13 - Getica CCS

.
Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediŃia din 24.01.2011
Romgaz a prezentat Ministrului Mediului şi Pădurilor
proiectele de mediu
Vineri, 21 ianuarie, cu ocazia vizitei la Mediaș, a Ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély la sediul Romgaz, a
avut loc o întâlnire de informare. ReprezentanŃii SocietăŃii NaŃionale de Gaze Naturale Romgaz şi ai SocietăŃii NaŃionale
de Transport Gaze Naturale Transgaz au prezentat ministrului proiectele de mediu aflate în derulare, informează un
comunicat de presă transmis redacŃiei.
Romgaz a cheltuit în 2010 peste 7 milioane de lei în lucrări de protecŃia mediului înconjurător, iar în acest an
producătorul de gaze naturale are programate investiŃii în acest domeniu de peste 6 milioane de lei.
În ceea ce priveşte implicarea societăŃilor în absorbŃia fondurilor europene, Romgaz şi Transgaz au informat ministrul
privind colaborarea cu Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), în perspectiva implementării tehnologiei de
captare şi stocare geologică a CO2 (CCS) prin dezvoltarea primului Proiect Demonstrativ în România.
F. A.
24.01.2011
Articol preluat astăzi 16.02.2011, de pe www.bursa.ro, BURSA On Line
Copyright © 2003-2011 SC Ring Press Bucureşti SRL. Toate drepturile rezervate
Legea copyright-ului şi tratatele internaŃionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o
formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Ring Press Bucureşti SRL. Reproducerea neautorizată a acestui site şi a celor
afiliate, ori a oricărei părŃi ce le compun va atrage după sine pedepsirea conform legislaŃiei în vigoare.
Pentru "revista presei" realizată de mijloace de difuzare în masă, articolele pot fi citate fără cost doar în limita a 300 de semne, dar fără a depăşi
jumătate din articolul sau ştirea în cauză. În mod obligatoriu, în aceste cazuri, trebuie citată sursa informaŃiei.

Romgaz si Transgaz colaboreaza cu ISPE pentru dezvoltarea primului p... http://www.capitalul.ro/macro-economie/romgaz-si-transgaz-colaborea...
18 Martie 2011
căutare... Căutare Newsletter Contact
Home Finante si Banci Bursa Companii Stiri imobiliare Auto news Macroeconomie IT&C New Media Marketing Blog
Comunicate
LINKURI UTILE
Site-ul BNR
Institutul National de
Statistica
Oficiul National al
Registrului Comertului
Ministerul Economiei si
Finantelor
Guvernul Romaniei
Bursa de Valori
Bucuresti
Bursa Romana de
Marfuri
Bursa Monetar
Financiara si de Marfuri
Sibiu
New York Stock
Exchange
London Stock Exchange
Tokio Stock Exchange
Comisia europeana
Open Directory Project
Afaceri
Bloomberg
Curs euro
content additional information
Romgaz si Transgaz colaboreaza cu ISPE pentru
dezvoltarea primului proiect demonstrativ in Romania
CCS
Scris de Stela IRIZAN Marţi, 25 Ianuarie 2011 15:33
MACRO-ECONOMIE
Tag-uri: CCS • CO2 • Gaze Naturale Romgaz • GeoEcoMar • ISPE • MECMA • Romgaz •
Transgaz •
Romgaz si Transgaz colaboreaza cu Institutul de Studii si Proiectari
Energetice - ISPE, pentru implementarea tehnologiei de captare si stocare
geologica a CO2 /CCS/, prin dezvoltarea primului Proiect Demonstrativ in
Romania, se arata intr-un comunicat de presa al Romgaz.
Comentarii (0)
Nume:
Email:
Comentariul:
| More
0
tweets
tweet
Informarea a fost transmisa si ministrului Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely, cu ocazia vizitei
pe care acesta a efectuat-o la finele saptamanii trecute la Medias.
In ceea ce priveste implicarea societatilor in absorbtia fondurilor europene, reprezentantii
Societatii Nationale de Gaze Naturale Romgaz S.A. si ai Societatii Nationale de Transport
Gaze Naturale Transgaz S.A. mentionat ca, la ora actuala, colaboreaza cu Institutul de Studii si
Proiectari
Energetice - ISPE, in perspectiva implementarii tehnologiei de captare si stocare geologica a
CO2 prin dezvoltarea primului Proiect Demonstrativ in Romania.
Guvernul Romaniei, prin Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri /MECMA/
intentioneaza accesarea fondurilor europene, din cadrul competitiei NER300, care vizeaza
proiecte demonstrative in domeniul tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon si al
energiei produse din surse regenerabile.
Potrivit sursei citate, Romgaz a cheltuit, in anul 2010, peste sapte milioane de lei in lucrari de
protectia mediului inconjurator, iar in acest an producatorul de gaze naturale are programate
investitii in acest domeniu de peste sase milioane de lei, relateaza Agerpres.
Primul proiect romanesc demonstrativ destinat captarii si stocarii de dioxid de carbon /CO2/ va
fi derulat, in cursul anului 2011, la Complexul Energetic Turceni si necesita o investitie de
peste 500 milioane de euro, bani care vor veni de la Uniunea Europeana /UE/, prin Programul
european NER 300.
Proiectul privind captarea si stocarea carbonului in Romania este destinat pentru blocul
numarul 6 de 330 megawati la Complexul Energetic Turceni, bloc existent, reabilitat, cu
functionare pe lignit.
Realizarea documentatiilor proiectului a fost realizata de o serie de firme si institute, printre
care Institutul pentru Studii si Proiectari Energetice /ISPE/, Institutul National de Cercetare-
Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina /GeoEcoMar/.
Specialistii in domeniu spun ca, prin intermediul noului proiect, trebuie sa se reuseasca
stocarea si captarea a cel putin 85% din dioxidul de carbon produs de activitatea industriala.
Oficialitatile de la Bucuresti au anuntat, la jumatatea lunii octombrie 2010, ca vor propune spre
finantarea Uniunii Europene un proiect-pilot demonstrativ de captare si stocare a dioxidului de
carbon din gazele de ardere emise de blocul energetic nr. 6 al termocentralei de la Turceni.
La jumatatea lunii august, MECMA a devenit membru al Institutului Global pentru Captarea si
Stocarea Dioxidului de Carbon (CO2) - CCS Institute, din Canberra, Australia.
Apartenenta la Global CCS Institute presupune schimbul de cunostinte, informatii si expertiza
referitor la dezvoltarea si desfasurarea proiectelor CCS la scara comerciala, sigure, rentabile si
sustenabile din punct de vedere al mediului, precum si la tehnologii de captare, transport si
stocare a emisiilor de dioxid de carbon.
***
Trimite
Like Sign Up to see what your friends like.
Recomanda unui prieten
PE ACEEASI TEMA
TRANSGAZ - PROFIT NET DE 87 MILIOANE DE EURO
Adauga comentariu RSS
Transgaz a obtinut anul trecut un profit net de 367,79 milioane lei, adica circa
87 milioane de euro, in crestere cu 23,1% fata de castigul din anul precedent.
NEWSLETTER:
CELE MAI CITITE STIRI:
PE ZI PE SAPTAMANA PE LUNA
Banca Centrala a Japoniei incearca
sa sprijine economia dupa
devastatorul seism de vinerea
trecuta Joi a injectat pe pietele
continuare...
Criza financiara i-a facut pe multi oameni sa se
reorienteze catre produse folosite doarece sunt mai
ieftine. Exista anumite lucruri pe care nu ar trebui
niciodata sa le cumparati noi. Tot ceea ce tre...
continuare...
Criza imobiliara prelungita a aglomerat piata
apartamentelor de inchiriat din Romania: multi proprietari
de locuinte incearca sa scoata un ban din chirii, sunt
multe oferte fata de cerere si, ca sa nu...
continuare...
ULTIMELE STIRI
15:53
Ce vor angajatii de la managerul lor
14:47
Sansa unui loc de munca in hotelurile din
Italia
Peste o suta de firme la Targul de
Constructii
Convorbiri telefonice gratis, timp de 30 de
zile, cu Japonia!
Masina de spalat minune: reduce durata
unui program de spalare la numai 12
minute!
Cel mai mare complex din lume de captare a
energiei curentilor marini
Negocierile pentru preluarea UPC,
confirmate de RCS&RDS
Twitter ofera solutii impotriva hackerilor
Valeriu Tabara, optimist in privinta
productiei agricole din 2011
Top 5 masini mai proaste decat
predecesoarele lor
Leul, tot mai puternic! BNR il tine cu
"vitamine"?
Cum sa eviti greselile stupide in privinta
banilor
Mina Baita vanduta pentru 15 milioane de
euro
Apple a pierdut 22 de miliarde de dolari din
cauza dezastrului din Japonia
Euro, pe tobogan fata de leu. Cursul BNR a
ajuns sub 4,18 lei/euro!
Facebook valoreaza 75 de miliarde de
dolari!
”Like-urile” Facebook sunt mai profitabile
decat ”ciripelile” Twitter
Metro, Farmec si Carrefour au fost
amendate pentru ca au "ascuns"
accidentele de munca
Wizz Air nu „aterizeaza” pe Aeroportul
Arad
Timisoara va avea un Centru pentru
integrarea in munca a persoanelor cu
dizabilitati
CELE MAI CITITE IN ULTIMELE 24 ORE
1 of 1 18.03.2011 16:29
14:41
14:12
13:49
13:18
13:03
12:05
11:34
10:58
10:50
10:16
Ieri
Ieri
Ieri
Ieri
Ieri
Ieri
Ieri
Ieri

Gazeta de Maramures
Prima pagina
Editorial
Investigaţii
Atitudine
Externe
Dosar
Politic
Reportaj
Cultura
Economic
Sport
Bârfe
IT
Redactia
Administratia
Publicitate
Sumar
Editia tiparita
Curs valutar
Dolar Canada
100 Forinţi
Lira sterlină
Euro
Dolar SUA
Numar vizitatori
364354
Ce parere aveti de
activitatea
prefectului Bondi
Gyongyike?
nmlkj
Foarte buna
nmlkj Buna
nmlkj Proasta
nmlkj
Foarte proasta
GAZETA VERDE / 500 de milioane de Euro pentru
captarea CO2
* In sfarsit se da si in Romania startul proiectelor de
captare si stocare a dioxidului de carbon (CO2). Cu
bani UE, in acest an va fi derulat un proiect - pilot la
Complexul Energetic Turceni. Investitia se cifreaza
la peste 500 milioane de euro, bani care vor veni de
la Uniunea Europeana (UE), prin Programul
european NER 300.
500 de milioane de Euro pentru primul proiect
romanesc de captare si stocare a dioxidului de
carbon. Proiectul destinat pentru blocul numarul 6
de 330 megawati la Complexul Energetic Turceni,
bloc existent, reabilitat, cu functionare pe lignit.
Documentatiile au fost realizate de o serie de firme si institute, printre care Institutul pentru
Studii si Proiectari Energetice /ISPE/, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru
Geologie si Geoecologie Marina (GeoEcoMar). Tinta este stocarea si captarea a cel putin
85% din dioxidul de carbon produs de activitatea industriala.
Pentru derularea proiectului va fi utilizata tehnologia bazata pe amoniac racit – Chilled
Amonia Process (CAP), dezvoltata de catre Alstom, lider mondial in productia de energie si
infrastructura feroviara. Compania a fost selectata de catre ISPE in calitate de manager de
proiect CCS /captare si stocare de CO2, n.r./ si de catre Complexul Energetic Turceni (sudvestul
Romaniei). De asemenea, cele doua entitati au incredintat Alstom Carbon Capture
Systems din Germania elaborarea studiului de fezabilitate al proiectului. Anul trecut,
Guvernul Romaniei a decis intocmirea „Planului de actiune pentru implementarea unui
Proiect Demonstrativ privind Captarea si Stocarea Carbonului (CCS) in Romania”. In urma
acestui angajament, ISPE, alaturi de GeoEcoMar, este angajat in primul Program
Demonstrativ CCS integrat din Romania, in prezent fiind in curs de elaborare studiul de
fezabilitate, avand ca scop demonstrarea fezabilitatii tehnologiei de captare a CO2 la
Complexul Energetic Turceni, impreuna cu transportul acestuia si stocarea geologica.
Iar, la finele anului trecut, László Borbély, ministrul Mediului si Padurilor, a afirmat ca
Romania va fi sprijinita in 2011 de catre UE pentru derularea unui proiect privind captarea
de CO2, si reducerea de emisii este una dintre cele mai mari provocari pentru schimbarile
climatice: „Captarea de CO2 este problema fiecarei tari. Romania o sa aiba anul viitor o
investitie care este sprijinita de Uniunea Europeana, de captare de CO2. Va fi o investitiepilot
in care participa vreo patru tari din Uniunea Europeana. Aceasta reducere de emisii de
CO2 este una dintre cele mai mari provocari pentru schimbarile climatice pentru urmatoarea
perioada. Noi nu putem sa ne angajam ca reducem cu 20% aceste emisii daca nu facem
investitii de acest gen”. Totodata, Ministerul Mediului nu este singurul implicat in acest
proiect. La jumatatea lunii august, Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de
Afaceri /MECMA/ a devenit membru al Institutului Global pentru Captarea si Stocarea
Dioxidului de Carbon (CO2) – CCS Institute, din Canberra, Australia.
Includerea MECMA in aceasta initiativa multinationala, constituita in scopul accelerarii
implementarii si dezvoltarii tehnologiilor de captare si stocare a dioxidului de carbon, la nivel
mondial, reprezinta o oportunitate de a prelua experienta altor organizatii privind tehnologiile
CCS in elaborarea unor proiecte romanesti.
Apartenenta la Global CCS Institute presupune schimbul de cunostinte, informatii si
expertiza, referitor la dezvoltarea si desfasurarea proiectelor CCS la scara comerciala,
sigure, rentabile si sustenabile din punct de vedere al mediului, precum si la tehnologii de
captare, transport si stocare a emisiilor de dioxid de carbon si furnizarea de expertiza cu
privire la costurile si beneficiile asociate acestor solutii, precum si cerintele operationale si
legislative necesare pentru atingerea succesului, la metode pentru a conferi increderea in
tehnologiile CCS si de a da un impuls international necesar solutionarii problemei urgente
privind schimbarile climatice.
Data aparitiei: 2011-02-23
10 Noteazã acest articol Numar voturi: 0
http://www.gazetademaramures.ro/fullnews.php?ID=11717
Cautare
Toate domeniile
gfedc Cauta in titlu
gfedc Cauta in articol
Cauta !
Arhiva
>
Feb 2011 Go
Lu Ma Mi Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28
Meteo
Mailing List
Aboneaza-te pentru a
primi în mail ultimele stiri
e-mail
inscrie-te !
Linkuri
www.e-ziare.ro
www.curaj.net
Page 1 of 2
28.02.2011

