Energie UN ALT FEL DE DEPOZIT Captarea [i stocarea dioxidului de carbon sunt ni[te no]iuni relativ noi, de pu]in timp folosite \n \ntreaga lume. Este \ns= tehnologia despre care speciali[tii spun c= va atrage \n urm=torii zece ani o cre[tere accelerat= [i investi]ii de peste 40 de miliarde de dolari la nivel global. Surprinz=tor este \ns= c=, \n acest caz, Rom`nia este \n r`nd cu lumea. de ROXANA PETRESCU STAŢIE PRELUCRARE CĂRBUNE LEGENDĂ: CONCENTRAŢIE FOARTE MARE DE CO2 CO DIZOLVAT 2 SURSA: SCOTTISH CENTER FOR CARBON STORAGE 1. PUNCT DE EXPLOATARE RESURSE NATURALE MINĂ DE CĂRBUNE ÎN EXPLOATARE STRATURI DE CĂRBUNE NEEXPLOATABILE 5. DEPOZITE DE CO 2 3. ŢEAVĂ DE TRANSPORT A CO 2 ACVIFERĂ SALINĂ 2. TERMOCENTRALĂ PE CĂRBUNE SAU GAZ CU STAŢIE DE CAPTARE A CO 2 ZĂCĂMINTE EPUIZATE DE PETROL ȘI GAZE 4. INJECŢIE DE CO 2
Puţine sunt, multe vor fi În momentul de faţă există cinci proiecte la scară mare complet operaţionale. Tehnologia are la bază captarea dioxidului de carbon și injectarea acestuia în straturi geologice, la adâncimi cuprinse între 800 și 2.500 de metri. Stocarea are loc în zăcămintele epuizate de petrol și de gaze sau în acvifere saline adânci. Sleipner (Norvegia). Proiectul Sleipner a început în 1996, când compania norvegiană Statoil a început să injecteze mai mult de un milion de tone de CO pe an sub Marea 2 Nordului. CO -ul este separat de gazul 2 produs și reinjectat pe deasupra rezervorului de gaz. Snohvit (Norvegia). Statoil extrage gaze naturale și CO din perimetrul offshore din 2 Marea Barenţ, Snohvit. Prin conducte de 160 de kilometri, mixtura este transportată până la o fabrică de Gaz Natural Lichefiat din Hammerfest, cel mai nordic oraș de pe continentul european. Odată separat, CO -ul 2 este injectat într-o formaţiune nisipoasă situată la 2.600 de metri sub fundul mării. In Salah (Algeria). Din 2004, depozitul algerian captează anual un milion de tone de CO . Proiectul este realizat de către 2 Sonatrach, compania naţională algeriană de petrol și gaze, în parteneriat cu BP și Statoil. Weyburn - Midale (Canada). Proiectul captează circa 3 milioane de tone de CO2 anual. Tot acest CO este mai departe utilizat 2 pentru creșterea gradului de recuperare a rezervelor din perimetre de petrol și gaze. Proiectul este operaţional din 2000. Rangely (SUA). Proiectul este operaţional din 1986. Chevron Texaco este proprietarul și operatorul proiectului care stochează anual circa un milion de tone de CO . 2 SURSA: GLOBAL <strong>CCS</strong> INSTITUTE 1. PUNCT DE EXPLOATARE RESURSE NATURALE CÂMP GAZIFER Proiectul <strong>Getica</strong> <strong>CCS</strong> (Carbon Capture Storage) a \nceput s= fi e c`t de c`t cunoscut abia \n ultimele luni, dar dezvoltarea acestuia a \nceput din februarie 2010. Acum, <strong>Getica</strong> este trecut printre cele 77 de astfel de investi]ii la nivel global pe o list= realizat= de c=tre Global <strong>CCS</strong> Institute [i este cotat cu [anse mari pentru ob]inerea unei fi nan]=ri uria[e din partea Uniunii Europene. Toat= agita]ia pe care acest proiect a produs-o \n pia]= vine \n contextul \n care \n ultimii 20 de ani Rom`nia nu a dus niciodat= lips= de idei, dar, la capitolul implementare sau fi nalizare, bilan]ul este cu adev=rat descurajator. F=r= termocentrale noi, f=r= investi]ii \n energia nuclear=, f=r= dezvolt=ri notabile pe partea hidro, f=r= strategie, Rom`nia