coordonare între medicii prescriptori
B. Lipsa reevaluarii tratamentelor prescrise
C. Urmărirea administrării medicamentelor conform posologiei
D. Trierea medicamentelor
E. Utilizarea medicamentelor expirate
29. In momentul prescrierii reţetei trebuie:
A. Să se stabilească data următorului control
B. Reţeta scrisă de mână să fie lizibilă
C. In reţetă să nu apară modul de administrare a medicaţiei
D. Să nu se ia in considerare patologiile asociate
E. Să fie asigurată informarea corectă a tuturor medicilor implicaţi în
consultarea pacientului
30. După prescrierea reţetei trebuie:
A. Să se renunţe la supravegherea pacientului
B. Să se înceteze tratamentul la atingerea rezultatelor estimate
C. Să se continue tratamentul în cazul apariţiei efectelor adverse
D. Să se verifice raportul beneficiu/risc în mod regulat
E. Să se mărească doza fără a se verifica modul de administrare
166

RASPUNSURI
1. ABC
2. ABCD
3. ACD
4. ABD
5. BCE
6. ABC
7. BCD
8. ABDE
9. ACDE
10. ABCE
11. ABE
12. BC
13. AC
14. ADE
15. BCD
16. BDE
17. BD
18. BC
19. ABC
20. ABCD
21. BCD
22. BE
23. ACDE
24. BCD
25. ABDE
26. ABDE
27. CD
28. CD
29. ABE
30. BD
167

NEUROLOGIE
1. * Sindromul Wallenberg este
A. un sindrom cu afazie si apraxie
B. un model de sindrom altern
C. deficit senzitivomotor crural
D. sindrom frontal
E. prima cauza de handicap dobandit
2. * Infarctul sylvian superficial presupune
A. Hemiplegie masiva proportionala
B. Sindrom cerebelos
C. Diplegie faciala
D. Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial
E. Tetraplegie
3. * Bolile de artere mici sunt responsabile de
A. Infarcte prin embolizare
B. Infarcte de dimensiuni mici numite “lacunare”
C. Infarcte situate in general superficial
D. Infarcte masive
E. Hemoragii subdurale
4. * Care din urmatoarele examinari paraclinice nu se efectueaza de urgenta în cazul
unui infarct cerebral
A. Electromiografie
B. Eco-Doppler cervical
C. ECG
D. Hemoleucograma
E. Ionograma
5. * Profilaxia secundara in cazul ischemiilor de origine ateromatoasa
A. Antiplachetare
B. Tratament antitrombotic
C. Preventia hiperglicemiei
D. Trombolitic
E. Anticoagulant
6. * Complicatiile precoce ale hemoragiei meningiene cuprind:
A. Vasospasm arterial
B. Epilepsie
C. Complicatii de decubitus
D. Epilepsie secundara
E. Sechele motorii
168

7. * Complicatiile pe termen mediu ale hemoragiei meningiene sunt
A. Moarte subita in timpul rupturii de anevrism
B. Complicatii de decubitus
C. Hidrocefalie acuta
D. Hidrocefalie cu presiune normala
E. Sechele motorii sau cognitive
8. * Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din sindromul pseudobulbar
A. Mersul cu paşi mici
B. Tulburarile sfincteriene
C. Diplegia faciala
D. Rasul si plansul spasmodic
E. Sindromul piramidal bilateral
9. Infarctul sylvian complet presupune:
A. Ocluzia arterei cerebrale mijlocii
B. Ocluzia arterei carotide interne
C. Deficit senzitivomotor predominant faciobrahial
D. Dizartrie si mana neindemanatica
E. Starea de constienţa este normală
10. Infarctul arterei cerebrale anterioare presupune:
A. Deficit senzitivomotor crural (predominant membru inferior)
B. Deficit senzitivomotor crural (predominant membru superior)
C. Sindrom frontal
D. Agnozie vizuala
E. Alexie
11. Infarctul cerebral posterior superficial presupune:
A. Hemianopsie laterala omonima controlaterala
B. Cecitate corticala daca infarctul este bilateral
C. Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial
D. Alexie
E. Confuzie
12. Sindroamele alterne sunt
A. Consecutive afectarii trunchiului cerebral
B. Consecutive afectarii unui emisfer cerebral
C. Asociate cu afectare senzitiva si/sau motorie in hemicorpul controlateral
D. Asociate cu afectare senzitiva si/sau motorie in hemicorpul de aceeasi
parte cu leziunea
E. Afectarea nervilor cranieni de aceeasi parte cu leziunea
169

13. Sindromul Wallenberg
A. Este un sindrom cu hemiplegie masiva proportionala
B. Presupune hemiplegie pura in caz de afectare a capsulei itnerne
C. Anestezie termoalgezica hemicorporala de partea opusa leziunii
D. Anestezia hemifetei de partea leziunii
E. Vertij si nistagmus rotator
14. Sindromul “locked-in” presupune
A. Tetraplegie cu diplegie faciala si mutism
B. Tetrapareza cu dipareza faciala si autism
C. Stare de constienta normala
D. Stare de constienta alterata
E. Persistenta clipitului pleoapelor si a miscarilor orizontale ale globilor
oculari
15. Infarctul lacunar presupune:
A. Hemiplegie pura in caz de afectare a capsulei interne
B. Hemianestezie isolata in caz de afectare a talamusului
C. Hemipareza si ataxie in caz de afectare protuberantiala sau a coroanei
radiata
D. Tetaplegie
E. Diplegie faciala si mutism
16. Sindromul pseudobulbar presupune:
A. Sindrom piramidal bilateral
B. Mers cu pasi mici
C. Tulburari sfincteriene
D. Dementa
E. Cecitate corticala
17. Mecanismele fiziopatologice ale infarctului cerebral presupun:
A. Ateroscleroza
B. Boala arterelor mici
C. Boala de aorta abdominala
D. Insuficienta renala
E. Cardiopatii emboligene
18. Bolile arterelor mici sunt
A. La originea infarctelor de dimensiuni mici
B. Legate cel mai adesea de HTA
C. Legate cel mai adesea de diabet dezechilibrat
D. Responsabile de formarea de placi de aterom
E. Responsabile de infarcte cerebrale profunde
170

19. Emboliile de origine cardiaca sunt:
A. Consecutive cardiopatiilor emboligene
B. Consecutive insuficientei cardiace cel mai adesea
C. Consecutive infarctului miocardic recent
D. Consecutive unor boli ale atriului stang
E. Responsabile de 50% din infarctele cerebrale
20. Cauze care trebuiesc cautate la adultul tanar (

25. Managementul initial al ischemiilor cerebrale presupune urmatoarele cu exceptia
A. Spitalizare de urgenta
B. Repaus la pat
C. Exercitii fizice cat mai precoce inainte de efectuarea tuturor investigatiilor
D. Scaderea imediata a tensiunii arteriale ce depaseste 150/90 mmHg
E. Ridicarea precoce din pat imediat ce este posibil
26. Tratamentul antitrombotic în infarctul cerebral presupune:
A. Tratament antiplachetar – dubla antiagregare de prima intentie
B. Tratament antiplachetar cu aspirina – cel mai bun raport eficacitate/cost
C. Se administreaza imediat ce este posibil in vederea tratamentului
fibrinolitic
D. Uneori se foloseste Clopidogrel
E. Asocierea Clopidogrel + Aspirina este obligatorie in primul an
27. Tratamentul anticoagulant eficace:
A. Are putine indicatii
B. Riscul de transformare hemoragica e mai mare decat beneficiul asteptat
C. Indicaţie sigura e limitata la AIT de origine cardioembolica certa
D. Este indicat in infarct cerebral datand de mai putin de 4 ore si 30 de minute
E. Are cel mai bun raport eficacitate cost
28. Tratamentul neurochirurgical in infarctul cerebral:
A. Intra in discutie frecvent
B. In cazul infarctului cerebelos cu efect de masa
C. In cazul infarctului emisferic cu edem cerebral “malign” estensiv
D. Doar daca nu exista risc de angajare cerebrala
E. In cazul aparitiei hipotensiunii intracraniene
29. Profilaxia secundara dupa un infarct cerebral presupune:
A. Antiplachetare
B. Fibrinoloza intravenoasa
C. Statine
D. Repaus total
E. Anti-HTA
30. Profilaxia secundara in cazul ischemiilor de origine cardioembolica
A. Tratamentul cardiopatiei
B. Tratament antitrombotic pe termen lung
C. Antiaritmice
D. Imunosupresoare
E. Corticoide
172

31. Hematoamele intraparenchimatoase
A. Au o semiologie identica cu infarctul
B. Au o semiologie diferita de infarct
C. Diagnosticul se bazeaza pe imagistica cerebrala
D. Diagnosticul este eminamente clinic
E. Sunt accidente cerebrale hemoragice
32. Hematoamele din hipertensiunea arteriala
A. Sunt legate de ruperea micilor artere perforante (lipohialinoza)
B. Sunt legate de ruperea micilor artere perforante (ateroscleroza)
C. Sunt consecinta embolismului cardiac
D. Sunt consecinta traumatismului cranian
E. Sunt asociate cu leucopatie extinsa (leucoaraioza)
33. Hematoamele intraparechimatoase aparute sub tratament anticoagulant
A. Apar deseori in timpul supradozarii
B. Apar deseori in contextul unui puseu HTA
C. Sunt hematoame cu localizare in special lobară
D. Nu necesită consult neurochirurgical
E. Nu necesita consult de radiologie interventionala
34. Hemoragia meningiana
A. Prezenta sangelui in spatiul subarahnoidian
B. In contextul unui traumatism cranian
C. Ruptura de anevrism
D. Prezenta sangelui intraparenchimatos
E. Are ca mecanism cardioembolismul
35. Tumorile intracraniene intraparenchimatoase se pot manifesta prin:
A. Sindrom HIC
B. Deficit neurologic central
C. Crize epileptice
D. Cefalee
E. Toate enunţurile anterioare sunt false
36. Cancerul primitiv în metastazele cerebrale poate fi situat la nivel:
A. Pulmonar
B. Mamar
C. Col
D. Piele (melanom)
E. Renal
173

RĂSPUNSURI
1. B
2. D
3. B
4. A
5. A
6. A
7. B
8. C
9. A, B, E
10. A, C
11. A, B, D, E
12. A, C, E
13. C, D, E
14. A, C
15. A, B, C
16. A, B, C, D
17. A, B, E
18. A, B, C, E
19. A, C, D
20. A, B, E
21. A, B
22. A, C, E
23. B, C, D, E
24. A, B, C, E
25. C, D
26. B, D
27. A, B, C
28. B, C
29. A, C, E
30. A, B, C
31. A, C, E
32. A, E
33. A, B
34. A, B, C
35. A, B, C, D
36. A, B, D, E
174

OFTALMOLOGIE
1. Neuropatia optica ischemica anterioara acuta - examene complementare:
A. Camp vizual Goldmann
B. Ecografie
C. Bilant cardio-vascular
D. Angiografie cu fluoresceina
E. Examen de laborator: VS, PCR
2. Semnele clinice ale obstructiei de vena centrala a retinei ale fundului de ochi:
A. Vene dilatate si sinuoase
B. Vase de neoformatie retiniene
C. Hemoragii retiniene
D. Noduli albi , pufosi
E. Edem papilar
3. Semnele clinice ale obstructiei de artera centrala a retinei ale fundului de ochi:
A. Vene turgescente
B. Edem papilar
C. Edem retinian ischemic
D. Artere ingustate
E. Cireasa maculara
4. Semnele functionale ale glaucomului acut prin inchiderea unghiului:
A. Durere oculara
B. Senzatie de corp strain
C. Cefalee
D. Scaderea acuitatii vizuale
E. Greturi
5. Semnele clinice ale glaucomului acut prin inchiderea unghiului:
A. Camera anterioara ingusta
B. Midriaza areactiva
C. Tensiune oculara normala
D. Ochi rosu
E. Mioza
6. Neuropatia optica retrobulbara – etiologie:
A. poliartrita reumatoida
B. glaucom neovascular
C. scleroza multipla
D. lupus
E. Intoxicatie alcoolo-tabagica
175

7. Uveita anterioara- semne clinice:
A. Tonus ocular normal
B. Effect Tyndall
C. Sinechii irido-cristaliniene
D. Precipitate pe endoteliul corneean
E. Secretii conjunctivale abundente
8. Scaderea brutala sau rapid progresiva a acuitatii vizuale cu ochi alb nedureros
apare in:
A. Hemoragie intravitreana
B. Obstructive de artera centrala a retinei
C. Uveita anterioara
D. Keratita
E. Obstructive de vena centrala a retinei
9. Keratita acuta apare la pacientii:
A. Cu conjunctivita
B. Cu glaucom
C. Purtatori de lentile de contact
D. Cu dezlipire de retina
E. Cu sindrom de ochi uscat
10. Conjunctivitele virale:
A. Apar in context epidemic
B. Intereseaza ambii ochi
C. Prezinta adenopatie pretragiana
D. Secretii muco-purulente
E. sunt contagioase
11. Criterii de gravitate a unei conjunctivite bacteriene:
A. Chemozis
B. Scaderea acuitatii vizuale
C. Cresterea tensiunii oculare
D. Lacrimare abundenta
E. Secretii purulente abundente
12. Uveita anterioara - semne functionale:
A. Ochi rosu
B. Durere oculara
C. Secretie conjunctivala
D. Cerc perikeratic
E. Acuitate vizuala normal
176

13. Tratamentul conjunctivitei alergice:
A. Lavaje oculare
B. Instilatii antibiotice
C. Antidegranulante mastocitare
D. Coliruri histaminice
E. Evitarea alergenului
14. Episclerita:
A. Apartine ochiului rosu
B. Dispare dupa aplicarea locala de vasoconstrictor
C. Se trateaza cu instilatii cu antibiotice
D. Se trateaza cu cortizon local
E. Se trateaza chirurgical
RASPUNSURI:
1.A,C,D,E
2.A,C,D,E
3.B,C,D,E
4.A,C,D,E
5.A,B,D
6.C,D,E
7.B,C,D
8.A,B,E
9.A,C,E
10.A,B,C,E
11.A,B,D,E
12.A,B,D
13.A,C,D,E
14.A,B,D
177

OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
1.* Următoarele elemente de diagnostic ale sarcinii extrauterine sunt adevărate, cu
excepţia:
A. Nivel al beta-hCG-ului >1500U/l cu absenţa sacului intrauterin
B. Evoluţie atipică a beta – hCG
C. Progesteronemia > 25ng/ml
D. Durere violentă sincopală, tahicardie, hipotensiune, apărare abdominală
E. Vizualizarea unui sac gestaţional extrauterin
2. Contraindicaţiile tratamentului medical în sarcina extrauterină sunt:
A. Hemodinamică instabilă
B. Beta hCG seric > 2000UI/l
C. Hematosalpinge > 4cm la ecografie
D. Scor Fernandez 6
E. Dureri abdominale severe
3. Factorii de risc pentru sarcina extrauterină sunt:
A. Vârsta > 35 ani
B. Antecedente de salpingită
C. Antecedente de intervenţii chirurgicale tubare
d. Alcoolismul
E. Menarha precoce
4.* Modificările fiziologice în timpul sarcinii sunt următoarele, cu excepţia:
A. Scăderea vitezei de sedimentare a hematiilor: VSH
B. Proteinurie < 300 mg/l
C. Creşterea fosfatazei alcaline
D. Leucocite < 14-16000 mmc
E. Trombocite > 150000/mmc
5. Care sunt semnele sugestive pentru diagnosticul de sarcină în primul trimestru
A. Col violaceu, gleră cevicală absentă
B. Creşterea volumului uterului, cu uter moale, mai accentuat la nivelul
istmului
C. Ascultaţia bătăilor cordului fetal cu stetoscopul Pinard
D. Greţuri matinale, polakiurie, tensiune la nivelul sânilor
E. Palparea fundului uterin la nivelul ombilicului
6. Care sunt examenele paraclinice obligatorii în timpul primei consultaţii a femeii
ȋnsărcinate :
A. Grupa sanguină şi factorul Rh
B. VDRL şi TPHA
C. Depistarea biochimică a sarcinilor cu risc de trisomie 21
178

D. Serologia rubeolei şi a toxoplasmozei, cu excepţia cazurilor deja imunizate
E. Proteinuria şi glicozuria
7. EcografiA la 11-13 săptămâni de amenoree are următoarele indicatii :
A. Stabilirea exactă a vârstei de sarcină
B. Diagnosticul sarcinilor multiple
C. Depistarea trisomiei 21 prin măsurarea translucenţei nucale
D. Diagnosticul precoce al retardului de creştere intrauterină
E. Depistarea precoce a unor malformaţii severe
8.* Suplimentarea cu acid folic ȋn sarcină se face în felul următor:
A. Se va administra acid folic tuturor gravidelor în doza de 5 mg/zi
B. Nu este necesară administrarea tuturor gravidelor
C. Nu se administrează femeilor cu medicaţie antiepileptică
D. Se va administra preconcepţional acid folic 0.4mg/zi femeilor fără
antecedente de defecte de tub neural
E. Pentru a fi eficientă prevenţia trebuie începuta de la 11-13 săptămâni de
amenoree
9. Următoarele afirmaţii definesc o cardiotocografie normală:
A. Ritm bazal: 120-160 bătăi/min
B. Prezenţa decelerărilor tardive
C. Prezenţa oscilaţiilor de 10-20 bătăi/min
D. Ritmul bazal 100-180 bătăi/min
E. Prezenţa acceleraţiilor
10. Următoarele afirmaţii despre delivrenţă sunt adevărate:
A. Delivrenţa spontană – placenta iese fără nici o intervenţie externă
B. Delivrenţa spontană – placenta iese ajutată de tracţiunea cordonului
ombilical
C. Delivrenţa dirijată – extracţia manuală a placentei şi membranelor
D. Delivrenta naturală – placenta iese ajutată de tracţiunea cordonului
ombilical
E. Delivrenta dirijata – placenta iese ajutată de tracţiunea cordonului
ombilical
11.* Următoarele elemente se monitorizează în timpul travaliului, cu excepţia:
A. Culoarea lichidului amniotic
B. Prezenţa globului uterin
C. Pulsul, tensiunea arterială, temperatura
D. Ștergerea şi dilataţia colului
E. Dilataţia colului şi altitudinea prezentaţiei
179

12. Preeclampsia severă este definită: Tas ≥160 mmHg şi/sau Tad ≥ 110 mmHg
sau asociată cu unul dintre semnele următoare:
A. Dureri în epigastru, greţuri, vărsături
B. Trombocite > 150000
C. Sindrom HELLP
D. Cefalee pesistentă, hiperreflectivitate osteotendinoasă, tulburări de vedere
E. Dureri în lombă, greţuri, vărsături
13 Indicaţiile extracţiei fătului în caz de preeclampsie sunt:
A. Trombocitopenie < 50000
B. Hematom subcapsular hepatic
C. Eclampsie
D. Retard de creştere intrauterină uşor fără anomalii Doppler
E. ASAT de 3 ori mai mare decât valoarea normală
14.* Următoarele afirmaţii despre eclampsie sunt adevărate, cu excepţia:
A. Poate fi prima manifestare a preeclampsiei
B. Se tratează în funcţie de rezultatul CT sau IRM
C. Se administrează tratament anticonvulsivant
D.Sulfatul de magneziu este metoda de elecţie pentru prevenirea recidivelor
E. Se aşează pacienta în poziţie laterală de siguranţă
15. Care poate fi etiologia unei metroragii în primul trimestru de sarcină:
A. Sarcina extrauterină
B. Sarcina oprită în evoluţie
C. Placenta praevia centrală
D. Mola hidatiformă
E. Avort în curs
16. Consecinţele fetale şi neonatale ale diabetului gestaţional sunt:
A. Avort spontan
B. Malformaţii fetale
C. Hipoglicemie neonatală
D. Retard de creştere intrauterină
E. Exces de lichid amniotic
17. Cauzele morţii fetale intrauterine sunt:
A. Diabetul
B. Chorioamniotita
C. Sindromul transfuzor – transfuzat în sarcinile monocoriale
D. Sindromul transfuzor – transfuzat în sarcinile dicoriale
E. Anomalii cromosomiale fetale
180

18. Următoarele afirmaţii despre hematomul retroplacentar sunt adevărate:
A. Simptome: metroragie, contracţii
B. Simptome: metroragie fără contracţii
C. Se însoţeste rar de preeclampsie
D. Complicaţii: şoc hemoragic, coagulare intravasculară diseminată
E. Este o complicaţie a preeclampsiei severe
19. Sindromul HELLP se caracterizează prin:
A. Hemoliză, citoliză, trombocitopenie
B. Uneori poate fi incomplet
C. Este o complicaţie a preeclampsiei
D. Nu apare niciodată post – partum
E. Se tratează doar cu hipotensoare
20. Suspicionăm o preeclampsie în cazul unei HTA de novo, asociate cu unul din
semnele următoare:
A. Retard de creştere intrauterină
B. Trombocite < 150000
C. Anemie de diluţie
D. Exces de lichid amniotic
E. Creşterea ASAT peste valoarea normală
21. Cauzele uterine ale hemoragiei genitale in afara sarcinii sunt:
A. Cancer endometrial
B. Polip endometrial
C. Cancer ovarian
D. Fibromul uterin
E. Chistul ovarian
22*. Sângerarea genitală între perioadele menstruale se numește:
A. Menometroragie
B. Spaniomenoree
C. Metroragie
D. Hipomenoree
E. Menoragie
23. Hematomul retroplacentar se caracterizează prin:
A. Uter de lemn
B. Anomalii ale ritmului cardiac fetal
C. Metroragie redusa negricioasa
D. Hemoragie genitala deseori abundenta
E. Ritm cardiac fetal normal
181

24.Sindromul premenstrual se caracterizează prin :
A. Mastodinie ciclică
B. Dureri pelvine
C. Dismenoree
D. Iritabilitate
E. Diagnosticul nu se pune niciodata clinic
25*. La femeile aflate în menopauză este vorba despre o hipertrofie endometrială
dacă acesta este :
A. >8 mm
B. >5 mm
C. 1 cm
E. >7 mm
26*. Factorul major de risc pentru cancerul endometrial este:
A. Obezitatea
B. Hipertiroidismul
C. Endometrioza
D. Hirsutismul
E. Coxartroza
27. Etiologia metroragiei specifică sarcinii ar fi:
A. Sarcina molară
B. Fibromul uterin
C. Sarcina extrauterină
D. Cancerul de col uterin
E. Placenta praevia
28. Tratamentul sindromului de ovar polichistic consta în:
A. Reducerea greutății
B. Drilling ovarian
C. Anticoncepționale orale
D. Antihipertensive
E. Antidiabetice orale
29. Tratamentul fibroamelor uterine constă în:
A. Miomectomie prin laparotomie sau laparoscopie în cazul fibroamelor
interstițiale și subseroase
B. Embolizarea arterelor uterine
C. Histeroscopie cu rezecția fibromului submucos intracavitar dacă acesta este
> 4cm
D. Ovarectomie
E. Agoniști de GNRH
182