Gazeta de SUD, 2011-02-25 - CO2 - noua afacere în România
CO2 - noua afacere în România
Bogdan GROSEREANU
Page 1 of 1
În România începe în acest an implementarea unei tehnologii experimentale unice în
Europa, cea privind captarea, transportul şi stocarea geologică a dioxidului de carbon.
Tehnologiile permit captarea fluxului de CO2 emis de instalaţiile industriale, comprimarea
şi transportarea la un sit de stocare, precum şi injectarea acestuia într-o formaţiune
geologică subterană adecvată, pentru stocarea permanentă.
Pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, UE a propus realizarea unui program
demonstrativ ce urmăreşte dezvoltarea cunoştinţelor tehnice privind întregul lanţ al acestor
tehnologii: captare, transport şi stocare CO2 (Carbon Capture ans Storage - CCS) şi pentru
reducerea costurilor tehnologice aferente. Costul programului demonstrativ a fost estimat la
7-12 miliarde de euro. Programul prevede ca termen de transmitere a propunerilor de
proiecte trei luni de la lansarea programului, respectiv data de 9 februarie 2011. România şia
propus să elaboreze o propunere de proiect demonstrativ pentru blocul nr. 6 de 330 MW,
bloc existent, reabilitat, cu funcţionare pe lignit, la Complexul Energetic (CE) Turceni.
Costurile acestui proiect s-ar putea ridica la aproximativ 500 de milioane de euro.
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), cel care a propus
proiectul, a devenit anul trecut membru al Institutului Global pentru Captarea şi Stocarea
Dioxidului de Carbon - CSS Institute din Canberra (Australia). Guvernul a trecut recent şi la
implementarea legislaţiei care va permite apariţia operatorilor de transport şi stocare a CO2.
Astfel, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va supraveghea această
activitate şi va stabili zonele în care pot fi selectate situri de stocare. MECMA va elabora
schemele de sprijin pentru dezvoltarea tehnologiilor pentru captarea, transportul şi stocarea
dioxidului de carbon, iar operatorii vor avea acces la reţele de transport şi siturile de stocare.
Articol salvat de pe www.gds.ro, ediția din 25 Februarie 2011. Acest articol este proprietatea Gazeta
de Sud si nu poate fi reprodus fără acord scris.
http://www.gds.ro/print/168826
28.02.2011

Cateva miliarde de euro pentru energie - Print - Ziarul BURSA http://www.bursa.ro/forum-cateva-miliarde-de-euro-pentru-energie-11...
.
Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediŃia din 10.03.2011
FORUM
Câteva miliarde de euro pentru energie
Companiile noastre energetice controlate de stat au propus, ieri,
investitorilor din Ńările Golfului proiecte de câteva miliarde de euro.
Oficialii "Transelectrica" au anunŃat, în premieră, că intenŃionează să
atragă investitori privaŃi pentru construcŃia cablului submarin România -
Turcia, evaluat la circa jumătate de miliard de euro.
Gheorghe Indre, director în cadrul "Transelectrica", a declarat:
"Proiectul este derulat în colaborare cu trans-portatorul turc de energie,
de la care aşteptăm acordul pentru a constitui o companie de proiect
pentru atragerea de parteneri privaŃi. Cablul va avea o lungime de 400
km şi are rolul de a evacua energia excedentară din zona Dobrogei
înspre Turcia, al cărei consum creşte constant, într-un ritm alert. Potrivit
studiilor noastre, proiectul este fezabil pentru că energia din Turcia este
mai scumpă cu 20 de euro/MWh decât în România".
"Electrica" SA a prezentat investitorilor arabi două proiecte de parcuri eoliene de câte 50 MW putere instalată fiecare.
Valoarea totală investiŃională este de circa 238 milioane de dolari. Ioan Folescu, directorul general al companiei, a
declarat că "Electrica" doreşte să coopteze parteneri privaŃi în aceste proiecte, care sunt în curs de realizare, cu finalizare
în 2012.
Cu cele două parcuri eoliene în funcŃiune, "Electrica" ar putea obŃine, până în 2017, peste 30 milioane de euro anual
din vânzarea certificatelor verzi. Compania ar putea obŃine 660.000 certificate verzi anual până în 2017. Un parc eolian
este situat în Chirnogeni (judeŃul ConstanŃa), iar celălalt în FrumuşiŃa (judeŃul GalaŃi).
"Hidroelectrica" a prezentat ieri proiecte de dezvoltare în valoare de trei miliarde de euro până în 2025. De departe
cea mai costisitoare investiŃie este hidrocentrala TarniŃa, de 1000 MW instalaŃi şi cu o valoare a investiŃiei de peste un
miliard de euro. "Hidroelectrica" trebuie să atragă finanŃare de 1,5 miliarde de euro pentru toa-te proiectele sale de
investiŃii, la care va contribui, din surse proprii cu încă 1,5 miliarde de euro.
"Complexul Energetic Turceni" speră să atragă fonduri din Ńările Golfului pentru ambiŃiosul proiect de captare şi
stocare a carbonului, evaluat la circa un miliard de dolari. La proiect participă şi "Romgaz" şi "Transgaz". Studiul de
fezabilitate este în curs de finalizare. ISPE, "GeoEcoMar" şi "Alstom" lucrează la proiectul tehnic, iar soluŃia de captare
aleasă este pe bază de amoniac. În luna mai, autorităŃile vor depune proiectul la Comisia Europeană pentru a atrage
fonduri nerambursabile.
A.T.
10.03.2011
Cel mai mare proiect energetic promovat intens la Consiliul de Cooperare a Golfului este realizarea UnităŃilor 3 şi 4
de la Cernavodă, în valoare totală de patru miliarde de euro. Cel mai probabil, statul va pune la dispoziŃia investitorilor
străini circa 45% din acŃiunile companiei de proiect, după retragerea companiilor "CEZ", "RWE", "GDF Suez" şi
"Iberdrola". Energia a fost menŃionată, în deschiderea evenimentului, de către preşedintele Traian Băsescu, ca fiind un
domeniu investiŃional prioritar. łara noastră are şansa să fie un exportator important în această regiune a Europei dacă
îşi modernizează la timp capacitatea de producŃie şi dacă va construi unităŃi noi în locul celor vechi, poluante.
Articol preluat astăzi 14.03.2011, de pe www.bursa.ro, BURSA On Line
Copyright © 2003-2011 SC Ring Press Bucureşti SRL. Toate drepturile rezervate
Legea copyright-ului şi tratatele internaŃionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă
şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Ring Press Bucureşti SRL. Reproducerea neautorizată a acestui site şi a celor afiliate, ori a
oricărei părŃi ce le compun va atrage după sine pedepsirea conform legislaŃiei în vigoare.
Pentru "revista presei" realizată de mijloace de difuzare în masă, articolele pot fi citate fără cost doar în limita a 300 de semne, dar fără a depăşi
jumătate din articolul sau ştirea în cauză. În mod obligatoriu, în aceste cazuri, trebuie citată sursa informaŃiei.
1 of 1 3/14/2011 10:02 AM

CEN Turceni află în toamnă dacă primeşte bani europeni pentru un depoz... http://www.zf.ro/print/8052099
CEN Turceni află în toamnă dacă primeşte bani
europeni pentru un depozit de CO2 de 900 mil.
euro
Autor: Roxana Petrescu 10.03.2011
Complexul Energetic Turceni, cel mai mare producător de energie din bazinul Olteniei, alături de
Transgaz şi Romgaz, două companii cheie din sistemul energetic local, ar putea obţine în toamna
acestui an fondurile europene necesare pentru realizarea unei investiţii de 900 de milioane de
euro într-un depozit de stocare a dioxidului de carbon.
Această investiţie reprezintă o premieră pentru piaţa locală şi presupune în linii mari captarea
emisiilor de CO2 ale CEN Turceni, transportul şi introducerea acestora în subteran la nişte
adâncimi de 3-5 kilometri. O astfel de investiţe face sens pentru marii poluatori în contextul în
care începând cu anul 2013 ei sunt obligaţi să plătească pentru fiecare tonă de CO2 pe care o
eliberează în atmosferă. Prin acest sistem de captare, CEN Turceni nu ar mai avea practic
aceste costuri, după cum explică reprezentanţii companiei.
"Studiul de fezabilitate pentru acest proiect este aproape finalizat, intenţia noastră fiind aceea de
a-l depune la Comisia Europeană în iunie. Sperăm ca în noiembrie să obţinem aprobarea
europeană pentru acest proiect pentru că fără finanţare externă nu avem cum să-l facem. Ne
propunem ca fondurile externe, atât europene, cât şi din partea unor firme internaţionale să
acopere 80% din valoarea proiectului", spune Dumitru Graure, directorul general al CEN Turceni.
Potrivit acestuia, numai investiţia pe care CEN Turceni ar trebui s-o facă se ridică la 680 de
milioane de euro, restul sumei până la 900 de milioane de euro reprezentând contribuţii ale
Romgaz şi Transgaz pe durata celor 15 ani de exploatare pe care-i va avea depozitul. "Noi ne
ducem la Comisie în iunie. Dacă primim banii, la începutul anului 2012 facem licitaţia pentru
contractul de execuţie şi sperăm ca la finalul anului să avem şi un câştigător. Mai departe,
planurile sunt ca în 2015 proiectul să fie finalizat", explică Graure.
Pentru realizarea studiului de fezabilitate au mai participat Institutul de Studii şi Proiectări
Energetice (ISPE), dar şi francezii de la Alstom, care deja au dezvoltat o tehnologie într-un
proiect pilot pentru astfel de investiţii.
"Ideea acestui proiect este că odată finalizat nu vom mai polua şi deci nu vom mai avea costurile
cu emisiile de dioxid de carbon. La nivel european sunt acum în faza de studii 12 proiecte de
acest fel. iar potrivit informaţiilor pe care le am Comisia este dispusă să dea bani pentru trei
investiţii. Noi am putea ocupa unul dintre cele trei locuri", a conchis directorul general al CEN
Turceni.
CE a aprobat la sfârşitul anului 2010 o propunere de alocare a patru miliarde de euro pentru
1 of 2 3/14/2011 10:00 AM

CEN Turceni află în toamnă dacă primeşte bani europeni pentru un depoz... http://www.zf.ro/print/8052099
finanţarea tehnologiilor din domeniul energiei regenerabile, precum captarea şi stocarea de dioxid
de carbon.
2 of 2 3/14/2011 10:00 AM

Ministerul Economiei solicita bani europeni pentru un
proiect de stocare a CO2
14 Martie 2011
Ministerul Economiei va solicita Comisiei Europene (CE) sa finanteze in proportie de 50% proiectul pilot de
stocare a dioxidului de carbon derulat de Transgaz Medias (TGN), Romgaz si Complexul Energetic Turceni,
evaluat la 900 milioane de euro.
"Investitia totala va fi in jur de 800-900 milioane de euro. Ministerul Economiei va depune la Comisia
Europeana o aplicatie pentru obtinerea unei finantari echivalente cu 50% din proiect", a declarat directorul
adjunct responsabil cu dezvoltarea din Complexul Energetic Turceni, Laviniu Danciu, citat de Mediafax.
Danciu a adaugat ca in depozit ar putea fi stocate anual 2,5 milioane tone de dioxid de carbon, iar in proiect
ar putea fi atrase si alte companii.
Cele trei companii sunt controlate de stat, prin Ministerul Economiei.
CE a aprobat la sfarsitul anului 2010 o propunere de alocare a patru miliarde de euro pentru finantarea
tehnologiilor din domeniul energiei regenerabile, precum captarea si stocarea de dioxid de carbon.
Pagina 1 din 1

