ESOFAGOPLASTIA LA COPIL - REZUMAT - - "Gr.T. Popa" Iasi

More documents

Recommendations

Info

Studii recente au demonstrat că plastia colică nu are doar o conduită pasivă în progresia bolului alimentar spre stomac datorată gravitaţiei şi că au fost evidenţiate unde periistaltice de propulsie cu rol în progresia bolului în stomac şi evacuarea refluxului gastrocolic. Un alt avantaj al plastiei ileocolice îl reprezintă calibrul aproximativ egal al ileonului terminal şi esofagului proximal, ce uşurează realizarea anastomozei. În acest caz vascularizaţia plastiei este asigurată de artera colică medie şi colateralele sale. Folosirea căii retrosternale are avantajul de evitare a toracotomiei şi complicaţiilor posibile de infectare a cavităţii pleurale dacă survine o necroză ischemică a segmentului transplantat. În toate cazurile de esofagoplastie studiate s-a efectuat gastrostomie, cea mai utilizată fiind cea descrisă de Stamm. Dintre neajunsurile gastrostomiei, cea mai redutabilă s-a observat a fi refluxul gastroesofagian. Dar există şi sângerări, macerări de tegument în jur şi chiar prolapsul gastrostomiei. Complicaţiile precoce apărute postoperator sunt: necroza eschemică a grefonului prin vascularizaţie ineficientă a transplantului, stenoza ischemică, fistule şi stenoze anastomotice proximale şi distale, precum şi torsiunea capătului proximal al plastiei. Cea mai severă complicaţie a plastiei e necroza grefonului, datorită unei slabe vascularizaţii. Asigurarea unei duble surse de vascularizaţie e un avantaj major ce scade rata complicaţiilor ischemice. În cazul plastiei colice stângi, pediculul vascular se bazează atât pe colateralele arterei colice stângi, cât şi pe arcada paracolică marginală stângă, prin vasele sigmoidiene. Cerinţele unei anastomoze reuşite sunt: segment funcţionale, o bună vascularizaţie şi absenţa tensiunii. Pentru a evita apariţia fistulelor e nevoie de diametre egale între cele două capete de anastomoză. <strong>Gr</strong>oves şi Silver raportează o incidenţă mai mare a stenozelor proximale şi a refluxului gastric la plastiile cu tub gastric în comparaţie cu interpoziţia colică. În intervalul dintre poziţia tubului şi anastomoză, autorii observă reflux gastric prin deschiderea cervicală a stomacului. Trebuie evitată lezarea nervului laringeu recurent prin identificarea şi păstrarea lui înainte de mobilizarea esofagului cervical. Prezenţa unei periesofagite dense indică un risc de apariţie a chilotoraxului prin lezarea ductului limfatic. Complicaţiile tardive constau în principal din stenozele cervicale secundare fistulelor anastomotice şi sunt manifeste clinic prin grade variate de disfagie. Alte complicaţii sunt regurgitaţiile nocturne intermitente, ulceraţii peptice şi refluxul gastrocolic. Ulceraţiile peptice pe colon apar rar deoarece secreţiile colice alcaline neutralizează sucul gastric. Vagotomia, ce însoţeşte variabil esofagectomia, diminuă activitatea gastrică secretorie şi piloroplastia previne întârzierea golirii stomacului. Plasarea anterioară a anastomozei cologastrice are avantajul de a preveni refluxul gastrocolic prin compresiunea colonului, dispus între ficat şi peretele anterior abdominal. Surplusul de segment colic interpus în torace poate duce la stază şi disfagie prin răsucirea plastiei. Pentru a scădea riscul apariţiei acestei complicaţii trebuie îndepărtat orice exces de segment colic din capătul proximal, iar neoesofagul trebuie suturat la marginile hiatusului esofagian. După cum este consemnat în literatură, riscul de cancer esofagian dezvoltat pe un esofag cicatriceal e de câteva ori mai mare decât la persoanele normale. Acest risc mărit e bine de luat în calcul datorită speranţei de viaţă a copiilor. 18
