ESOFAGOPLASTIA LA COPIL - REZUMAT - - "Gr.T. Popa" Iasi

Soluţiile alcaline lichide concentrate sunt extrem de alunecoase şi ajunse în gură se
scurg cu uşurinţă în esofag. În schimb produsele solide, uscate au tendinţa de a adera de
mucoasa bucală, determinând durere intensă, salivaţie şi diluţie, astfel încât frecvent sunt
eliminate înainte de a fi înghiţite, leziunile produse de ele fiind mai puţin severe şi limitate
mai ales la nivelul cavităţii bucale (26).
Detergenţii sub formă de pulbere determină mai ales leziuni ale căilor aeriene
superioare, cu stridor şi epiglotită şi extrem de rar cauzează leziuni esofagiene (27).
Factorii cei mai importanţi ce determină gravitatea arsurilor cauzate de ingestia
substanţelor bazice sunt cantitatea substanţei, concentraţia sa şi valoarea ph-ului.
Fiziopatologie
Haller a descris trei stadii de evoluţie a acestor tipuri de arsuri.
În primul stadiu, ce durează între prima şi cea de-a patra zi de la ingestie, se
produce necroza acută şi moartea celulară, cu răspuns inflamator. În arsurile parţiale sau
cele totale apar în primele 1-2 zile tromboze , moarte celulară şi necroză de saponificare. În
primele ore de la ingestie zona afectată nu este net delimitată. Dacă arsura este profundă
epiteliul va degenera în 24 de ore.
Cel de-al doilea stadiu se desfăşoară între ziua a 5-a şi cea de-a 14-a zi, constând în
ulceraţie şi granulaţie, alături de fenomene de neovascularizaţie şi proliferare fibroblastică
cu depozite de colagen. Zona afectată este clar delimitată, iar riscul de perforaţie este acum
maxim. La sfârşitul celei de-a doua săptămâni regiunea este plină cu ţesut e granulaţie.
În ultimul stadiu , între ziua a 15-a şi a 90-a apare formarea de stricturi şi
cicatrizări, dezvoltarea de aderenţe şi înlocuirea epiteliului digestiv prin cicatrici. Procesul
de reepitelizare se desfăşoară încet în următoarele 4 săptămâni. Cicatricile evoluează pe
durata a câtorva luni, cu retracţii şi stenoze. (21).
Incidenţă
Copii sub vârsta de 5 ani sunt cele mai frecvente victime ale ingestiei de substanţe
caustice, estimându-se o incidenţă de 5 000 de pacienţi cu ingestie de sodă caustică pe an. ,
dintre care circa 10-20% vor dezvolta stricturi esofagiene severe. Incidenţa ingestiei de
acizi este mult mai mică, poate datorită unei utilizări mai scăzute a produselor acide la
domiciliu.
Incidenţa ingestiei de substanţe corozive este în strictă dependenţă cu nivelul socioeconomic
al ariei geografice precum şi cu legislaţia diferitelor ţări. Astfel dacă un studiu pe
10 ani efectuat în 2000 în Mexic a evidenţiat 149 de cazuri (25), în timp ce un alt studiu
din Turcia a evidenţiat 489 de pacienţi în doar 6 ani, iar în Danemarca o incidenţă de 5 la
100.000 de locuitori (26). În Statele Unite au fost raportate în 1996 un număr de 26000 de
ingestii caustice pe an, dintre care circa 17000 au fost copii.
Datele din literatură raportează o incidenţă de 40,6% a afectării în 1/3 proximală a
esofagului, de 23,8% a 1/3 medii, a 23,3% a 1/3 distale şi a 12, 4 % a întregului esofag
(15).
Un studiu efectuat în perioada 1996-2001 în Clinica de Gastroenterologie a
Spitalului de Copii Sf. Maria Iaşi, raportează un număr de 78 de copii cu vârstă cuprinsă
între 1 şi 6 ani, victime ale ingestiei accidentale de substanţe caustice. Pacienţii au provenit
mai ales din mediul rural (67,65%), cu uşoară predominanţă a sexului masculin (52,94%).
(28)
Un studiu efectuat în Turcia în 2000 a prezentat 120 de cazuri de ingestie caustică
pe o perioadă de 10 ani, cu o vârstă medie de 4 ani şi o predominanţă a sexului masculin de
2/1, dintre care 25,8 % au dezvoltat stenoză esofagiană (8). Un alt studiu raportat în aceeaşi
ţară relevă o incidenţă de 489 de pacienţi în 6 ani, cu 63.5% sub vârsta de 5 ani, şi
predominanţa sexului masculin sub vârsta de 10 ani (52,3% şi a celui feminin peste 10 ani
(79%)
13