Curentul - Un proiect de stocare a CO2 de 900 mil. euro ar putea fi finan... http://www.curentul.ro/2011/index.php/2011031155764/Economic-fina...
Joi 17 martie 2011
Anul XIV Nr. 49
(4701)
ŞTIRILE ZILEI:
Ştiri
BREF
ACTUALITATE
POLITIC
ECONOMIC
PĂREREA MEA
SOCIAL
ÎN LUME
LIFE
MONDEN
SPORT
MICA PUBLICITATE
Horoscop
InformaŃii utile
UrgenŃe 112
Salvarea 961
Pompierii 981
Prima pagină Publicitate Contact Adaugă la Favorite Fă pagina Homepage
Un proiect de stocare a CO2 de 900 mil. euro ar putea fi finanŃat de CE
Scris de Dan Marin
Ministerul Economiei va solicita Comisiei Europene (CE) să finanŃeze în proporŃie de
50% proiectul pilot de stocare a dioxidului de carbon derulat de Transgaz Mediaş
(TGN), Romgaz şi Complexul Energetic Turceni, evaluat la 900 milioane de euro.
„InvestiŃia totală va fi în jur de 800-900 milioane de euro. Ministerul Economiei va
depune la Comisia Europeană o aplicaŃie pentru obŃinerea unei finanŃări echivalente
cu 50% din proiect“, a declarat directorul adjunct responsabil cu dezvoltarea din
Complexul Energetic Turceni, Laviniu Danciu, citat de Mediafax.
Danciu a adăugat că în depozit ar putea fi stocate anual 2,5 milioane tone de dioxid
de carbon, iar în proiect ar putea fi atrase şi alte companii.
Cele trei companii sunt controlate de stat, prin Ministerul Economiei.
CE a aprobat la sfârşitul anului 2010 o propunere de alocare a patru miliarde de euro
pentru finanŃarea tehnologiilor din domeniul energiei regenerabile, precum captarea
şi stocarea de dioxid de carbon.
Citeaza acest articol pe saitul tau
Fii primul care comenteaza acest articol
Scrie un comentariu
Nume:
Titlu:
Commentariu:
Cod de securitate:*
Alte articole scrise de acelaşi autor:
[ Înapoi ]
Trimite
Trimite
Băsescu: România a trecut de cel mai greu an. Cheia este continuarea reformelor statului.
Peste 400.000 de romani si-au sarbatorit onomastica de Sfantul Stefan
Ninge in aproape toata tara si va fi din ce in ce mai frig
IalomiŃianu: Reduceri de personal vor fi efectuate în structuri care necesită costuri mari
Ioan Botis: Angajatorii vor depune statele de plata si contractele de munca doar in format electronic
Băsescu a discutat cu Oprea şi Boc despre neafectarea pensiilor militare mai mici de 3.000 de lei
Adrian Sobaru a încheiat în noiembrie o poliŃă de asigurare, dar e puŃin probabil că o va putea folosi
Revelioane în stradă
Romanii, pe locul trei in clasamentul mondial al pesimistilor
Modificarea Constitutiei - doar ceea ce s-a stabilit la referendum si mici ajustari unde exista ambiguitati
Severin: Se fac presiuni inacceptabile pentru ca PE să dea un anumit vot privind aderarea la Schengen
Teo Trandafir, internată la Spitalul Elias. Este suspectată de pancreatită acută
O treime din alimentele consumate de români sunt din gospodăria proprie
Fonduri europene de peste 1 mld euro pentru dezvoltare rurală
Dubla sinucidere la Cernavoda: Doi iubiti s-au aruncat de pe pod
căutare...
"Curentul" in
format pdf
Arhiva 2011
Data Data
Data
Afiseaza
Afiseaza
Arhiva
2001-2010
Curentul 2001
Curentul 2002
Curentul 2003
Curentul 2004
Curentul 2005
Curentul 2006
Curentul 2007
Curentul 2008
Curentul 2009
Curentul 2010
www.pruteanu.ro
1 of 2 3/17/2011 9:21 AM

www.bizlawyer.ro
Un proiect al Bullet Media & 648 Group
2011-03-30 08:17:23
1 mld € pentru primul proiect de captare si stocare a carbonului din România
Primul proiect dezvoltat în România pentru captarea si stocarea carbonului - CETICA CCS - va putea fi implementat
din anul 2013, valoarea acestuia ridicându-se la un miliard de euro, a declarat consilierul în cadrul Ministerului
Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Tudor ?erban, marti, la o masa rotunda privind proiectele în acest
domeniu.
'Proiectul demonstrativ dar functional CCS (de captare si stocare a carbonului) va putea fi implementat din 2013, în conditiile
în care este necesara o perioada de un an pentru definitivarea aranjamentelor financiare. Proiectul va depasi un miliard de euro
si va fi finantat, în proportie de 50%, prin instrumentul financiar european NER300', a afirmat Tudor ?erban.
Pentru implementarea proiectului lansat oficial în 2010, se afla în curs de elaborare studiul de fezabilitate. În 9 februarie 2011
a fost înaintata cererea de finantare pentru programul NER300, catre Guvernul României, prin MECMA. Astfel, va fi captata,
transportata si stocata o cantitate de 1,5 milioane tone de dioxid de carbon (CO2) pe an. Transportul se va realiza prin
conducte subterana pe o lungime totala de circa 40 kilometri. Stocarea va fi realizata prin formatiuni geologice acvifere saline
de mare adâncime aflate pe o raza de maximum 50 kilometri fata de Centrala Termoelectrica Turceni.
Compania de proiect GETICA CCS este formata din Complexul Energetic Turceni, viitorul operator al instalatiei de captare,
Romgaz Medias, viitorul operator al instalatiei de stocare geologica si Transgaz, viitorul operator al retelei de transport.
Proiectul demonstrativ GETICA CCS este un proiect guvernamental, coordonat de Ministerul Economiei, Comertului si
Mediului de Afaceri si sustinut de Global CSS Institute, din Australia, care a oferit un grant de 2,55 milioane euro pentru
elaborarea studiului de fezabilitate.
GETICA CCS de deruleaza în regiunea de sud-vest a României, zona ce este considerata cea mai industrializata regiune,
responsabila pentru emisia a 40% din totalul emisiilor de CO2 la nivel national, adica 24,5 milioane tone CO2 pe an, potrivit
realizatorilor proiectului. Prin implementarea proiectului CCS vor putea fi dezvoltate centrale termoelectrice noi cu impact
neutru aspra climei si vor putea fi mentinute în exploatare a centralelor existente, cu functionare pe combustibili fosili,
inclusiv a minelor de carbune aferente.
De asemenea, proiectul creeaza un potential de crestere a duratei de viata si a capacitatii de exploatare a rezervelor de titei si
gaze naturale prin injectarea de CO2 în zacamintele epuizate. Decizia dezvoltarii unui proiect CCS în România a fost adoptata
în 2010, prin semnarea de catre autoritati a 'Planului de actiune în vederea implementarii unui Proiect Demonstrativ CCS în
România'.
Proiectul GETICA CCS a fost selectat de catre MECMA. Proiectul demonstrativ a fost lansat oficial la Bruxelles, în 2010, cu
prilejul Zilei Nationale a României. Comisia Europeana acorda finantare pentru proiecte privind tehnologiile de captare si
stocare a CO2 (CCS).
Obiectivul Uniunii Europene în domeniu este de a avea pâna la 12 centrale electrice pilot, dotate cu echipament complet CCS,
în stare de functionare, pâna în 2015, si de a asigura viabilitatea tehnologiei din punct de vedere comercial pâna în 2020.
page 1 / 2

www.bizlawyer.ro
Un proiect al Bullet Media & 648 Group
2011-03-30 08:17:23
Estimarile arata ca pentru construirea acestor centrale pilot ar fi necesara o finantare de aproximativ 7-12 miliarde de euro
page 2 / 2

Ministerul Economiei vrea sa puna in functiune din 2015 un proiect de captare si stocare a carbonului in
valoare de 1 miliard de euro
de Claudia Pirvoiu HotNews.ro
MarŃi, 29 martie 2011, 13:41 Economie | Energie
Primul proiect romanesc demonstrativ privind captarea si stocarea dioxidului de carbon (CO2)
valoreaza circa un miliard de euro, sustine Tudor Serban, consilier al ministrului economiei.
Acesta a precizat ca autoritatile romane vor sa acceseze fonduri prin Programul european NER
300, astfel incat acestea sa acopere 50% din valoarea proiectului. "Am dori sa accesam chiar
din acest an o valoare importanta reprezentand 50% din proiect", a spus Tudor Serban.
Acesta a precizat ca proiectul ar putea fi pus in functiune din 2015. Proiectul este destinat
pentru blocul numarul 6 de 330 megawati la Complexul Energetic Turceni, aflat in proces de
reabilitare.
Proiectul presupune captarea a circa 1,5 milioane de tone de CO2 pe an si stocarea la mai mult de 800 de
metri sub pamant, pe o raza de maxim 50 de kilometri fata de Complexul Energetic Turceni, centrala cu
functionare pe carbune.
Cititi aici fisa de date a proiectului.
Impactul economic asa cum este descris in Fisa de date
Complexul energetic Turceni
Foto: AGERPRES
Implementarea in sectorul energetic a viitorului Proiet Demonstrativ CSC in Romania va duce la mentinerea in exploatare a centralelor
termoelectrice cu functionare pe lignit autohton, inclusiv a minelor de carbune aferente
Posibilitatea extinderii implementarii tehnologiei CSC la toti producatorii de energie electrica din zona cu functionare pe lignit (peste
4.000 MW) si alti poluatori industriali (metalurgie, chimie etc.)
Posibilitatea integrarii Romaniei in culoarul infrastructurii de transport CO2 european
Potential de crestere a duratei de viata si a capacitatii de exploatare a rezervelor de titei si gaze naturaleprin injectarea CO2 in
zacamintele epuizate
Tudor Serban a mai spus ca "suntem in faza de formare a companiei de proiect" care va avea in componenta Complexul Turceni (operatorul
instalatiei de captare), Romgaz (operatorul instalatiei de stocare geologica) si Transgaz (operatorul retelei de transport).
"Este un proiect care poate fi considerat futurist in Romania, dar pe plan mondial este un proiect foarte important", a spus Tudor Serban.
Potrivit acestuia, energia conventionala obtinuta pe baza de hidrocarburi va fi folosita in continuare in toate tarile din lume, mai ales in contextul
alertelor nucleare din Japonia. "Ultimele evenimente din Japonia au creat din nou bulversari importante si pot sa vorbesc de modificari de
strategii in toate tarile lumii (...) carbunele va constitui in continuare una dintre cele mai importante energii primare", a mai spus Tudor
Serban.
Potrivit datelor tehnice, emisiile de dioxid de carbon de la Turceni ar putea fi reduse cu minim 85% prin aceasta instalatie de captare.
Acesta a precizat ca acest proiect, denumit Getica CCS, este unul dintre primele zece din Europa. Tudor Serban a mai spus ca proiectul trebuie
sa aiba si o valoare comerciala. "Ramane partea de absorbtie propriu-zisa a carbonului pe care va trebui sa o importam si sa o instalam la
Turceni (...) Acest proiect trebuie sa poata plasa Romania in randul tarilor europene detinatoare a acestei tehnologii si sa poata fi si important
din punct de vedere comercial".
Global CCS Institute din Australia a oferit un grant de 2,5 milioane de euro pentru elaborarea studiului de fezabilitate. Studiul este in curs de
elaborare.
La nivel national, totalul emisiilor de dioxid de carbon este de 24,5 milioane de tone/an.
HotNews.ro a prezentat acest proiect in Top 4 investitii prioritare ale Ministerului Economiei.
Citeste mai multe despre complexul energetic turceni • stocare carbon • ministerul economiei
http://economie.hotnews.ro/print?articleId=8455091
3/30/2011 9:02 AM

Romania wants to put pollution away in 1bn-euro storage facility | Ziarul Financiar http://www.zf.ro/print/8110101
Romania wants to put pollution away in 1bn-euro storage facility
Autor: Roxana Petrescu 29.03.2011
Romgaz, Transgaz and Complexul Energetic Turceni (Turceni Energy Complex), three of the biggest energy companies controlled by the Romanian state,
want to invest one billion euros in a technology, which is burgeoning in Europe.
After talks running for years on liquefied natural gas terminals (the AGRI project) or submarine power cables that would carry electricity to Turkey failed to
yield any results, Romania is now in a European-level competition with the biggest member states, to build a project for the storage of carbon dioxide.
Roughly speaking, the carbon dioxide that would normally be released into the atmosphere by CEN Turceni, one of the biggest local polluters, would be
sequestered through installations, injected through Transgaz's pipes and buried as deep as 5 kilometres underground, in a carbon storage facility held by
Romgaz. The one billion-euro project of the three companies, however, has weak chances of becoming reality unless it receives EU funding covering around
half the costs.
"We have initiated many projects that are novelties in Europe, but we have yet to finalise any of them. This one we have to carry through," says Tudor
Şerban, personal adviser to the economy minister.
1 of 1 30.03.2011 10:49

AGERPRES
14:24 CET: Investiţiile de mediu vor creşte costurile de producţie cu 7%
Turceni, 14 apr /Agerpres/ - Investiţiile de mediu pe care Complexul Energetic Turceni
trebuie să le realizeze în perioada 2008 - 2013 se ridică la 350 milioane euro, ceea ce
va duce la creşterea consumului propriu şi la majorarea preţurilor, a declarat directorul
general al societăţii, Laurenţiu Octavian Graure, joi, la Ziua Porţilor Deschise a
companiei.
'Investiţiile de mediu trebuie finalizate până în 2013, pentru a respecta normele
europene în domeniu. Acestea se ridică la 350 milioane euro, pe parcursul anilor 2008
- 2013. Instalaţiile de mediu duc la creşterea consumului tehnologic cu 7%. Autoritatea
Naţională de Reglementare în domeniul Energiei va recunoaşte această creştere în
preţul reglementat, ceea ce va însemna o creştere a preţurilor', a afirmat Laurenţiu
Octavian Graure.
CET a înregistrat o cifră de afaceri de 1,2 miliarde lei în 2010 şi un profit net de 4,6
milioane lei, potrivit directorului general al societăţii. În primul trimestru din 2011,
compania a avut un profit din exploatare de 25 milioane lei.
În urma proceselor de modernizare, grupurile 4 şi 5 din cele 8 ale CET vor fi
funcţionale în vara anului 2011, iar pentru grupul 3 modernizarea va începe în
octombrie - noiembrie 2011.
'Grupurile 4 şi 5 vor fi din vara funcţionale, iar grupul 6 din 2014. Pentru grupul 3 va
începe modernizarea în octombrie - noiembrie 2011. În 2012 - 2013, vom negocia
pentru continuarea modernizării lui', a declarat Graure.
Suma alocată investiţiilor CET s-a ridicat la 730 milioane lei în 2010, iar pentru anul
2011 este previzionată suma de 921 milioane lei, a menţionat acesta.
Complexul Energetic Turceni are programat un profit net de 5,97 milioane lei pentru
anul 2011, în scădere cu 11% comparativ cu cel estimat pentru anul 2010, de 6,65
milioane lei, privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii, lansat în
dezbatere publică de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
Profitul brut estimat pentru anul 2011 se ridică la 7,05 milioane lei, în scădere faţă de
cel programat pentru anul 2010, de 7,84 milioane lei. AGERPRES/(A-Roxana Clinciu)

