13 - Getica CCS

Lista studiilor qi proiectelor de consultanld EU-ETS a ISpE
este impresionantd. Practic orice lucrare/studiu ISPE
elaboratd pentru una din industriile sau instalatiile aflate
sub incidenta Directivei confin in mod obligatoriu atAt
calculele privind influenta acestor Directive in costurile de
producere, cAt gi propuneri privind gestionarea
optimizatX a portofoliului de certificate la nivelul
instala!iilor industriale.
In calitatea sa de consultant la nivelul instituliilor
guvernamentale, ISPE a elaborat o serie de documente
strategice importante prin care a semnalat pe de o parte
impactul legislafiei europene asupra competitivitdlii
economice a sectoarelor industriale din RomAnia, pe de
alti parte, modalitdlile de atenuare a acestuia (prin
accesarea unora dintre derogdrile propuse de legislafia
europeand).
Valorificarea surselor de finanlare care se constituie in
conformitate cu prevederile Directivei EU-ET$ pentru
promovarea proiectelor cu impact semnificativ asupra
reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser5, fac de
asemenea parte din protocolul de lucrdri al ISPE.
Proiectul
Demonstrativ
GETICA CCS
Ce ne puteti spune despre stadiul actual al
GeticaCCS?
Proiectul GETICA CCS a fost depus pe 9 mai la Comisia
EuropeanS, respectiv Banca Europeand de Investifii
mandatatd si deruleze licitatia privind finanlarea
proiectelor CCS prin mecanismul NER300.
In opinia mea proiectul a fost deosebit de bine realizat,
lucru dovedit de faptul cd in perioada celor gase
sXptdmAni in care s-au cerut completdri la proiectele
depuse, Rom6nia a primit doar cAteva solicitSri minore,
f5rd semnificatii majore.
'l'\
RoMANTA
Proiectul este in atentia Guvernului RomAniei fiind in
curs actiuni importante privind constituirea companiei de
proiect gi privind atragerea surselor de finantare necesare
completdrii fondurilor din NER 300, precum gi actiuni de
cercetare-proiectare necesare dezvoltdrii proiectului in
vederea implementirii acestuia.
in curAnd va fi lansat site-ul http://www.getica-ccs.ro
unde veti putea gdsi in permanenld atAt informalii
actualizate referitoare la stadiul proiectului, cAt gi link-uri
cdtre alte surse de informatii oficiale privind problematica
dezvoltdrii proiectelor CCS in intreaga lume.
Cum functioneazl, CCS qi care sunt adevirurile dure pe
care ar trebui sd le qtim despre CCS?
CCS, respectiv Carbon Capture Storage, este o tehnologie
care vizeazd separarea gi captarea CO, din gazele de
ardere provenite din instalatiile industriale. Ulterior,
acesta este comprimat gi transportat prin conducte
subterane, urm6nd a fi injectat la adAncimi mari in
subteran, in zone in care prin cercetdri geologice au fost
identificate structuri capabile sd retind CO, in mod stabil
qi sigur.
Printre adevXrurile dure legate de tehnologia CCS ag
putea enumera cAteva lucruri de o mare importantS:
necesitatea caracterizdrii cu acuratele a sifurilor de
stocare, care implicd atAt largi cunogtinfe tehnice, cAt si
experienta bazatl pe modelarea teoreticd gi pe
experientele practice dobAndite in cadrul proiectului
pilot; tehnologiile de captare sunt incd in faza
demonstrativd pentru capacitdlile mari de refinere a COr;
fondurile din programul NER 300 asigurd numai o parte
importantd din necesarul de finantare pentru imple-
mentarea proiecfului qi pentru operarea acestuia, fiind
astfel necesare fonduri complementare care sd contribuie
la acoperirea 700% acheltuielilor de investitii gi exploatare
ale unui astfel de obiectiv; necesitatea demardrii unor
programe de organizare qi instruire la nivel institutional
pentru specialigtii care vor acorda avizele, acordurile,
permisele, licenlele aferente implementdrii acestor
tehnologii in tara noastrS.
Centralele electrice pe combustibili qi industria grea
sunt cei mai mari emifitori de CO,. Care sunt misurile
care ar trebui si fie impuse urgent in aceste cazuri?
Ambele categorii de industrii, atAt cea energeticd, cAt qi
cea metalurgicS, sunt industrii vitale pentru RomAnia
luAnd in considerare declinul economic inregistrat de tara
noastrd atAt in perioada postrevolutionard, cAt gi in ultima
perioad d, a crizei economice.
u
:l
tr)
E
n
fi
3
3