13 - Getica CCS

3.500
3.000
2.500
2.000
1.500
1.000
500
De la cinci
la câteva mii
De anul trecut, numărul proiectelor
de captare și stocare a carbonului
este în creștere continuă. În tabel,
este indicată evoluţia estimată a
numărului de proiecte de captare și
stocare a carbonului.
0
2010
Numărul de proiecte
2020 2030 2040 2050
SURSĂ: INTERNATIONAL ENERGY AGENCY
loc [i pentru stocarea “polu=rii” emise
de alte companii \n afara CEN Turceni
(care emite anual 6 milioane de tone de
CO2), cum ar fi ceilal]i mari poluatori din
regiune, Alro sau Oltchim.
Unul dintre semnele de \ntrebare care
se ridic= este legat de impactul pe care
injectarea CO2 \n subsol l-ar putea avea
asupra mediului. “|nainte de stocare,
toat= zona se monitorizeaz=, iar aceast=
monitorizare va continua \nc= zeci de ani
de la fi nalizarea proiectului. Str=in=tatea
ne percepe pe noi ca pe un laborator
natural de stocare a carbonului pentru
c= la noi sunt z=c=minte uria[e. O treime
din izvoarele subterane de ape minerale
ale Europei sunt concentrate la noi, dar
eventuale scurgeri de CO2 \n aceasta nu
sunt de natur= s= aib= un impact negativ”,
a spus reprezentantul GeoEcoMar.
Febra proiectelor de captare [i
stocare a carbonului nu a cuprins \ns=
numai Europa, ci a trecut de ceva timp
[i oceanul. Pe 3 februarie 2010 Casa Alb=
lansa urm=torul comunicat: “Timp de
decenii, industria de c=rbune a sus]inut
slujbe de calitate [i bine pl=tite pentru
muncitorii americani, iar c=rbunele a fost
sursa care a asigurat energie convenabil=,
pe care te po]i baza. |n acela[i timp \ns=,
centralele pe c=rbuni sunt cel mai mare
contribuitor din America \n ceea ce
prive[te emisiile de gaze cu efect de ser=,
iar c=rbunele este responsabil pentru 40%
din emisiile la nivel global. G=sirea unei
c=i c=tre o industrie curat= a c=rbunelui
este esen]ial= pentru administra]ia mea”,
preciza Barack Obama \n respectivul
comunicat, iar calea indicat= de
pre[edintele american era cea a capt=rii
[i stoc=rii de carbon. Pentru Statele
Unite, care nu au semnat nici protocolul
www.bmag.ro
Salvează în bookmark
www.bmag.ro
de la Kyoto, nici urma[ele acestuia,
acest comunicat arat= un interes pentru
problema polu=rii demn de luat \n seam=
pe termen mediu.
Uniunea European= are planuri mai
clare [i \[i propune ca la nivelul anului
2050 s= reduc= emisiile de CO2 cu circa
90% fa]= de anul de referin]= 1990. Iar
poluatorii au de ales: “A[a cum sunt
directivele acum, solu]iile care ne r=m`n
sunt ori achizi]ia de drepturi de emisii,
ori stocarea carbonului. Aceasta este
tehnologia care practic vine peste noi [i
pentru prima dat= \n ultimii ani suntem [i
noi \n r`nd cu ceea ce se petrece \n lume”,
a conchis reprezentanta ISPE. Achizi]ia
de drepturi de emisii este p`n= la urm=
o activitate repetitiv= care doar permite
supravie]uirea, at`ta timp c`t poluatorii
vor avea fonduri pentru achizi]ia lor. A
doua variant= are \ns= b=taie pe termen
lung. n
PUBLICITATE
6-12 iunie 2011 BUSINESSmagazin 27