14:13 Deficit de 1,824 milioane de certificate de emisii de CO2 înregistrat de Complexul
Energetic Turceni
Turceni, 14 apr /Agerpres/ - Complexul Energetic Turceni înregistrează în privinţa
certificatelor de emisii de dioxid de carbon (CO2) un deficit de 1,824 milioane
certificate, începând din 2008 până în prezent, a declarat directorul general al
societăţii, Laurenţiu Octavian Graure, joi, la 'Ziua Porţilor Deschise' a societăţii.
'Deficitul Complexului Energetic Turceni provenit din certificatele de emisii de CO2
este de 1,824 milioane de certificate, începând din 2008 până în prezent', a afirmat
acesta.
În prezent, un certificat de emisie de dioxid de carbon se tranzacţionează cu circa 16
euro, pe bursele internaţionale şi locale. Astfel, necesarul de investiţii ale CET pentru
achiziţia certificatelor s-ar putea ridica la 25 milioane euro, până în 2013, data până la
care companiile sunt obligate să le achiziţioneze.
Până în vara anului 2011, CET va achiziţiona 500.000 de certificate, astfel încât în
2012 să fie la zi cu aceste achiziţii.
'Am cumpărat 100.000 de certificate de pe Bursa de Mărfuri şi 500.000 de pe OPCOM.
În vară, în funcţie de profit, vom mai cumpăra 500.000, astfel încât în 2012 să fim la zi',
a adăugat Graure.
Complexul Energetic Turceni are programat un profit net de 5,97 milioane lei pentru
anul 2011, în scădere cu 11% comparativ cu cel estimat pentru anul 2010, de 6,65
milioane lei, conform bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii, lansat în dezbatere
publică de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
Profitul brut estimat pentru anul 2011 se ridică la 7,05 milioane lei, în scădere faţă de
cel programat pentru anul 2010, de 7,84 milioane lei. AGERPRES/(A-Roxana Clinciu)

MEDIAFAX
Joi, 14 aprilie 2011 / 14:30:39
UPDATE: CE Turceni vrea să reducă perioada în care trebuie să acopere deficitul
de certificate CO2
TURCENI (MEDIAFAX) - (adaugă alte informaţii, în ultimele două paragrafe)
Complexul Energetic Turceni vrea să reducă cu aproape un an perioada în care este
obligat de legislaţie să acopere deficitul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră,
documente pentru achiziţia cărora are nevoie de peste 25 milioane euro.
"Până în 2013, trebuie să ne acoperim deficitul de certificate de emisii de gaze cu efect
de seră, care se ridică la 1,8 milioane de certificate. Îmi propun ca până în 2012 să fim
pe zero", a declarat directorul general al Complexului Energetic Turceni, Lauranţiu
Graure într-o conferinţă de presă.
El a precizat că producătorul de energie a redus deja acest deficit cu 600.000 de
certificate, pe care le-a cumpărat prin Bursa Română de Mărfuri şi OPCOM, iar în partea
a doua a anului intenţionează să mai cumpere 500.000 de certificate. Costul unui
certificat variază între 12 şi 14 euro, a adăugat Graure.
Complexul Energetic Turceni are o cotă anuală de certificate de emisii de gaze cu efect
de seră de 5,6 milioane unităţi, iar dacă depăşeşte această cotă trebuie să compenseze
deficitul de certificate cu achiziţia de pe piaţă.
Un certificat echivalează cu o tonă de CO2.
Graure a mai spus că până în 2012, Complexul Energetic Turceni trebuie să finalizeze
toate investiţiile de mediu impuse de legislaţia românească şi cea a Uniunii Europene.
După 2015, complexul energetic Turceni va funcţiona cu patru grupuri energetice
retehnologizate pentru a corespunde cerinţelor de mediu. În prezent, complexul
funcţionează cu şase grupuri energetice.
Pentru acest an, Complexul Turceni are un buget de investiţii de 921 milioane lei faţă de
730 milioane lei anul trecut.
Pentru intervalul 2008-2013, investiţiile de mediu la Turceni însumează 350 milioane
euro.
Anul trecut, Complexul Energetic Turceni a realizat o cifră de afaceri de 1,2 miliarde lei,
în creştere uşoară de la 1,11 miliarde lei în 2009, şi un profit net de 4,6 milioane lei, în
scădere de 3,4 ori.
În primul trimestru, CN Turceni a avut un profit din exploatare de 25 milioane lei.
Carol Dan, carol.dan@mediafax.ro

NEWSIN
Complexul Energetic Turceni anunţă investiţii de mediu de 350 milioane euro şi
închide două grupuri
Producătorul de energie de stat Complexul Energetic Turceni va investi circa 350
milioane euro până în 2013 pentru a respecta normele europene de mediu şi urmează
să închidă în anii următori grupurile energetice 1 şi 7, a declarat joi, directorul general al
companiei, Octavian Graure.
"Iniţial, Complexul Energetic Turceni avea opt grupuri energetice. Grupul 8 a fost
desfiinţat în 2006. Grupurile 1 şi 7 mai au 20.000 de ore de funcţionare, după care vor fi
oprite definitiv. În prezent avem cinci grupuri funcţionale a câte 330 MW fiecare, grupul 6
fiind în conservare pentru modernizare. Până în 2014 însă, blocul 6 va fi modernizat şi
vor rămâne patru grupuri disponibile: 3, 4, 5 şi 6", a declarat joi şeful companiei,
Octavian Graure.
Potrivit acestuia, din 2014 va începe şi modernizarea grupului 3, costuri ce se ridică
la circa 200 milioane euro (170 milioane euro - credit de la BERD şi 36 milioane euro,
ajutor de stat).
"Investiţiile de mediu trebuie să le facem pentru a respecta normele europene. Noi
vom finaliza investiţiile de mediu până în 2013, lucrări ce se ridică la circa 350 milioane
euro. Instalaţia de desulfurare costă 220 milioane euro şi în acest an va fi finalizată
pentru trei grupuri, iar pentru blocul 6 în 2012. Electrofiltrele costă circa 9-10 milioane
euro fiecare: pentru blocul 5 e deja gata, în două luni va fi gata şi pentru blocul 4, iar în
noiembrie şi la blocul 3; pentru blocul 6 intră în programul de modernizare. Apoi,
instalaţia de şlam dens, comună tuturor grupurilor energetice, va fi finalizată în 2013 şi
costă 100 milioane euro", a precizat Octavian Graure.
Directorul general al Complexului Energetic Turceni a afirmat că aceste investiţii de
mediu vor duce la creşterea consumului tehnologic, care ar putea creşte preţul energiei.
Potrivit lui Graure, compania produce 80% din cărbunele pe care îl consumă pentru a
produce energie, iar restul îl cumpără de la SNLO.
Totodată, Octavian Graure spune că a cumpărat pe Bursa Română de Mărfuri
100.000 certificate verzi şi alte 500.000 de pe OPCOM, dar că mai are un deficit de 1,8
milioane certificate verzi. "În vară vrem să mai cumpărăm circa 500.000 certificate, astfel
ca în 2012 să fim pe zero", a menţionat Graure.
Un astfel de certificat verde costă între 15 şi 20 de euro.
Octavia Graure a participat joi în judeţul Gorj, la "Ziua porţilor deschise la
Complexul Energetic Turceni", compania care administrează cea mai mare
termocentrală pe cărbune din România.
Complexul Energetic (CE) Turceni este cea mai mare centrală termică pe bază de
lignit din România şi acoperă 12,5% din energia consumată în sistem. Societatea a avut
anul trecut un profit net de 4,6 milioane lei şi afaceri de 1,2 miliarde lei. CE Turceni are
în prezent circa 4.500 de salariaţi şi este controlată de Ministerul Economiei, Comerţului
şi Mediului de Afaceri.
Înfiinţat în 2003, complexul energetic include Termocentrala Turceni, cea mai mare

termocentrală pe cărbune din România, care are o putere instalată 2.640 MW, Carierele
Jilţ Sud şi Jilţ Nord, puse în funcţiune în anul 1977, şi Mina Tehomir, pusă în funcţiune în
anul 1978.
Împreună, cele trei complexuri energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari şi Craiova)
acoperă circa o treime din producţia de electricitate a României, fiind, după
Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, producătorii celei mai ieftine energii din ţară.
14 aprilie 2011 14:05
reporter Alina Oprea

RuşeŃ: „CE Turceni şi Rovinari vor îndeplini toate cerinŃele de mediu, ... http://www.gorj-domino.com/ruset-ce-turceni-si-rovinari-vor-indeplini...
GorjDomino
Cotidian local cu caracter general
Vineri, 15 aprilie 2011
Acasa
Contact
Mica publicitate
Rasfoieste ziarul
Sitemap
Termeni si conditii
Actualitate Dezvăluiri Eveniment Politică Editorial Sport Despre sex Monden Sănătate Ultima oră Mistere Puls
Campaniile Domino
certificat energetic
Obligatoriu de la 01 Ianuarie 2011 Deviz
estimativ online
www.energocert.ro
Te aflii aici: Acasa » Politică » RuşeŃ: „CE Turceni şi Rovinari vor îndeplini toate cerinŃele de mediu, până în 2013!”
RuşeŃ: „CE Turceni şi Rovinari vor îndeplini toate cerinŃele de mediu,
până în 2013!”
(No Ratings Yet)
Adelina Belgun | 291 views | Apr 15, 2011 | 0 comentarii
•Sunt alocate 900 de milioane de lei, pentru acest an
Green Vision Group
Noi suntem partenerul vostru în domeniul
energiei regenerabile.
greenvisiongroup.ro
Complexul Energetic Turceni şi-a deschis, ieri, porŃile, la eveniment fiind invitaŃi să participe atât consilierul personal al ministrului
Economiei, Tudor Şerban, cât şi Marian Proorocu, vicepreşedinte al AgenŃiei NaŃionale pentru ProtecŃia Mediului. La întâlnire, au mai fost
prezenŃi şi senatorul Ion RuşeŃ, Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului JudeŃean, deputatul Severus Militaru, precum şi Ion Iordache, primarul
din Turceni.
1 of 6 4/15/2011 9:59 AM

RuşeŃ: „CE Turceni şi Rovinari vor îndeplini toate cerinŃele de mediu, ... http://www.gorj-domino.com/ruset-ce-turceni-si-rovinari-vor-indeplini...
În cadrul evenimentului de ieri, din cadrul Complexului Turceni, a fost prezentat proiectul pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, urmat de
intervenŃiile celor invitaŃi. „Ca reprezentant al zonei, şi cred că toŃi suntem de acord cu acest lucru, trebuie respectate normele impuse de Uniunea
Europeană. Noile procese tehnologice care au loc la Turceni, noile îmbunătăŃiri sunt în concordanŃă cu normele UE. Acest lucru duce la îndeplinire un
factor pozitiv şi speranŃă pentru lucrătorii acestui Complex, dar şi pentru cetăŃeni.
Astfel, se creează premise ca aici să existe o unitate economică performantă, care se încadrează în normele de mediu impuse de către UE, şi eu cred că
această comunitate are posibiltate să prospere”, a spus senatorul Ion RuşeŃ, liderul PDL Gorj, convins că cele două complexuri energetice, Turceni şi
Rovinari, vor îndeplini toate cerinŃele de mediu, până în 2013. Pentru astfel de investiŃii, în acest an, va fi asigurat de către Ministerul Mediului un buget
în valoare de 900 de milioane de lei. Octavian Graure, directorul general al Complexului Turceni, a declarat că proiectul ce vizează îmbunătăŃirea
mediului va fi respectat întocmai.
Tudor Şerban, consilierul ministrului Economiei, i-a asigurat pe reprezentanŃii CE Turceni că vor fi sprijiniŃi de către guvern pentru a-şi putea continua
investiŃiile. „Sper că, în ceea ce priveşte legislaŃia care vizează normele europene de mediu, vor fi respectate în totalitate, până la termenul minim
acordat. Sunt cunoscute eforturile financiare de zeci de milioane de euro, făcute de colectivul de energeticieni gorjeni pentru respectarea mediului”, a
mai spus şi Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului JudeŃean, în cadrul întâlnirii de ieri.
Categoria: Politică
Tags: featured, graure, ruşeŃ, turceni
Articole asemanatoare:
Doset-PEC
Aplicatie soft pentru certificare energetica
cladiri si apartamente
www.dosetimpex.ro
Rezistente electrice
Rezistente incalzire industriale pentru orice
aplicatie
www.rivov.ro
2 of 6 4/15/2011 9:59 AM