30. Bilanțul în caz de sângerare genitală în afara sarcinii constă în:
A. Examinare clinică
B. Eco pelvin abdominal și transvaginal
C. Frotiu cervicovaginal
D. Hemograma
E. Feritinemia
31. În cazul vaginitei bacteriene (Gardnerella vaginalis):
A. Leucoreea este albă, inodoră
B. Leucoreea este gri, urât mirositoare (peste putred)
C. Aspectul colului este normal
D. Exocervicita este prezentă
E. Tratamentul este cu Metronidazol 2g per os, doză unică
32. În vulvovaginita cu Trichomonas vaginalis:
A. Leucoreea este verde, urât mirositoare
B. Sunt prezente arsurile vaginale și dispareunia
C. Aspectul colului uterin este normal
D. Poate apare metroragie
E. Sunt necesare raporturi sexuale protejate până la vindecare
33. În cadrul micozei vaginale (Candida albicans):
A. Leucoreea este verde, inodoră
B. Este prezent eritemul vaginal
C. Tratamentul este cu metronidazol 2g per os, doza unică
D. Apare disuria și dispareunia
E. Pruritul este intens
*34. În caz de vaginoză bacteriană (Gardnerella + bacterii anaerobe), testul pentru
anaerobi se face cu:
A. Hidroxid de sodium (NaOH)
B. Clorura de potasiu (KCl)
C. Hidroxid de potasiu (KOH)
D. Clorura de sodiu (NaCl)
E. Iodura de potasiu (KI)
35. Elementele de diagnostic clinic ale salpingitei sunt:
A. Dureri abdominopelvine de localizare și intensitate variabile
B. febra
C. Metroragie abundentă
D. Leucoree purulentă sau murdară
E. Amenoree
183

*36. Diagnosticul diferențial al salpingitei se face cu:
A. Sarcina ectopică
B. Chisturile ovariene
C. Cistita
D. Apendicita
E. Toate variantele de mai sus
37. Tratamentul salpingitei implică:
A. Bi – antibioterapie cu spectru larg, activă pe bacteriile aerobe și anaerobe
B. Administrare de analgezice și antiinflamatoare
C. Spitalizare
D. Chiuretaj uterin hemostatic
E. La femeile tinere se recomandă o laparoscopie înainte de începerea
antibioterapiei
38. Elementele clinice sugestive în diagnosticul endometritei sunt:
A. Prezența unei formațiuni dureroase laterouterine
B. Febra
C. Dureri la mobilizarea uterină
D. Dureri în hipocondrul drept
E. Prezența unui context post – partum sau post – avort
39. În cazul abcesului trompei uterine (piosalpinge), se va efectua:
A. Histerectomie totală
B. Laparoscopie cu drenaj și evacuare a puroiului
C. Puncția fundului de sac Douglas
D. Extragerea DIU, dacă este instalat
E. Histerosalpingografie
40. Complicațiile pe termen mediu și lung ale infecțiilor genitale înalte sunt:
A. Aderențele pelvine însotite de dureri cronice
B. Apariția chistului dermoid
C. Infertilitatea tubară
D. Atrofia mucoasei vaginale
E. Sarcina extrauterină
41. *Prezența unuia din următoarele semne evocă natura organică a chistului
ovarian:
A. Una sau mai multe vegetatii intrachistice
B. Diametrul chistului mai mare sau egal cu 6cm, indiferent de aspectul
ecografic
C. Componența solidă
D. Caracter multilocular
E. Toate răspunsurile sunt corecte
184

42. Semne ecografice ale malignității: chist organic însoțit de unul sau mai multe
semne:
A. Ascita
B. Importanța componentei solide
C. Existenta vegetațiilor
D. Vascularizație centrală și indice de rezistență Doppler scăzut
E. aspect ecografic hipoecogen
43. Piosalpinxul:
A. Este un abces tubar sau tubo-ovarian
B. Reprezintă o complicație a salpingitei și apare de mai multe ori pe sterilet
C. Simptome: dureri, febră sau subfebrilitate
D. Sindrom biologic neinflamator
E. Poate apărea ȋn caz de imunosupresie
44. Particularități ale chisturilor dermoide:
A. Chisturi dermoide = teratoame mature
B. Tumori benigne ale ovarelor
C. Conține grasime, fanere, dinți, fragmente de os
D. La radiografia simplă se pot vedea opacități (dinți)
E. La ecografie aspect hipoecogen
45. Cancerul ovarian – semne de depistare:
A. Vârsta medie a femeii 60 – 65 de ani
B. Metroragie
C. Colecție pleurală
D. Dureri pelvine
E. Fără anomalii citologice în frotiul de depistare
46. Bilanț preterapeutic în caz de masă ovariană suspectă:
A. Markeri tumorali CA 125, ACE±, CA19-9
B. Marker tumoral PSA 124
C. CT toraco – abdominal și pelvin
D. RMN abdomino – pelvin
E. ecografie abdomino – pelvină
47. Semne clinice ale tumorilor mamare benigne:
A. Formațiune rotundă
B. Mobilă
C. Fără retragere cutanată supraiacentă
D. Bine delimitate
E. Cu margini neregulate
185

48. Lipomul mamar:
A. Proliferare benignă a țesutului adipos înconjurat de o capsulă
B. Masă moale, mobilă, nedureroasă
C. Vârsta medie 45 de ani
D. Mamografic – o zonă hiperclară înconjurată de o capsulă fină și opacă
E. Tratament chirurgical – mastetctomie
49. Factori de risc pentru cancerul mamar:
A. Antecedente personale de cancer mamar
B. Prima sarcină tardivă
C. Absența alăptării
D. Absența tratamentului de substituție hormonală
E. Obezitate
186

RASPUNSURI
1. C
2. ACE
3. ABC
4. A
5. ABD
6. ABDE
7. ABCE
8. D
9. ACE
10. AD
11. B
12. ACD
13. ABC
14. B
15. ABDE
16. ABCE
17. ABCE
18. ADE
19. ABC
20. ABE
21. ABD
22. C
23. ABC
24. ABCD
25. B
26. A
27. ACE
28. ABCE
29. ABE
30. ABDE
31. BCE
32. ABE
33. BDE
34. C
35. ABD
36. E
37. ABCE
38. BCE
39. BD
40. ACE
41. E
42. ABCD
43. ABCE
44. ABCD
45. ABCD
46. ACDE
47. ABCD
48. ABCD
49. ABCE
187

ONCOLOGIE
1. Oncogenele sunt:
A. gene supresoare tumorale
B. gene care codifică proteine implicate în reglarea ciclului celular
C. gene care codifică proteine implicate în semnalizarea celulară
D. gene care pot transforma o celulă normală într-una malignă dacă sunt
afectate
E. gene recesive
2. Genele supresoare tumorale sunt:
A. antioncogene
B. oncogene
C. regulatori pozitivi ai creşterii celulare
D. gene dominante
E. gene care pot fi afectate somatic sau germinal
3. Care din următoarele alterări moleculare sunt caracterstice unei celule maligne:
A. potenţialul invaziv şi metastatic
B. rezistenţa la apoptoză
C. potenţialul de neoangiogeneză
D. potenţialul de transmitere de la mamă la făt
E. potenţialul de imortalizare
4. Neoangiogeneza:
A. reprezintă capacitatea tumorii de a elabora vase de neoformaţie
sanguine în interiorul ei
B. devine indispensabilă când tumora atinge dimensiuni de peste 5 cm
C. poate fi inhibată cu ajutorul bevacizumab-ului
D. poate fi inhibată cu ajutorul interferonului alpha şi interleukinei-2
E. este controlată de anumiţi factori cum sunt VEGF, FGF sau PDGF
5. Terapiile moleculare ţintite:
A. reprezintă o revoluţie a tratamentului oncologic clasic
B. sunt citostatice de ultimă generaţie
C. au apărut după al doilea război mondial
D. se adresează unor anomalii moleculare tumorale
E. sunt tot mai puţin utilizate astăzi
6. *În funcţie de tipul histologic, cancerele pot fi clasificate în:
A. tumori bine diferenţiate, mediu diferenţiate sau nediferenţiate
B. carcinoame, sarcoame, tumori embrionare, de origine ectodermică sau
mixte
C. tumori G1, G2 sau G3
188

D. tumori invazive vascular, limfatic sau perineural
E. tumori localizate, avansate locoregional sau metastatice
7. *Markerii tumorali au valoare diagnostică şi prognostică doar în:
A. sarcoame
B. cancere de cap şi găt
C. tumori germinale
D. tumori de origine ectodermică
E. nici o variantă nu este corectă
8. *Cancerele de ovar şi uter se clasifică pe stadii conform clasificării:
A. Dukes
B. FIGO
C. Breslow
D. Clark
E. toate variantele sunt corecte
9. Clasificarea TNM:
A. poate fi clinică sau histopatologică
B. tumora se clasifică în funcţie de mărime sau profunzimea invaziei
C. absenţa invaziei ganglionare se notează N1
D. este esenţială în majoritatea cancerelor
E. permite stabilirea strategiei terapeutice
10. *Care este cel mai important factor de risc oncologic:
A. alcoolul
B. tutunul
C. infecţiile virale
D. factorii profesionali
E. radiaţiile solare
11. *Tutunul creşte riscul de cancer în anumite localizări, cu EXCEPŢIA:
A. cancerului din sfera ORL
B. cancerului gastric
C. cancerului de vezică urinară
D. cancerului de pancreas
E. cancerului de corp uterin
12. Care din următorii factori sunt recunoscuţi ca factori de risc profesional:
A. azbestul
B. alcoolul
C. arsenicul
D. tutunul
E. hepatita C
189

13. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte referitor la factorii de risc
profesional:
A. azbestul poate determina cancer mamar
B. aminele aromatice pot determina cancer de vezică urinară
C. radiaţiile ionizante pot determina leucemie
D. praful de lemn poate determina cancer al pancreasului
E. hepatita C profesională poate determina cancer renal
14. Alimentaţia joacă rol în apariţia cancerului:
A. gastric
B. mamar
C. de col uterin
D. colorectal
E. cutanat
15. *În carcinogeneza umană sunt implicate o serie de virusuri cu EXCEPŢIA:
A. virusurilor papiloma umane
B. virusului HIV
C. virusurilor hepatitice B şi C
D. virusului variolic
E. virusului Ebstein Barr
16. *Care din următoarele infecţii sunt factor de risc pentru cancerele din sfera anală:
A. infecţia cu virusurile papiloma umane
B. infecţia cu Helicobacter pylori
C. infecţia cu virusul HIV
D. infecţia cu virusurile hepatitice B şi C
E. infecţia cu virusul Ebstein Barr
17. Factorii hormonali sunt implicaţi în cancerele:
A. testiculare
B. mamare
C. de prostată
D. de penis
E. de col uterin
18. Care din următorii factori reprezintă factori de risc pentru cancerele cutanate:
A. expunerea excesivă la soare
B. obezitatea
C. fumatul
D. fototipul deschis la culoare
E. infecţiile cu HTLV1 şi 2
190

19. Pentru a fi eficiente, metodele de depistare precoce a cancerelor trebuie să fie:
A. fiabile
B. ieftine
C. sensibile
D. specifice
E. neinvazive
20. *Cele mai importante politici de screening se desfăşoară pe următoarele
localizări de cancer, cu EXCEPŢIA:
A. cancerului mamar
B. cancerului colorectal
C. cancerului hepatic
D. cancerului de prostată
E. cancerului de col uterin
21. Prevenţia oncologică poate fi:
A. primară – evitarea factorilor de risc
B. primară – depistarea precoce a unui cancer
C. secundară – împiedicarea apariţiei unui al doilea cancer prin
chimioprofilaxie
D. terţiară – depistarea precoce a unei recidive
E. quaternară – comportament social oncopreventiv
22. LAM pot fi:
A. de novo
B. secundare unui sindrom mielodisplazic
C. secundare unui sindrom mieloproliferativ
D. induse de agenţi citotoxici
E. nici o variantă nu este corectă
23. Semne clinice care pot fi întâlnite la un pacient cu leucemie acută sunt:
A. febră
B. splenomegalie
C. hepatomegalie
D. sindrom hemoragic
E. nici o variantă nu este corectă
24. *Pentru diagnosticul leucemiei acute este obligatorie prezenţa în măduva osoasă
a cel puţin :
A. 20% blaşti
B. 80% blaşti
C. 50% blaşti
D. 100% blaşti
E. prezenta blaştilor nu este obligatory
191

25. Diagnosticul leucemiilor acute se bazează pe:
A. hemoleucogramă
B. tomografie computerizată
C. rezonanţă magnetică nucleară
D. mielogramă
E. imunofenotipare
26. *LAM 7 reprezintă:
A. leucemie acută mielomonocitară
B. leucemie acută promielocitară
C. leucemie acută monoblastică
D. leucemie acută mieloblastică
E. leucemie acută megacarioblastică
27. În leucemia acută:
A. hemoleucograma este întotdeauna anormală
B. leucocitoza este obligatorie
C. anemia este obligatorie
D. trombocitoza este caracteristică
E. numărul leucocitelor poate varia de la leucopenie la hiperleucocitoză
28. *Fenotipul leucemiei limfatice cronice este:
A. B în 5% din cazuri, T în 95% din cazuri
B. B în 95% din cazuri, T în 5% din cazuri
C. B în 75% din cazuri, T în 25% din cazuri
D. B în 25% din cazuri, T în 75% din cazuri
E. B în 50% din cazuri, T în 50% din cazuri
29. Leucemia limfatică cronică stadiul C se caracterizează prin :
A. prognostic bun
B. anemie şi/sau trombocitopenie
C. supravieţuire medie de 12 ani
D. nu necesită tratament specific
E. prognostic prost
30. Hemoleucograma unui pacient cu leucemie limfatică cronică poate prezenta:
A. anemie
B. trombocitopenie
C. limfocitoză
D. hemoleucograma este întotdeauna normală
E. niciuna din variante nu este corectă
192

31. Diagnosticul diferential al leucemiei limfatice cronice se face cu:
A. leucemia cu tricoleucocite
B. limfoame
C. boala Waldenstrom
D. limfocitoza reacţională
E. leucemiile acute
32. Diagnosticul pozitiv al leucemiei limfatice cronice se bazează pe:
A. hemoleucogramă
B. mielogramă
C. demonstrarea clonalităţii limfocitelor
D. biopsie ganglionară
E. biopsie osteomedulară
33. *Următoarele semne şi simptome pot să apară în limfoame:
A. febră
B. transpiraţii nocturne
C. scădere ponderală
D. adenopatii
E. toate variantele de mai sus
34. Formele histologice ale bolii Hodgkin sunt:
A. scleroza nodulară
B. bogată în limfocite
C. celularitate mixtă
D. depleţie limfocitară
E. mycosis fungoides
35. * Stadiul I în clasificarea Ann Arbor a limfoamelor Hodgkin presupune:
A. un singur teritoriu ganglionar afectat
B. cel puţin 2 teritorii ganglionare afectate de aceeaşi parte a diafragmului
C. cel mult 2 teritorii ganglionare afectate de aceeaşi parte a diafragmului
D. afectare ganglionară supra- şi subdiafragmatică
E. afectare visceral
193

RASPUNSURI
1. B, C, D
2. A, E
3. A, B, C, E
4. A, C, E
5. A, D
6. B
7. C
8. B
9. A, B, D, E
10. B
11. E
12. A, C, E
13. B, C
14. A, B, D
15. D
16. A
17. B, C
18. A, D
19. A, B, C, D
20. C
21. A, D
22. A, B,C, D
23. A, B, C, D
24. A
25. A, D, E
26. E
27. A, E
28. B
29. B, E
30. A, B, C
31. A, B, C, D
32. A, B, C
33. E
34. A, B, C, D
35. A
194

ORL
1. Care din urmatoarele afirmatii despre otalgie sunt corecte:
A. Otalgia este durerea localizata de pacient la nivelul sau In interiorul
urechii
B. Inervatia senzoriala a urechii externe este asigurata de nervul
auriculotemporal
C. Nervul auriculotemporal este o ramura a nervului facial
D. Otalgia poate apare prin stimularea fibrelor nociceptive care inerveaza
urechea externa și urechea medie
E. Otalgia poate reprezenta localizarea eronata a unei dureri provenite
dintr-o structura limitrofa acesteia
2. Urmatoarele reprezinta otalgii de origine otologica:
A. Miringita virala
B. Artrita temporo-mandibulara
C. Osteita osului temporal
D. Mastoidita
E. Parotiditele
3. Urmatoarele date despre otita medie acuta (OMA) a adultului sunt false:
A. OMA este rara
B. Cazurile de febra sunt frecvente
C. Formele produse de modificarile de presiune sunt rare
D. Tabloul clinic este dominat de otalgie
E. Asocierea febra > 38,5°C + otalgie importanta = suspiciune virus
Coxsackie
4. Urmatoarele date depsre complicatiile otitei medii acute (OMA) sunt adevarate:
A. OMA este principala cauza de paralizie faciala la copii
B. Abcesul cerebral nu reprezinta o complicatie a OMA
C. Tromboflebita sinusului cavernos reprezinta o complicatie a mastoiditei
D. Labirintita reprezinta complicatia senzitiva a OMA
E. Meningita apare prin diseminarea germenilor In LCR
5. Urmatoarele afirmatii despre otita externa sunt adevarate:
A. Otita externa este o inflamatie acuta a tesuturilor cutanate și conjunctive
ale urechii externe
B. Otita externa afecteaza portiunea osoasa a CAE (conduct auditiv
extern)
C. Otita externa afecteaza pavilionul urechii
D. Otita externa este determinata de infectie bacteriana
E. Otita externa este determinata de infectie micotica (aspergillus)
195

6*. Urmatoarea afirmatie despre otita externa este falsa:
A. Otalgia este elementul principal al tabloului clinic
B. Otlagia este intensa și cauzatoare de insomnii
C. De obicei, pacientul prezinta febra
D. In urma examenului clinic se observa otoree purulenta asociata cu edem
al conductului auditiv extern CAE
E. In unele cazuri examenul otoscopic este imposibil de realizat din cauza
edemului care oblitereaza complet conductului auditiv extern CAE
7*. Urmatoarea afirmatie despre complicatiile otitei seromucoase este falsa:
A. Pot apare devieri de comportament la copii
B. Timpanoscleroza poate determina blocarea oscioarelor
C. Printr-un puseu de suprainfectie al otitei seromucoase poate apare otita
medie acuta
D. Colesteatomul reprezinta complicatia frecventa a otitei seromucoase
E. Pot apare Intârzieri In achizitia vorbirii la copii
8. Urmatoarele afirmatii despre tratamentul otitei medii acute sunt false:
A. Alegerea antibioticului este probabilistica
B. La un copil sub 2 ani antibioterapia este de prima intentie
C. Otitele In stadiul congestiv necesita administrarea antibioticului pe cale
sistemica
D. In cadrul masurilor adjuvante intra: antibioterapia, antalgicele și
tratamentul local
E. Tratamentul local nu aduce niciun beneficiu
9. Dureri asemanatoare otalgiilor (durere proiectata) pot fi produse de:
A. Tumora maligna a sinusului piriform
B. Esofagita
C. Angina acuta
D. Osteita temporalului
E. Faringita acuta
10. Angina acuta eritemato-pultacee reprezinta forma determinata:
A. De șancru sifilitic
B. De Herpes Virus - Herpangina
C. De Streptococ - Streptococica
D. De virusuri, dintre care mononucleoza infectioasa MNI
E. De difterie
11. Agentul patogen In angina acuta eritemato-pultacee este:
A. Virus In cele mai multe cazuri
B. Bacterii In cele mai multe cazuri
C. Streptococ beta hemolitic de grup A
196

D. Haemophilus influenzae
E. Bacilul Loeffler
12. Angina acuta eritemato-pultacee se manifesta clinic prin:
A. Febra
B. Faringita eritematoasa
C. Hipertrofia amigdalelor
D. Depozite punctiforme aderente pe amigdale
E. Depunere pultacee albicioasa
13. In tratamentul anginei acute eritemato-pultacee daca testul direct rapid (TDR)
este negativ:
A. Se administreaza antibiotice fara efectuarea culturii
B. Si nu exista factori de risc ai RAA (reumatismului articular acut) se
administreaza tratament simptomatic
C. Si daca exista factori de risc ai RAA (reumatismului articular acut), iar
cultura este negativa se administreaza tratament simptomatic
D. Cultura fiind pozitiva, se administreaza antibioterapie
E. Nu se administreaza antibiotice
14*. Urmatoarea nu reprezinta o forma clinica de angina acuta:
A. Eritemato-pultacee
B. Sicca
C. Pseudomembranoasa
D. Ulcero-necrotica
E. Veziculara
15*. Care din urmatoarele afirmatii este falsa:
A. Angina acuta eritemato-pultacee este determinata de virusuri
B. Angina acuta eritemato-pultacee este determinata de streptococul beta
hemolitic de grup A
C. Angina acuta pseudomembranoasa este determinata de mononucleoza
infectioasa
D. Angina veziculara este determinata de virusul Herpes
E. Angina veziculara afecteaza zona nervului X
16. Indicatiile paracentezei pentru precizare diagnostica:
A. Copii < 3 luni
B. Fond imunodepresiv sever
C. Otita medie acuta – faza congestiva
D. In caz de complicatii
E. Eșec al primei Incercari de tratament
197

17. Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul otitei medii acute sunt false:
A. Otitele In stadiul congestiv sunt fie de origine virala, fie bacteriana
B. In stadiul supurativ etiologia este fie virala, fie bacteriana
C. Indicatiile antibioterapiei de prima intentie sunt copii peste 2 ani
D. In cazul adultilor se instituie antibioterapie de prima intentie
E. Durata tratamentului antibiotic per os la adulti este de 5 zile
18. Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul otitei medii acute sunt
adevarate:
A. Alegerea antibioticului este probabilistica, legata de etiologia bacteriana
B. Monoterapia per os: oxacilina
C. Durata tratamentului per os la copii sub 2 ani este de 8-10 zile
D. Alternativa la tratamentul per os: ceftriaxona IM sau IV In monodoza
E. Durata tratamentului per os la adulti este de peste 14 zile
19. Care din urmatoarele afirmatii legate de otita seromucoasa sunt adevarate:
A. In cazul formelor unilaterale nu este necesara efectuarea
nazofibroscopiei
B. Blocarea oscioarelor In timpanoscleroza este o consecinta a otitei
cronice
C. Nu apare devierea comportamentului la copii
D. Poate aparea Intârzierea vorbirii la copii
E. Otita seroasa la copii este cea mai frecventa forma
20. Semne generale mai marcate ale flegmonului periamigdalian sunt:
A. Incurbarea valului palatin
B. Tinitus
C. Edemul uvulei
D. Trismus
E. Voce nazonata
21. Urmatoarele afirmatii despre flegmonului periamigdalian sunt corecte:
A. Dupa doua episoade se propune amigdalectomie
B. Este de origine micotica
C. Se trateaza cu amoxicilina-acid clavulanic
D. Amigdalectomia este tratamentul de prima alegere
E. Se parctica punctie/drenaj sub anestezie locala
22. Tratamentul flegmonului periamigdalian consta in:
A. Amigdalectomie in puseu acut
B. Punctie/drenaj sub anestezie locala
C. Seroterapie de urgenta
D. Antalgice
E. Antibioterapie
198

23. * Agentul patogen In angina difterica este:
A. virus In cele mai multe cazuri
B. Corynebacterium diphteriae
C. streptococ beta hemolitic de grup A
D. Haemophilus influenzae
E. Bacilul Koch
24. Care din urmatoarele afirmatii despre difterie sunt corecte:
A. Este o angina cu membrane false ingrosate, gri, cu aderenta si
sangerande
B. Poate produce paralizie velopalatina
C. Este data de un bacil gram negative
D. Reactia Paul-Bunnel-Davidsohn pune diagnosticul de certitudine
E. Apare mai frecvent la pacienti nevaccinati
25. Mononucleoza infectioasa(MNI) se trateaza cu:
A. Penicilina de grup A
B. Antalgice
C. Antimicotice
D. Antipiretice
E. Penicilina G
26. Clinic, mononucleoza infectioasa (MNI) este caracterizata prin:
A. Angina pseudomembranoasa cu false membrane neconfluente,
exclusive amigdaliene
B. Hepatosplenomegalie
C. Paralizie velopalatina
D. Adenopatie cervicala unilaterala
E. Astenie persistenta
27. * Agentul patogen In mononucleoza infectioasa (MNI) este:
A. Bacilul Loeffler
B. Corynebacterium diphteriae
C. virusul Epstein Barr
D. Haemophilus influenzae
E. Bacilul Koch
28. Care din urmatoarele afirmatii despre angina Vincent sunt corecte:
A. Este virala
B. Este bilaterala
C. Se caracterizeaza clinic prin ulceratie amigdaliana foarte dureroasa,
neindurata
D. Este asociata cu respiratie urat mirositoare si stare bucodentara proasta
E. Antibioticul de electie utilizat in tratament este Penicilina V
199

