13 - Getica CCS

Puţine sunt,
multe vor fi
În momentul de faţă există cinci
proiecte la scară mare complet
operaţionale. Tehnologia are la
bază captarea dioxidului de carbon
și injectarea acestuia în straturi
geologice, la adâncimi cuprinse
între 800 și 2.500 de metri.
Stocarea are loc în zăcămintele
epuizate de petrol și de gaze sau în
acvifere saline adânci.
Sleipner (Norvegia). Proiectul Sleipner a
început în 1996, când compania norvegiană
Statoil a început să injecteze mai mult de
un milion de tone de CO pe an sub Marea
2
Nordului. CO -ul este separat de gazul
2
produs și reinjectat pe deasupra rezervorului
de gaz.
Snohvit (Norvegia). Statoil extrage gaze
naturale și CO din perimetrul offshore din
2
Marea Barenţ, Snohvit. Prin conducte de
160 de kilometri, mixtura este transportată
până la o fabrică de Gaz Natural Lichefiat
din Hammerfest, cel mai nordic oraș de pe
continentul european. Odată separat, CO -ul 2
este injectat într-o formaţiune nisipoasă
situată la 2.600 de metri sub fundul mării.
In Salah (Algeria). Din 2004, depozitul
algerian captează anual un milion de tone
de CO . Proiectul este realizat de către
2
Sonatrach, compania naţională algeriană de
petrol și gaze, în parteneriat cu BP și Statoil.
Weyburn - Midale (Canada). Proiectul
captează circa 3 milioane de tone de CO2 anual. Tot acest CO este mai departe utilizat
2
pentru creșterea gradului de recuperare a
rezervelor din perimetre de petrol și gaze.
Proiectul este operaţional din 2000.
Rangely (SUA). Proiectul este operaţional
din 1986. Chevron Texaco este proprietarul și
operatorul proiectului care stochează anual
circa un milion de tone de CO . 2
SURSA: GLOBAL CCS INSTITUTE
1. PUNCT DE
EXPLOATARE
RESURSE
NATURALE
CÂMP GAZIFER
Proiectul Getica CCS (Carbon
Capture Storage) a \nceput s= fi e
c`t de c`t cunoscut abia \n ultimele
luni, dar dezvoltarea acestuia a
\nceput din februarie 2010. Acum,
Getica este trecut printre cele 77 de astfel de
investi]ii la nivel global pe o list= realizat=
de c=tre Global CCS Institute [i este cotat cu
[anse mari pentru ob]inerea unei fi nan]=ri
uria[e din partea Uniunii Europene.
Toat= agita]ia pe care acest proiect
a produs-o \n pia]= vine \n contextul
\n care \n ultimii 20 de ani Rom`nia
nu a dus niciodat= lips= de idei, dar, la
capitolul implementare sau fi nalizare,
bilan]ul este cu adev=rat descurajator.
F=r= termocentrale noi, f=r= investi]ii \n
energia nuclear=, f=r= dezvolt=ri notabile
pe partea hidro, f=r= strategie, Rom`nia
a intrat \ntr-o curs= dur= cu un proiect
care acum pare cel pu]in avangardist:
captarea [i stocarea carbonului. Marii
actori \n acest proiect sunt Romgaz,
cel mai mare produc=tor de gaze din
Rom`nia, Transgaz, compania na]ional=
de transport a gazelor naturale, [i CEN
Turceni, cea mai mare termocentral= din
bazinul Olteniei. Pe l`ng= ei, particip=
[i Institutul de Studii [i Proiect=ri
Energetice (ISPE), GeoEcoMar, Ministerul
Economiei [i Guvernul. Logica unui
astfel de proiect vine \n contextul \n care
Rom`nia [i-a asumat anumite obliga]ii
privind reducerea emisiilor de CO2, iar
Uniunea European= s-a angajat \ntr-o
lupt= dur= cu poluarea pe termen lung.
Ideea care st= la baza proiectului ]inte[te
Complexul Energetic Turceni, unul dintre cei
mai mari poluatori din Rom`nia. Dioxidul
de carbon, care \n mod normal ar fi eliberat
\n atmosfer= de c=tre CEN Turceni, ar urma
s= fi e captat \n anumite instala]ii, transportat
prin re]elele Transgaz [i \ngropat la mari
ad`ncimi \ntr-un depozit de stocare. Dup=
\ngroparea CO2, intervine Romgaz, companie
cu experien]= \n activitatea de \nmagazinare
a gazelor naturale. Proiectul este unul
demonstrativ [i, tocmai de aceea, nu se va
face f=r= fi nan]are european=, \n contextul
\n care costurile pentru dezvoltarea acestuia
www.bmag.ro
s-ar putea ridica la un miliard de euro. Banii
europeni ar trebui s= asigure jum=tate din
acest necesar de investi]ii.
“Pe 9 mai am depus documenta]ia la
Banca European= de Investi]ii. |n total
au fost 13 proiecte depuse. {apte sunt din
Marea Britanie, iar restul vin din Fran]a,
Germania, Italia, Olanda [i Polonia. Dup=
analiza BEI se vor anun]a proiectele
eligibile. |n momentul c`nd se ajunge la
etapa de negocieri directe, companiile
implicate trebuie s= aib= planuri concrete
pentru atragerea diferen]ei de fi nan]are
pentru c= \n acest proiect nu sunt fonduri de
stat. La fi nal nu vor fi fi nan]ate dec`t 8 astfel
de proiecte”, spune Carmencita Constantin,
directorul diviziei de energie [i mediu din
cadrul ISPE.
Motorul realiz=rii acestui proiect
este urm=torul: din 2013 marii poluatori
nu vor mai primi drepturile de emisii
gratuit, ci vor fi obliga]i s= le cumpere.
Derog=rile se pot ob]ine, dar pentru asta
Rom`nia trebuie s= depun=, p`n= \n
septembrie 2011, planuri de investi]ii
cu surse de fi nan]are concrete pentru
fi ecare termocentral= pe care vrea s= o
scuteasc= de acest efort fi nanciar. Dac= nu
va ob]ine aceste derog=ri, pentru fi ecare
ton= de CO2 eliberat= \n atmosfer= marile
companii poluatoare vor fi obligate s=
cumpere un drept de emisie de CO2.
Numai pentru anul acesta costurile cu
CO2 pentru cele trei termocentrale din
bazinul Olteniei (Turceni, Rovinari [i
Craiova) se ridic= la peste 130 de milioane
de euro, potrivit unor estim=ri recente
f=cute de reprezentan]ii Ministerului
Economiei. Speciali[tii spun \ns= c=
din 2013 pre]urile vor exploda, nefi ind
excluse valori de peste 30 de euro, fa]= de
16 euro, c`t cost= \n prezent un drept de
emisie de CO2.
Mai mult, \n contextul \n care
Rom`nia a declarat c= va merge \n
continuare pe c=rbuni, aceasta fi ind
cea mai abundent= resurs= energetic=
de care dispune ]ara, proiectele care
s= capteze dioxidul de carbon eliberat
\n atmosfer= de termocentrale devin
6-12 iunie 2011 BUSINESSmagazin 25