Tudor Serban (Ministerul Economiei): Romania se va baza in continuar... http://www.epochtimes-romania.com/articles/2011/04/article_108013.html
Pagina Principala Economie Feedback
Tudor Serban (Ministerul Economiei): Romania se va baza in
continuare pe carbune
14.04.2011
Tudor Serban, consilierul personal al ministrului Economiei, Ion Ariton, a declarat joi ca Romania se va baza in continuare pe carbune
(huila si lignit), ca principala sursa de producere a energiei, dar ca investitiile ce trebuie facute in domeniu vor creste pretul energiei in
viitorul apropiat.
De altfel, circa 35% din productia Romaniei de electricitate de anul trecut a fost acoperita din carbune.
De asemenea, in opinia lui Serban, Complexul Energetic Turceni (care administreaza cea mai mare termocentrala pe carbune din
Romania) poate deveni o centrala europeana prin prisma proiectului privind constructia unei viitoare instalatii de captare si stocare a
emisiilor de dioxid de carbon.
"Dar acest proiect necesita o investitie foarte mare, este foarte costisitor", a spus Tudor Serban, care a participat joi in judetul Gorj,
la "Ziua portilor deschise la Complexul Energetic Turceni".
Totodata, Tudor Serban considera ca singurul domeniu in care se mai fac investitii de mediu este sectorul energetic.
"Singurii care fac investitii de mediu sunt energeticienii, restul - mai un filtru, mai o capsula. Singurul domeniu care a facut cheltuieli a
ramas energia, despre care sunt momente in care se vorbeste frumos si sunt momente in care se vorbeste cum se vorbeste. Dar
suntem buni, suntem eficienti si suntem continui", a afirmat oficialul din Ministerul Economiei.
Complexul Energetic Turceni vrea sa-si implemeteze o instalatie de captare, transport si stocare a emisiilor de dioxid de carbon la
Grupul nr.6 de 330 MW al termocentralei. Pana in prezent, au fost cheltuite 3,7 milioane euro cu acest proiect, potrivit lui Tudor
Serban.
Proiectul pe care autoritatile romane vor sa il construiasca ar putea costa aproape un miliard euro si este primul de acest fel din
Romania. Potrivit datelor Ministerului Economiei, instalatia ar putea fi functionala in anul 2015, in prezent desfasurandu-se studiul sau
de fezabilitate (de catre ISPE).
Complexul Energetic (CE) Turceni este cea mai mare centrala termica pe baza de lignit din Romania si acopera 12,5% din energia
consumata in sistem. Compania are in prezent circa 4.600 de salariati si este controlata de Ministerul Economiei, Comertului si
Mediului de Afaceri.
Infiintat in 2003, complexul energetic include Termocentrala Turceni, cea mai mare termocentrala pe carbune din Romania, care are o
putere instalata 2.640 MW, Carierele Jilt Sud si Jilt Nord, puse in functiune in anul 1977, si Mina Tehomir, pusa in functiune in anul
1978.
Impreuna, cele trei complexuri energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari si Craiova) acopera circa o treime din productia de
electricitate a Romaniei, fiind, dupa Hidroelectrica si Nuclearelectrica, producatorii celei mai ieftine energii din tara.
Dupa un articol NewsIn
Importante Recomandate
Franta cere Italiei sa trimita migrantii
tunisieni acasa
Cand se prabusesc mutantii?
De ce deseori uitam pentru ce am
deschis usa dulapului?
Marile puteri promit ajutoare pentru
rebelii libieni (partea a II-a)
Freedom House: programele de
evitare a cenzurii Internetului sunt
eficiente, dar nu ofera securitate
Un an de la eruptia vulcanului din
Islanda
TEPCO isi cere scuze si promite sa
compenseze victimele (video)
Editorial
Holograme in zorii mileniului
Cand se prabusesc mutantii?
Augustin Enescu 15.04.2011
Comparatia: instrumentul nefericirii
noastre
Gina Sturdza 13.04.2011
Arta pierduta a jocurilor copiilor
Gina Sturdza 11.04.2011
Stiri pe scurt
Fortele lui Gaddafi lanseaza un nou atac
asupra Misrata, mii de persoane fug
spre est
13.04.2011
Fortele lui Moammer Gaddafi au lansat miercuri
un nou atac asupra orasului Misrata, din vestul
tarii, in timp ce mii de persoane fug spre est.
Atacul de miercuri a intervenit a doua zi dupa ce
NATO a anuntat ca aeronavele sale au distrus
"cinci tancuri aflate in vecinatatea Misrata, care
amenintau populatia civila".
Parlamentul bulgar a decis mentinerea
prescrierii crimelor comunismului
13.04.2011
Parlamentul bulgar a decis mentinerea prescrierii
crimelor comise pe criterii politice, etnice sau
religioase in perioada 9 septembrie 1944-31
decembrie 1989, relateaza Sofia News Agency.
Este vorba despre crime, tortura si alte violente.
Tenis: Marius Copil, invins in optimi la
Atena
13.04.2011
Tenismanul roman Marius Copil a fost invins
miercuri cu 6-4, 6-2 de israelianul Dudi Sela (N.
3), in optimile de finala ale turneului challenger
de la Atena, dotat cu premii totale de 85.000 de
Fotoreportaje
1 / 5
Thailanda sarbatoreste Anul Nou
O sarbatoare inedita si plina de viata, Anul
Nou thailandez, sau festivalul Songkran in
limba de bastina, se desfasoara in aceste
zile (13-15 aprilie) in Thailanda.
In Focus
Orientul Mijlociu in flacari
Dezvaluiri Wikileaks
Criza economica mondiala
Turneul trupei Shen Yun Performing
2 of 3 4/15/2011 9:47 AM

Deficit de 1,824 milioane de certificate de emisii de CO2 înregistrat de... http://www.iasiinvest.ro/companii/deficit-de-1824-milioane-de-certific...
Flux de Știri Companii Deficit de 1,824 milioane de certificate de emisii de CO2 înregistrat de Complexul Energetic Turceni
Joi, 14 Aprilie 2011 12:23
Complexul Energetic Turceni înregistrează în privinŃa certificatelor de emisii de dioxid de carbon (CO2)
un deficit de 1,824 milioane certificate, începând din 2008 până în prezent, a declarat directorul general al
societăŃii, LaurenŃiu Octavian Graure, joi, la "Ziua PorŃilor Deschise" a societăŃii.
"Deficitul Complexului Energetic Turceni provenit din certificatele de emisii de CO2 este de 1,824 milioane de
certificate, începând din 2008 până în prezent", a afirmat acesta.
În prezent, un certificat de emisie de dioxid de carbon se tranzacŃionează cu circa 16 euro, pe bursele
internaŃionale şi locale. Astfel, necesarul de investiŃii ale CET pentru achiziŃia certificatelor s-ar putea ridica la 25
milioane euro, până în 2013, data până la care companiile sunt obligate să le achiziŃioneze.
Până în vara anului 2011, CET va achiziŃiona 500.000 de certificate, astfel încât în 2012 să fie la zi cu aceste
achiziŃii.
"Am cumpărat 100.000 de certificate de pe Bursa de Mărfuri şi 500.000 de pe OPCOM. În vară, în funcŃie
de profit, vom mai cumpăra 500.000, astfel încât în 2012 să fim la zi", a adăugat Graure.
Complexul Energetic Turceni are programat un profit net de 5,97 milioane lei pentru anul 2011, în scădere cu 11%
comparativ cu cel estimat pentru anul 2010, de 6,65 milioane lei, conform bugetului de venituri şi cheltuieli al
societăŃii, lansat în dezbatere publică de Ministerul Economiei, ComerŃului şi Mediului de Afaceri.
Profitul brut estimat pentru anul 2011 se ridică la 7,05 milioane lei, în scădere faŃă de cel programat pentru anul
2010, de 7,84 milioane lei.
Următor >
Adaugă comentariu
1000 de caractere
Actualizează
Trimite
Nume*
Email*
Website
SEO by AceSEF
JComments
GRUP ARTERA SRL Iasi (fosta
TEMPUS SRL Iasi)
VEGA SRL Iasi
VIOCOR SRL Iasi
PROACTIV SRL Iasi
EXPALCOM TRANS SRL Pascani
EXPAL COM SRL Pascani
FINACTIV SOLUTIONES SRL Iasi
MOLDAVIA OIL SRL Iasi
KOL SECURITY SRL Valea Lupului
MOLDOCHIM MAX TRADE SRL Iasi
1 of 3 4/15/2011 9:56 AM

Ziua Portilor Deschise la CE Turceni – TV Sud http://www.tvsud.ro/economie/344-ziua-portilor-deschise-la-ce-turceni...
Acasa
GRILA
ECHIPA TV SUD
TV SUD LIVE
ACOPERIRE
CONTACT
DIVERTISMENT
ECONOMIE
EVENIMENT
POLITICA
SOCIAL
SPORT
Categorizat | ECONOMIE
Ziua Portilor Deschise la CE Turceni
Posted on 14 aprilie 2011 by admin
Ziua Portilor deschise la Complexul Energetic Turceni a
fost dedicata reprezentantilor Guvernului si Parlamentului,consiliilor judetene si locale,mediului academic
si industriilor.Cu aceasta ocazie,s-a pus in discutie implementarea uniu proiect de captare si stocare a
emisiilor de dioxid de carbon,de care va beneficia CE Turceni.
.In cadrul evenimentului a avut loc lansarea candidaturii Complexului Energetic Turceni in competitia
demonstrativa europeana ,din cadrul programului de captare si stocare a dioxidului de carbon .Astfel,
Romania va fi singura tara est-europeana,membra UE,care va depune un astfel de proiect in aceasta
competitie.
1 of 4 4/15/2011 9:23 AM

iua Portilor Deschise la CE Turceni – TV Sud http://www.tvsud.ro/economie/344-ziua-portilor-deschise-la-ce-turceni...
Complexul Energetic Turceni va depune in cadrul Uniunii Europene spre aprobare, proiectul de captare si
stocare a emisiilor de gaze cu efect de sera, Getica CCS, in data de 8 mai. Implementarea tehnologiilor de
stopare a emisiilor de carbon reprezinta solutiile unei viitoare dezvoltari energetice durabile in Romania.
Tehnologia de captare si stocare a carbonului a devenit o prioritate pentru Romania, oferind astfel si
raspunsul la cerintele Uniunii Europene de Mediu.Complexul Energetic Turceni are in momentul de fata
noi tehnologii care sunt in concordanta cu cerintele UE.
R Andreea Dunga
C Sabin Cosmulescu
Leave a Reply
Nume (obligatoriu)
Mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)
Website
of 4 4/15/2011 9:23 AM

http://www.financiarul.ro/2011/04/14/deficit-de-1824-milioane-de-cert...
Deficit de 1,824 milioane de certificate de emisii de CO2 înregistrat de
Complexul Energetic Turceni
14 aprilie 2011
companii, Naţional
Complexul Energetic Turceni înregistrează în privinţa certificatelor de emisii de
dioxid de carbon (CO2) un deficit de 1,824 milioane certificate, începând din 2008
până în prezent, a declarat directorul general al societăţii, Laurenţiu Octavian
Graure, joi, la “Ziua Porţilor Deschise” a societăţii.
“Deficitul Complexului Energetic Turceni provenit din certificatele de emisii de CO2 este
de 1,824 milioane de certificate, începând din 2008 până în prezent”, a afirmat acesta.
În prezent, un certificat de emisie de dioxid de carbon se tranzacţionează cu circa 16
euro, pe bursele internaţionale şi locale. Astfel, necesarul de investiţii ale CET pentru
achiziţia certificatelor s-ar putea ridica la 25 milioane euro, până în 2013, data până la
care companiile sunt obligate să le achiziţioneze.
Până în vara anului 2011, CET va achiziţiona 500.000 de certificate, astfel încât în 2012
să fie la zi cu aceste achiziţii.
“Am cumpărat 100.000 de certificate de pe Bursa de Mărfuri şi 500.000 de pe OPCOM.
În vară, în funcţie de profit, vom mai cumpăra 500.000, astfel încât în 2012 să fim la zi”,
a adăugat Graure.
Complexul Energetic Turceni are programat un profit net de 5,97 milioane lei pentru anul
2011, în scădere cu 11% comparativ cu cel estimat pentru anul 2010, de 6,65 milioane
lei, conform bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii, lansat în dezbatere publică de
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
Profitul brut estimat pentru anul 2011 se ridică la 7,05 milioane lei, în scădere faţă de cel
programat pentru anul 2010, de 7,84 milioane lei.