29. Care din urmatoarele afirmatii despre sifilis sunt corecte:
A. Nu necesita tratament
B. Poate fi suspectat la pacienti cu comportament sexual riscant
C. Tratamentul este simptomatic (antipiretice, antiinflamatorii)
D. Antibioticul de electie utilizat in tratament este Benzatina
BenzilpenicilinaG
E. Se trateaza cu antivirale
30. Clinic, angina din sifilis este caracterizata prin:
A. Ulceraţie indurata foarte dureroasa
B. False membrane gri confluente
C. Ulceraţie indurata nedureroasa
D. Leziune unilaterala
E. False membrane aderente
31. Angina veziculara in primoinfectia herpetica (HSV1):
A. Este caracterizata prin: febra, disfagie intensa
B. Ulceraţie amigdaliana dureroasa
C. Gingivostomatita marcata
D. Tratamentul este simptomatic
E. Tratamentul de electie este antibioterapia
32 . Care din urmatoarele afirmatii despre herpangina sunt corecte:
A. Debuteaza lent in context febril, cu prezenta vomei
B. Apare la copii sub 7 ani
C. Clinic este o erupţie veziculara unilaterala
D. Este o angina virala
E. Se trateaza cu antibiotic si seroterapie de urgenta
33. In tratamentul epistaxisului se utilizeaza:
A. Heparina si AVK
B. Tamponament anterior
C. Compresie bidigitala
D. Ligatura vaselor responsabile este de prima intenţie
E. Tratament hemostatic general
34. *Cauze ale epistaxisului sunt urmatoarele, cu excepţia:
A. Boala Rendu-Osler
B. Prizarea de substanţe toxice
C. Utilizarea de heparina
D. Hipotensiunea
E. Traumatismele
200

35. *Examinari efectuate in epistaxis sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Examen clinic al foselor nazale
B. Prelevare exudat faringian
C. Nazofibroscopie
D. Bilant al factorilor de coagulare
E. Bilant factori de risc cardio-vascular
36. Cauze locale ale epistaxisului sunt:
A. Tumori
B. Flegmonul periamigdalian
C. Traumatisme locale
D. Gripa
E. Corp strain
37. Urmatoarele afirmatii despre epistaxisul esenţial sunt corecte:
A. Este favorizat de suflarea nasului
B. Este favorizat de efort
C. Este mai frecvent la femei
D. Apare in insuficienta hepatica
E. Este favorizat de expunerea la soare
201

RASPUNSURI
1 ADE
2 ACD
3 BCE
4 ACE
5 ACDE
6 C
7 D
8 CD
9 ABCE
10 CD
11 ACD
12 ABCE
13 BCD
14 B
15 E
16 ABDE
17 BCE
18 ACD
19 BDE
20 ACDE
21 ACE
22 BDE
23 B
24 ABE
25 BD
26 ABE
27 C
28 CDE
29 BD
30 CD
31 ACD
32 BD
33 BCE
34 D
35 B
36 ACE
37 ABE
202

ORTOPEDIE
1. Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult:
A. Etiologic este produsa pe os osteoporotic la batrani
B. Etiologic este produsa prin mechanism de inalta energie la tineri
C. Cauza caderii la batrani poate fi cardio-vasculara/cerebrala
D. Cauza caderii la batrani poate fi simpla cadere ‘mecanica’
E. Diagosticul pozitiv si tratamentul nu necesita radiografii
2. Complicatiile initiale si postoperatorii ale fracturii extremitatii inferioare a
radiusului sunt:
A. Deschidere cutanata
B. Compresia nervului median
C. Infectia zonei operate
D. Sindrom de compartiment al lojelor
E. Sindrom de derapare si castigare a autonomiei
3. Fracturile extremitatii superioare a femurului la adult se clasifica in:
A. Fracturi cervicale
B. Fracturi ale masivului trohanterian
C. Fracturi diafizare
D. Fracturi ale femurului distal
E. Fracturi supra si intercondiliene
4. Fracturile cervicale ale extremitatii superioare a femurului la adult:
A. Sunt intraarticulare
B. Se insotesc de hemartroza si hipertensiune intracapsulara
C. Nu au risc de necroza secundara a capului femural
D. Nu intrerup vascularizatia principala a capului femural (artera circumflexa
posterioara)
E. Nu au risc crescut de pseudartroza
5. Fracturile masivului trohanterian ale extremitatii superioare a femurului la adult:
A. Sunt intraarticulare
B. Se insotesc de hemartroza si hipertensiune intracapsulara
C. Nu au risc de necroza secundara a capului femural
D. Nu intrerup vascularizatia principala a capului femural (a. circumflexa
posterioara)
E. Nu au risc crescut de pseudartroza
6. Fracturile masivului trohanterian ale extremitatii superioare a femurului la adult:
A. Sunt extraarticulare
B. Nu au risc de necroza secundara a capului femural
C. Nu interfera cu vascularizatia capului femural
203

D. Sunt intraarticulare
E. Sunt frecvent usor decelabile pe radiografia de fata bazin sau sold
7. Fracturile masivului trohanterian ale extremitatii superioare a femurului la adult
pot fi:
A. Pertrohanteriene (oblice, de la marele la micul trohanter)
B. Intertrohanteriene (orizontale, intre cele doua trohantere)
C. Subtrohanteriene
D. Trohanterodiafizare, ale caror despicaturi separa un segment diafizar
E. Supratrohanteriene
8. Fracturile cervicale ale extremitatii superioare a femurului la adult:
A. Sunt intraarticulare
B. Sunt extraarticulare
C. Specific, pot evolua spre necroza secundara a capului femural
D. Specific, pot evolua spre pseudartroza
E. Interfera cu vascularizatia capului femural (artera circumflexa posterioara)
9. Fracturile extremitatii superioare a femurului la adult pot fi:
A. Pe fond tumoral (metastaza, mielom, limfom)
B. Pe os osteoporotic, la batrani, cand trebuie diferentiata si cauza cardiovasculara/cerebrala
de cea simpla‚ mecanica’ a caderii
C. Fractuă provocată de mecanismul de înaltă energie la pacientul tânăr
D. Tratate conservator prin repaus cu rezultate functionale foarte bune
E. Tratate exclusiv chirurgical
10.* Complicatiile fracturilor extremitatii superioare a femurului sunt:
A. Deshidratarea
B. Decompensarea afectiunilor asociate
C. Pierderea autonomiei la pacientul vârstnic
D. Leziuni de decubit
E. Toate variantele sunt corecte
11.Tratamentul frecvent ortopedic, prin imobilizare gipsata la copii se explica prin:
A. Riscul de epifiziodeza postoperatorie
B. Buna toleranta a fixarii vicioase prin remodelare
C. Absenta complicatiilor de rigiditate
D. Absenta flebitei sub gips
E. Ignoranta
12.Clasificarea Salter si Harris a leziunilor cartilajului de crestere:
A. 1. Linia de fractură trece integral prin cartilajul de crestere
B. 2. Urma se prelungeşte spre metafiza
C. 3. Urma se prelungeşte spre epifiza
204

D. 4.Angulare diafizară
E. 5. Compresiune axiala si lezare a cartilajului de crestere
13.Particularitati diagnostice si terapeutice ale fracturilor la copil includ:
A. Deformare plastica (angulare diafizara)
B. Impactare diafizara
C. Dezlipire metafizara
D. Corectia spontana a malrotatiilor, nu si a angularilor vicioase prin remodelare
pe parcursul cresterii
E. Risc de epifiziodeza daca este afectat stratul germinativ
14.Infectiile acute ale partilor moi:
A. Abcesul este o infectie propagata intr-un compartiment anatomic
B. Panaritiul este o inflamare/colectare periunghiala
C. Flegmonul este o colectare localizata
D. Preventia extinderii septice in absenta colectarii se face cu antibiotice si bai
antiseptice
E. Preventia extinderii septice in prezenta colectarii se face prin incizie, drenaj,
debridare sau excizie
15.In caz de abces al partilor moi:
A. Daca apare colectarea se va face tratament antibiotic urmat de debridare
B. In absenta colectarii se va face tratament antibiotic urmat de debridare
C. Daca apare colectarea chirurgie de debridare, nu sunt necesare antibiotice
dupa excizia completa in absenta semnelor generale
D. Daca apare colectarea chirurgie de debridare, nu sunt necesare antibiotice
dupa excizia completa insotita de prezenta semnelor generale
E. . In absenta colectarii terapie cu penicilina 10 zile si bai antiseptice de 2ori/zi
205

RASPUNSURI CORECTE
1. A, B, C, D
2. A, B, C, D
3. A, B
4. A, B
5. C, D, E
6. A, B, C, E
7. A, B, C, D
8. A, C, D, E
9. A, B, C, E
10. E
11. A, B, C, D
12. A, B, C, E
13. A, E
14. B, D, E
15. C, E
206

PEDIATRIE
Boli de nutriţie: diabet, obezitate
1. Cetoacidoza diabetica se defineste prin:
A. polipnee (respiratie Kussmaul)
B. deshidratare
C. greturi, varsaturi
D. tulburari de constienta
E. foame
2. Diagnosticul de diabet zaharat poate fi confirmat astfel:
A. Semne clinice evocatoare
B. glicemie plasmatica >200mmol/l
C. glicozurie +cetonurie
D. anticorpi anti- insulina
E. pH,7,30
3. Confirmarea caracterului insulinodependent al diabetului zaharat se face prin:
A. corpi cetonici in sange si urina
B. glicozurie
C. insulinemie redusa (inainte de tratament)
D. peptid C redus(inainte de tratament)
E.rezerva alcalina

7. Semnele adrenergice ale hipoglicemiei din diabetul zaharat sunt:
A. transpiratii
B. tahicardie
C.anxietate
D.tremuraturi
E. convulsii
8.Obezitatea copilului se defineste ca:
A. IMC > percentila 85
B. IMC > percentila 90
C. IMC >30Kg/mp (la varsta de 18 ani)
D. IMC > percentila 97 (sub 18 ani)
E. IMC > percentila 95
9. Complicatiile metabolice in obezitate la copil NU sunt:
A.steatoza hepatica
B.dislipidemie
C. hiperinsulinism
D. insulinorezistenta
E.anemie
10. In obezitatea copilului, complicatiile respiratorii sunt reprezentate de:
A.pneumonii
B. bronhopneumonii
C. astm bronsic
D. apnee obstructiva de somn
E. toate raspunsurile sunt corecte
11 *. Managementul medicamentos sau chirurgical (inel gastric) se recomanda in
obezitatea copilului in urmatoarele situatii :
A. la toti copiii cu obezitate comuna
B. la copiii cu obezitate genetica
C. la adolescentul cu obezitate morbida dupa esecul celorlalte masuri
terapeutice
D. numai dupa varsta de 10 ani
E. toate raspunsurile sunt valabile
12. Managementul dietetic in obezitatea copilului se obtine prin:
A. instituirea unui regim restrictiv
B.modificarea de durata a comportamentului alimentar al copilului
C. modificarea comportamentului alimentar al familiei
D. stimularea consumului de fructe si legume
E. toate raspunsurile sunt corecte
208

Infecţii ale tractului respirator
1. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la rinofaringită sunt
adevărate:
A. Afectează mai ales şcolarii şi adolescenţii
B. Evoluează spontan favorabil în mai puţin de o săptămână
C. Se poate complica cu otită medie sau sinuzită
D. Tusea productivă predominant diurnă este caracteristică
E. Pot fi prezente adenopatii cervicale reactive
2. La pacientul cu rinofaringită, tratamentul antibiotic sistemic se recomandă în
următoarele situaţii:
A. Febră persistentă mai mult de 3 zile
B. Complicaţie bacteriană dovedită (otită, sinuzită)
C. Conjunctivită purulentă izolată
D. Evoluţie prelungită peste 10 zile
E. Rinoree anterioară seroasă, obstrucţie nazală şi faringită
3. Tabloul clinic al anginelor este constituit din:
A. Febră absenta
B. Adenopatii cervicale bilaterale
C. Odinofagie
D. Tulburări digestive
E. Otalgie reflex
4. * Precizaţi care dintre următoarele aspecte locale evocă implicarea virusului
Coxackie A ca agent etiologic al anginei la copil:
A. Peliculă albicioasă care acoperă parţal amigdalele eritematoase
B. Simpla congestie eritematoasă a amigdalelor
C. False membrane groase şi aderente pe amigdale, pilieri şi luetă
D. Vezicule pe fond eritematos pe amigdale şi vălul palatin
E. Ulceraţii unilaterale ale amigdalelor
5. Managementul anginei la copil constă din:
A. Administrare de Amoxicilină timp de 6 zile în caz de TDR pozitiv
B. În caz de alergie la Amoxicilină se prescrie Ampicilină
C. În caz de alergie la Amoxicilină se prescrie o cefalosporină de generaţia a
doua sau a treia timp de 4 sau 5 zile
D. Iniţierea antibioterapiei în decurs de 9 zile de la primele simptome
E. În caz de alergie la toate betalactaminele se prescrie un macrolid timp de 3
sau 5 zile
209

6. Precizaţi care dintre următoarele reprezintă criterii de gravitate în bronşiolita
acută la sugar:
A. Hipoxemia
B. Polipneea superficială
C. Transpiraţiile care evocă hipercapnia
D. Hipertonia
E. Dificultăţile alimentare
7. * Care dintre următoarele examinări complementare este necesară în caz de
suspiciune de suprainfecţie în bronşiolita acută la sugar:
A. Electrocardiograma
B. VSH
C. Exudat faringian
D. CRP
E. Exudat nazal
8. * Menţionaţi care dintre următoarele măsuri terapeutice se aplică pacientului
pediatric cu bronşită acută:
A. Bronhodilatator inhalator
B. Oxigenoterapie
C. Antibioterapie în caz de afectare alveolară clinică (raluri crepitante)
D. Administrare de Ampicilină
E. Corticoterapie
9. Menţionaţi care dintre următoarele sunt criterii de diagnostic pentru pneumonie:
A. Tuse
B. Febră
C. Dureri abdominale în febrilitate
D. Raluri crepitante
E. Accentuarea murmurului vesicular
10. * Precizaţi care dintre următoarele semne clinice pledează pentru Mycoplasma
pneumoniae ca agent etiologic al pneumoniei:
A. Debut brusc
B. Febră înaltă
C. Asocierea otitei medii acute
D. Erupţie polimorfă asociată
E. Astenie marcată
11. * Precizaţi care dintre următoarele se aplică în tratamentul pneumoniei la copilul
sub 3 ani:
A. Antibioterapia se administrează doar la cazurile cu insuficienţă respiratorie
B. Iniţierea antibioterapiei se impune în caz de eşec al tratamentului
simptomatic
210

C. Amoxicilina se administrează timp de 3-5 zile, 50 mg/kg/zi
D. Amoxicilina se administrează în 3 prize, timp de 10 zile
E. În caz de gravitate se administrează cefalosporine de generatia a II-a
12. Pneumonia la copilul mai mare de 3 ani beneficiază de următoarele măsuri
terapeutice:
A. Amoxicilina 100-120 mg/kg/zi 10 zile dacă tabloul clinic evocă
pneumococ
B. Reevaluare la 5-7 zile de la iniţierea terapiei
C. Eşecul terapiei cu Amoxicilină impune înlocuirea acesteia cu un macrolid
D. Claritromicina este recomandată când tabloul clinic evocă Mycoplasma
E. Pristinamycine se administrază copilului mai mare de 6 ani alergic la
penicilină
ITU, Leucocituria
1. Următoarele afirmaţii despre pielonefrită sunt adevarate:
A. Este cea mai frecventă infecţie bacteriană severă
B. Este cea mai frecventă infecţie virală severă
C. Diagnosticul este suspicionat în toate cazurile de febră prelungită fără o cauză
clinică decelabila
D. Tratamentul antibiotic durează 3-5 zile în total, iniţial intravenos, apoi oral
E. Asocierea aminoglicozidului în tratamentul de atac în caz de uropatie
malformativă cunoscută
2. Pielonefrita impune efectuarea ecografiei renale pentru:
A. Evidenţierea agentului etiologic
B. Depistarea unui abces renal
C. Diagnosticul de certitudine a refluxului vezico-ureteral
D. Depistarea unei anomalii a căilor excretoare
E. Depistarea unei uropatii subiacente
3. * În pielonefrită, antibiograma se efectuează în următoarele situaţii:
A. Valoare anormală a ureei şi creatininei
B. Urocultură pozitivă
C. Leucocitoză cu polinucleare crescute
D. Prezenţa sindromului inflamator
E. Toate răspunsurile sunt corecte
4. * Pielonefrita acută impune următoarele principii terapeutice cu excepţia:
A. Cotrimoxazolul reprezintă tratamentul de primă intenţie
B. Spitalizarea când copilul are vârsta sub 3 luni
C. Spitalizarea când copilul prezintă semne de infecţie severă
D. Durata tratamentului antibiotic este de 10 zile
E. Tratamentul antibiotic se efectuează iniţial intravenos, apoi oral
211

5.* Tratamentul de atac în pielonefrită impune asocierea unui aminoglicozid în caz
de:
A. Vârstă peste 3 luni
B. Organism imunocompetent
C. Tract urinar integru anatomo-funcţional
D. Sindrom septicemic
E. Toate variantele de mai sus sunt corecte
6. Tratamentul cistitei impune:
A. Cotrimoxazol pentru 3-5 zile
B. Ceftriaxon pentru 3-5 zile
C. Asocierea unui aminoglicozid
D. Cefixim pentru 3-5 zile
E. Prevenirea constipaţiei
Evaluarea şi îngrijirea nou-născutului la termen
1. * Realizarea unei examinari complete a nou-nascutului la termen presupune
urmatoarele,cu exceptia:
A. Identificarea antecedentelor familiale
B. Date despre istoricul sarcinii
C. Date despre nivelul socio-economic al mamei
D. Date despre nastere
E. Efectuarea examenului nou-nascutului la nastere
2. Examinarea nou-nascutului la nastere presupune:
A. Determinarea greutatii, lungimii, perimetrului cranian
B. Determinarea scorului Apgar
C. Determinarea scorului Silverman
D. Examenul clinic complet
E. Administrarea de vitamina K
3. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre scorul Apgar:
A. Scorul Apgar evalueaza adaptarea la viata intrauterina
B. Scorul Apgar evalueaza adaptarea la viata extrauterina
C. Scorul Apgar se apreciaza la 0, 1, 3, 5 si 10 minute
D. Scorul Apgar se apreciaza la 0, 1, 3 si 10 minute
E. Parametrii de evaluare ai scorului Apgar sunt: activitate cardiaca, respiratie,
culoare, tonus, reactivitate
4. * Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la examenul clinic complet al nounascutului
sunt false:
A. Evaluarea starii clinice reale
B. Determinarea temperaturii corpului
C. Depistarea malformatiilor
212

D. Verificarea aspectului normal al organelor genitale interne
E. Examen cardio-vascular
5. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre depistarea malformatiilor
in cadrul examenului clinic al nou-nascutului:
A. Depistarea fantei labiale sau labio-palatine
B. Verificarea permeabilitatii choanale
C. Verificarea coloanei vertebrale
D. Depistarea malformatiilor de cord
E. Depistarea unei displazii de sold
6. Urmatoarele afirmatii despre interventiile care se efectueaza sistematic la nastere
sunt adevarate:
A. Administrarea de vitamina K
B. Administrarea de vitamina D
C. Administrarea de colir oftalmic antibiotic
D.Administrarea vaccinului BCG
E. Punerea la san sau primul biberon in primele ore
7. * Urmatoarele afirmatii despre managementul in primele zile sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Verificarea calitatii alimentatiei
B. Supravegherea curbei ponderale
C. Depistarea precoce a icterului
D. Depistarea celor mai frecvente boli congenitale
E. Examinare clinica in ziua a 5-a inainte de iesirea din maternitate
8. Cauzele prematuritatii pot fi:
A. Cauza materna
B. Cauza fetala
C. Poate fi legata de decizia de extragere a fatului din cauze materne sau
placentare
D. Poate fi legata de decizia de extragere a fatului din cauze materne sau fetale
E. Cauza este intotdeauna descoperita
Alergiile respiratorii la copil
1. La copilul sub 36 de luni, astmul persistent uşor spre moderat se caracterizează
prin următoarele:
A. Simptome diurne > 2 zile/săptămână
B. Simptome nocturne < 1 noapte/lună
C. Repercusiuni asupra activităţilor zilnice – uşoare
D. Folosirea de beta-2-mimetice cu durată scurtă de acţiune – 1 sau 2
zile/săptămână
E. ≥ 2 exacerbări în ultimele 6 luni
213

2. Care dintre următoarele investigaţii complementare nu sunt indicate în
diagnosticul astmului alergic la copilul sub 36 de luni:
A. Prick-testul cutanat
B. Teste multialergice cu răspuns global pentru alergeni respiratori
C. Teste multialergice cu răspuns global pentru alergeni alimentar
D. IgE totale
E. Ancheta alergologica personala
3. Care dintre următorii factori endogeni reprezintă factori de risc în astmul
copilului sub 36 de luni:
A. Terenul genetic
B. Factori emotionali
C. Stresul psihologic
D. Efortul fizic
E. Obezitatea
4. Care dintre următoarele afirmaţii privind rinita alergică la la copil sunt adevărate:
A. Este o rinită acută indusă de alergeni
B. Se asociază frecvent cu simptome bronşice
C. Simptomele includ cel puţin: obstrucţie nazală, secreţii posterioare,
strănut, rinoree, prurit nazal
D. Debutul este frecvent la pubertate
E. Atinge 5-10% din populaţia general
5. Conform criteriilor GINA 2006, criza uşoară de astm la copil se caracterizează
prin:
A. Dispnee la mers
B. Nu tolerează clinostatismul
C. Vorbire normală
D. Frecvenţă respiratorie normală
E. Somnolenţă
6. Conform criteriilor GINA 2006, criza moderată de astm la copil se caracterizeaza
prin:
A. Dispnee cu dificutăţi de alimentaţie
B. Vorbeşte cu cuvinte izolate
C. Frecvenţă respiratorie crescută
D. Poziţie preferată în clinostatism
E. Agitaţie
7. Conform criteriilor GINA 2006, criza severă de astm la copil se caracterizeaza
prin:
A. SaO2 între 90-95%
B. Puls paradoxal adeseori prezent
214

