ESOFAGOPLASTIA LA COPIL - REZUMAT - - "Gr.T. Popa" Iasi

More documents

Recommendations

Info

Aspecte clinice Anamneza = Identitatea , concentraţia, ph-ul substanţei Timpul, natura expunerii Disfagie Dispnee Odinofagie Durere toracică Durere abdominală <strong>Gr</strong>eaţă şi vărsături Semne de obstrucţie aeriană : Stridor Disfonie sau afonie Tahipnee Leziuni de arsură orofaringeană Hipersalivaţie Emfizem subcutanat Semne de peritonită Hematemeză Tabel 4. Diagnosticul clinic al arsurilor esofagiene. Stenozele esofagiene postcaustice Procesul de reparare a leziunilor esofagiene după arsurile caustice depinde de severitatea arsurilor. Dacă este vorba de o arsura superficială, ce afectează doar stratul epitelial, vindecarea se va produce rapid, chiar şi în absenţa tratamentului. Dacă necroza afectează şi stratul submucos, atunci după vindecare pot apărea stenoze semilunare, îngustări sub formă de membrană. În zona stenozei stratul muscular se hipertrofiază împiedicând efectuarea eventualelor dilataţii. Leziunile cele mai întinse afectează şi ţesutul periesofagian, cu formarea de aderenţe, ce pot împiedica închiderea cardiei sau chiar scurtarea esofagului Stenozele se formează în următoarele 2-8 săptămâni de la producerea arsurii şi apar în circa 10-30% din cazuri (procente ce variază în funcţie de autor). Astfel după perioada acută detectarea şi tratarea stenozelor esofagiene este scopul principal al tratamentului pacienţilor cu arsuri esofagiene. Pentru că faza constrictivă a procesului reparator începe după aproximativ 2 săptămâni , pacienţii vor prezenta un interval liber de simptome, după care va apărea disfagie instalată treptat ce marchează instalarea stenozei. Dezvoltarea stenozelor esofagiene este variabilă în funcţie de nivelul educaţional precum şi de aria geografică. În România, un studiu recent(2001) a raportat o frecvenţă de 43,59% pe un lot de 78 de copii, prezentaţi într-o perioadă de 5 ani. Tehnicile actuale de dilatare includ dilataţii retrograde pe la nivelul unei gastrostomii, cu dilatatoare Tucker, sau tehnici anterograde folosind bujii Savary, Hurst sau dilatatoare cu balonaş. Tehnicile de dilatare tangenţială cu bujii şi cele cu dilatare radială, prin balonaş, par a fi comparabile, atât în ceea ce privesc complicaţiile cât şi evoluţia pe termen lung (42). Se pare că asocierea injectării locale de triamcinolon reduce refacerea colagenului, şi deci a stenozei în cazul dilataţiilor cicatricilor circulare. Dilataţiile trebuie realizate prin manevre blânde, din cauza existenţei riscului de perforare. Şedinţele de dilataţii se pot prelungi pe durata a câtorva luni. Refluxul gastroesofagian poate fi problematic şi cauza lipsa de rezoluţie a stricturii, caz în care trebuie luată în consideraţie o procedură anti-reflux. 14
Fig. 23. Dilataţii cu bujii Savary (colecţia Prof. Dr. Burlea) Factorii de pronostic prost al manevrelor de dilatare a stricturilor esofagiene postcaustice sunt: Prezentare tardivă Leziuni de grad 3 Stricturi dense, fibrotice Stricturi mai lungi de 5 cm Perioada de dilataţii nu trebuie prelungită mai mult de 9-12 luni, lipsa de rezultate după această perioadă necesitând terapii alternative (chirurgie de substituţie esofagiană). Leziunile caustice esofagiene sunt cunoscute a creşte riscul de malignizare (0,8- 4%), cu o perioadă de latenţă de 15-40 de ani. De asemenea tulburările de motilitate esofagiană secundare arsurilor pot necesita terapie îndelungată. 15
Page 1 and 2: Universitatea de Medicină şi Farm
Page 3 and 4: Tehnici adiacente esofagoplastiei..
Page 5 and 6: PARTEA GENERALĂ 5
Page 7 and 8: ) Toracotomia dreaptă oferă compa
Page 9 and 10: Manifestări clinice ale refluxului
Page 11 and 12: Se utilizează atât abordul toraci
Page 13: Soluţiile alcaline lichide concent
Page 17 and 18: Motivaţia alegerii temei Anatomiş
Page 19 and 20: Tehnici de esofagoplastie Indicaţi
Page 21 and 22: Marea tuberozitate trebuie să vin
Page 23 and 24: la aproximativ 2 cm proximal de pil
Page 25 and 26: Capătul esofagian este anastomozat
Page 27 and 28: În 1974 Akiyama realizează răstu
Page 29 and 30: Diagnosticul la internare a fost:
Page 31 and 32: În grupa 14 - 17 ani s-au înregis
Page 33 and 34: După 1991 s-a practicat aproape nu
Page 35 and 36: Vârsta la ingestie - plasarea gref
Page 37 and 38: Ulcerul pe stomacul restant a apăr
Page 39 and 40: fistulă între trahee şi neoesofa
Page 41 and 42: Statistic vom analiza perioada de s
Page 43 and 44: Total Cazuri 8 2 10 % 80.0% 20.0% 1
Page 45 and 46: o La 21 cazuri, 29.6%, care au nece
Page 47 and 48: VS SV IS BT BC 1 3 5 7 10 0 2 4 6 8
Page 49 and 50: La 36 de pacienţi gastrostomia a f
Page 51 and 52: Numărul intervenţiior de substitu
Page 53 and 54: Aşadar esofagectomia s-a putut rea
Page 55 and 56: Integrarea psihosocială ca adult I
Page 57 and 58: 1. Leonid Bejan, Mihail‐Romeo Gă
Page 59 and 60: 40. Anderson K.D., Rouse T.M., Rand
Page 61 and 62: 81. CONNERS G.P. - „Foreign body
Page 63 and 64: 121. Cohen S.R., Thompson J.W., She
Page 65:
Thorac. Surg. 2000; 70 : 1799‐802
show all

ESOFAGOPLASTIA LA COPIL - REZUMAT - - "Gr.T. Popa" Iasi

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?