CE Turceni are nevoie de investiŃii de 350 de milioane de euro - Cotidi... http://www.gorjeanul.ro/investigatii/ce-turceni-are-nevoie-de-investitii...
04 15 2011 Cautare
Gorjeanul
COTIDIAN JUDETEAN INDEPENDENT
PRIMA PAGINA ACTUALITATE SOCIETATE INEDIT DIVERSE PUBLICITATE ADMINISTRATIE GAZETA GORJULUI
CONVOCATOR
CE Turceni are nevoie de investiții de 350 de
milioane de euro
15 APRILIE 2011 AFIŞĂRI: 72
Investițiile de mediu pe care Complexul Energetic
Turceni trebuie să le realizeze în perioada 2008 -
2013 se ridică la 350 milioane euro, ceea ce va duce
la creşterea consumului propriu şi la majorarea
prețurilor, a declarat directorul general al
societății, Laurențiu Octavian Graure, joi, la Ziua
Porților Deschise a companiei. “Investițiile de
mediu trebuie finalizate până în 2013, pentru a
respecta normele europene în domeniu. Acestea se
ridică la 350 milioane euro, pe parcursul anilor
2008 - 2013. Instalațiile de mediu duc la creşterea
consumului tehnologic cu 7%. Autoritatea
Națională de Reglementare în domeniul Energiei va
recunoaşte această creştere în prețul reglementat, ceea ce va însemna o creştere a prețurilor”, a
afirmat Laurențiu Octavian Graure. În urma proceselor de modernizare, grupurile 4 şi 5 din
cele 8 ale CET vor fi funcționale în vara anului 2011, iar pentru grupul 3 modernizarea va
începe în octombrie - noiembrie 2011.
“Grupurile 4 şi 5 vor fi din vară funcționale, iar grupul 6 din 2014. Pentru grupul 3 va începe
modernizarea în octombrie - noiembrie 2011. În 2012 - 2013, vom negocia pentru continuarea
modernizării lui”, a declarat Graure.
Suma alocată investițiilor CET s-a ridicat la 730 milioane lei în 2010, iar pentru anul 2011 este
previzionată suma de 921 milioane lei, a menționat acesta. (A.G.)
Tags:
Comentarii (0)
Nume:
Email:
Web:
Titlu:
UBB:
Message:
ce_rovinari investiții octavian_graure
Scrieti comentariu
Detaliile dvs.:
Comentariu:
fara notificare
Comentariu nou Cautare RSS
-culoare- -marime-
1 of 3 4/15/2011 9:41 AM

Ziua PorŃilor Deschise la Turceni | OpiniaGJ http://www.opiniagj.ro/?p=136
Publicitate
Ziua PorŃilor Deschise la Turceni
14/04/2011 00:17 0 comments Views: 21
Trimite acest articol pe:
Author:
Twitter
Facebook
Delicious
Digg
Stumble
Reddit
Carmen Trăistaru
Una dintre cele mai importante unităŃi economice din judeŃul Gorj, care asigură un procent
însemnat din energia necesară Ńării, şi-a deschis astăzi porŃile pentru reprezentanŃii Guvernului,
mediului de afaceri, academic, consilii judeŃene şi locale, parlamentari, politicieni şi mass-media.
Peste 150 de persoane au fost invitate şi au confirmat participarea la dezbaterea în care au fost prezentate
3 of 5 4/15/2011 9:35 AM

Ziua PorŃilor Deschise la Turceni | OpiniaGJ http://www.opiniagj.ro/?p=136
măsurile ce au fost sau vor fi luate pentru combaterea poluării, Ńara noastră aliniindu-se în acest fel
directivelor Uniunii Europene în ceea ce priveşte protecŃia mediului. Cu aproximativ 40% din energia
electrică provenind din arderea cărbunelui – cel mai poluant combustibil – şi cu o creştere preconizată a
emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada următoare, România trebuie să ia în calcul oportunitatea
prezentată de tehnologia de captare şi stocare a dioxidului de carbon, având în vedere nevoile curente de
energie, precum şi obligaŃia de a respecta legislaŃia europeană. Reamintim, Uniunea Europeană a lansat
celebrul 20/20/20: până în anul 2020, la nivel comunitar, trebuie reduse cu 20% emisiile de gaze cu efect
de seră, 20% din consumul de energie trebuie să fie din surse regenerabile, iar eficienŃa energetică trebuie
să crească cu 20%.
Desulfurarea şi Getica CSS două proiecte de amploare
Conducerea Complexului Energetic Turceni a Ńinut să prezinte într-un cadru cât mai larg paşii pe care i-a
făcut pentru realizarea instalaŃiilor de desulfurare şi implementarea tehnologiilor de captare a carbonului şi
stocarea acestuia(CCS). Dacă una dintre investiŃii a fost practic inaugurată în cadrul acestui seminar, cea
privind instalaŃia de desulfurare, cealaltă, referitoare la realizarea instalaŃiei de captare şi stocare a
carbonului are ca termen de finalizare anul 2015. Aceasta din urmă ar trebui să preia toate noxele ce
urmează a fi transportate şi înmagazinate în pământ la o distanŃă de 50 de km de complex. Vorbim despre
primul proiect de acest gen implementat în România, tehnologiile de captare a carbonului şi stocarea
acestuia asigurând practic continuitatea activităŃii de exploatare a cărbunelui şi a siturilor miniere, oferind
în acelaşi timp şi răspunsul la cerinŃele Uniunii Europene în privinŃa protecŃiei mediului. Dezbaterile au
început cu prezentarea efectelor negative pe care le poate avea poluarea la nivel mondial, european şi
naŃional, schimbările climatice dramatice făcându-şi déjà simŃită prezenŃa, dar şi a unor date statistice
despre emisiile de CO2 şi limitele impuse.
1 miliard de euro pentru Getica CSS
Chiar dacă la prima vedere proiectul Getica CSS pare futurist pentru România, având din punct de vedere
financiar o valoare foarte mare, de 1 miliard de euro, responsabilii din Ministerul Economiei par dispuşi
să-l materializeze sperând chiar ca acesta să fie pus în funcŃiune începând cu anul 2015. Pentru a acoperi o
parte din investiŃie, autorităŃile române vor să acceseze fonduri prin Programul European NER 300 astfel
încât acestea să asigure 50% din valoarea proiectului.Primul beneficiar al proiectului va fi blocul numărul
6, de 330 megawaŃi, de la Complexul Energetic Turceni, ulterior de această investiŃie putând beneficia şi
alŃi agenŃi economici. De fapt, CE Turceni va fi operatorul instalaŃiei de captare, în această ecuaŃie urmând
să intre şi alŃi doi pioni economici importanŃi, respectiv Romgazul, operatorul instalaŃiei de stocare
geologică, şi Transgazul, operatorul reŃelei de transport.
Avantajele acestui proiect
Proiectul presupune captarea a circa 1,5 milioane de tone de CO2 pe an şi stocarea la mai mult de 800 de
metri sub pământ, pe o rază de maxim 50 de kilometri faŃă de CE Turceni. Implementarea Getica CCS va
duce la menŃinerea în exploatare a centralelor termoelectrice cu funcŃionare pe lignit autohton, inclusiv a
minelor de cărbune aferente. De asemenea, oferă posibilitatea extinderii implementării tehnologiei CCS
(n.r. – Carbon Capture and Storage) la toŃi producătorii de energie electrică din zonă cu funcŃionare pe
lignit (peste 4.000 MW) şi alŃi poluatori industriali (metalurgie, chimie etc.), precum şi posibilitatea
integrării României în culoarul infrastructurii de transport CO2 european. Proiectul oferă şi potenŃial de
creştere a duratei de viaŃă şi a capacităŃii de exploatare a zăcămintelor epuizate de Ńitei şi gaze naturale,
prin injectarea CO2 în aceste “depozite”.
Citeste si:
4 of 5 4/15/2011 9:35 AM

Ziua PorŃilor Deschise, la Termocentrala Turceni | Gorj Exclusiv http://www.gorjexclusiv.ro/uncategorized/ziua-portilor-deschise-la-te...
Nr. 11 | 15.04.2011 Cauta...
PRIMA PAGINA REDACTIA ARHIVA EXCLUSIV WEBCAM CONTACT
Categorii
Prima pagina
Cotidian
Declaratia zilei
Dezvaluiri
Economic
Editorial
Eveniment
Exclusiv
Exclusiv TV
Fir intins
Monden
Plus si minus
Politica
Reportaj
Social
Sport
Ultima ora
Video
Plus si minus
+ Petre Grigoraş , - Marius
Vlaicu
Versiune PDF
Ziua Porților Deschise, la Termocentrala
Turceni
Autor: Irina Irinoiu | 14:35, 11.04.2011 | 96 Vizualizari | 0 Comentarii
În data de 14 aprilie 2011, la Termocentrala Turceni are loc „Ziua PorŃilor Deschise la
Turceni”, eveniment ce se desfăşoară în cadrul „Săptămânii Europene a Energiei
Durabile”, la sediul Complexului Energetic Turceni. Dezbaterile vor avea ca teme de
discuŃie contextul general al problematicii energie-schimbări climatice, soluŃii
tehnologice de reducere a impactului asupra mediului (surse de energie regenerabilă,
eficienŃă energetică, Captarea şi Stocarea Carbonului – CCS) pentru dezvoltarea
energetică durabilă a României, stat membru al UE, contribuind, astfel, la atingerea
Ńintelor impuse de pachetul legislativ „Energie-Schimbări Climatice”.
Totodată, vor fi abordate aspecte referitoare la sursele de finanŃare pentru soluŃiile
tehnologice neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 , în contextul economic
actual şi având în vedere specificul zonei, fiind prezentate o serie de colaborări
naŃionale şi internaŃionale în domeniu şi stadiul actual al proiectului românesc
„GETICA CCS” .
Principalele momente în program vor fi lansarea candidaturii României la competiŃia
europeană NER300*, din cadrul „Programului UE demonstrativ CCS”, vizionarea
filmului documentar „Ce ştim şi ce nu ştim despre captarea si stocarea CO2”, precum
şi vizitarea Electrocentralei Turceni.
Sunt aşteptaŃi să participe la dezbateri reprezentanŃi ai Guvernului şi Parlamentului, ai
administraŃiei publice locale, reprezentanŃi ai mediului academic şi societăŃii civile.
Citeste si...
Mită la obŃinerea voucherelor pentru casarea rablelor
Şefii PoliŃiei Motru, cercetaŃi pentru management defectuos
Îşi caută fiica fugită în lume
Spune-ti parerea!
Numele si prenumele:
Email:
Comentariu
Trimite pe:
Ultima ora
PercheziŃii la domiciliul lui MoŃa
Ora: 16:57 Data: 14.04.2011
Trei suspecŃi de furt calificat, reŃinu...
Ora: 13:46 Data: 14.04.2011
Grigoraş: „Meritam victoria”
Ora: 10:21 Data: 14.04.2011
Iancu, furios după egalul cu Pandurii
Ora: 21:50 Data: 13.04.2011
Poli Timisoara - Pandurii 2-2
Ora: 21:09 Data: 13.04.2011
Conducea un tractor neînmatriculat şi cu...
Ora: 13:34 Data: 13.04.2011
Transporta ilegal material lemnos
Ora: 13:30 Data: 13.04.2011
Patru minori, cercetaŃi de poliŃişti
Ora: 13:28 Data: 13.04.2011
VedeŃi ce meciuri puteŃi urmări azi la ...
Ora: 10:34 Data: 13.04.2011
Minor arestat pentru furt de pe calea fera...
Ora: 21:22 Data: 12.04.2011
Editorial
"Zic si eu, nu dau cu paru'!"
Morega şi implicarea sa în dosarul
„Motorina”
Autor: Cosmin Pigui
Foarte mulŃi se întreabă de ce a fost
arestat Iustin MoŃa. La fel de mulŃi se
întreabă de ce a fost eliberat acelaşi
MoŃa. Fostul fruntaş PD-L-ist, om de
bază al lui Ionel ManŃog, a încercat
să-şi acopere hoŃiile prin intervenŃii la oameni mai sus
puşi. De fapt, Iustin MoŃa a fost reŃinut de către poliŃiştii
gorjeni în tr
Citeste tot articolul
00:09, 15.04.2011 | 149 Vizualizari | 0 Comentarii
Economic
CE Turceni depozitează CO2 sub pământ
Autor: Alin Sipanu
Complexul Energetic Turceni a
devenit, oficial, primul
producător de energie din
România şi, după câte se pare,
din Europa, care va utiliza o
tehnologie unicat de captare a
emisiilor de dioxid de carbon. Joi, în cadrul
evenimentului „Ziua PorŃilor Deschise”, oficialii
companiei, ai Ministerului Economiei, ai Mediului şi ai
consorŃiilor
Citeste tot articolul
00:40, | 50 Vizualizari | 0 Comentarii
Cotidian
Tot ungurii „reabilitează” DN66
Autor: Alin Sipanu
Compania Vegyepszer ZRT
este cea care va reabilita, şi de
acum încolo, DN66.
ReprezentanŃii firmei au venit
ieri la Prefectura Gorj şi şi-au
luat angajamentul că vor începe
lucrările până pe 22 aprilie. De precizat că nu s-a
1 of 2 4/15/2011 9:31 AM

Tudor Şerban: România se va baza în continuare pe cărbune - portalul d... http://www.money.ro/tudor-serban--romania-se-va-baza-in-continuare-...
Home » COMPANII » ENERGIE
Tudor Şerban: România se va baza în continuare
pe cărbune
Sursa: NewsIn | Publicat: 14 apr 2011, 12:32 | Actualizat: 14 apr 2011, 12:32
Tudor Şerban, consilierul personal al ministrului Economiei, Ion
Ariton, a declarat joi că România se va baza în continuare pe
cărbune (huilă şi lignit), ca principală sursă de producere a
energiei, dar că investiŃiile ce trebuie făcute în domeniu vor
creşte preŃul energiei în viitorul apropiat.
AnunŃuri prin Google Money CountingMaking MoneyMake MoneyTransfer Money
De altfel, circa 35% din
producŃia României de
electricitate de anul
trecut a fost acoperită din
cărbune.
De asemenea, în opinia
lui Şerban, Complexul
Energetic Turceni (care
administrează cea mai
mare termocentrală pe
cărbune din România)
poate deveni o centrală
europeană prin prisma proiectului privind construcŃia unei viitoare instalaŃii de
captare şi stocare a emisiilor de dioxid de carbon.
"Dar acest proiect necesită o investiŃie foarte mare, este foarte costisitor", a
spus Tudor Şerban, care a participat joi în judeŃul Gorj, la "Ziua porŃilor
deschise la Complexul Energetic Turceni".
Totodată, Tudor Şerban consideră că singurul domeniu în care se mai fac
investiŃii de mediu este sectorul energetic.
"Singurii care fac investiŃii de mediu sunt energeticienii, restul - mai un filtru,
mai o capsulă. Singurul domeniu care a făcut cheltuieli a rămas energia,
despre care sunt momente în care se vorbeşte frumos şi sunt momente în
care se vorbeşte cum se vorbeşte. Dar suntem buni, suntem eficienŃi şi suntem
continui", a afirmat oficialul din Ministerul Economiei.
Complexul Energetic Turceni vrea să-şi implemeteze o instalaŃie de captare,
transport şi stocare a emisiilor de dioxid de carbon la Grupul nr.6 de 330 MW
al termocentralei. Până în prezent, au fost cheltuite 3,7 milioane euro cu acest
proiect, potrivit lui Tudor Şerban.
Solduri cu pana la 90%
Gaseste promotii zilnice cu preturi reduse cu pana la 90%.
Vino acum!
www.GoldenDeals.ro
Doset-PEC
Aplicatie soft pentru certificare energetica cladiri si
apartamente
www.dosetimpex.ro
Coafor reducere 80%
Mergi la coafor cu reducere 80% Cool-oferte zi de zi
www.CoolBuy.ro
Gershoj Energia Ltd.
Eficient, încălzitorului de apă colector solar.
www.gershojenergia.com
Proiectul pe care autorităŃile române vor să îl construiască ar putea costa
aproape un miliard euro şi este primul de acest fel din România. Potrivit
datelor Ministerului Economiei, instalaŃia ar putea fi funcŃională în anul 2015, în
prezent desfăşurându-se studiul său de fezabilitate (de către ISPE).
Complexul Energetic (CE) Turceni este cea mai mare centrală termică pe bază
de lignit din România şi acoperă 12,5% din energia consumată în sistem.
Compania are în prezent circa 4.600 de salariaŃi şi este controlată de
Ministerul Economiei, ComerŃului şi Mediului de Afaceri.
0 comentarii
Share
Vot: 0,0 din 0 voturi
AnunŃuri prin Google
Audit Energetic
Atestat Energetic
Save Money
Microsoft Money
ARTICOLE ENERGIE
Lificiu, ANRE: Legea energiei
regenerabile, aplicabilă din
iulie
Boc cere îngheŃarea preŃului
la carburanŃi
Se vor modifica taxele pe
carburanți, electricitate și gaz
Se ieftineşte benzina?
Guvernul vrea să reducă
accizele la carburanŃi
Petrom despre posibila
îngheŃare a preŃurilor la
carburanŃi: ConsecinŃele se
vor vedea după expirarea
interdicŃiei
NEWSLINE MONEY.ro
Ramai conectat non-stop cu stirile de business
NEWSLETTER
Nume Introdu adresa ta de email >>
>>
Model newsletter | Termeni si conditii
OPINIILE STANDARD.RO
Apartament, 3
camere
Bucuresti, Militari
110000 €
Dan Palangean / (acum 19 ore)
Legătura dintre pensiile româneşti şi
iodul radioactiv de la Fukushima
Lucian Davidescu / (acum 22 ore)
Pensiile au scăzut totuşi cu 15%
Andrei Rădulescu / Miercuri, 13 Aprilie
2011 11:12
Contextul macroeconomic mondial
Apartament, 3
camere
Bucuresti,
Margeanului
68900 €
CE RECOMANDA PRIETENII TAI PE FACEBOOK
Azi 1 EUR = 4.1021 RON
Apartament, 2
camere
Bucuresti,
Mogosoaia
46500 €
2 of 4 4/15/2011 9:58 AM