C. Bradicardie
D. Dispnee în repaus
E. Somnolenţă, confuzie
8. Tratamentul iniţial al crizei de astm la copil curinde următoarele:
A. Oxigenoterapie pentru obţinerea unei SaO2 ≥ 95
B. Nebulizare de β2-adrenergice cu acţiune rapidă continuă timp de o oră
C. Administrarea de corticoizi inhalatori în aerosoli
D. Corticoterapie generală în absenţa ameliorării imediate
E. Administrarea de antihistaminice orale
9. Care dintre următoarele afirmaţii legate de administrarea de anticolinergice în
criza de astm la copil sunt adevărate:
A. Se recomandă în tratamentul crizei de astm severe
B. Se recomandă dacă ameliorarea după o oră de tratament iniţial este
redusă sau absentă
C. Se recomandă dacă după o oră de tratamenu PEF < 80% din valoarea
teoretică sau din cea mai bună valoare obţinută
D. Se recomandă în asociere cu β2-adrenergice cu acţiune rapidă în criza
severă
E. Se recomandă la domiciliu după ameliorarea crizei de astm
10. * Medicaţia indicată de primă intenţie la Nivelul 2 de astm bronşic la copil este:
A. Corticosteroizi inhalatori doză mică + β2-adrenergice cu acţiune
prelungită
B. Corticosteroizi inhalatori doză medie sau mare
C. Corticosteroizi inhalatori doză medie + antileucotriene
D. Antileucotriene
E. Corticoizi per os în criză
11. * Medicaţia indicată de primă intenţie la Nivelul 4 de astm bronşic la copil este:
A. Corticosteroizi inhalatori doză mică + β2-adrenergice cu acţiune
prelungită
B. Corticosteroizi inhalatori doză medie/mare + β2-adrenergice cu acţiune
prelungită
C. Corticosteroizi inhalatori doză medie + antileucotriene
D. Corticoizi per os
E. Corticosteroizi inhalatori doză mică + antileucotriene + theofiline retard
12. * Medicaţia Anti-IgE este indicată în tratamentul de fond al astmului la copil:
A. La Nivelul 1
B. La Nivelul 2
C. La Nivelul 3
D. La Nivelul 4
E. Nu este indicată
215

RĂSPUNSURI
Boli de nutritie
1. A, B, C, D
2. A, C
3. C, D
4. A, B, C
5. D, E
6. E
7. A, B, C, D
8. C, D
9. E
10. C, D
11. C
12. B, C, D
Infecţii ale tractului respirator
1. B, C, E
2. A, B, D
3. B, C, D, E
4. D
5. A, C, D, E
6. A, B, C, E
7. D
8. C
9. A, B, D
10. D
11. D
12. A, C, D, E
ITU, Leucocituria
1. A, C, E
2. B, D, E
3. B
4. A
5. D
6. A, D, E
Evaluarea şi îngrijirea nounăscutului
la termen
1. C
2. A, B, D, E
3. B, C, E
4. D
5. A, B, C, E
6. A, C, E
7. E
8. A, B, D
Alergiile respiratorii la copil
1. C, D, E
2. B, C, D
3. A, B, C, E
4. B, C, D
5. A, C
6. A, C, E
7. B, D
8. A, B, D
9. A, B, D
10. A
11. D
12. D
216

Nutriţie şi alimentaţie pediatrică
1. Care sunt perioadele de alimentatie la sugar si copil:
A. alimentatia lactata exclusiva 4-6luni
B. perioada diversificarii alimentatiei dupa varsta de 4-6 luni
C. alimentatia lactata exclusiva 6-7 luni
D. alimentatia diversificata 1-3 ani
E. alimentatia mixta
2. Contraindicatiile exceptionale pentru alaptare sunt:
A. HIV
B. β talasemia minora
C. HTA primara
D. galactozemie
E. fenilcetonurie
3. * Alimentul de electie pentru sugari in primele luni de viata este:
A. formule pentru sugari
B. lapte de vaca
C. lapte de soia
D. laptele matern
E. lapte antireflux
4. Principiile alimentatiei naturale sunt:
A. initierea tardiva a alimentatiei
B. la cererea sugarului
C. 6-8 mese in 24 de ore
D. durata scurta (< 20 min) a suptului la fiecare san
E. introducerea cat mai rapida a alimentatiei artificiale
5. Suplimente vitaminice necesare in cazul alimentatiei lactate exclusive sunt:
A. vitamina K
B. vitamina D
C. vitamina B
D. vitamina C
E. vitamina A
6.* Laptele hipoalergenic obtinut prin hidroliza partiala a roteinelor din laptele de
vaca se utilizeaza in caz de:
A. gastroenterocolita la copilul sub 3 luni
B. alergie la proteinele laptelui de vaca
C. atopie familiala
D. galactozemie
E. glicogenoze
217

7. Care din urmatoarele afirmatii privind laptele de soia sunt adevarate:
A. este utilizat ca alternativa in caz de alergie la proteinele laptelui de vaca
B. se utilizeaza in caz de reflux gastro-esofagian
C. este alimentul ideal la copii cu greutate mica la nastere
D. prezinta risc de alergi incrucisate
E. poate avea repercursiuni asupra dezvoltarii organelor genitale
(fitoestrogeni)
8. In ce situatii este indicata alimentatia cu preparate de lapte praf fara lactoza:
A. atopie familiala
B. intoleranta la lactoza
C. boala de reflux gastro-esofagian
D. galactozemie
E. glicogenoza
9. Aportul de apa de la nastere pana la 6 luni este de:
A. 80-100ml/kg la nastere
B. 100 – 120 ml/kg la 10 zile
C. 120-150 ml/kg la 10 zile
D. 80-100 ml/kg la 3-6 luni
E. 150ml/kg la 3-6 luni
10. Inceperea diversificarii alimentatiei presupune respectarea urmatoarelor reguli:
A. dupa varsta de 4-6 luni
B. proteinele animale: carne, ou se introduc de la varsta de 5 luni
C. se continua administrarea zilnica de vitamina D
D. se cresc treptat numarul de mese
E. diversificarea inainte de 4 luni se asociaza cu risc crescut de alergii
alimentare
11. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind alimentatia diversificata de
la varsta de 1 la 3 ani:
A. cuprinde 5 mese principale pe zi
B. aportul lactat este de 500ml/zi
C. apa este singura bautura recomandata
D. se pot consuma bauturi gazoase sau dulci
E. sunt necesare 4 mese principale/zi
12. *In caz de gastroenterocolita severa la un sugar sub 3 luni alimentat artificial
formula de lape va fii:
A. lapte de soia
B. lapte fara lactoza
C. lapte de vaca
218

D. lapte hipoalergenic extensiv (total) hidrolizat
E. lapte de capra
13. * Introducerea proteinelor animale (carne, ou, peste) se face de la varsta de:
A. 4-5 luni
B. 6-7 luni
C. 7-8 luni
D. 5-6 luni
E. un an
Febra acută la copil
1. La sugarul sub 3 luni masurarea temperaturii se face:
A. auricular
B. inghinal
C. rectal
D. bucal
E. axilar
2. Intre investigatiile ce trebuie efectuate pentru evaluarea unui sugar sub 6
saptamini cu febra acuta se includ:
A. hemograma
B. examen urina
C. Hemocultura
D. Exudat faringian
E. Creatinina
3. In febra acuta punctia lombara se indica in urmatoarele situatii:
A. sugarul sub 3 luni
B. sugarul pina la 1 an in orice situatie febrila
C. sugarul si copilul mic (1-3 ani) in orice situatie
D. sugarul peste 3 luni si copilul mic (1-3 ani) in situatia in care exista
semne de gravitate asociate, inclusiv neurologice sau febra greu tolerata
fara o cauza evidenta
E. sugarul peste 3 luni si copilul mic (1-3 ani) cand febra greu tolerata la
care cauza evidentiata nu justifica toleranta scazuta
4. Pentru managementul febrei acute la sugar si copil sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
A. se indica atunci cand:temperatura atinge 38 grade Celsius
B. se indica atunci cand:temperatura atinge 38, 5 grade Celsius
C. se efectueaza masuri fizice de scadere a febrei: dezbracarea copilului,
se descopera copilul, aport lichidian suficient
D. AINS se asociaza cand febra este rau tolerata
E. AINS sunt de prima intentie in tratamentul febrei
219

5. Masurarea temperaturii la copilul peste 3 ani se face:
A. auricular
B. la plici
C. rectal
D. bucal
E. axilar
6. Semnele asociate febrei care semnifica infectie urinara la sugarul peste 3 luni si
copil, includ:
A. durere abdominala
B. varsaturi
C. inapetenta
D. polidipsie
E. urini hipocrome
7. Semnele asociate febrei care semnifica meningita la copil includ:
A. Semne neurologice de focar
B. Redoare de ceafa
C. Fontanela bombata
D. Tulburari de constienta
E. Adenopatie cervicala
8. Semnele asociate febrei care semnifica encefalita la copil includ:
A. Semne neurologice de focar
B. Tulburari de constienta
C. Redoare de ceafa
D. Varsaturi
E. Crize convulsive partiale
9. Semnele asociate febrei care semnifica artrita/osteoartrita la copil includ:
A. varsaturi
B. refuzul de a utiliza un membru
C. eruptie cutanata
D. schiopatare
E. tumefierea unui membru sau a unei articulatii
10. Semnele asociate febrei care semnifica Boala Kawasaki la copil includ:
A. enantem
B. conjunctivita aseptica
C. eruptie polimorfa
D. adenopatie inghinala
E. tuse
220

11. *Atitudinea corecta in fata unui copil cu varsta peste 3 ani cu febra acuta este:
A. administrare obligatorie de antibiotice per os
B. internarea obligatorie in spital
C. administrarea de antitermice in asociere
D. administrare obligatorie de antibiotic injectabil
E. administrare de antitermic (paracetamol) si cautarea unui punct de
plecare
Diareea acută la copil
1. Toate datele urmatoare despre deshidratarea extracelulara sunt sunt corecte, in
afara de:
A. Se asociaza cu pierdere in greutate
B. Scurtarea timpului de recolorare
C. Tegumente marmorate
D. Pliul cutanat este persistent
E. Sete puternica
2. La un copil cu deshidratare intracelulara se pot intalni urmatoarele semne clinice:
A. Tulburari neurologice
B. Depresia fontanelei
C. Febra
D. Extremitati reci
E. Vene jugulare colabate
3. * Care este cea mai frecventa cauza de diaree acuta la copii :
A. Greselile alimentare
B. Bacteriile
C. Virusii
D. Parazitii
E. Substantele chimice
4. Criteriile de spitalizare intr-un caz cu diaree acuta sunt:
A. Prematuritate
B. Toleranta gastric prezenta
C. Complianta redusa
D. Gemelaritate
E. Deshidratare 3%
5. Care sunt agentii bacterieni care determina cel mai frecvent diareea acuta :
A. Shigella
B. Rotavirus
C. E Coli patogen
D. Salmonella
E. P. aeruginosa
221

6. Care din urmatoarele investigatii se recomanda in deshidratare severa
A. Ionograma serica
B. Proteinemie si hematocrit
C. Functia pancreatica
D. Dozare bicarbonat, pH
E. Exudat faringian
7. Urmatoarele afirmatii referitoare la diarea acuta sunt adevarate, cu exceptia:
A. Boala poate fi produsa de virusuri
B. Examinarile complementare sunt utile
C. Boala poate fi produsa de citomegalvirus
D. Coprocultura se recomanda daca in scaun este prezent sange
E. Anamnestic se poate evidentia agentul etiologic
8. Cauze frecvente de varsaturi cronice sunt:
A. Reflux gastro-esofagian
B. Focar infectios ORL sau pulmonar
C. Aminoacidopatii
D. Epilepsie
E. Cetoacidoza diabetica
9. Printre cauzele de varsaturi acute se numara:
A. Hemoragia meningeana
B. Insuficienta suprarenala
C. Tromboflebita cerebrala
D. Constipatia
E. Invaginare intestinala acută
10. Printre cauzele chirurgicale de varsaturi acute nu se numara:
A. Sindromul ocluziv
B. Cetoacidoza diabetic
C. Apendicita acuta
D. Alergia alimentara
E. Stenoza pilorica
11. * Doza corecta de domperidona administrata in varsaturi este:
A. Domperidona 0,5-1 mg/kgcorp/12 ore
B. Domperidona 0,1-0,2 mg/kgcorp/12 ore
C. Domperidona 0,2-0,4 mg/kgcorp/8 ore
D. Domperidona 0,5-1 mg/kgcorp/8 ore
E. Domperidona 0,3-0,9 mg/kgcorp/6 ore
222

12. Stenoza hipertrofica de pilor se caracterizeaza prin:
A. Anorexie
B. Varsaturi in jet, abundente
C. Apare dupa interval liber de 2-8 saptamani
D. Scaune lichide, frecvente
E. Apetit pastrat, in contrast cu stagnarea ponderala
13. Investigarea varsaturilor cronice include:
A. Bilant hidroelectrolitic si metabolic
B. Examen coproparazitologic
C. CT cerebral
D. Radiografie toracica
E. Bilant hepatic
Convulsiile şi epilepsia la copil
1. Manifestari convulsive paroxistice neepileptice apar in:
A. spasmul hohotului de plans
B. sincopa
C. tulburari psihologice, ticuri
D. hiperglicemie
E. sindrom West
2. Encefalita herpetica se caracterizeaza prin:
A. alterarea progresiva a constientei
B. alterarea brusca a constientei
C. hipodensitati difuze la examenul CT
D. crize focale brahiofaciale
E. evoluţie spre stare de mal epileptic
3. Tratamentul encefalitei herpetice se face cu:
A. antibioterapie 15-21 zile
B. acyclovir
C. medicatie antiedematoasa
D. medicatie anticonvulsivanta
E. antibioterapie 7-14 zile
4. Convulsiile ocazionale pot sa apara in:
A. meningita
B. infectie urinara
C. hematom subdural
D. hiperglicemie
E. hipoglicemie
223

5. Convulsiile febrile simple se caracterizeaza prin:
A. aparitia la un sugar sau copil cu varsa cuprinsa intre 3 luni si 5 ani;
B. criza convulsiva tonico-clonica generalizata
C. aparitia la un copil cu antecedente neurologice
D. aparitia la un copil fara antecedente neurologice
E. dezvoltarea psihomotorie a copilului este deficitara
6. Tratamentul unei convulsii simple consta in:
A. plasarea copilului in pozitie laterala de siguranta
B. administrare de valium intrarectal
C. administrare de antipiretice
D. administrare de diazepam pe cale orala
E. plasarea copilului in pozitie Trandelemburg
7. Epilepsia petit mal (absentele copilului) se caracterizeaza prin:
A. debuteaza in jurul varstei de 7 ani
B. copilul are frecvente pierderi ale contactului cu mediul
C. este favorizata de hiperpnee
D. prognosticul este rezervat
E. nu apar modificari pe EEG
8. Epilepsia grand mal se caracterizeaza prin:
A. apare in jurul varstei de 7 ani
B. apare la pubertate
C. crize tonico-clonice generalizate
D. prognosticul este rezervat
E. este favorizata de privarea de somn
9. Managementul terapeutic al epilepsiei presupune:
A. monoterapie de prima intentie
B. tratament chirurgical in caz de epilepsie farmacorezistenta
C. regim cetogen
D. farmacoterapie combinata cu 3 antiepileptice de prima intentie
E. interzicerea practicarii tuturor sporturilor
10. Epilepsiile si sindroamele epileptice generalizate pot fi:
A. idiopatice
B. criptogenetice
C. simptomatice
D. focale
E. epilepsii cu paroxism rolandic
224

11. * Urmatoarele sindroame se numara printre epilepsiile criptogenetice, cu exceptia:
A. sindromul West
B. sindromul Dravet
C. sindromul Lennox-Gastaut
D. sindromul Landau- Klefner
E. sindromul Doose
12. * Manifestari convulsive paroxistice neepileptice se intalnesc in umatoarele
cazuri, cu exceptia:
A. fenomene paroxistice in somn
B. hiperglicemie
C. spasmul hohotului de plans
D. ticuri
E. mioclonii si manifestari motorii
13. * Urmatoarele afirmatii privind convulsiile febrile sunt adevarate, cu exceptia:
A. apar la copil cu varsta de 5-10 ani
B. criza convulsiva este tonico-clonica generalizata
C. durata connvulsiei este sub 15 minute
D. apar la un copil fara antecedente neurologice
E. dezvoltarea psiho-motorie a copilului este normala
225

RĂSPUNSURI
Nutriţie şi alimentaţie pediatrică
1. A, B, D
2. A, D
3. D
4. B, C, D
5. A, B
6. C
7. A, D, E
8. B, D, E
9. A, C, E
10. A, C, E
11. B, C, E
12. D
13. C
Febra acută la copil
1. C, E
2. A, B, C
3. A, D, E
4. B, C, D
5. A, E
6. A, B, C
7. B, C, D
8. A, B, E
9. B, D, E
10. A, B, C
11. E
Diareea acută la copil
1. B, E
2. A, C
3. C
4. A, C
5. A, C, D
6. A, B, D
7. B, E
8. A, C, D
9. A, C, E
10. B, D, E
11. C
12. B, C, E
13. A, C, E
Convulsiile şi epilepsia la copil
1. A, B, C
2. A, D, E
3. B, C, D
4. A, C, E
5. A, B, D
6. A, B, C
7. A, B, C
8. B, C, E
9. A, B, C
10. A, B, C
11. D
12. B
13. A
226

PEDOPSIHIATRIE
1. Cauzele întârzierii în dezvoltare a copilului:
A. Paralizie motorie cerebrală
B. Miopatia
C. Hospitalismul
D. Stimulare excesivă din partea părinților
E. Deficit de auz
2. Enurezisul nocturn:
A. Este mai frecvent la băieți
B. Se diagnostichează înainte de vârsta de 4 ani
C. Se asociază cu constipația
D. Poate fi primar și secundar
E. Necesită terapii educaționale și medicamentoase
3. Diagnosticul diferențial al enurezisului nocturn se face cu:
A. Epilepsia
B. Somnambulismul
C. Tulburări pervazive de dezvoltare
D. Patologii urologice
E. Tulburări psihotice
4. Encoprezisul se caracterizează prin:
A. Apariție diurnă
B. Diagnostic înaintea vârstei de 4 ani
C. Frecvență crescută la fete
D. Asociere cu familie disfuncțională
E. Defecare involuntară în absența unei afecțiuni organice
5. *Diagnosticul diferențial al encoprezisului se face cu:
A. Retard mintal
B. Tulburări alimentare
C. Depresie
D. Malformații ale tubului digestiv
E. Sindromul X fragil
6. Autismul infantil se manifestă prin:
A. Dezvoltarea limbajului și abilităților de comunicare
B. Stereotipii motorii
C. Tulburări de somn
D. Tulburări de coordonare motorie
E. Agresivitate, automutilări
227

7. Copilul cu autism Kanner:
A. Are dificultăți în interacțiunile sociale
B. Prezintă cecicate
C. Are comportament opoziționist
D. Prezintă tulburări alimentare
E. Are o dezvoltare normală a limbajului
8. Diagnosticul diferențial al Autismului se face cu:
A. Tulburările de învățare
B. Schizofrenia cu debut precoce
C. Encoprezisul
D. Sindromul X fragil
E. Depresia
9. Diagnosticul de autism necesită ca invetigații suplimentare:
A. RMN cerebral
B. Examen oftalmologic
C. Examen ORL
D. EKG
E. Examinare psihologică
10. Relația perturbată mamă-copil se caracterizează prin:
A. Stimulare necorespunzătoare din partea mamei
B. Interacțiune precoce, bidirecțională mamă-copil
C. Stimulare excesivă din parte mamei
D. Interacțiuni comportamentale reciproce între mamă și copil
E. Fenomene de regresie
11. Dificultățile de citire se caracterizează prin:
A. Dificultăți de utilizare a conceptelor aritmetice
B. Perturbări emoționale
C. Nivel de citire inferior capacităților intelectuale
D. Greșeli de ortografie, gramatică, punctuație
E. Asocierea tulburărilor de limbaj
12. *Dificultățile de calcul matematic se manifestă prin:
A. Dificultări de lectură inferior capacităților intelectuale
B. Dificultăți de utilizare a conceptelor aritmetice
C. Exprimare în scris incorectă
D. Tulburări de limbaj expresiv
E. Folosirea unor cuvinte greșite, inadecvate
228

13. Dificultățile de scris se caracterizează prin:
A. Exprimare prin scris incorectă
B. Afectarea competențelor aritmetice
C. Eșec școlar
D. Citire lentă
E. Tulburări emoționale
14. Dificultățile de învățare se pot asocia cu:
A. Eșec școlar
B. Retard mintal
C. Depresie
D. Stereotipii motorii
E. Tulburări de limbaj
15. Afirmațiile de mai jos sunt adevărate:
A. Dificultățile de citire se asociază cu un intelect normal
B. Copilul cu întârziere în dezvoltare stă în șezut la 6 luni
C. Coșmarul se asociază cu amnezia episodului
D. Deficitul auditiv sau vizual poate conduce la întârzierea achizițiilor
psiho-motorii
E. Autismul se asociază cu tulburări de somn
16. Care din afirmațiile de mai jos sunt adevărate?
A. Diagnosticul diferențial al autismului se face cu sindromul X fragil
B. Copilul cu întârziere în achiziții nu achiziționează mersul înaintea
vârstei de 2 ani
C. Pavorul nocturn (teroarea nocturnă) se manifestă în a doua parte a
somnului
D. Stimularea excesivă a copilului duce la relație perturbată mamă-copil
E. Dificultățile de calcul matematic se asociază cu retard mintal
17. Care din afirmațiile de mai jos sunt false?
A. Dificultățile de scris se asociază cu eșec școlar
B. RMN cerebral este necesar în diagnosticul tulburărilor de învățare
C. Autismul infantil se asociază cu tulburări de coordonare motorie
D. Enurezisul nocturn este voluntar
E. Encoprezisul se asociază cu afecțiuni organice
18. Întârzierea în achizițiile psiho-motorii are drept cauze:
A. Boli genetice
B. Epilepsia
C. Deficite senzoriale
D. Retardul mintal
E. Parasomniile
229

19. Terapia tulburărilor de învățare cuprinde:
A. Logopedia
B. Medicație antipsihotică
C. Reguli igieno-dietetice
D. Psihoterapie
E. Consilierea părinților
20. * Următoarele afirmații sunt adevărate
A. Enurezisul nocturn se asociază cu deficite motorii
B. Encoprezisul se tratează cu Desmopresinum
C. Autismul infantil presupune o comunicare normală
D. Dificultățile de învățare se asociază cu tulburări emoționale
E. Teroarea nocturnă debutează după vîrsta de 15 ani
21. Următoarele afirmații sunt adevărate:
A. Relația părinți-sugar se bazează pe procese unidirecționale-doar
părintele influențează și oferă
B. Relația dintre părinți-sugar se bazează pe procese bidirecționale, de
influență reciprocă dintre părinți și copii
C. Interacțiunea dintre mamă și nou-născut se creează la 1 săptămână după
naștere
D. Primele zile după naștere reprezintă perioada în care mama stabilește în
mod particular relația de atașament cu bebelușul
E. Interacțiunea dintre mama și nou-născut se creează în timpul nașterii și
imediat după aceasta
22. Perturbarea relației părinte-copil apare în cazul:
A. Unei stimulări excesive
B. Unei stimulări corespunzătoare
C. Unei mame depresive
D. Unei mame psihotice
E. Lipsei reciprocității relației la nivelul contactului vizual, fizic și verbal
23. Pica presupune:
A. Regurgitarea alimentelor parțial digerate
B. O vârstă de debut de 12-24 luni
C. Ingerarea de ghips, vopsele, păr, pământ, hârtii, excremente de animale
D. Timp de cel puțin o lună, copilul ingerează substanțe nealimentare, de
calități și cantități variabile
E. Diverse metode de controlare a greutății
230

24. La naștere:
A. Activitatea motrică e subordonată reflexelor primare
B. Dispare graspingul
C. Tonusul segmentar al membrelor e slab, tonusul axial fiind puternic
D. Tonusul segmentar al membrelor este puternic, tonusul axial fiind
diminuat
E. Motricitatea e spontană, anarhică, asimetrică
25. Mericismul:
A. Apare la sugari în vârstă de 3-12 luni
B. Presupune regurgitarea alimentelor parțial digerate, în absența unei stări
de greață sau a unei patologii gastrointestinale
C. Presupune ingerarea de substanțe nealimentare
D. Se poate asocia cu iritabilitatea sugarului
E. Se asociază cu defecarea involuntară în absența unei afecțiuni organice
la copilul de cel puțin 4 ani
26. * Un copil în vârstă de 3 ani cu o dezvoltare psihomotorie normală:
A. Copiază rombul
B. Copiază triunghiul
C. Construiește propoziții corecte
D. Construiește primele cuvinte-frază
E. Prezintă un tonus segmentar al membrelor puternic și un tonus axial
diminuat
231