a intrat \ntr-o curs= dur= cu un proiect care acum pare cel pu]in avangardist: captarea [i stocarea carbonului. Marii actori \n acest proiect sunt Romgaz, cel mai mare produc=tor de gaze din Rom`nia, Transgaz, compania na]ional= de transport a gazelor naturale, [i CEN Turceni, cea mai mare termocentral= din bazinul Olteniei. Pe l`ng= ei, particip= [i Institutul de Studii [i Proiect=ri Energetice (ISPE), GeoEcoMar, Ministerul Economiei [i Guvernul. Logica unui astfel de proiect vine \n contextul \n care Rom`nia [i-a asumat anumite obliga]ii privind reducerea emisiilor de CO2, iar Uniunea European= s-a angajat \ntr-o lupt= dur= cu poluarea pe termen lung. Ideea care st= la baza proiectului ]inte[te Complexul Energetic Turceni, unul dintre cei mai mari poluatori din Rom`nia. Dioxidul de carbon, care \n mod normal ar fi eliberat \n atmosfer= de c=tre CEN Turceni, ar urma s= fi e captat \n anumite instala]ii, transportat prin re]elele Transgaz [i \ngropat la mari ad`ncimi \ntr-un depozit de stocare. Dup= \ngroparea CO2, intervine Romgaz, companie cu experien]= \n activitatea de \nmagazinare a gazelor naturale. Proiectul este unul demonstrativ [i, tocmai de aceea, nu se va face f=r= fi nan]are european=, \n contextul \n care costurile pentru dezvoltarea acestuia www.bmag.ro s-ar putea ridica la un miliard de euro. Banii europeni ar trebui s= asigure jum=tate din acest necesar de investi]ii. “Pe 9 mai am depus documenta]ia la Banca European= de Investi]ii. |n total au fost <strong>13</strong> proiecte depuse. {apte sunt din Marea Britanie, iar restul vin din Fran]a, Germania, Italia, Olanda [i Polonia. Dup= analiza BEI se vor anun]a proiectele eligibile. |n momentul c`nd se ajunge la etapa de negocieri directe, companiile implicate trebuie s= aib= planuri concrete pentru atragerea diferen]ei de fi nan]are pentru c= \n acest proiect nu sunt fonduri de stat. La fi nal nu vor fi fi nan]ate dec`t 8 astfel de proiecte”, spune Carmencita Constantin, directorul diviziei de energie [i mediu din cadrul ISPE. Motorul realiz=rii acestui proiect este urm=torul: din 20<strong>13</strong> marii poluatori nu vor mai primi drepturile de emisii gratuit, ci vor fi obliga]i s= le cumpere. Derog=rile se pot ob]ine, dar pentru asta Rom`nia trebuie s= depun=, p`n= \n septembrie 2011, planuri de investi]ii cu surse de fi nan]are concrete pentru fi ecare termocentral= pe care vrea s= o scuteasc= de acest efort fi nanciar. Dac= nu va ob]ine aceste derog=ri, pentru fi ecare ton= de CO2 eliberat= \n atmosfer= marile companii poluatoare vor fi obligate s= cumpere un drept de emisie de CO2. Numai pentru anul acesta costurile cu CO2 pentru cele trei termocentrale din bazinul Olteniei (Turceni, Rovinari [i Craiova) se ridic= la peste <strong>13</strong>0 de milioane de euro, potrivit unor estim=ri recente f=cute de reprezentan]ii Ministerului Economiei. Speciali[tii spun \ns= c= din 20<strong>13</strong> pre]urile vor exploda, nefi ind excluse valori de peste 30 de euro, fa]= de 16 euro, c`t cost= \n prezent un drept de emisie de CO2. Mai mult, \n contextul \n care Rom`nia a declarat c= va merge \n continuare pe c=rbuni, aceasta fi ind cea mai abundent= resurs= energetic= de care dispune ]ara, proiectele care s= capteze dioxidul de carbon eliberat \n atmosfer= de termocentrale devin 6-12 iunie 2011 BUSINESSmagazin 25
Change language