Tehnici de esofagoplastie Indicaţiile esofagoplastiei la copil Nevoia substituţiei esofagiene la copil a fost limitată în ultimii ani din mai multe motive: înlocuirea esofagiană în caz de atrezie esofagiană nu mai e necesară acum, după întinderea şi miotomia circulară a fundului de sac superior; de asemenea, tehnica lui SCHARLI (65), de alungire a micii curburi gastrice pare a fi o metodă promiţătoare în tratarea multor cazuri dificile de atrezie esofagiană cu distanţa mare între capetele esofagiene. înlocuirea parţiala a treimii inferioare a esofagului e doar rar necesară pentru o stenoză severă determinată de esofagita peptică. tratarea corectă a stenozelor esofagiene poate evita de asemenea o înlocuire esofagiană ulterioară. Astfel că, cele mai comune indicaţii de by-pass esofagian rămân arsurile caustice extinse ce nu pot fi rezolvate cu dilataţii sau stenturi şi atreziile esofagiene cu sau fără fistulă esotraheală, în cazurile când distanţa între capete nu permite anastomoza primară, iar metodele de alungire a capetelor nu pot fi folosite. Substituţia esofagiană Avantajele şi dezavantajele variatelor metode de substituţie esofagiană Tehnica Avantaje Dezavantaje Interpoziţia colică Interpoziţia cu tub gastric Transpoziţia gastrică Interpoziţia jejunului <strong>Gr</strong>efon jejunal liber Se poate obţine o lungime adecvată O metodă frecvent utilizată Vascularizaţia grefonului bună Lungime adecvată Tranzit rapid Vascularizaţia grefonului bună Lungime adecvată Tehnică uşoară Mărime ( diametru ) adecvată Activitate peristaltică bună Diametru adecvat Peristaltică bună Tabel 5. Compararea diferitelor tehnici de substituţie esofagiană 19 Vascularizaţie precară a grefonului Lipsa etanşeităţii Stenoze Tranzit lent Linia de sutură lungă Lipsa etanşeităţii la nivelul anastomozei cervicale (50 %) Stenoze (25 – 30%) RGE Probleme respiratorii Golire gastrică deficitară RGE Vascularizaţie precară Lungimea grefonului dificil de obţinut RGE Necesită microanasto-moze vasculare Tehnica operatorie de durată Rata necrozei grefonului este mare RGE
Page 1 and 2: Universitatea de Medicină şi Farm
Page 3 and 4: Tehnici adiacente esofagoplastiei..
Page 5 and 6: PARTEA GENERALĂ 5
Page 7 and 8: ) Toracotomia dreaptă oferă compa
Page 9 and 10: Manifestări clinice ale refluxului
Page 11 and 12: Se utilizează atât abordul toraci
Page 13 and 14: Soluţiile alcaline lichide concent
Page 15 and 16: Fig. 23. Dilataţii cu bujii Savary
Page 17: Motivaţia alegerii temei Anatomiş
Page 21 and 22: Marea tuberozitate trebuie să vin
Page 23 and 24: la aproximativ 2 cm proximal de pil
Page 25 and 26: Capătul esofagian este anastomozat
Page 27 and 28: În 1974 Akiyama realizează răstu
Page 29 and 30: Diagnosticul la internare a fost:
Page 31 and 32: În grupa 14 - 17 ani s-au înregis
Page 33 and 34: După 1991 s-a practicat aproape nu
Page 35 and 36: Vârsta la ingestie - plasarea gref
Page 37 and 38: Ulcerul pe stomacul restant a apăr
Page 39 and 40: fistulă între trahee şi neoesofa
Page 41 and 42: Statistic vom analiza perioada de s
Page 43 and 44: Total Cazuri 8 2 10 % 80.0% 20.0% 1
Page 45 and 46: o La 21 cazuri, 29.6%, care au nece
Page 47 and 48: VS SV IS BT BC 1 3 5 7 10 0 2 4 6 8
Page 49 and 50: La 36 de pacienţi gastrostomia a f
Page 51 and 52: Numărul intervenţiior de substitu
Page 53 and 54: Aşadar esofagectomia s-a putut rea
Page 55 and 56: Integrarea psihosocială ca adult I
Page 57 and 58: 1. Leonid Bejan, Mihail‐Romeo Gă
Page 59 and 60: 40. Anderson K.D., Rouse T.M., Rand
Page 61 and 62: 81. CONNERS G.P. - „Foreign body
Page 63 and 64: 121. Cohen S.R., Thompson J.W., She
Page 65: Thorac. Surg. 2000; 70 : 1799‐802

ESOFAGOPLASTIA LA COPIL - REZUMAT - - "Gr.T. Popa" Iasi

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?