RĂSPUNSURI:
1. ABCE
2. ADE
3. ABD
4. ADE
5. D
6. BCDE
7. AD
8. BDE
9. ABCE
10. ACE
11. BCE
12. B
13. ACE
14. ACE
15. ADE
16. ABD
17. BDE
18. ACD
19. ADE
20. D
21. BDE
22. ACDE
23. BCD
24. ADE
25. ABD
26. C
232

PSIHIATRIE
1. Care din afirmaţiile următoare referitoare la Tulburarea de panică sunt adevărate?
A. Se caracterizează prin atacuri de panică în general spontane şi previzibile
B. Se însoţeşte de modificarea comportamentului pacientului în viaţa cotidiană
C. Este mai frecventă la femei
D. Se poate asocia cu anxietatea intercritică
E. Debutează mai frecvent dupa 40 ani
2. Principalele complicaţii ale Tulburării de anxietate generalizată sunt:
A. Dependenţele
B. Apariţia ticurilor
C. Dismorfofobia
D. Izolarea socială
E. Fuga disociativă
3.* Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la managementul Tulburării de
anxietate generalizată este falsă:
A. Presupune tratament medicamentos si psihoterapie
B. Tratamentul simptomatic presupune administrarea de benzodiazepine sau
hidroxizin pe o durata limitata
C. Tratamentul curativ este pe bază de neuroleptice
D. Se poate utiliza terapia cognitiv- comportamentală
E. Se recomandă psihoterapie de susţinere
4. afirmaţii referitoare la fobia socială sunt adevarate:
A. Nu determină dificultăţi in plan social, profesional si afectiv
B. Se caracterizează prin teama de mulţime, locuri publice sau spaţii largi
C. Se caracterizează prin teama de a vorbi, a scrie sau a răspunde la întrebări în
public
D. Prezintă evoluţie variabilă cu remisie
E. Se poate complica cu depresia sau cu dependenţele (alcool, anxiolitice,
cannabis)
5.* Care din următoarele afirmaţii referitoare la agorafobie este falsă?
A. Afectează în special sexul feminin
B. Se caracterizează prin teama de a tremura, de a roşi, de a se bâlbâi în public
C. Se însoţeşte de conduite de evitare
D. In cazul expunerii la situaţia fobogenă anxietatea se poate transforma în atac
de panică
E. Prezintă evoluţie variabilă cu remisie
233

6. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la obsesii sunt adevărate?
A. Sunt gânduri, impulsuri sau imagini recurente şi persistente
B. Sunt comportamente sau acte mentale repetitive
C. Sunt resimţite ca fiind intruzive şi neadecvate
D. Determina anxietate sau detresă considerabilă
E. Cele mai frecvente sunt cele de contaminare, de ordonare sau îndoielile
repetate
7. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la compulsii sunt adevărate?
A. Sunt gânduri, impulsuri sau imagini recurente
B. Pacientul se foloseşte de ele pentru a reduce anxietatea sau pentru a preveni
un eveniment sau o situaţie jenantă
C. Sunt resimţite ca fiind excesive şi/sau neadecvate
D. Nu au consecinţe asupra activităţilor sociale, profesionale, şcolare
E. Determină o pierdere de timp importantă (cel puţin o oră pe zi)
8. Următoarele afirmaţii referitoare la Tulburările conversive sunt adevărate:
A. Absenţa unei cauze organice
B. Poate lua aspectul oricărei patologii somatice
C. Simptomele sunt simulate
D. Pacientul nu urmareşte un “beneficiu secundar”
E. Poate apare indiferenţa pacientului faţă de tulburările sale
9.Un diagnostic de Tulburare conversivă este susţinut de următoarele argumente
clinice:
A. Personalitatea obsesivă (anankastă)
B. Simptomatologia histrionică atipică
C. Bilanţul somatic perfect normal
D. Relaţia comprehensibilă dintre tulburările prezentate şi contextul psihologic
E. Personalitatea histrionică
10.Următoarele afirmaţii referitoare la starea de stres post-traumatică sunt false:
A. Apare in prelungirea starii de stres acut
B. Se caracterizează prin insomnie, hipervigilenţă, anxietate
C. Se caracterizează prin apariţia ideilor paranoide
D. Pacientul evita situaţiile asociate cu trauma
E. Necesită tratament cu antipsihotice
11.Menţionaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la Tulburările de adaptare
sunt adevarate:
A. Sunt mai frecvente la sexul masculin
B. Sunt tulburări tranzitorii
C. Sunt tulburări cronice
234

D. Se caracterizează prin simptome emoţionale, cognitive, somatice şi
comportamentale
E. Nu apar ca răspuns la unul sau mai multe evenimente sau factori stresanti
12.Care din următoarele tulburări pot fi caracteristice perioadei de sarcină?
A. Depresia
B. Tulburările anxioase
C. Tulburarea conversivăq
D. Tulburările psihopatologice minore şi tranzitorii
E. Mania
13.* Una dintre afirmaţiile următoare, referitoare la depresia post-partum este falsă:
A. Survine la 2-8 săptămâni de la naştere
B. Se poate caracteriza prin astenie, plâns repetat, iritabilitate
C. Nu alterează relaţia precoce mamă-copil
D. Prezintă ca şi factor de risc antecedentele psihiatrice de depresie
E. Necesită psihoterapie
14.Care din următoarele afirmaţii referitoare la psihoza puerperală sunt adevarăte?
A. Poate prezenta ca şi prodrom: insomnia, coşmaruri, manifestari anxioase
B. Tabloul clinic este al unei stari delirante acute, nesistematizate, cu tematică
centrată pe copil
C. Nu prezintă risc de suicid sau infanticid
D. Debutează înainte de naşterea copilului
E. In general evoluţia este favorabilă
15.* Specificaţi care din următoarele tulburări aparţin tulburărilor anxioase:
A.Tulburare de panică cu agorafobie
B.Tulburare de panică fără agorafobie
C.Agorafobie cu tulburări de panică
D.Agorafobie fără tulburări de panică
E.Toate răspunsurile sunt corecte.
16.Care din următoarele sunt tulburări anxioase?
A.Tulburare de panică cu agorafobie
B.Schizofrenie
C.Tulburare depresivă recurentă
D.Tulburare anxioasă generalizată
E.Tulburare de panică fără agorafobie.
17.* Alegeţi afirmaţia corectă pentru tulburarea de panică:
A.Este mai frecventă la bărbaţi
B.Apare în mod egal la ambele sexe
C.Nu poate fi declanşată de factori stresanţi
235

D.Bolnavul evită anumite situaţii pentru a preveni declanşarea unui nou atac de
panică
E.Nu poate fi tratată medicamentos.
18.* Care din următoarele simptome nu apare în tulburarea de anxietate
generalizată?
A.Insomnie
B.Palpitaţii
C.Simptome gastro-intestinale
D.Halucinaţii auditive comentative
E.Tensiune musculară.
19.* Care din simptomele de mai jos corespunde manifestărilor cronice motorii din
tulburarea conversivă?
A.Diplopia
B.Cecitatea
C.Anosmia
D.Surditatea
E.Nici un răspuns corect.
20.Alegeţi afirmaţiile corecte pentru tulburarea conversivă:
A.Absenţa unei cauze organice
B.Simptomele sunt simulate
C.Poate lua aspectul oricărei patologii psihiatrice sau somatice
D.Bilanţ somatic anormal
E.Indiferenţa pacientului faţă de tulburările sale (“la belle indifference”)
21.*.Stresul acut se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:
A.Apare imediat după un eveniment traumatizant
B.Flash-back, coşmaruri, gânduri obsedante
C.Simptome disociative
D.Apare după un interval de latenţă de 3-4 luni de la un eveniment traumatizant
E.Anxietate şi tulburări de somn.
22.*.Starea de stres posttraumatic are următoarele caracteristici:
A.Apare imediat după un eveniment traumatizant
B.Sexul masculin este un factor de risc
C.Nu apare evitarea permanentă a stimulilor asociaţi cu traumatismul
D.Sindromul de repetiţie cuprinde coşmaruri, flash-back-uri şi amintiri vivide
repetitive
E.Apare la mai puţin de o lună de la eveniment.
236

23.*.Alegeţi afirmaţiile corecte privind anxietatea de separare:
A.Afectează 1-5% din copii
B.Survine în urma unui eveniment traumatizant
C.Anxietatea are o intensitate considerabilă, declanşată de separare
D.Prezintă conduită de evitare
E.Toate răspunsurile sunt corecte.
24.Alegeţi afirmaţiile corecte privind tulburarea de adaptare:
A.Sunt afectate ambele sexe, cu o predominanţă evidentă la sexul feminin
B.Apare la 3 luni după evenimentul stresant
C.Nu trebuie să persiste mai mult de 6 luni după dispariţia factorului de stres
D.Nu se indică terapie comportamentală şi cognitivă
E.Se face terapie de grup în caz de expunere normală la un factor de stres.
25.Factorii de stres în tulburarea de adaptare sunt:
A.Dificultăţile sociale
B.Performanţele şcolare crescute
C.Conjugopatiile
D.Problemele profesionale
E.Relaţiile familiale armonioase
26.*Tulburările psihopatologice minore şi tranzitorii din perioada sarcinii sunt
următoarele, cu excepţia:
A.Labilitate emoţională
B.Anxietate la începutul sarcinii
C.Perioadă disforică de scurtă durată
D.Tematică delirantă centrată pe copil
E.Dependenţă afectivă.
27.Preocupările frecvente care apar înainte de sarcină se referă la:
A.Riscurile genetice de transmitere a unei tulburări bipolare, a schizofreniei sau a
unei addicţii
B.Impactul maternităţii asupra evoluţiei bolii psihiatrice
C.Alegerea atentă a produselor de îngrijire corporală a copilului
D.Modul în care boala va afecta capacităţile de îngrijire a copilului
E.Riscul de instituţionalizare a copilului.
28.*.Fobia de impulsie (teama de a nu face rău copilului) şi conduitele contrafobice
apar în:
A.Post-partum blues
B.Depresia post-partum
C.Melancolia delirantă
D.Psihoza puerperală (bufeul delirant acut confuzo-oniric)
E.Nici un răspuns corect.
237

29.* Care din următoarele afirmații referitoare la managementul atacului de panică
este falsă?
A. Căutarea și tratarea unei cauze organice acute și/sau comorbidități organice,
psihiatrice sau adictologice
B. Tratament simptomatic cu benzodiazepine (diazepam, alprazolam…) atunci
când este necesară instituirea unui control gradat pe termen lung al
simptomatologiei
C. Tratament curativ cu antidepresive, după efectuarea bilanțului preterapeutic:
antidepresive inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și noradrenalinei sau
inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei
D. Durata de tratament cu antidepresive este cuprinsă între 6 și 12 luni
E. Psihoterapie de susținere, terapie cognitivă și comportamentală sau
psihoterapie de inspirație analitică
30.Care din următoarele afirmații referitoare la managementul terapeutic al
tulburării anxioase generalizate sunt adevărate?
A. Vitaminoterapia în special cu vitamine de grup B
B. Tratarea crizei de angoasă acută
C. Tratament simptomatic: administrarea de benzodiazepine sau de hidroxizin pe
o perioadă limitată de timp, pentru a controla manifestările anxioase acute
D. Administrarea de antipsihotice de nouă generație
E. Psihoterapie de susținere, terapie cognitivă ți comportamentală sau
psihoterapie de inspirație analitică
31.* Care din următoarele afirmații referitoare tabloul clinic al anxietății sau fobiei
sociale sunt adevărate?
A. Tulburări de somn ca element central al tabloului clinic
B. Teama de înălțime
C. Teama de a vorbi, a scrie, de a răspunde la întrebări în public, de a susține
examene orale
D. Dezinhibiție comportamentală
E. Lipsa conștientizării caracterului morbid al tulburării
32. * Care din următorii factorii sugerează un prognostic nefavorabil al tulburării
obsesiv-compulsive?
A. Prezența specifică a tulburărilor de somn în tabloul clinic
B. Prezența delirului paranoid în tabloul clinic
C. Severitatea inițială a tulburării, răspuns slab la tratamentul inițial
D. Existența antecedentelor heredocolaterale de schizofrenie
E. Prezența conștientizării caracterului morbid al tulburării
238

33.* Care din următoarele afirmații referitoare tipurile de intervenție folosite în
managementul terapeutic a patologiei posttraumatice (stresul acut și starea de stres
posttraumatic) este falsă?
A. Terapie de susținere
B. Terapie de susținere, terapie cognitivă și comportamentală
C. Terapie electroconvulsivantă
D. Administrare de inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei
E. Asociații de pacienți, asociații de victime
34. * Următoarele afirmații cu privire la depresia cu debut în perioada sarcinii sunt
adevărate:
A. Apare la 60 % din cazuri
B. 15% din cazuri apar în primul trimestru de sarcină
C. Cel mai frecvent apare sub forma episodului depresiv major cu elemente
melancolice
D. Printre simptomele depresive putem întâlni: astenie, disforie, plâns,
autodepreciere, anhedonie, ruminații anxioase
E. Nu este necesară abordarea sa terapeutică deoarece de regulă se produce
remisiunea spontană
35.Managementul tulburărilor psihice cu manifestare clinică în perioada sarcinii ar
trebui să cuprindă următoarele principii terapeutice:
A. Evitarea prescrierii medicamentelor psihotrope în primul trimestru de sarcină
B. Spitalizarea în caz de simptomatologie delirantă sau risc suicidar
C. Supravegherea mamei și a copilului la naștere (psihotropele trec bariera
placentară)
D. Efectuarea la gravidă a psihoterapiei de sprijin
E. Prezența acestora impune internarea și tratamentul lor în secția de obstetrică
până la remisiunea simptomelor
36.* Următoarele afirmații cu privire la post-partum blues sau sindromul celei de-a
treia zile sunt adevărate:
A. Are severitate clinică semnificativă și se poate afirma că este malign
B. Apare între a 3-a și a 5-a zi după naștere la 50 – 80 % din femei
C. Durează între 2 săptămâni și până la 12 luni
D. Prezența simptomelor delirante este absolut necesară pentru diagnosticarea
acestui sindrom
E. Odată diagnosticat, administrarea tratamentului medicamentos este obligatorie
37. * Referitor la tulburarea anxioasă generalizată, care afirmaţie este incorectă ?
A. Include preocupări pe care pacientul nu reuşeşte să le controleze
B. Afectează în special persoanele de sex feminin
C. Alte tulburări anxioase pot fi comorbide
D. Simptomele includ palpitaţii, astenie şi insomnie
239

E. Depresii şi adicţii pot fi comorbide
38.* Referitor la tulburările fobice, care afirmaţie este adevărată ?
A. Fobia socială afectează 50-60 % din adulţi
B. În fobia socială subiecţii nu conştientizează caracterul morbid al tulburării
C. Agorafobia afectează 30 % din populaţia adultă
D. Complicaţiile posibile în agorafobie includ simptome psihotice
E. Agorafobia are o evoluţie variabilă cu remisii
39.* Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tulburările conversive este falsă?
A. Simptomatologia poate lua aspectul oricărei patologii somatice sau psihiatrice
B. Simptomatologia este reversibilă
C. Simptomele sunt simulate
D. Subiecţii urmăresc beneficii secundare
E. Personalitatea subiecţilor este histrionică sau pasiv dependentă
40.* Care dintre următoarele variante reprezintă tulburări psihopatologice minore
din perioada sarcinii?
A. Inversiune afectivă
B. Tocire afectivă
C. Aplatizare afectivă
D. Ambivalenţă afectivă
E. Labilitate emoţională
240

RASPUNSURI
1. BCD
2. AD
3. C
4. CDE
5. B
6. ACDE
7. BCE
8. ABE
9. CDE
10. CE
11. BD
12. ABD
13. C
14. ABE
15. E
16. ADE
17. D
18. D
19. E
20. ACE
21. D
22. D
23. E
24. ABCE
25. ACD
26. D
27. ABDE
28. B
29. B
30. BCE
31. C
32. C
33. C
34. D
35. ABCD
36. B
37. B
38. E
39. C
40. E
241

RADIOLOGIE
1. Care sunt avantajele examenului radiografic:
A.disponibilitate
B.doza mica de iradiere
C.costuri reduse
D.se poate efectua la gravide
E.este o metoda rapida
2. Ecografia are ca principale avantaje:
A.simpla
B.doza mica de iradiere
C.neinvaziva
D.se poate efectua la patul bolnavului
E.fara contraindicatii
3*. Care dintre urmatoarele de mai jos nu reprezinta un avantaj in examinarea prin
Computer Tomografie:
A.disponibila
B.iradianta
C.cost moderat
D.rapida
E.rezolutia spatial
4*. In examinarea prin rezonanta magnetica nucleara care sunt contraindicatiile
absolute din cele enuntate mai jos:
A.sarcina
B.pace maker cardiac
C.coma diabetica
D.fractura de bazin nestabilizata chirurgical
E.abcesul cerebral
5. Examinarea computer tomografica de urgenta este indicata in:
A.traumatism cranian
B.coma
C.pancreatita cronica
D.embolie pulmonara
E.litiaza renala
6*. Care este metoda de electie in suspiciunea de tumora cerebrala:
A.radiografie
B.angiografie cerebrala
C.computer tomografie
D.rezonanta magnetica nucleara cerebrala
242

E.scintigrafie
7*. Pielonefrita complicata are ca metoda de prima intentie urmatoarele:
A.ecografia
B.cistografia
C.computer tomografie
D.urografia
E.radiografia de coloana lombara
8. Pentru examinarea cailor biliare care sunt metodele de examinare:
A.angiografia hepatica
B.ecografia hepato-biliara
C.computer tomografie
D.radiografia abdominala fara substanta de contrast
E.scintigrafia
9*. Examenul de electie pentru meningoencefalite este:
A.angiografia cerebrala
B.computer tomografia
C.rezonanta magnetica nucleara cerebrala
D.tomografia cu emisie de pozitroni
E.ecografia
10*. Invaginatia acuta intestinala la copil se evalueaza cel mai bine prin:
A.examen clinic
B.examen cu bariu
C.rezonanta magnetica nucleara
D.computer tomografie
E.ecografia
11. Care sunt avantajele tomografiei cu emisie de pozitroni:
A.metoda sensibila
B.neiradianta
C.bilant global pentru intreg organismul
D.se poate face si in sarcina
E.nu influenteaza alaptarea
12*. La pacienti cu traumatism medular ce este indicat:
A.angiografie
B.scintigrafie
C.rezonanta magnetica nucleara de coloana
D.ecografie
E.tomografia cu emisie de pozitroni
243

13. In caz de embolie pulmonara ce indicati:
A.angiografie computer tomografie
B.scintigrafie pulmonara
C.rezonanta magnetica nucleara
D.ecografie transtoracica
E.ecografie Doppler membre inferioare
14. La un pacient cu insuficienta renala acuta care din urmatoarele metode de
examinare sunt indicate:
A.computer tomografie cu substanta de contrast
B.ecografie
C.urografie
D.computer tomografie fara substanta de contrast
E.rezonanta magnetica nucleara
15*. Pancreatita acuta este evaluata cel mai bine prin:
A.scintigrafie
B.ecografie
C.radiografie
D.tomografie cu emisie de pozitroni
E.computer tomografie
RĂSPUNSURI
1. A, C, E
2. A, C, D, E
3. B
4. B
5. A, B, D
6. D
7. C
8. B, C
9. C
10. E
11. A, C
12. C
13. A, B, D, E
14. B, D, E
15. E
244

REUMATOLOGIE
1*.Tratamentul cheie al spondiloartropatiei este reprezentat de:
A. AINS
B. Sulfasalazina
C. Saruri de aur
D. Analgezice
E. Infiltratii cu corticosteroizi
2*. Spondilita anchilozanta:
A. Este la mult mai frecventa ca si poliartrita reumatoida
B. Sensibilitatea la sulfasalazina este un test de diagnostic
C. Pozitivitatea antigenului HLA – B27 este un argument cert in favoarea
diagnosticului
D. Afectarea radiologica sacroiliaca este un argument cert de diagnostic
E. Semnul Romanus si sindesmofitele sunt evenimente precoce.
3. Spondilartropatiile includ:
A. Sindromul Sjogren
B. Sindromul Felty
C. Artritele reactive
D. Artrita psoriazica
E. Spondilita anchilozanta
4.Sindromul SAPHO include:
A. Sinovita
B. Acnee
C. Pustuloza
D. Hiperostoza
E. Osteoporoza
5*.Indicele Schober evalueaza:
A. Redoarea lombara
B. Redoarea dorsala
C. Expansiunea cutiei toracice
D. Redoarea cervicala
E. Nici o varianta din cele de mai sus nu este corecta
6. Diagnosticul spondilitei anchilozante foloseşte urmatoarele criterii
A. Istoric de durere inflamatorie lombosacrata
B. Limitarea mişcarilor coloanei lombare In plan sagital şi frontal
C. Erodarea corpilor vertebrali la marginea discului
D. Sacroileita definita radiologic
E. Artrita inflamatorie a articulaţiilor interapofizare
245

7. In artritele periferice din spondilita anchilozanta se recomanda tratament cu
A. Sulfasalazina
B. Sarurile de aur
C. Penicilamina
D. Metotrexat
E. Glucocorticoizii sistemici
8. Tratamentul medical general de fond in spondilita anchilozanta cu afectari ale
entezelor si/sau ale coloanei vertebrale se efectueaza:
A. In caz de esec succesiv a trei AINS, luate in dozaj corect si pentru cel putin
doua saptamani
B. In caz de esec al unui singur AINS, luat in dozaj corect si pentru cel putin
doua luni,
C. In caz de majorare a rigiditatii,
D. In caz de impact familial si profesional major
E. In caz de esec succesiv a doua AINS, luate in dozaj corect si pentru cel putin
doua saptamani
9. Diagnosticul spondilitei anchilozante este in principal clinic si se bazeaza pe:
A. Antecedente familiale de boli inflamatorii intestinale, spondilartropatii,
psoriazis
B. Istoric personal sugestiv de psoriazis, uveita, artrita reactiva
C. Prezenta antigenului HLA - B27
D. Afectare sacroiliaca
E. Sensibilitatea durerilor la AINS
10*. Modificarile imagistice precoce in spondilita anchilozanta sunt:
A. Afectarea radiologica sacroiliaca
B. Afectarea sacroiliacelor vizibila pe RMN in absenta unei afectari radiografice
C. Prezenta de sindesmofite
D. Aspectul de „vertebre patrate”
E. Semnul Romanus
11.Factori de prognostic ai severitaţii PR:
A. Debut acut monoarticular;
B. Afectare extraarticulara;
C. Absenta de eroziuni radiografice la diagnostic;
D. Sindrom inflamator ridicat;
E. Raspuns slab la tratamentul iniţial
12.Complicaţiile sistemice din PR includ:
A. Vasculita reumatoida
B. Sindromul Sjogren primar
C. Fibroza pulmonara
246