http://ziarulgorjului.ro/economie/tudor-serban-complexul-energetic-turc...
Prima pagină · Economie · Tudor Şerban: Complexul Energetic Turceni
poate deveni o centrală europeană
14.04.2011. 14:06
Tudor Şerban, consilierul personal al ministrului Economiei, Ion Ariton, a declarat joi, 14 aprilie, că
România se va baza în continuare pe cărbune (huilă şi lignit), ca principală sursă de producere a
energiei, dar că investiţiile ce trebuie făcute în domeniu vor creşte preţul energiei în viitorul
apropiat.
De altfel, circa 35% din producţia României de electricitate de anul trecut a fost acoperită din
cărbune.
De asemenea, în opinia lui Şerban, Complexul Energetic Turceni (care administrează cea mai
mare termocentrală pe cărbune din România) poate deveni o centrală europeană prin prisma
proiectului privind construcţia unei viitoare instalaţii de captare şi stocare a emisiilor de dioxid de
carbon.
"Dar acest proiect necesită o investiţie foarte mare, este foarte costisitor", a spus Tudor Şerban,
care a participat joi în judeţul Gorj, la "Ziua porţilor deschise la Complexul Energetic Turceni".
Totodată, Tudor Şerban consideră că singurul domeniu în care se mai fac investiţii de mediu este
sectorul energetic.
"Singurii care fac investiţii de mediu sunt energeticienii, restul - mai un filtru, mai o capsulă.
Singurul domeniu care a făcut cheltuieli a rămas energia, despre care sunt momente în care se
vorbeşte frumos şi sunt momente în care se vorbeşte cum se vorbeşte. Dar suntem buni, suntem
eficienţi şi suntem continui", a afirmat oficialul din Ministerul Economiei.
Complexul Energetic Turceni vrea să-şi implemeteze o instalaţie de captare, transport şi stocare a
emisiilor de dioxid de carbon la Grupul nr.6 de 330 MW al termocentralei. Până în prezent, au fost
cheltuite 3,7 milioane euro cu acest proiect, potrivit lui Tudor Şerban.
Proiectul pe care autorităţile române vor să îl construiască ar putea costa aproape un miliard euro
şi este primul de acest fel din România. Potrivit datelor Ministerului Economiei, instalaţia ar putea fi
funcţională în anul 2015, în prezent desfăşurându-se studiul său de fezabilitate (de către ISPE).
Complexul Energetic (CE) Turceni este cea mai mare centrală termică pe bază de lignit din
România şi acoperă 12,5% din energia consumată în sistem. Compania are în prezent circa 4.600
de salariaţi şi este controlată de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
Înfiinţat în 2003, complexul energetic include Termocentrala Turceni, cea mai mare termocentrală
pe cărbune din România, care are o putere instalată 2.640 MW, Carierele Jilţ Sud şi Jilţ Nord, puse
în funcţiune în anul 1977, şi Mina Tehomir, pusă în funcţiune în anul 1978.
Împreună, cele trei complexuri energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari şi Craiova) acoperă circa o
treime din producţia de electricitate a României, fiind, după Hidroelectrica şi Nuclearelectrica,
producătorii celei mai ieftine energii din ţară.
(money.ro)

CE Turceni depozitează CO2 sub pământ | Gorj Exclusiv http://www.gorjexclusiv.ro/economic/ce-turceni-depoziteaza-co2-sub-...
Nr. 11 | 15.04.2011 Cauta...
PRIMA PAGINA REDACTIA ARHIVA EXCLUSIV WEBCAM CONTACT
Categorii
Prima pagina
Cotidian
Declaratia zilei
Dezvaluiri
Economic
Editorial
Eveniment
Exclusiv
Exclusiv TV
Fir intins
Monden
Plus si minus
Politica
Reportaj
Social
Sport
Ultima ora
Video
Plus si minus
+ Petre Grigoraş , - Marius
Vlaicu
Versiune PDF
CE Turceni depozitează CO2 sub pământ
Autor: Alin Sipanu | 00:40, 15.04.2011 | 57 Vizualizari | 0 Comentarii
Complexul Energetic Turceni a devenit, oficial, primul producător de energie din
România şi, după câte se pare, din Europa, care va utiliza o tehnologie unicat de
captare a emisiilor de dioxid de carbon. Joi, în cadrul evenimentului „Ziua PorŃilor
Deschise”, oficialii companiei, ai Ministerului Economiei, ai Mediului şi ai consorŃiilor
Romelectro, ISPE sau GeoEcoMar au prezentat proiectul pilot de captare a emisiilor
de CO2 şi stocarea lor… în pământ. Valorarea proiectului este de 500 de milioane de
euro, contribuŃia Complexului Turceni fiind de 200 de milioane de euro.
Cel mai pare producător de energie din Oltenia – Complexul Energetic Turceni – se
pregăteşte să implementeze, în următorii ani, cea mai nouă tehnologie de captare a
emisiilor de CO2. Unitatea energetică a lansat, ieri, oficial, proiectul acesta, cu ocazia
manifestării anuale „Ziua PorŃilor Deschise”.
Probabil cel mai important aspect este acela că Turceniul este prima termocentrală din
Europa care va implementa această tehnologie de reducere a emisiilor de gaze cu
efect de seră. Un aspect la fel de important este acela că proiectul respectiv este
cofinanŃat prin programul NER 300, accesat de autorităŃile române, ceea ce înseamnă
că o mare parte din suma necesară amenajării instalaŃiilor va fi asigurată de Uniunea
Europeană. Proiectul implementat la Turceni este unul inovator, a cărui valoare totală
se ridică la peste un miliard de euro, primele 500 de milioane de euro fiind furnizate în
prima etapă, ce se va finaliza în 2015. Proiectul presupune captarea a circa 1,5
milioane de tone de CO2 pe an şi stocarea la mai mult de 800 de metri sub pământ, pe
o rază de maxim 50 de kilometri faŃă de CE Turceni. InstalaŃiile vor fi montate pe
grupul nr.6 de la Complexul Turceni, pentru că acesta se află deja în modernizare,
facilitând astfel execuŃia lucrărilor la proiectul de captare a emisiilor de gaze cu efect
de seră.
Tudor Şerban: „Este un proiect futurist pentru România”
Consilierul ministrului economiei, Tudor Şerban, a afirmat că acest proiect este unul
futurist pentru Ńara noastră şi înseamnă cu atât mai mult cu cât Complexul Turceni
este unul din cei patru producători de energie pe bază de lignit care vor beneficia de
bani prin programul NER 300, pentru implementarea acestui sistem. Totodată, un
mare avantaj pentru judeŃ este acela că prin implementarea acestui proiect va putea fi
menŃinut în funcŃiune complexul Turceni. „Implementarea Getica CCS va duce la
menŃinerea în exploatare a centralelor termoelectrice cu funcŃionare pe lignit autohton,
inclusiv a minelor de cărbune aferente. De asemenea, oferă posibilitatea extinderii
implementării tehnologiei CCS (n.r. – Carbon Capture and Storage) la toŃi producătorii
de energie electrică din zonă cu funcŃionare pe lignit şi alŃi poluatori industriali.
Proiectul oferă şi potenŃial de creştere a duratei de viaŃă şi a capacităŃii de exploatare
a zăcămintelor epuizate de ŃiŃei şi gaze naturale, prin injectarea CO2 în aceste
depozite. Este un proiect futurist pentru România, dar foarte important în contextul
actual al politicilor de mediu”, a spus Şerban.
Ultima ora
PercheziŃii la domiciliul lui MoŃa
Ora: 16:57 Data: 14.04.2011
Trei suspecŃi de furt calificat, reŃinu...
Ora: 13:46 Data: 14.04.2011
Grigoraş: „Meritam victoria”
Ora: 10:21 Data: 14.04.2011
Iancu, furios după egalul cu Pandurii
Ora: 21:50 Data: 13.04.2011
Poli Timisoara - Pandurii 2-2
Ora: 21:09 Data: 13.04.2011
Conducea un tractor neînmatriculat şi cu...
Ora: 13:34 Data: 13.04.2011
Transporta ilegal material lemnos
Ora: 13:30 Data: 13.04.2011
Patru minori, cercetaŃi de poliŃişti
Ora: 13:28 Data: 13.04.2011
VedeŃi ce meciuri puteŃi urmări azi la ...
Ora: 10:34 Data: 13.04.2011
Minor arestat pentru furt de pe calea fera...
Ora: 21:22 Data: 12.04.2011
Editorial
"Zic si eu, nu dau cu paru'!"
Morega şi implicarea sa în dosarul
„Motorina”
Autor: Cosmin Pigui
Foarte mulŃi se întreabă de ce a fost
arestat Iustin MoŃa. La fel de mulŃi se
întreabă de ce a fost eliberat acelaşi
MoŃa. Fostul fruntaş PD-L-ist, om de
bază al lui Ionel ManŃog, a încercat
să-şi acopere hoŃiile prin intervenŃii la oameni mai sus
puşi. De fapt, Iustin MoŃa a fost reŃinut de către poliŃiştii
gorjeni în tr
Citeste tot articolul
00:09, 15.04.2011 | 166 Vizualizari | 0 Comentarii
Economic
CE Turceni depozitează CO2 sub pământ
Autor: Alin Sipanu
Complexul Energetic Turceni a
devenit, oficial, primul
producător de energie din
România şi, după câte se pare,
din Europa, care va utiliza o
tehnologie unicat de captare a
emisiilor de dioxid de carbon. Joi, în cadrul
evenimentului „Ziua PorŃilor Deschise”, oficialii
companiei, ai Ministerului Economiei, ai Mediului şi ai
consorŃiilor
Citeste tot articolul
00:40, | 57 Vizualizari | 0 Comentarii
Cotidian
Tot ungurii „reabilitează” DN66
Autor: Alin Sipanu
Compania Vegyepszer ZRT
este cea care va reabilita, şi de
acum încolo, DN66.
ReprezentanŃii firmei au venit
ieri la Prefectura Gorj şi şi-au
luat angajamentul că vor începe
lucrările până pe 22 aprilie. De precizat că nu s-a
1 of 3 4/15/2011 9:54 AM

