13 - Getica CCS

Din acest motiv apreciez cX autoritdtile nafionale vor trebui
sd abordeze cu maximd atenfie obligafiile de mediu impuse
de Uniunea Europeand gi in mod special derogdrile care
permit producitorilor de energie electricd gi industriilor
susceptibile de relocare in afara spatiului european o serie
de facilitdli pentru trecerea mai ugoard peste cerinlele
severe ale legislaliei europene. Md refer la Art. 10a gi 10c din
Directiva 20091291EC
care sunt deja in atenlia instituliilor
guvernamentale ficAndu-se eforturi pentru accesarea
derogdrilor previzutein aceste articole.
Evident cd aceste mdsuri sunt numai incepuful pentru a
securiza mentinerea in funcfiune a acestor industrii in
orizontul 2020. Yor fi necesare gi alte misuri la nivelul
statelor membre care sd vind in completarea derogXrilor
mentionate mai sus.
Realizarea unor programe strategice nationale de investifii
pe termen mediu gi lung in sectoarele mentionate, vizind
introducerea tehnologiilor de ultimd orX cu nivel ridicat
de eficienld gi emisii scdzute de dioxid de carbon, reprezintd
pentru RomAnia singura gansd viabild de relansare
economicd gi de salvare de la faliment a acestor ramuri
industriale.
Aceste programe nationale de investilii, odatd transmise la
Bruxelles qi aprobate de Comisia Europeand nu vor mai fi
sub influenla deciziilor politice urmAnd a se transforma in
proiecte reale de interes nalional.
Care sunt problemele cu care vi confruntati in ultima
perioadi? Vi permite legislafia romAni si implementati
programele demonstrative?
Principala problemd cu care ne confruntdm este ineficien{a
institufiilor nationale implicate in procesul de promovare a
unui proiect de la idee pAni la implementare. Exemplul cel
mai concret il constituie faptul cd nici pAnd acum Directiva
CCS nu a fost transpusX in legislalia romAneascX aceasta
fiind de altfel obligatorie ca programul demonstrativ CCS al
Rom6niei si aibX vreo gansd.de
implementare.
Cred ci veriga cea mai slabd in RomAnia nu este repre zentatl
de legislafie, ci de lipsa de decizie in stabilirea prioritdlilor
nafionale gi de urmdrirea transpunerii acestorain realitate.
tn calitate de membru ZEP, Platforma Tehnologici
Europeani pentru Centrale Electrice pe Combustibili
Fosili cu Zero Emisii, ne puteti spune care sunt, in acest
moment, prioritilile acestei organizatii?
Dupd cum este cunoscut, platforma actioneazd cu pagi rapizi
pentru frontul de viitor al implementirii tehnologiilor CCS
la scard european5.
La nivelul platformei sunt deja preocupdri intense pentru
identificarea surselor de finantare destinate urmXtorului val
de proiecte, precum gi a celor mai bune scheme de sprijin (de
tip bonus, feed and tarif, certificate) care sd fie propuse gi
adoptate la nivel european urmAnd a fi implementate in
mod similar de toate statele membre.
in paralel cu preocupirile legate de implementarea reald a
proiectelor CCS, ZEP desf5goard o intensd activitate pentru
identificarea surselor de finanlare necesare continudrii
cercetXrilor care se conducd la optimizarea tehnologiilor, la
reducerea cosfurilor acestora gi a riscurilor asociate.
Programe bilaterale de cercetare incep a fi strucfurate
intre UE gi China Japoni4 Australia, urmAnd ta acestea sd
fie multiplicate in vederea asigurdrii unei delvoltdri a
tehnologiilor CCS la nivel global gi a transferului de
cunogtinle care sX contribuie la cregterea rapiditefli cu care
aceastd tehnologie va fi implementatd in sectoarele
industriale cumariemisii de COr.
Pe scurt ag putea spune cd platforma igi continui activitdtile
in directiile reformuldrii politicilor viitoare, a liniilor
strategice de dezvoltare a tehnologiilor pe intregul lan! de
captare/ transporf stocare gi, nu in ultimul rAnd, a pXrfii
de comunicare gi transfer de cunogtinfe ca element esenfial
in cregterea numirului de proiecte dezvoltate la scari
europeanS.
Care este pozilia RomAniei in privinla tehnologiilor de
producere a energiei regenerabile Ei ce {iri ar trebui si
luim dreptmodel?
Rom6nia este o lard binecuv6ntatd de Dumnezeu cu un
potenlial natural real privind resursele energetice regenerabile.
Valorificarea acestora pentru producerea energiei electrice
qi/sau termice depinde insd de modul in care investitiile
de bazd in proiecte de energii regenerabile vor fi completate
in mod coerent cu proiecte de investifii in retele de transport
gi distribufie a energiei electrice (tip smart greed, dar nu
numai) qi in proiecte de dezvoltare de capacitXti de producere
a energiei electrice, care pot funcfiona la sarcind
variabild gi pot avea o duratd micd de pomire (aga numitele
surse deback-up).
Exemple am putea lua de la foarte multe liri UE, Germania,
Spani4 UI( Danemarca, Olanda, Italia, Norvegia, gi non-
UE, ]aponi4 Statele Unite, Canada.
insdnu exemplele ne lipsescnoud. Daci am fiurmat cele mai
bune experienle am fi implementat schema de sprijin de tip
feed-in tariff gi nu pe cea a certificatelor verzi. Problema
Rom6niei constiin special giin situafia resurselor energetice
regenerabile, in lipsa coerenfei unui program de investitii
care sd permitd dezvoltarea concomitentd a proiectelor
mentionate.
Ca institut de proiectiri specializat in promovarea proiectelor
de investilii din sectoarele energie gi mediq ISPE
este permanent preocupat de perfeclionarea cadrului legal
gi institulional acordAnd sprijin neconditionat autoritdtilor
guvemamentale pentru indeplinirea obligafiilor asumate la
niveleuropean.
in egald misuri acorddm atenlie principalilor nogtri clienfi
din sectoarele industriale, dar qi din comunitdfile locale,
pregXtind proiecte viabile care sd poatd accesa finantdrile
europene qinunumai.