D. Noduli reumatoizi
E. Endocardita
13.In tratamentul specific al poliartritei reumatoide se pot utiliza:
A. Antibiotice
B. Terapia anti TNF-alfa
C. AINS
D. Corticosteroizi
E. Inhibitori de limfocite T
14.Tratamentul de fond conventional in poliartrita reumatoida include:
A. Etanercept
B. Metotrexat
C. Infliximab
D. Rituximab
E. Leflunomid
15.Urmatoarele firmatii referitoare la poliartrita reumatoida sunt adevarate:
A. Este reumatismul cronic inflamator cel mai frecvent;
B. Diagnosticarea sa precoce este esenţiala
C. Afecteaza de obicei persoanele varstnice
D. Orice PR trebuie sa primeasca tratament de fond;
E. Afecteaza predominant barbatii
16*.Foarte specifici pentru diagnosticul poliartritei reumatoide sunt anticorpii:
A. Anti-ADN
B. Anti-CCP
C. Anti-nucleari
D. Anti-SSA
E. Anti-SSB
17.Osteoporoza primara:
A. Este caracterizata prin deteriorarea microarhitecturii tesutului osos si cresterea
masei osoase
B. Este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventa
C. Este asociata cu inaintarea in varsta
D. Nu este asociata cu privarea hormonala datorata postmenopauzei
E. Poate fi consecinta tratamentului cu corticosteroizi
18.Care din urmatoarele reprezinta cauze de osteopatie fragilizanta nonosteoporotica:
A. Metastaze osoase
B. Mielom
C. Mastocitoza sistemica
247

D. Sindromul Ehler-Danlos
E. Maladie Marfan
19.Urmatoarele medicamente apartin clasei bifosfonati:
A. Raloxifen
B. Ibandronat
C. Alendronat
D. Ranelat de strontiu
E. Risedronat
20.Urmatoarele afirmatii cu privire la raloxifen sunt adevarate:
A. Apartine clasei serms
B. Reduce riscul dezvoltarii cancerului de san hormono-dependent
C. Creste riscul dezvoltarii cancerului de san hormono-dependent
D. Reduce riscul fracturilor vertebrale
E. Reduce riscul fracturilor de sold
21.Estimarea riscului individual de fractura necesita asocierea rezultatelor masurarii
densitaţii osoase cu factori de risc ai fracturii:
A. Antecedente personale de fracturi datorate fragilitaţii
B. Varsta > 60 de ani
C. Antecedente de fractura a femurului proximal (extremitatea superioara) la o
ruda de gradul II
D. Greutate corporala > 19 kg/m2
E. Menopauza precoce (inainte de varsta de 40 de ani)
22.Ranelatul de strontiu are urmatoarele caracteristici:
A. Se administreaza pe cale orala
B. Reduce riscul de fracturi vertebrale dar nu şi de şold
C. Reduce riscul de fracturi vertebrale şi de şold
D. A demonstrat eficacitatea antifractura la pacienţi peste 80 de ani
E. La apariţia unei erupţii cutanate/rash se impune intreruperea definitiva a
tratamentului
23.Urmatoarele afirmatii cu privire la bifosfonati sunt adevarate:
A. Reduc riscul fracturilor vertebrale şi de şold
B. Nu reduc riscul fracturilor vertebrale
C. Produc frecvent osteonecroza de mandibula
D. Nu reduc riscul fracturilor de sold
E. Au ca efecte advers sindromul pseudogripal pentru formele cu administrare iv
24.Urmatoarele afirmatii privind osteoporoza sunt adevarate:
A. Osteoporoza primara este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventa
B. Se produce deteriorarea microarhitecturii tesutului osos
248

C. Tratamentul necesita si masuri igieno-dietetice
D. Osteoporoza este dureroasa
E. Osteoporoza nu afecteaza sexul masculin
25. Osteoporoza primara:
A. Este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventa
B. Este asociata cu privarea hormonala datorata postmenopauzei
C. Poate fi consecinta tratamentului cu corticosteroizi
D. Poate fi consecinta gastrectomiei sau unei rezentii intestinale extinse
E. Este caracterizata prin scaderea masei osoase si deteriorarea microarhitecturii
tesutului osos.
26. Argumente in favoarea originii osteoporotice a fracturilor vertebrale
A. Nu prezinta simptome / semne neurologice
B. Neafectarea coloanei cervicale
C. Fracturi vertebrale mai sus de T4
D. Liza pediculului (vertebra „suspecta”)
E. Asimetrie vizibila din fata a vertebrei.
27. Pentru prevenirea osteoporozei primare este necesara
A. Lupta impotriva fumatului si a alcoolismului
B. Mentinerea unei greutati si a unui IMC normale
C. Activitate fizica
D. Aport vitamino-calcic: calciu 1.000 la 1.200 mg/zi si vitamina D 400-800
UI/zi pentru adulti si cel putin 800 UI/zi la varstnici
E. Aport vitamino-calcic: calciu 500 mg/zi si vitamina D 300 UI/zi.
28. In tratamentul osteoporozei masculine se indica tratament medicamentos cu
A. Alendronat
B. Risedronat
C. Zoledronat
D. Ranelat de strontiu
E. Teriparatid.
29. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Inainte de 70 de ani, predomina riscul de fracturi vertebrale
B. Inainte de 70 de ani tratamentul poate fi ales intre raloxifen, un bisfosfonat
sau ranelatul de strontiu
C. Dupa 70 de ani, riscul de fractura dde sold este dominant
D. Dupa 70 de ani se administreaza un bifosfonat sau ranelatul de strontiu
E. Durata tratamentului: cel putin 4 ani, cu exceptia ranelatului de strontiu (24
luni)
249

30.Tratamentul pe termen scurt cu AINS se indica in urmatoarele cazuri:
A. Guta
B. Artroza
C. Poliartrita reumatoida
D. Bursita
E. Tendinite
31.Combinatia dintre AINS si corticosteroizi se poate prescrie in:
A. Guta
B. Bursite
C. Poliartrita reumatoida
D. Artroza
E. Colagenoze
32.Indicatiile infiltratiilor cu corticoizi sunt urmatoarele:
A. Artroza
B. Bursite
C. Artrita septica
D. Lomboradiculalgii comune
E. Gonartroza
33.Complicatiile specifice ale infiltratiilor cu corticosteroizi cuprind:
A. Hemartroza
B. Artrita acuta microcristalina
C. Ruptura de tendon in caz de infiltrare periarticulara
D. Artrita aseptica
E. Hipersensibilitate imediata
34*.Aspirina face parte din urmatoarea clasa de AINS
A. Salicilati
B. Oxicami
C. Coxibi
D. Pirazoli
E. Indolice
35*.Fenilbutazona face parte din urmatoarea clasa de AINS
A. Indolice
B. Salicilati
C. Pirazoli
D. Oxicami
E. Coxibi
250

36*.Piroxicamul face parte din urmatoarea clasa de AINS:
A. Indolice
B. Oxicami
C. Salicilati
D. Pirazoli
E. Coxibi
37.AINS au urmatoarele efecte adverse:
A. Bronhospasm
B. Dispepsie
C. Citoliza severa cu progresie spre hepatita
D. Aplazie medulara
E. Nastere prematura
38.Complicatiile renale ale AINS includ
A. Hiperkaliemie
B. Hipokaliemie
C. Leziuni glomerulare minime
D. Leziuni glomerulare majore
E. Insuficienta renala functionala
39. Indicatii de tratament pe termen scurt cu AINS
A. Artroza (un caz de puseu congestiv sau esecul analgezicelor singure)
B. Patologii microcristaline (CCA, guta)
C. Patologii periarticulare (bursita, tendinita)
D. Reumatisme inflamatorii cronice (spondilita, PR)
E. Patologii rahidiene si radiculare
40. Contraindicatiile tratamentului cu AINS
A. Astm la aspirina si/sau alergie incrucisata la alte AINS (sindrom Widal)
B. Astm
C. Sarcina (trimestrul III) si alaptare
D. Guta
E. Colagenozele
41. Situatii ce necesita adaugarea unui IPP la AINS neselectivi:
A. Varsta peste 65 de ani
B. Antecedente de ulcer gastroduodenal
C. Antecedente de intoleranta la AINS
D. Cand se asociaza doua sau mai multe AINS
E. La toti pacientii tratati cu AINS.
251

42. Efectele secundare posibile ale administrarii AINS in sarcina:
A. Inchiderea canalului arterial (trimestrul III)
B. Hipertensiune de sarcina
C. Nastere precoce (risc de prematuritate)
D. Nastere intarziata
E. Scaderea fertilitatii.
43. Contraindicatiile infiltrarii de corticosteroizi:
A. Infectie activa
B. Tulburari de coagulare
C. Imunodeficienta
D. Hipersensibilitate la oricare din excipienti
E. Tulburari circulatorii si de vascularizatie
44.In sindromul de tunel carpian apar:
A. Acroparestezie nocturna
B. Manevra Tinel pozitiva
C. Manevra Phalen negativa
D. In formele avansate: hiperestezie in teritoriul nervului ulnar.
E. In formele avansate: hipoestezie in teritoriul nervului median
45.Unele radiculalgii sunt simptomatice pentru ca:
A. Releva o spondilodiscita infectioasa
B. Releva o fractura patologica legata de o metastaza osoasa
C. Nu releva o fractura patologica legata de o metastaza osoasa
D. Sunt uneori asociate cu semne generale (febra, alterarea starii generale)
E. Nu au un orar inflamator
46. In afectarea tronculara a nervului sciatic popliteu extern avem
A. Absenta durerii rahidiene
B. Lipsa afectarii fetei externe a coapsei si a muschiului gluteus medius
C. Prezenta durerii rahidiene
D. Afectarea fetei externe a coapsei si a muschiului gluteus medius
E. Contractura musculara paravertebrala
47. Sindromul de tunel carpian necesita
A. Tratamentul cauzei
B. Tratament medicamentos local
C. Infiltratie cu corticosteroizi
D. Corticoterapie pe cale orala
E. Atela de repaus
252

48. Cauze ale sindromului de tunel carpian
A. Idiopatice
B. Microtraumatisme repetate
C. Reumatismele inflamatorii
D. Amiloidoza
E. Osteoporoza
49. In stenoza de canal vertebral:
A. Durerile lombare cresc la extensia rahidiana
B. Durerile lombare scad la extensia rahidiana
C. Durerile apar dupa o anumita distanta de mers pe jos
D. Durerile cedeaza dupa o anumita distanta de mers pe jos
E. Durerile sunt adesea bilaterale si multiradiculare.
253

RASPUNSURI
1 A
2 D
3 CDE
4 ABCD
5 A
6 ABD
7 AD
8 ACD
9 ABDE
10 B
11 BDE
12 ACD
13 BCDE
14 BE
15 ABD
16 B
17 BC
18 ABDE
19 BCE
20 ABD
21 ABE
22 ACDE
23 AE
24 ABC
25 ABE
26 AB
27 ABCD
28 ABCE
29 ABCD
30 ABDE
31 CE
32 ABDE
33 ABCE
34 A
35 C
36 B
37 ABD
38 ACE
39 ABCE
40 ABC
41 ABC
42 ADE
43 ABD
44 ABE
45 ABD
46 AB
47 ABCE
48 ABCD
49 ACE
254

HEMATOLOGIE
ANEMIA
*1) Care dintre valorile următoare ale hemoglobinei, definesc anemia la femei:
a)

e) sangerari voluntare
*7) Care este examinarea fundamentala in anemia normocitara sau
macrocitara:
a) reticulocitele
b) haptoglobina
c) bilirubina indirecta
d) testul Coombs
e) feritina serica
8) Care dintre urmatoarele anemii sunt normocitare sau macrocitare
regenerative:
a) anemie hemoltica
b) anemie posthemoragica
c) anemia inflamatorie
d) anemia feripriva
e) talasemia heterozigota
9) Care dintre urmatoarele investigatii, dau date despre etiologia unei anemii
hemolitice:
a) testul Coombs direct
b) frotiul sanguine
c) feritina serica
d) PCR
e) dozare de G6PD
10) Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a) feritinemia este normala sau crescuta in anemiile inflamatorii
b) feritinemia este scazuta in anemia feripriva
c) feritinemia este normala in anemiile mixte (inflamatorie si carentiala)
d) PCR este normala in talasemiile heterozygote
e) PCR este scazuta in anemiile inflamatorii
11) Care dintre urmatoarele analize confirma hemoliza?
a) haptoglobna scazuta
b) haptoglobina crescuta
c) bilirubina neconjugata ridicata
d) bilirubina neconjugata scazuta
e) feritinemia scazuta
12) Examinarile necesare in cazul unei anemii feriprive sunt:
a) feritinemia
b) transferina
c) PCR
256

d) electroforeza hemoglobinelor la a-2-a examinare
e) testul Coombs
13) Care dintre urmatoarele patologii pot cauza aparitia anemiei aregenerative
normocitara?
a) insuficienta renala cronica
b) alcoholism
c) mielodisplazii
d) mieloame, limfoame
e) carenta de vitamina B12, folati
14) Care dintre urmatoarele patologii pot cauza aparitia anemiei aregenerative
macrocitara?
a) alcoholism
b) disfunctie tiroidiana
c) medicamente (hidroxiuree, methotrexat, Bactrim)
d) inflamatie cronica
e) toate invaziile medulare
15) Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la anemiile aregenerative sunt
adevarate?
a) prima examinare clinica: studierea alcoolismului, a consumului de
medicamente
b) investingatiile biologice indicate:creatininemia, PCR, TSH, electroforeza
proteinelor serice
c) daca este macrocitara necesita dozare B12, folati
d) mielograma se efectuaza chiar si daca diagnosticul este evident
e) transfuzia se poate administra inainte de a efectua explorarile necesare pt a-i
preciza mecanismul
RASPUNSURI:
1) A
2) C,D
3) A
4) A,B,C,D
5) A,B,E
6) A,B,C,E
7) A
8) A,B
9) A,B,E
10) A,B,C,D
11) A,C
12) A,B,C,D
13) A,C,D
14) A,B,C,E
15) A,B,C
257

ANOMALII ALE HEMOSTAZEI SI COAGULARII
*1. Care din următorii factori de coagulare nu intervine nici în timpul de
protrombină (TP), nici în timpul de cefalină activată (TCA):
a) factorul X
b) factorul IX
c) factorul VII
d) factorul XIII
e) factorul VIII
*2. Explorarea hemostazei secundare- calea extrinsecă se realizează cu
urmatoarele examinări:
a) trombocite
b) timp de sângerare
c) timp de protrombină
d) timp de cefalină activată
e) fibrinogen
*3. Explorarea hemostazei secundare- calea intrinsecă se realizează cu
urmatoarele examinări:
a) trombocite
b) timp de sângerare
c) timp de protrombină
d) timp de cefalină activată
e) fibrinogen
*4. Factorii de coagulare dependenţi de vitamina K sunt:
a) II ,V ,VII ,X
b) II ,VII , IX,X
c) II ,V ,VII , IX
d) I, II ,V ,VIII , IX,X,XI,XIII
e) nici o variantă corectă
*5. Timpul de protrombină (TP) explorează activitatea următorilor factori:
a) I(fibrinogen), II ,V ,VII , X
b) II ,V ,VII , IX,X
c) I, II ,V ,VIII , IX,X,XI,XIII
d) II ,V ,VII ,X
e) nici o variantă corectă
258

6. Timp de protrombină (PT) normal şi timp de cefalină activată (TCA)
prelungit pot fi întâlnite în:
a) deficit de factor VII
b) deficit de factor XI
c) hemofilie A(factor VIII scăzut)
d) hemofilie B(factor IX scăzut)
e) boala von Willebrand
7. În cazul în care următorele examinări sunt modificate - timp de protrombină
(PT) normal şi timp de cefalină activată (TCA) prelungit- examinările care
trebuie efectuate cu prioritate sunt:
a) determinarea nivelului de factor VIII
b) determinarea nivelului de factor IX
c) căutarea unui anticoagulant circulant
d) dozarea nivelului de factor V
e) determinarea nivelului de factor II
8. Explorarea hemostazei primare se realizează cu urmatoarele examinări:
a) trombocite
b) timp de sângerare
c) timp de protrombină
d) timp de cefalină activată
e) fibrinogen
9. Următoarele afirmaţii privind examinările hemostazei sunt adevărate:
a) fibrinogenul explorează hemostaza secundară,calea comună
b) timpul de sângerare explorează hemostaza secundară
c) timpul de protrombină (PT) explorează hemostaza primară
d) timpul de cefalină activată (TCA) explorează hemostaza secundară
e) timpul de cefalină activată (TCA) explorează activitatea următorilor
factori: I, II ,V ,VIII , IX,X,XI,XII
RASPUNSURI:
1) D
2) C
3) D
4) B
5) A
6) B,C,D,E
7) A,B,C
8) A,B
9) A,D,E
259

MIELOMUL MULTIPLU
1. Care din următoarele afirmaţii privitoare la mielomul multiplu sunt
adevărate?
a) media de supravieţuire este de 5 ani
b) apare rar înainte de vârsta de 40 ani (mai puţin de 2%)
c) este mai frecvent la populaţia de culoare a Americii
d) este mai puţin frecvent la populaţia europeană
e) media de supravieţuire este de 8 ani
2. Sindromul dureros din mielomul multiplu este localizat mai ales la
oasele care conţin situri ale hematopoiezei active, precum:
a) coaste
b) stern
c) splina
d) ficat
e) bazin
3. În mielomul multiplu imaginile radiologice standard în scop diagnostic
se efectueaza la nivelul:
a) craniului
b) bazin
c) coaste
d) picior
e) coloanei vertebrale
4. Aspectul radiologic al oaselor din mielomul multiplu poate arăta:
a. osteocondensare
b) leziuni osteolitice cu contur regulat, net
c) osteopenie difuză făra leziuni osteolitice asociate
d) fracturi şi tasarea vertebrelor cu aspect osteoporotic
e) osteopenie difuză cu leziuni osteolitice asociate
5. În mielomul multiplu se indică efectuarea RMN la nivelul:
a) craniului
b) coloanei vertebrale
c) toracelui
d) bazinului
e) abdomen
6. Leziunile vizibile la RMN în mielomul multiplu au următoarele
caractere:
a) leziuni diseminate, inprecis delimitate
b) leziuni solitare
260

c) leziuni focale rotunde multiple, hipointense in T1, hiperintense in T2
d) aspect “piper si sare” cu anomalii de semnal
e) infiltratie difuză a maduvei
7. Sindromul POEMS cuprinde:
a) atrofia bulei lui Bichat
b) organomegalie
c) endocrinopatie
d) cardiopatie
e) insuficienţa renala
8. Care din următoarele afirmaţii despre mielomul osteocondensat sunt
adevărate:
a) este mai frecvent decat formele osteolitice
b) este rar, 3-4%
c) prezintă leziuni osteocondensate plurifocale sau difuze
d) prezinta leziuni osteocondensate solitare
e) este asimptomatic
9. Printre complicaţiile afecţiunii osoase din mielomul multiplu se
numară:
a) hipocalcemia
b) hipercalcemia
c) sindrom rahidian
d) sindrom de neuron motor periferic
e) neuropatia periferica
10. Cauze mai frecvente ale anemiei din mielomul multiplu sunt
următoarele, cu exceptia*:
a) infiltraţie medulara
b) hiperproteinemia (falsa anemie prin hemodiluţie)
c) hemoglobinopatie
d) insuficienţa renală (cronică)
e) apoptoza precursorilor eritrocitari datorită presliferarii plasmocitelor
maligne
11. Printre cauzele mai rare ale anemiei din mielomul multiplu se
numară:
a) sindrom infecţios
b) sindrom Fanconi
c) sindrom carenţial
d) sindrom POEMS
e) sindrom mielodisplazic
261

12. Sindromul hemoragic din mielomul multiplu se datorează:
a) trombopeniei
b) trombopatiei indusa de hiperproteinemie
c) activitate anti-factor X a amiloidozei
d) dereglari ale coagulării induse de proprietatile imunoglobulinei
monoclonale
e) activitate anti-factor X a imunoglobulinei monoclonale
13. Sindromul infecţios din mielomul multiplu este datorat:
a) expunerii la radiaţii ţn scop diagnostic
b) imunodepresiei
c) diminuării imunoglobulinelor reziduale
d) neutropeniei
e) plasmocitozei din sângele periferic
14. Neutropenia datorata chimioterapiei pentru mielom multiplu implică
un risc ridicat de dezvoltare a unor infecăii:
a) cutanate
b) pulmonare
c) meningiene
d) urinare
e) cu virusurile herpetic si varicelo-zoosterian
15. Complicaţiile determinate de componentul monoclonal din mielomul
multiplu sunt:
a) insuficienţa cardiacă
b) complicaţii tromboembotice
c) sindrom de hipervâscozitate
d) insuficienţa respiratorie
e) insuficienţa renală
16. Insuficenţa renală de cauza prerenală din mielomul multiplu se
datorează:
a) hipergamaglobulinemiei
b) imunoglobulinei monoclonale
c) execuţiei lanţurilor uşoare
d) deshidratării extracelulare in cursul hipercalcemiei
e) prinderilor digestive (vărsături)
17. Insuficienţa renală de cauză organică tubulară din mielomul multiplu
se produce prin:
a) infecţie urinară
b) tubulopatie mielomatoasă
c) sindrom Fanconi: afectare tubulară proximala
262

d) necroză tubulară acută
e) deshidratare
18. Insuficienţa renală de cauză organică gromerulară din mielomul
multiplu se produce prin:
a) depozite organizate neamiloide
b) afectare glomerulară datorată crioglobulinemiei
c) boala depozitelor monotipice (de lanţuri uşoare si/sau grele) neorganizate
d) amiloidoza
e) infecţie urinară
*19. Insuficienţa renală de cauză postrenală din mielomul multiplu se
datorează:
a) amiloidozei
b) unei litiaze secundare unei hipercalcemii cronice
c) depozite neamiloide
d) infecţiei urinare joase
e) imunoglobulinei monoclonale
20. Printre factorii favorizanti ai complicaţiilor tromboembolice din
mielomul multiplu se numară:
a) sindromul nefrotic
b) insuficenţa renală
c) starea neoplazică
d) vîrsta adesea înaintată a pacienţilor
e) prezenţa unui dispozitiv venos central
21. Substanţe farmaceutice ce favorizeaza complicaţiile tromboembolice
din mielomul multiplu sunt:
a) eritropoietina
b) Melfalan
c) talidomida
d) lenalidomida
e) Prednisonul
22. Diagnosticul amiloidozei din mielomul multiplu se pune prin:
a) biopsie ganglionară
b) biopsie rectală
c) biopsie din grăsimea subcutanată abdominală
d) biopsie din glanda salivara accesorie
e) biopsie renala
263

23. Infiltrarea sistemului nervos cu lanţuri uşoare monoclonale în
amiloidoza din mielomul multiplu produce:
a) neuropatie periferică senzitivo-motorie progresivă
b) sindrom de canal carpian
c) psihoză
d) demenţă
e) disautonomie
24. Infiltrarea tubului digestiv cu lanţuri uşoare monoclonale in
amiloidoza din mielomul multiplu produce:
a) ocluzie intestinală
b) dureri abdominale
c) ulcer gastro-duodenal
d) sindrom sicca
e) macroglosie
25. Care din următoarele afirmaţii privind lanţul uşor al imunoglobulinei
din mielomul multiplu sunt adevărate:
a) este adesea lambda (λ)
b) este adesea Kappa (K)
c) nu produce nici o complicaţie
d) poate avea activitate anti-factor X
e) poate avea activitate anti-factor VIII
*26. În evaluarea iniţială a mielomului multiplu sunt utile următoarele,
cu excepţia:
a) electroforeza proteinelor serice cu imunofixare
b) mielograma cu studiu citogenetic
c) creatinina serică, calcemie
d) dozaj cantitativ al imunoglobulinelor
e) scintigrafia osoasă
27. Pentru diagnosticul mielomului multiplu sunt necesare următoarele
criterii:
a) prezenţa în ser şi/sau urină a unei proteine monoclonale
b) plasmocitoza medulară ≥ 10%
c) prezenţa a 3 criterii CRAB
d) prezenţa a cel putin 1 criteriu CRAB
e) prezenţa a 2 criterii CRAB
28. Criteriile CRAB în mielomul multiplu includ:
a) creatinina serică > 173 mmol/L
b) anemie cu Hb

d) plasmocitoza medulară ≥ 30%
e) calcemie > cu cel putin 0.25 mmol/L faţă de limita superioară a valorii
normale
>2.75 mmol/L
29. Mielomul indolent sau smoldering myeloma este definit prin:
a) absenţa criteriilor CRAB
b) prezenţa a cel puţin 1 criteriu CRAB
c) prezenţa unei proteine monoclonale în ser ≥ 3g/100 ml
d) şi/sau prezenţa unei plasmocitoze medulare ≥ 10%
e) prezenţa unei plasmocitoze medulare < 10%
*30. Plasmocitomul solitar este definit de următoarele, cu excepţia*:
a) localizare unică a plasmocitelor monoclonale la nivelul oaselor sau tisular,
care trebuie confirmată prin biopsie
b) maduva osoasă normala cu absenţa plasmocitelor monoclonale
c) RMN al coloanei vertebrale şi a pelvisului fără alte leziunii
d) absenţa criteriilor CRAB
e) plasmocitoza medulară ≥ 10%
31. Stadiul I din clasificarea Salmon-Durie a mielomului multiplu
presupune prezenţa următoarelor criterii, cu excepţia*:
a) hemoglobina > 10g/dl
b) calcemie normală < 3 mmol/l
c) os normal sau plasmocitom izolat
d) nivel Ig monoclonal redus: IgG < 50g/L, IgA < 30 g/l, Ig monoclonal urinar
< 4 g/24 ore
e) plasmocitoza medulară ≥ 10%
32. Anomaliile cromozomiale cu impact negativ asupra prognosticului în
mielomul multiplu sunt:
a) del (17p)
b) del 16
c) t (4;14)
d) t (15;17)
e) 13/13q-
33. Factori de prognostic negativ referitori la masa tumorală (conform
criteriilor lui Salmon şi Durie) sunt:
a) β 2 – microglobulina ridicată
b) hemoglobina scazută / trombopenie
c) leziuni litice extinse
d) calcemie normală
e) plasmocitoza medulară ≤ 10%
265

34. Factori de prognostic negativ legaţi de tumoare, mai precis
malignitate intrisecă în mielomul multiplu sunt:
a) VSH ridicat
b) PCR ridicată
c) nivel LDH scazut
d) albumina serică scazută
e) nivel LDH crescut
sunt:
*35. Factori de prognostic negativ în mielomul multiplu, legaţi de gazdă
a) vârsta tânara
b) vârsta înaintată
c) sexul masculin
d) sexul feminin
e) expunerea la radiaţii UV
266

RASPUNSURI MIELOM MULTIPLU:
1) A,B,C
2) A,B,E
3) A,B,C,E
4) A,B,C,D
5) B,D
6) C,D,E
7) A,B,C
8) B,C
9) B,C,E
10) C
11) A,C,E
12) A,B,C,D
13) B,C,D
14) B,D,E
15) B,C,E
16) D,E
17) B,C,D
18) A,B,C,D
19) B
20) A,C,D,E
21) A,C,D
22) B,C,D,E
23) A,B,E
24) B,D,E
25) A,D
26) E
27) A,B,D
28) A,B,C,E
29) A,C,D
30) E
31) E
32) A,C,E
33) A,B,C
34) B,D,E
35) B
267

NEFROLOGIE
INSUFICIENTA RENALA ACUTA
1. *Oligoanuria se defineste prin:
A. Diureza < 400ml/24h
B. Diureza redusa, relatata la anamneza de catre bolnav
C. Diureza 150mg/dl
3. Elementele de gravitate imediata care impun epurarea extrarenala de urgenta in
insuficienta renala acuta sunt:
A. Edem pulmonar acut rezistent la tratamentul medicamentos, encefalopatie
uremica
B. Hiperpotasemie >6,5mmol/l sau evident pe EKG, acidoza metabolica
severa, uree > 40mmol/l
C. Hiperhidratare cu volum circulant redus
D. Hipernatremie cu deshidratare
E. Insuficienta cardiaca congestiva severa
4. Principalele cauze ale insuficientei renale obstructive sunt:
A. Adenomul periuretral (de prostata)
B. Cancerul de prostata
C. Litiaza urinara
D. Fibroza retroperitoneala
E. Polichistoza renala autozomal dominanta a adultului
5. *Dilatarea pielocaliciala bilaterala evidentiabila prin teste de imagistica insotita
de cresterea brusca a creatininei ser semnifica:
A. Insuficienta renala cronica prin litiaza renala
B. Tumora ureterala
C. Fibroza retroperitoneala dupa iradiere
D. Vezica neurogena
E. Insuficienta renala acuta obstructiva
268

6. *In cursul insuficientei renale acute obstructive prin cancer de prostata
tratamentul de electie consta in :
A. Hemodializa veno-venoasa continua
B. Drenaj urinar de urgenta prin sonda vezicala sau cateter suprapubian
C. Ureterostomie
D. Dializa peritoneala cu schimburi frecvente
E. Reechilibrare hidroelectrolitica si acidobazica
7. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte? Insuficienta renala acuta de cauze
prerenale este:
A. o forma severa de IRA care genereaza mortalitate crescuta
B. cauza cea mai frecventa de IRA
C. legata de anomalii de perfuzie renala
D. cauza principala de deces in hemoragia digestiva superioara
E. insotita de complicatii tardive severe si multiple
8. Cele mai importante cauze de insuficienta renala acuta functionala sunt:
A. Deshidratarea extracelulara prin pierderi
B. Perturbari ale hemodinamicii renale prin medicamente de tip IEC, ARA2,
AINS
C. Politraumatismul
D. Tratamentul cu Rifampicina la persoane alergice
E. Intoxicatia cu ciuperci
9. *Nefropatia interstitiala acuta care genereaza insuficienta renala acuta este
indusa cel mai frecvent de:
A. Analgezice si antiinflamatoare nesteroidiene
B. Intoxicatia cu insecticide organoclorurate
C. Mecanisme imunoalergice
D. Litiaza renala bilaterala
E. Antigene tumorale
10. *Insuficienta renala acuta de cauza glomerulara se manifesta clinic prin:
A. Oligoanurie cu purpura si febra asociata sindromului de IRA
B. Anurie, hiperhidratare, febra, sindrom edematos
C. Insuficienta renala acuta asociat cu sindrom glomerular
D. Tromboza bilaterala de vena renala
E. Proteinurie, hematurie anemie si insuficienta renala
11. *Insuficienta renala acuta organica este produsa de:
A. Afectarea unuia din segmentele nefronului sau a vaselor
B. Anomalii reversibile ale perfuziei renale
C. Polichistoza renala autozomal dominanta a adultului
D. Consumul de analgezice
269

E. Tratamentul cu hipotensoare (IEC, ARA2, blocanti de Ca)
12. *Manifestarile clinice ale IRA din nefropatia interstitiala acuta se manifesta prin:
A. Edem, proteinurie, HTA si insuficienta renala acuta
B. Durere lombara unilaterala, febra, polakiurie, leucociturie, hematurie,
purpura
C. Tuse, febra, sindrom hemoragipar
D. Febra, rash cutanat, artralgii eozinofilie cresterea creatininei ser si diureza
adesea conservata
E. Epigastralgii, leucocitoza, oprirea tranzitului intestinal, stare generala
alterata, cresterea creatininei ser
13. *Care semne clinice lipsesc de cele mai multe ori din cursul IRA prin necroza
tubulara acuta?
A. Oligoanurie, febra, cresterea creatininei ser
B. Hipertensiune, albuminurie sau hematurie
C. Durere musculara, cresterea CPK
D. Cele legate de o patologie cauzala
E. Deshidratare, varsaturi, febra
RASPUNSURI
1 D
2 A
3 AB
4 ABCD
5 E
6 B
7 BC
8 AB
9 C
10 C
11 A
12 D
13 B
270

INSUFICIENTA RENALA CRONICA
1. Insuficienta renala cronica este definita ca:
A. O scadere a RFG sub 15ml/min/1.73mp
B. O scadere cronica, timp de cel putin 3 luni a RFG
C. Este cel mai adesea ireversibila
D. Este de regula reversibila, daca masurile terapeutice sunt adecvate
E. O scadere a RFG sub 30ml/min/1.73mp
2. Controlul presiunii arteriale si a proteinuriei in IRC se face:
A. de preferat prin IEC sau ARA
B. Nu se asociaza niciodata IEC cu ARA
C. Se utilizeaza un diuretic tiazidic daca RFG

7. Contraindicatiile dializei peritoneale sunt reprezentate de:
A. Capital venos deficitar
B. Interventii chirurgicale abdominale cu aderente
C. Conditii de locuit insalubre
D. Hipoalbuminemie
E. Boli intestinale inflamatorii cronice
8. Transplantul renal- urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Inscrierea se face intotdeauna dupa inceperea epurarii extrarenale
B. Scade supravietuirea comparativ cu pacientii fara transplant
C. Este necesara verificarea vaselor iliace externe
D. Este necesara absenta unui focar de infectie
E. Se efectueaza un bilant cardio-vascular inaintea interventiei
9. Reguli de nefroprotectie:
A. Regim alimentar hiperproteic
B. Controlul proteinuriei < 0.5g/24h
C. Controlul presiunii arteriale

13. Carenta de EPO in IRC se caracterizeaza prin:
A. Anemie normocroma
B. Anemie hipocroma
C. Anemie normocitara
D. Anemie microcitara
E. Anemie megaloblastica
14. Markerii afectiunii renale sunt reprezentati de:
A. Dislipidemie
B. Hematurie
C. Hiperkaliemie
D. Leucociturie
E. Proteinurie
15. Rinichiul asigura:
A. Reglarea volemiei
B. Inactivarea vitaminei D
C. Epurarea plasmatica a toxinelor
D. Reglarea electrolitca
E. Sinteza eritropoietinei
16. Corectarea anemiei din IRC se face prin:
A. Administrarea orala de EPO recombinat
B. Corectarea carentelor de fier
C. Controlul intensiv al glicemiei
D. Administrarea de EPO subcutanat
E. Corectarea carentelor de acid folic
17. * Semnele clinice ale uremiei sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Anorexie
B. Astenie
C. Prurit
D. Crampe
E. Disurie
18. Consecintele cardiovasculare ale IRC sunt reprezentate de:
A. Pericardita
B. HTA
C. Neuropatie periferica
D. Ateroscleroza accelerata
E. Amenoree
273

RASPUNSURI:
1 BC
2 ADE
3 BCE
4 ADE
5 ACD
6 DE
7 BCDE
8 CDE
9 BDE
10 ABC
11 ABCE
12 ACD
13 AC
14 BDE
15 ACDE
16 BDE
17 E
18 ABD
274

NEFROPATII VASCULARE
1. Agravarea cu 30 % reducere a RFG a unei insuficiente renale cronice dupa
introducerea tratamentului cu IEC/ARA2 poate fi indusa in urmatoarele situatii:
A. Glomerulonefrita acuta
B. Glomerulonefrita cronica proliferativa mezangiala
C. Stenoza de artera renala unilaterala
D. Stenoza de artera renala bilaterala
E. Nefroangioscleroza benigna
2. Hipokaliemia de origine renala se intalneste in urmatoarele situatii:
A. Pielonefrita acuta
B. Stenoza de artera renala
C. Nefroangioscleroza maligna
D. Pielonefrita cronica
E. Sindromul hemolitic uremic
3. Explorarea angio-RMN cu injectare de gadoliniu se efectueaza de electie la
pacientii:
A. Cu contraindicatii la angio-CT
B. Pentru diagnosticul de stenoza de artera renala
C. Nefroangioscleroza maligna
D. Sclerodermie
E. Sindrom hemolitic uremic
4. *Care din investigatiile de mai jos reprezinta o investigatie de referinta in stenoza
de artera renala, care permite realizarea unui gest terapeutic:
A. Ecografia Doppler
B. Angio-CT spiral
C. Angio-RMN
D. Arteriografia
E. Urografia i.v
5. Angioplastia percutana de artera renala se recomanda in urmatoarele situatii
A. Stenoza de artera renala ateromatoasa
B. Stenoza de artera renala prin displazie fibromusculara
C. Stenoza >75%, bilaterala sau pe rinichi unic
D. Nefroangioscleroza maligna
E. Sindromul Goodpasture
6. *Care din elementele de mai jos lipsesc din simptomatologia nefroangiosclerozei
benigne?
A. Microalbuminuria
B. Hematuria
C. Insuficienta renala
275

D. Hipercolesterolemia
E. Hipertrofia ventriculara stanga
7. Anemia din nefroangioscleroza maligna se realizeaza prin:
A. Microangiopatie trombotica
B. Mecanism de tip mecanic
C. Pierdere de fier
D. Hipersplenism
E. Blocaj de fier in maduva
8. Microangiopatia trombotica din nefroangioscleroza maligna se caracterizeaza
prin:
A. Anemie hemolitica
B. Cresterea LDH
C. Scaderea haptoglobinei
D. Cresterea bilirubinei directe
E. Test Coombs pozitiv
9. *Tratamentul antihipertensiv intravenos se indica pentru a se obtine o tensiune
arteriala diastolica < 110 mm Hg in:
A. Stenoza de artera renala bilaterala
B. Nefroangioscleroza maligna
C. Ocluzia acuta de artera renala
D. Boala embolilor cu cristale de colesterol
E. Sindromul hemolitic uremic
10.*Hipereozinofilia se intalneste in:
A. Nefroangioscleroza maligna
B. Sindromul hemolitic uremic
C. Ocluzia acuta de artera renala
D. Boala embolilor cu cristale de colesterol
E. Sindromul Goodpasture
11. In bola embolilor cu cristale de colesterol se indica:
A. Statine
B. IECA
C. ARA2
D. Tratament anticoagulant de urgenta
E. Corticoterapia
12. *Hematuria macroscopica asociata insuficientei renale acute apare in:
A. Nefroangioscleroza maligna
B. Ocluzia acuta de artera renala
C. Sindromul hemolitic uremic
276

D. Stenoza bilaterala de artera renala
E. Boala embolilor cu cristale de colesterol
13. *Mutatia proteinelor reglatorii ale caii alternative a complementului apare in:
A. Nefroangioscleroza maligna
B. Sindromul Goodpasture
C. Vasculitele ANCA mediate
D. Sindromul hemolitic uremic
E. Ocluzia acuta a arterei renale
14. *Infectia cu E. Coli O157 determina:
A. Purpura Henoch-Schonlein
B. Sindromul hemolitic uremic
C. Glomerulonefrita acuta
D. Sindrom nefrotic
E. Ocluzia acuta a arterei renale
15. In tabloul biologic al sindromului hemolitic uremic se regasesc:
A. Anemie hemolitica microangiopatica trombotica
B. Anemie hemolitica prin mecanism mecanic
C. Trombocitopenie
D. Leucopenie
E. Diminuarea concentratiei de haptoglobina
RASPUNSURI:
1 CD
2 BC
3 AB
4 D
5 ABC
6 B
7 AB
8 ABC
9 B
10 D
11 ABCE
12 B
13 D
14 B
15 ABCE
277

NEFROPATII GLOMERULARE
1. Nefropatiile glomerulare se caracterizeaza prin:
A. Alterarea membranei bazale glomerulare
B. Absenta proliferarii celulelor endocapilare
C. Proliferarea celulelor endo- sau extracapilare
D. Depozite glomerulare cu localizare variata
E. Absenta depozitelor
2. Definitia sindromului glomerular:
A. Proteinurie adesea minora
B. Proteinurie adesea abundenta
C. Hematurie microscopica de cauza urologica
D. Hematurie microscopica de cauza non-urologica
E. Hematurie macroscopica de cauza non-urologica
3. Sindromul nefrotic se defineste prin:
A. Proteinurie peste 3g/24 ore
B. Proteinurie sub 3g/24 ore
C. Hipoalbuminemie sub 30g/l
D. Hiperalbuminemie
E. Hiperproteinemie
4. Sindromul nefritic acut se defineste prin aparitia brusca a:
A. Hematuriei microscopice abundente
B. Hematurie macroscopica uneori
C. Proteinurie glomerulara
D. Proteinurie tubulara
E. Absenta hipertensiunii arteriale
5. Sindromul nefritic acut se defineste prin aparitia brusca a:
A. HTA
B. Edeme
C. Proteinurie glomerulara
D. Insuficienta renala acuta
E. Absenta HTA
6. Sindromul glomerulonefritei rapid progresive se caracterizeaza prin:
A. Insuficienta renala rapid progresiva
B. Insuficienta renala lent progresiva
C. Hematurie microscopica minora
D. Hematurie microscopica abundenta
E. Uneori hematurie macroscopica
278

7. Sindromul glomerulonefritei rapid progresive consta din:
A. Proteinurie glomerulara de obicei moderata
B. Proteinurie de obicei masiva
C. Hematurie microscopica abundenta
D. Insuficienta renala rapid progresiva
E. Insuficienta renala lent progresiva
8. Bilantul biologic minimal in nefropatiile glomerulare este reprezentat de:
A. Bilant immunologic
B. Bilant inflamator
C. Colesterolemie
D. Glicemie
E. Serologie virala
9. Serologia virala minimala in nefropatiile glomerulare consta din:
A. HIV
B. VHB
C. VHC
D. Virus gripal
E. Virus cytomegalic
10. Indicatiile PBR la adulti sunt:
A. Uneori
B. In special diabet
C. Sistematic, cu exceptia cazurilor particulare de diabet
D. Sistematic, cu exceptia cazurilor de amilodoza
E. Sistematic, cu exceptia cazurilor de nefropatii genetice(sindrom Alport)
11. Nefropatiile glomerulare proliferative sunt:
A. Nefropatia cu Ig A
B. Lupus eritematos sistemic
C. Glomerulonefrita membranoproliferativa
D. Glomerulonefrita membranoasa
E. Vasculite ANCA
12. Glomerulonefritele membranoproliferative:
A. Un grup heterogen de glomerulopatii
B. Un grup omogen de glomerulopatii
C. Se caracterizeaza prin proliferare endocapilara si prezenta de depozite
D. De obicei SN impur sau sindrom nefritic
E. Rar SN impur sau sindrom nefritic
279

RASPUNSURI:
1 ACD
2 BDE
3 AC
4 ABC
5 ABCD
6 ADE
7 ACD
8 ABDE
9 ABC
10 CDE
11 ABCE
12 ACD
280

MEDICINĂ INTERNĂ
LUPUSUL ERITEMATOS DISEMINAT
SINDROMUL ANTIFOSFOLIPIDIC (SAFL)
1. Anticorpi anti-ADN:
A. Sunt anticorpi antinucleari mai specifici pentru lupusul eritematos diseminat
(LED)
B. Nu au interes prognostic pentru LED
C. Au valoare predictiva pentru puseele LED
D. Au interes prognostic pentru LED
E. Nu trebuie dozati daca anticorpii antinucleari sunt pozitivi.
2. Lupusul eritematos diseminat:
A. Este o boala autoimuna sistemica
B. Afecteaza doar anumite organe
C. Mai frecventa la femeile tinere
D. Mai frecventa la barbati
E. Debutul poate fi declansat de factori favorizanti.
3. Lupusul indus de medicamente se caracterizeaza prin:
A. Apare la persoanele mai in varsta
B. Antihistonele sunt asociate cu acest tip de boala
C. Betablocantele nu favorizeaza acest tip de lupus
D. Anticorpii anticentromer sunt pozitivi
E. Nu exista acest tip de lupus.
4. Urmatoarele afirmatii privind lupusul eritematos diseminat sunt corecte:
A. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza unor date clinice si anomalii
imunologice
B. Sunt necesare indeplinirea a 4 criterii pentru diagnostic
C. Sindromul inflamator nu este specific
D. Proteina C reactiva este intotdeauna crescuta in puseu
E. Proteina C reactiva poate fi normala in caz de puseu.
5. Dintre criteriile de diagnostic ale lupusului eritematos diseminat nu fac parte:
A. Prezenta ulceratiilor la nivelul mucoasei orale si nazofaringiene
B. Artrite erozive la articulatiile periferice
C. Proteinurie

C. Se caracterizeaza prin fotosensibilitate
D. Pot asocial alopecia
E. Sunt monomorfe.
7. Urmatoarele afirmatii privind afectarea renala in lupusul eritematos diseminat
sunt adevarate:
A. Este glomerulara
B. Clasic se caracterizeaza prin sindrom nefrotic impur
C. Nefropatia lupica cuprinde 6 stadii diferite
D. Este tubulara
E. Este caracterizata prin sindrom nefrotic pur.
8. Care din urmatoarele afirmatii privind afectarea organelor in cadrul lupusului
eritematos diseminat sunt false:
A. Hematologic se intalneste frecvent leucocitoza
B. Afectarea pulmonara cuprinde pleurezie exudativa
C. Existenta afectarii cutanate se stabileste prin punctie din pielea cu leziuni si
din cea sanatoasa
D. Afectarea articulara se evidentiaza prin efectuare de radiografii care arata
leziuni erozive la nivelul articulatiilor mici
E. Afectarea renala se confirma doar prin punctie biopsie renalA.
9. Urmatoarele reprezinta criterii de diagnostic pentru lupusul eritematos diseminat:
A. Artrite neerozive ce afecteaza cel putin doua articulatii periferice
B. AVC
C. Titru crescut de anticorpi antinucleari
D. Cilindrurie
E. TrombocitopeniE.
10*. Identificati raspunsul incorect in ceea ce priveste urmatoarele tipuri de
anticorpi anti-antigene nucleare solubile:
A. Sunt anticorpi antinucleari
B. Anticorpii anticentromer sunt intalniti in lupusul eritematos indus
medicamentos
C. Anticorpii antihistone sunt intalniti in lupusul eritematos indus medicamentos
D. Anti-Sm sunt foarte specifici pentru lupusul eritematos sistemic
E. Lupusul indus de medicamente asociaza anticorpi antihistone pozitivi.
11. Afectarea vasculara in lupusul eritematos diseminat se caracterizeaza prin:
A. In principal este o vasculita a vaselor mici
B. Reprezinta un criteriu de gravitate al bolii
C. Clinic pot apare polinevrite rare in contextul unei vasculite
D. Nici una din variantele de mai sus nu sunt corecte
E. Doar variantele a si c sunt corecte
282

12*. Anticorpii foarte specifici pentru lupus sunt:
A. Anti-SSB
B. Anticentromer
C. Anti-Jo-1
D. Anti-Sm
E. Antinucleari
13. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul lupusului eritematos diseminat
sunt adevarate:
A. Corticoterapia generala este indicata in prezenta leziunilor cutanate
B. Hidroxiclorochina este un imunomodulator non-imunosupresor
C. Imunosupresoarele se introduc in caz de afectare viscerala grava
D. Corticoterapia generala se indica in artritele rezistente la tratamentul cu
antiinflamatorii nesteroidiene
E. Corticoterapia locala este indicata pentru artritE.
14*. Alte colagenoze cu care se impune diagnosticul diferential al lupusului sunt
urmatoarele, exceptand:
A. Poliartrita reumatoida
B. Sclerodermia
C. Sindrom Sharp
D. Vasculita necrozanta primitiva
E. Sindromul Sjögren primitiv.
15. Nefropatia lupica:
A. Cuprinde 6 clase
B. Cuprinde 4 clase
C. Clasificarea conditioneaza tratamentul
D. Se caracterizeaza prin sindrom nefrotic impur
E. Se caracterizeaza prin sindrom nefrotic pur.
16. Evolutia in lupusul eritematos diseminat este in pusee favorizate de:
A. Infectii intercurente
B. Expunere la soare
C. Stress
D. Sarcina
E. Niciuna din variantele de mai sus.
17. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in privinta monitorizarii in lupus:
A. Clinic se urmareste prezenta sau absenta semnelor de activitate
B. Nu este necesara cautarea efectelor secundare ale tratamentului
C. Sub tratament cu hidroxiclorochina se impune control oftalmologic anual
D. Anual se determina parametrii imunologici: anticorpi anti-ADN, fractiunile
complementului C3, C4, CH50
283

E. Punctia biopsie renala se efectueaza anual.
18. Factorii predictivi ai puseelor de activitate in lupusul eritematos diseminat sunt:
A. Anticorpii anti-RNP
B. Anticorpii anti-Sm
C. Anticorpii anti-ADN
D. Antihistonele
E. Fractiunile complementului C3-C4-CH50.
19. Sindromul antifosfolipidic asociat lupusului poate determina:
A. Embolie pulmonara
B. Accident vascular cerebral arterial
C. Miozita
D. Pericardita
E. Infarct miocardiC.
20*. Bilantul initial in lupusul eritematos diseminat nu cuprinde:
A. Dozarea proteinuriei pe 24 de ore
B. Efectuarea testului Coombs globular
C. Punctia biopsie renala
D. Dozarea anticorpilor anti-ADN
E. ElectrocardiogramA.
21. Sarcina in lupusul eritematos diseminat:
A. Este contraindicata
B. Prezinta risc de declansare a unui puseu evolutiv al bolii
C. Risc de eclampsie
D. Risc de retard de crestere a fatului
E. Este posibilA.
22. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul lupusului eritematos diseminat
sunt gresite:
A. Corticoterapia generala este indicata in prezenta leziunilor cutnate
B. Corticoterapia locala este indicata pentru artrite
C. Hidroxiclorochina este un imunomodulator non-imunosupresor
D. Corticoterapia generala se indica in artritele rezistente la tratamentul cu
antiinflamatorii nesteroidiene
E. Imunosupresoarele se introduce in caz de afectare viscerala gravA.
23*. Diagnosticul de sindrom antifosfolipidic se stabileste daca:
A. Cel putin un anticorp antifosfolipidic este depistat pozitiv de doua ori la un
interval de peste 12 saptamani.
B. Depistarea pozitiva a anticoagulantului lupic si anticardiolipinelor izotipurile
IgG si IgM
284

C. Existenta unei morti fetale inainte de 10 saptamani de sarcina, cu fat normal
la autopsie
D. Ambele conditii de la punctul a si c sunt indeplinite
E. Nici o varianta nu este corectA.
24*. Una din urmatoarele afirmatii referitoare la sindromul antifosfolipidic este
gresita:
A. Poate fi primar
B. Poate fi asociat cu lupusul eritematos diseminat
C. Diagnosticul pozitiv se stabileste prin prezenta unui semn clinic si a unui
semn biologic
D. Diagnosticul pozitiv se stabileste prin prezenta unui semn clinic sau a unui
semn biologic
E. In caz de tromboza, este necesara anticoagularea prelungitA.
25. Dintre semnele clinice care sugereaza prezenta unui sindrom antifosfolipidic fac
parte:
A. Un episod de tromboza venoasa profunda confirmat imagistic sau histologic
B. Cel putin o moarte fetala inainte de saptamana 10 de sarcina cu fat normal la
autopsie
C. ≥3 avorturi spontane consecutive inainte de saptamana a zecea de sarcina
D. Nastere prematura inainte de 34 de saptamani a unui fat normal morfologic,
in prezenta preeclampsiei
E. Nici o varianta corectA.
26. Referitor la infectiile asociate lupusului eritematos diseminat sunt adevarate
urmatoarele:
A. Pot fi cauza de declansare a unui puseu al bolii
B. Pot fi favorizate de tratamentul corticoid si imunosupresor
C. 1/3 din cauzele de deces in lupus sunt reprezentate de infectii
D. Proteina C reactiva este crescuta
E. Varintele c si d sunt corectE.
27*. Rash-ul malar apare in urmatoarele afectiuni:
A. Sclerodermie
B. Poliartrita reumatoida
C. Lupus eritematos diseminat
D. Lupus discoid
E. Miozite
28*. Care din urmatoarele date de laborator nu sunt utile in monitorizarea
tratamentului si a evolutiei lupusului eritematos diseminat:
A. Raportul proteinurie/creatininurie
B. Anticorpii anti-ADN
285

C. Fractiunile complementului C3, C4, CH-50
D. Anticorpii anti-Sm
E. HemoleucogramA.
29. Anticorpii antifosfolipidici nu cuprind:
A. Anticardiolipinele izotipuri IgM si IgG
B. Anti-beta2-glicoproteina-1 izotipuri IgM si IgG
C. Antihistone
D. Anticoagulantul lupic
E. CrioglobulinE.
30*. Care din urmatoarele situatii nu se asociaza sindromului antifosfolipidic:
A. Afectare cardiaca valvulara
B. Livedo cutanat
C. Trombopenie periferica
D. Trombocitoza periferica
E. Falsa serologie VDRL pozitiva.
31*. Cel mai important efect secundar al hidroxiclorochinei este:
A. Fibroza pulmonara
B. Toxicitatea retiniana
C. Intoleranta digestive
D. Cresterea retentie azotate
E. Aplazia medulara.
32*Alegeti afirmatia falsa despre anticorpii antifosfolipidici:
A. Se asociaza cu valvulopatii
B. Pot determina VDRL fals pozitiv
C. Se asociaza cu tromboze arteriale venoase si arteriale
D. Se asociaza frecvent cu hemoragii
E. Pot determina avorturi spontane.
286

RASPUNSURI:
1 ACD
2 ACE
3 AB
4 ABCE
5 BC
6 ABCD
7 ABC
8 ADE
9 ACDE
10 B
11 ABC
12 D
13 BCD
14 D
15 ACD
16 ABCD
17 ACD
18 CE
19 ABE
20 C
21 BCDE
22 AB
23 D
24 D
25 ABCD
26 ABCD
27 C
28 D
29 CE
30 D
31 B
32 D
287

PATOLOGII AUTOIMMUNE: ASPECTE EPIDEMIOLOGICE,
DIAGNOSTICE SI PRINCIPII DE TRATAMENT.
1. Bolile autoimune se caracterizeaza prin:
A. Predispozitie genetica
B. Evolutie in pusee
C. Frecventa crescuta la barbati
D. Sunt determinate de activarea sistemului autoimun impotriva propriilor
antigene
E. Nu sunt influentate de factori de mediu
2. Autoanticorpii detectati in sange in anumite boli autoimune:
A. Sunt adesea implicati in patogeneza bolii
B. Nu au valoare diagnostica
C. Au mai ales interes diagnostic major
D. Nu sunt implicati in patogeneza bolii
E. Pot fi foarte specifici unei anumite boli de natura autoimuna
3. Factorul reumatoid:
A. Poate fi identificat in numeroase colagenoze
B. Este foarte specific pentru poliartrita reumatoida
C. Este foarte specific pentru lupusul eritematos diseminat
D. Este prezent in poliartrita reumatoida dar este putin specific
E. Nu este prezent in crioglobulinemii
4. Anticorpii antinucleari AAN:
A. Grupeaza anticorpii anti-ADN si anti-antigene nucleare solubile (anti-ECT)
B. Sunt prezenti in 95% din cazurile de lupus eritematos diseminat (LED)
C. Sunt putin specifici pentru LED
D. Sunt specifici pentru poliartrita reumatoida
E. Prezinta interes diagnostic pentru diferentierea diferitelor colagenoze si uneori
pentru prognostic
5. Anticorpi anti-ADN:
A. Sunt anticorpi antinucleari mai specifici pentru lupusul eritematos diseminat
(LED)
B. Nu au interes prognostic pentru LED
C. Au valoare predictiva pentru puseele LED
D. Au interes prognostic pentru LED
E. Nu trebuie dozati daca anticorpii antinucleari sunt pozitivi
288

6. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Anticorpii anti-peptid ciclic citrulinat se dozeaza pentru diagnosticul
lupusului eritematos diseminat
B. Anticorpii anti-peptid ciclic citrulinat sunt foarte specifici pentru poliartrita
reumatoida
C. Factorul reumatoid poate fi prezent in mai multe colagenoze
D. Anticorpii antinucleari sunt prezenti in 95 % din cazurile de poliartrita
reumatoida
E. Anticorpii anticitoplasma polinuclearelor neutrofile ANCA sunt prezenti in
vasculitele necrozante primitive
7. Referitor la tratamentul bolilor de natura autoimuna este adevarat ca:
A. Uneori este suficient tratamentul simptomatic
B. Imunosupresoarele se indica in formele rezistente la corticoterapie
C. Monitorizarea include urmarirea efectelor secundare induse de tratamentele
prescrise
D. Imunoterapia cu anti-TNF-α se indica in poliartrita reumatoida
E. Corticoterapia este rareori necesara
8. Sindromul CREST:
A. Reprezinta forma limitata de sclerodermie
B. Asociaza anticorpi anticentromer
C. Asociaza anticorpi antisintetaze
D. Se caracterizeaza prin: calcinoza Raynaud, eritematoza, sclerodactilie,
teleangiectazie
E. Se caracterizeaza prin: calcinoza Raynaud, afectare esofagiana, sclerodactilie,
teleangiectazie
9. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la imunoglobulina monoclonala sunt
adevarate:
A. Poate fi intalnita in leucemia limfoida cronica, limfoame
B. Trebuie depistata prin electroforeza protidelor serice si tipata prin imunofixare
sau imunoelectroforeza
C. Depistarea unui pick IgM sugereaza prezenta bolii Waldenström
D. Depistarea unui pick IgM sugereaza prezenta unui mielom
E. Depistarea unui pick IgG, IgA sau IgD ne orienteaza spre un mielom
10*. Una din urmatoarele afirmatii referitoare la anticorpii antinucleari (AAN) nu
este corecta:
A. Grupeaza anticorpii anti-ADN si anti-antigene nucleare solubile (anti-ECT)
B. Sunt prezenti in 95% din cazurile de lupus eritematos diseminat (LED)
C. Sunt putin specifici pentru LED
D. Sunt specifici pentru poliartrita reumatoida
289

E. Prezinta interes diagnostic pentru diferentierea diferitelor colagenoze si uneori
pentru prognostic
11*. Referitor la tratamentul bolilor de natura autoimuna nu este adevarat ca:
A. Uneori este suficient tratamentul simptomatic
B. Corticoterapia este rareori necesarA.
C. Imunosupresoarele se indica in formele rezistente la corticoterapie
D. Imunoterapia cu anti-TNF-α se indica in poliartrita reumatoida
E. Monitorizarea include urmarirea efectelor secundare induse de tratamentele
prescrise
12. Care afirmatii sunt corecte:
A. Anticorpii anti-peptid ciclic citrulinat sunt pozitivi in poliartrita reumatoida
B. Depistarea de doua ori la interval de trei luni a anticorpilor antifosfolipidici
permite diagnostcul biologic al sindromului antifosfolipidic
C. Anticorpii antinucleari sunt absenti in 95% din cazurile de lupus eritematos
diseminat si sunt foarte specifici
D. Factorul reumatoid este intalnit doar in poliartrita reumatoida
E. Titrul anticorpilor anti-AND poate creste in cursul puseelor de acutizare a
lupusului eritematos diseminat
13. Anticorpii anticitoplasma polinuclearelor neutrofile ANCA:
A. Sunt prezenti in vasculitele necrozante primitive
B. Foarte specifici pentru boala Wegener sunt anticorpii c-ANCA
C. Foarte specifici boala Wegener sunt anticorpii p-ANCA
D. Anticorpii p-ANCA sunt asociati cu sindromul Churg-Strauss
E. Anticorpii p-ANCA sunt asociati cu sindromul Gougerot-Sjögren
14*. Anticorpii foarte specifici pentru lupus sunt:
A. Anti-SSB
B. Anticentromer
C. Anti-Jo-1
D. Anti-Sm
E. Antinucleari
RASPUNSURI
1 ABD
2 ACE
3 AD
4 ABCE
5 ACD
6 BCE
7 ABCD
8 ABE
9 ABCE
10 D
11 B
12 ABE
13 ABD
14 D
290

UROLOGIE 1
1. Globul vezical are următoarele caracteristici:
A. Este nedureros;
B. La palparea abdomenului apare timpanism;
C. Regiunea hipogastrică este bombată;
D. Apare după micţiune;
E. Palparea trezeşte nevoia de a urina.
2. Dintre indicaţiile tratamentului chirurgical al hiperplaziei benigne de prostată nu
fac parte:
A. Simptomatologia urinară joasă moderată;
B. Retenţia cronică incompletă de urină;
C. Eşecul tratamentului medical;
D. Dorinţa pacientului pentru tratament chirurgical;
E. Litiaza vezicală
3. Tratamentul medicamentos al hiperplaziei benigne de prostată se poate efectua cu
următoarele clase de medicamente:
A. Beta-blocante;
B. Alfa-blocante;
C. Inhibitori de 5-alfa-reductază;
D. Antibiotice;
E. Fitoterapeutice.
4. Tratamentul chirurgical al hiperplaziei benigne de prostată include şi următoarele
intervenţii:
A. Cistolitotomia;
B. Rezecţia transuretrală a prostatei;
C. Adenomectomia transvezicală;
D. Incizia cervico-prostatică;
E. Prostatectomia radicală.
5. Între complicaţiile puncţiei biopsie prostatice se numără şi:
A. Hematuria;
B. Disfuncţia erectilă;
C. Rectoragiile;
D. Priapismul;
E. Prostatita cronică.
6. Principalele complicaţii (efecte secundare) ale prostatectomiei radicale sunt:
A. Reducerea libidoului;
B. Anejacularea;
C. Ejacularea precoce;
291

D. Disfuncţia erectilă;
E. Incontinenţa urinară.
7. Tratamentul hormonal al cancerului de prostată se poate face prin:
A. Administrarea de agonişti LHRH;
B. Administrarea de testosteron;
C. Administrarea de antiandrogeni;
D. Blocada androgenică completă;
E. Orhiectomie (pulpectomie testiculară) bilaterală.
8. Principalii factori de risc în tumorile renale sunt reprezentaţi de:
A. Fumat;
B. Consumul crescut de grăsimi;
C. Transplantul renal;
D. Litiaza renală;
E. Boala Von Hippel-Lindau.
9. Dintre indicaţiile chirurgiei conservatoare în tumorile renale fac parte şi:
A. Rinichiul unic funcţional;
B. Tumorile renale bilaterale;
C. Hiperuricemia;
D. Tumorile cu diametru mai mic de 4 cm;
E. Tumorile renale cu metastaze la distanţă.
10. Principalele caracteristici clinice ale angiomiolipomului renal sunt:
A. Este o tumoare mezenchimatoasă malignă;
B. Este cea mai frecventă tumoră solidă a rinichiului;
C. Poate fi bilateral;
D. Se poate încadra în sindromul Von Hippel-Lindau;
E. Este compus din ţesut gras, muscular neted, vase sanguine.
11. Principalele tipuri de tumori testiculare germinale sunt:
A. Coriocarcinomul;
B. Gonadoblastomul;
C. Seminomul;
D. Teratomul;
E. Mezoteliomul.
12. Diagnosticul diferenţial al tumorilor testiculare se face cu:
A. Orhiepididimita;
B. Torsiunea cordonului spermatic;
C. Stenoza de col vezical;
D. Traumatismele testiculare;
E. Hipospadiasul.
292

13. Principalii markeri serici tumorali utilizaţi în diagnosticul tumorilor testiculare
sunt:
A. LDH;
B. PSA;
C. HCG;
D. Alfa-feto-proteina
E. Antigenul carcino-embrionar.
14. Principalii factori de risc pentru tumorile testiculare sunt:
A. Varicocelul;
B. Criptorhidia;
C. Atrofia testiculară post-traumatică;
D. Hidrocelul;
E. Disgenezia testiculară.
15. Între manifestările clinice sugestive pentru o tumoră testiculară se numără şi:
A. Edemele membrelor inferioare;
B. Alterarea stării generale;
C. Varicocelul;
D. Retenţia acută de urină;
E. Ginecomastia.
16. Principalele manifestări clinice în prostatita acută sunt:
A. Disuria;
B. Febra;
C. Retenţia acută de urină;
D. Polakiurie;
E. Hematuria macroscopică.
17. Principalii factori de risc ai infecţiilor urinare nosocomiale sunt reprezentaţi de:
A. Vârsta sub 50 de ani;
B. Sondajul vezical;
C. Sexul masculin;
D. Diabetul zaharat;
E. Explorarea endoscopică a căilor urinare.
18. Principalele contraindicaţii ale sondajului uretral sunt:
A. Tulburările hemostazei;
B. Prostatita cronică;
C. Traumatismele uretrale;
D. Tumorile vezicale;
E. Stenoza uretrală.
293

19. Antibioterapia în pielonefrita acută se poate face cu:
A. Metronidazol;
B. Cefalosporine de generaţia a treia;
C. Fluoroquinolone;
D. Aminoglicozide;
E. Eritromicină.
20. Între semnele clinice ale unei cistite acute simple se numără şi:
A. Urina tulbure;
B. Febra;
C. Hematuria macroscopică;
D. Retenţia acută de urină;
E. Polakiuria.
21. Cistita acută simplă recidivantă se caracterizează prin:
A. Tratament antibiotic de durată;
B. Mai puţin de 4 episoade pe an;
C. Identificarea factorilor favorizanţi;
D. Administrarea de antibioprofilaxie cu quinolone;
E. Profilaxia cu suc de merişor.
22. Principalele manifestări clinice în colica renală sunt:
A. Poziţia antalgică în decubit lateral;
B. Durerea lombară acută;
C. Agitaţia
D. Retenţia acută de urină;
E. Greţurile, vărsăturile.
23. Tratamentul colicii renale simple include:
A. Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene;
B. Cura de diureză în timpul fazelor dureroase;
C. Internarea obligatorie în spital;
D. Administrarea de antalgice;
E. Inserţia unui cateter uretro-vezical.
24. Principalele indicaţii ale extragerii (ablaţiei) calculului în colica renală sunt
reprezentate de:
A. Dimensiunile peste 6 mm;
B. Calculii de acid uric;
C. Colica renală pe rinichi unic;
D. Durerea rezistentă la tratament;
E. Riscul de sepsis.
294

25. Diagnosticul diferenţial radiologic al litiazei renale se poate face cu:
A. Calcificările parenchimatoase renale;
B. Fleboliţii pelvini;
C. Litiaza biliară;
D. Calcificările condrocostale;
E. Stenoza de joncţiune pielo-ureterală.
26. Valoarea PSA seric total poate fi crescută de:
A. Cancerul de prostată;
B. Micţiunea recentă;
C. Ejacularea recentă;
D. Tuşeul rectal;
E. Prostatita acută.
27. Principalele manifestări paraneoplazice în cancerul renal sunt reprezentate de:
A. Hipotensiune arterială;
B. Hipercalcemie;
C. Anemie;
D. Sindrom febril prelungit;
E. Poliglobulie.
295

RASPUNSURI:
1.C,E (PG.1295)
2.A,B (PG.1318)
3.B,C,E (PG.1317)
4.B,C,D (PG.1318)
5.A,C (PG.1320)
6.B,D,E (PG.1321)
7.A,C,D,E (PG.1322)
8.A,C,E (PG.1323)
9.A,B,D (PG.1326)
10.B,C,E (PG.1326)
11.A,C,D (PG.1329)
12.A,B,D (PG.1328)
13.A,C,D (PG.1329)
14.B,C,E (PG.1328)
15.A,B,E (PG.1328)
16.A,B,C,D (PG 1289)
17.B,D,E (PG.1291)
18.C,E (PG.1295)
19.B,C,D (PG.1289)
20.A,C,E (PG.1287)
21.A,C,E (PG.1287-1288)
22.B,C,E (PG.1312)
23.A,D (PG.1313)
24.A,C,D,E (PG.1313-1314)
25.A,B,C,D (PG.1314)
26.A,C,D,E (PG.1319)
27.B,C,D,E (PG.1323)
296

UROLOGIE 2
1. * Drenajul de urgenţă în retenţia acută de urină se face prin:
A. Cateterism ureteral;
B. Nefrostomie percutanată;
C. Sondaj uretral;
D. Puncţie transrectală;
E. Cistolitotomie.
2. *Tratamentul antibiotic monodoză al cistitei acute simple se face Cu: text
neconcordant
A. Ciprofloxacin;
B. Norfloxacin;
C. Amoxicilină/acid clavulanic;
D. Fosfomicină/trometanol;
E. Antimicotice.
3. *Un scor histo-prognostic Gleason de 7 reprezintă:
A. Un grad redus de diferenţiere al adenocarcinomului de prostată;
B. Un grad mediu de diferenţiere;
C. Un grad înalt de diferenţiere;
D. Un carcinom nediferenţiat;
E. Nici una din variantele de mai sus.
4. *O tumoră renală stadiul T2b poate avea umătoarele dimensiuni:
A. Sub 4 cm;
B. Între 4 şi 7 cm;
C. Între 7 şi 10 cm;
D. Peste 10 cm;
E. Peste 20 cm.
5. *Tratamentul complementar al seminomului în stadiul N1-N2, M0 va include:
A. Orhiectomia bilaterală;
B. Radioterapia zonelor lomboaortice şi a ramurii iliace homolaterale, cu
supradoză pe zonele ganglionare suspecte la CT;
C. Polichimioterapia;
D. Chirurgia maselor reziduale;
E. Tratamentul combinat, prin chimio- şi radioterapie.
6. *Intervenţia chirurgicală de elecţie în tumorile testiculare este:
A. Orhiectomia bilaterală;
B. Orhiectomia pe cale scrotală;
C. Pelvectomia anterioară;
D. Orhiectomia subcapsulară;
297

E. Orhiectomia pe cale inghinală.
7. * Măsurile asociate drenajului urinar de urgenţă în retenţia acută de urină nu
includ şi:
A. Menţinerea unei asepsii stricte;
B. Hidratarea redusă a pacientului, în scopul prevenirii unei noi retenţii;
C. Clamparea sondei sau pungii colectoare la fiecare 500 ml de urină
evacuată, în scopul prevenirii hemoragiei ex vacuo;
D. Cuantificarea cantităţii urinei recoltate;
E. ECBU pe urina drenată.
8. *Tratamentul cel mai eficient al prostatitei cronice se efectuează cu:
A. Antiinflamatoare nesteroidiene;
B. Alfa-blocante;
C. Antibiotice administrate timp de 12 săptămâni;
D. Inhibitori de 5-alfa-reductază;
E. Toate cele de mai sus.
9. * Cauza cea mai frecventă a leucocituriei izolate cu leucocite nealterate (în
cilindru) este:
A. Infecţia urinară joasă (cistita acută);
B. Infecţia urinară cu Chlamydia;
C. Tuberculoza urinară;
D. Nefropatia tubulo-interstiţială cronică;
E. Imunosupresia.
10. *Cea mai rară formă de litiază urinară este:
a. Litiaza calcică;
b. Litiaza cistinică;
c. Litiaza fosfo-amoniaco-magneziană;
d. Litiaza urică;
e. Litiaza mixtă.
11. *Dintre mijloacele de prevenire a recidivelor litiazei fosfo-amoniacomagneziene
nu face parte:
a. Cura de diureză;
b. Reducerea rezidiului postmicţional;
c. Alcalinizarea urinei;
d. Dezinfectarea urinei;
e. Tratamentul infecţiei urinare.
298

RASPUNSURI:
1.C (PG.1295)
2.D (PG.1287)
3.B (PG.1320)
4.D (PG.1325)
5.B (PG.1330)
6.E (PG.1329)
7.B (PG.1295)
8.C (PG.1290)
9.D (PG.1292)
10.B (PG.1312)
11.C (PG.1314)
299