CE Turceni depozitează CO2 sub pământ | Gorj Exclusiv http://www.gorjexclusiv.ro/economic/ce-turceni-depoziteaza-co2-sub-...
Buget de 900 de milioane de lei, în 2011, pentru investiŃie
Directorul general al Complexului Turceni, Octavian Graur, a afirmat că proiectul va fi
implementat de către compania germană Alstom, cu care unitatea energetică are o
colaborare destul de strânsă şi în prezent. SelecŃia a fost făcută în urma unor discuŃii
cu Institutul de Proiectări şi Studii Energetice, deŃinut de compania Romelectro, cea
care, în prezent, se ocupă de amenajarea sistemului de evacuare a zgurii şi cenuşii în
sistem şlam dens. Graure a mai spus că, în prima etapă, adică până la finele acestui
an vor fi alocate circa 900 de milioane de lei, bani prevăzuŃi deja în buget. „Avem
alocate circa 900 de milioane de lei pentru cheltuielile de mediu. Proiectul acesta este
foarte important pentru noi, pentru că, pe de o parte, suntem pionieri în acest domeniu
în România şi Europa, iar pe de alta pentru că ne ajută să funcŃionăm în parametri
normali şi după ce ni se impune alinierea la normele europene. A fost aleasă
implementarea pe instalaŃiile de la grupul 6 pentru că acesta este deja în lucru şi nu
mai este nevoie de o altă organizare de şantier. În plus, grupul va fi nou din toate
punctele de vedere”, a afirmat Graure.
„Va fi implementat cu tehnologie Alstom, pe bază de amoniac răcit”
Directorul Romelectro, Viorel GafiŃa, a menŃionat că selectarea firmei care va
implementa proiectul nu a fost tocmai uşoară, având în vedere că este, până la urmă,
un proiect experimental. „Noi, Romelectro, alături de Institutul de Studii şi Proiectări
Energetice (ISPE), împreună cu Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare pentru
Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar) suntem angajaŃi în acest prim Program
Demonstrativ CCS integrat din România. În urma unui riguros proces de evaluare,
ISPE, în calitate de Manager de Proiect CCS, şi Complexul Energetic Turceni am
selectat tehnologia pe bază de amoniac răcit – Chilled Amonia Process (CAP)
dezvoltată de Alstom – ca tehnologie de bază pentru dezvoltarea instalaŃiei de captare
şi am încredinŃat Alstom Carbon Capture Systems (Germania) elaborarea studiului de
fezabilitate”, a afirmat Viorel GafiŃa, director Romelectro.
pomenit mai nimic despre firmele din Dolj şi Argeş
despre care se spunea că au cesionat contractul de la
firma
Citeste tot articolul
00:02, 14.04.2011 | 96 Vizualizari | 0 Comentarii
Fir intins
DinŃoase de cartier Panduraşu’
Autor: Claudiu Fiu
Titlul aduce mai degrabă cu un Politia Gorj
text de muzică hip-hop, dar are Prefectura Gorj
totuşi legătură cu pescuitul. În
oraşul nostru, între frumoasele Primaria Targu Jiu
căsuŃe construite în cartierul Cazare
Panduraşul se află un ochi de
apă. O baltă care până acum ceva vreme era groapa de
gunoi a locuitorilor din zona respectivă. Eu am auzit Hotel Anna
numai legende despre acea baltă, bi
Hotel Lexistar
Citeste tot articolul
01:27, 15.04.2011 | 48 Vizualizari | 0 Comentarii
Parteneri
A T Labs SRL
Gorj NEWS
Radio Infinit
Radio Targu Jiu
RTV Online
Administratie
Consiliul Judetean Gorj
Statiunea Ranca
Sport
AJF Gorj
Pandurii Targu Jiu
Sport in Gorj
Utile
Domenii .ro
Mentor Beton
Trivoli
PAGINA SUS
2 of 3 4/15/2011 9:54 AM

CE Turceni depozitează CO2 sub pământ | Gorj Exclusiv http://www.gorjexclusiv.ro/economic/ce-turceni-depoziteaza-co2-sub-...
Etichete: alstom, complexul energetic turceni, ispe turceni, Octavian Graure,
romelectro turceni, tudor serban, viorel gafita
Gârjoabă a concediat abuziv 30 de angajaŃi de la Minprest
Suspendare sau executare
Gârjoabă tranşează abuziv angajările din subunităŃile SNLO
Spune-ti parerea!
Numele si prenumele:
Email:
Comentariu
Trimite pe:
© Copyright 2011 gorjexclusiv.ro. Toate drepturile rezervate.
Solutie si strategie web: A T Labs. Gazduire pe serverele Happy Hosting
3 of 3 4/15/2011 9:54 AM

Impact In Gorj | “Ziua PorŃilor Deschise”, la CE Turceni http://www.impactingorj.com/economic/ziua-portilor-deschise-la-ce-tu...
Economic
"Ziua PorŃilor Deschise", la CE
Turceni
LOREDANA COVEI PE 15 APRIL, 2011 CU 0 COMENTARII
Cu un buget propriu de investiŃii de peste 900 milioane de lei, Complexul Energetic Turceni a
fost ieri gazda seminarului, ce a avut drept temă, captarea şi stocarea dioxidului de carbon.
Directorul general al Complexului Energetic Turceni, Octavian Graure a declarat că „proiectul
are drept scop, punerea în funcŃiune a unei instalaŃii, împreună cu Transgaz şi Romgaz, proiect
ce se referă la captarea dioxidului de carbon, pentru a nu se mai emite în atmosferă noxele”.
În opinia conducerii Complexului Energetic Turceni, avantajul punerii în funcŃiune a unui asemenea
proiect de captare-stocare dioxid de carbon este acela că „noxele ce trebuiesc eliminate, în
atmosferă de către Blocul IV vor fi preluate de către această instalaŃie, lucru ce face să nu se mai
producă o poluare, complexul nu va mai fi nevoit să cumpere certificate fiind asftel favorizat”. În
momentul de faŃă, pentru România implementarea tehnologiei CCS a devenit o prioritate, cu atât
mai mult cu cât se asigură securitatea energetică naŃională, se menŃine mixul resurselor primare şi
se garantează stabilitatea socială, în Bazinul Olteniei. În prezent, proiectul GETICA CCS,
implementat de către Complexul Turceni, se bucură de o largă susŃinere internaŃională. În ceea ce
priveşte impactul acestei investiŃii asupra mediului, factorii în domeniu sunt de părere că, odată cu
realizarea unei asemenea investiŃii de stocare-captare dioxid de carbon, se vor rezolva multe din
problemele cu care se confruntă în momentul de faŃă, marile unităŃi economice.
CE Turceni, important pentru energetica românească
InvitaŃi la acest seminar au fost atât reprezentanŃi ai Ministerului Economiei, autorităŃi publice
locale, judeŃene, reprezentanŃi ai ConsorŃiului Tehnic ISPE, dar şi de la AgenŃia NaŃională de
Mediu. În calitate de invitat, preşedintele democrat liberal, senatorul Ion RuşeŃ a pus accent pe
faptul că „investiŃiile tehnologice sunt în concordanŃă cu directivele UE. Se creează premizele, ca
după 2012 să existe o unitate economică performantă iar comunitatea din JilŃ şi Turceni are
posibilitatea de a prospera. Aceste noi orientări, în contextului anului 2011, sunt o perspectivă
bună şi ne invită la provocări”. „Privesc acest seminar ca un reprezentant al zonei şi îmi dau
seama că trebuie respectate normele impuse de UE”, a mai precizat Ion RuşeŃ. Din partea
Ministerului Economiei, la acest eveniment a participat consilierul personal al Ministrului Ion Ariton,
Tudor Şerban. MulŃumit de activitatea, dar şi de rezultatele economice obŃinute de către cele două
Complexuri Turceni şi Rovinari, Şerban a scos în evidenŃă faptul că „dacă s-ar face eforturi,
sistemul energetic ar putea asigura întregul consum de energie din România. Anul 2011 este
important, pentru că trebuie depus proiectul privind eficienŃa energetică, investiŃiile energetice,
cele de reducere a dioxidului de carbon şi scăderea noxelor cu 20%”. Mai mult decât atât,
consilierul personal al Ministrului Economiei consideră că Termocentrala Turceni are posibilitatea
ca prin acest proiect să cunoască o dezvoltare la nivel European, întrucât acest proiect este unul
al viitorului. „Vrem să facem din Complexul Turceni un pilot şi o şcoală românească pentru
industrie. Singurele investiŃii şi cheltuieli pe mediu le fac energeticienii, restul unităŃilor mai
schimbă un filtru, o capsulă, o vrăjeală. SunteŃi necesari şi eficienŃi”.
Etichete: cheltuieli, consilierul personal, dioxid de carbon, industrie, investiŃii, mediu, rovinari,
seminar, sistem energetic, tehnologie, termocentrale, turceni, unităŃi
ARTICOLE SIMILARE
CE Turceni, 20 de ani fără poluare
CE Turceni
CE Turceni investeşte în certificate de dioxid de carbon
Fraudă informatică la C.E Turceni
ÎnfiinŃarea Electra 3, sub semnul întrebării
Comments
Deocamdată nu există comentarii postate. Fii primul!
Scrie un comentariu
Conectare
Introduceti termenul cautarii...
RĂSFOIEŞTE ZIARUL
PRIMAVARA INCEPE CU SUCCES
HOROSCOP
2 of 3 4/15/2011 9:33 AM
RECLAME

http://focus-energetic.ro
Avantajele CCS
mai 15, 2011
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), împreună cu Comitetul
Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR – CME) au organizat masa rotundă
cu participare internaţională “Captarea şi Stocarea Dioxidului de Carbon – orizont 2020”.
Temele abordate de către reprezentanţii unor prestigioase organisme internaţionale –
Maurice Hanegraaf, Global CCS Institute, şi Justine Garrett, Agenţia Internaţională pentru
Energie, au vizat aspecte importante referitoare la încadrarea proiectului demonstrativ
GETICA CCS, promovat de România, în contextul global şi european, cadrul instituţional şi
legislativ, alte proiecte demonstrative privind captarea şi stocarea CO2 (CCS) candidate la
competiţia europeană NER 300.
Evenimentul a reprezentat o bună oportunitate pentru prezentarea stadiului promovării
tehnologiei CCS la nivel mondial şi european în plan legislativ, tehnic, dar şi al nivelului de
informare şi conştientizare în rândul comunităţilor locale, prezentarea tehnologiilor de
captare şi stocare CO2 folosite de companii de prestigiu în domeniu, prezentarea aspectelor
legate de managementul riscurilor tehnice şi non-tehnice ale implementării tehnologiei CCS,
prezentarea progresului României în domeniul instituţional şi legislativ CCS, precum şi
prezentarea stadiului dezvoltării proiectului demonstrativ GETICA CCS.
Captarea şi stocarea geologică a carbonului reprezintă una dintre tehnologiile de reducere a
emisiilor de gaze cu efect de seră şi, în consecinţă, a efectelor schimbărilor climatice, soluţie
complementară dezvoltării surselor de energie regenerabilă şi creşterii eficienţei energetice.
Dezvoltarea şi punerea în funcţiune a unui proiect demonstrativ CCS în Romania va
contribui, printre altele, la respectarea obligaţiilor asumate privind atingerea ţintelor naţionale
de reducere a CO2, câştigarea timpului necesar pentru implementarea surselor de energie
regenerabilă la scară comercială, creşterea securităţii energetice prin consumul resurselor
autohtone versus dependenţa de importul de gaze naturale, oportunitatea dezvoltării de noi

centrale termoelectrice performante utilizând cărbunele autohton, dar şi menţinerea în
exploatare a centralelor termoelectrice existente retehnologizate, inclusiv a exploatărilor
miniere aferente, crearea de noi locuri de muncă în toate etapele de dezvoltare – proiectare,
constructie, exploatare & mentenanţă şi monitorizare.
GETICA CCS are posibilitatea să acceseze un grant de la Comisia Europeană prin
intermediul Băncii Europene de Investiţii, reprezentând 50% din costul relevant (estimat la
circa un miliard de euro), dacă va fi declarat proiect câştigător în cadrul competiţiei NER 300.
UE, lider la captare şi stocare
La nivel european a fost înfiinţată o platformă tehnologică pentru centrale termoelectrice pe
combustibili fosili cu emisii zero (Zero Emissions Platform – ZEP). ZEP este consultantul UE
pe probleme de cercetare, experimentare şi implementare a tehnologiei CCS. Graeme
Sweeney, preşedinte al ZEP, (vicepreşedinte Executiv, CO2, Shell) şi Frederic Hauge,
vicepreşedinte ZEP (director general, fundaţia Bellona) au declarat că UE dispune de un
fond în valoare de 5 miliarde de euro (NER 300), ca parte a EETS (Schema Europeană de
Comercializare a Emisiilor).
Cu trei ani în urmă, UE promitea să devină un lider în captarea şi stocarea CO2 (CCS), o
tehnologie care reţine dioxidul de carbon din centrale termoelectrice, rafinării şi alte instalaţii
industriale, pentru ca apoi să-l stocheze adânc în pământ. Agenţia Internaţională pentru
Energie (AIE) calculase că tehnologia CCS va contribui cu diminuarea a 20% din cantitatea
de CO2 necesar a fi redusă până în anul 2050 şi jumătate din toată reducerea de CO2 până
în 2100. AIE a afirmat, de asemenea că, fără CCS, costul reducerii efectelor schimbărilor
climatice ar fi mai mare cu 70%.
UE şi-a stabilit o ţintă de 10-12 proiecte comerciale CCS în funcţiune peste tot în Europa
până în anul 2015, ceea ce reprezintă un efort extraordinar, dat fiind faptul că astăzi nicăieri
în lume nu există astfel de instalaţii în funcţiune.
Conform reprezentanţilor ZEP, programul de finanţare NER 300 pentru CCS este unul
important, dar, pentru a fi impulsionată această tehnologie vitală, este necesară angajarea
unor fonduri suplimentare. Proiectele demonstrative CCS nu vor genera un profit mulţumitor,
astfel că este necesară intervenţia şi sprijinul statelor membre UE pentru trecerea acestei
tehnologii de la scară experimentală la cea comercială.

Energie
UN ALT FEL DE DEPOZIT
Captarea [i stocarea dioxidului de carbon sunt ni[te no]iuni relativ noi,
de pu]in timp folosite \n \ntreaga lume. Este \ns= tehnologia despre care
speciali[tii spun c= va atrage \n urm=torii zece ani o cre[tere accelerat= [i
investi]ii de peste 40 de miliarde de dolari la nivel global. Surprinz=tor este
\ns= c=, \n acest caz, Rom`nia este \n r`nd cu lumea.
de ROXANA PETRESCU
STAŢIE PRELUCRARE
CĂRBUNE
LEGENDĂ: CONCENTRAŢIE
FOARTE MARE DE CO2 CO DIZOLVAT
2
SURSA: SCOTTISH CENTER
FOR CARBON STORAGE
1. PUNCT DE
EXPLOATARE
RESURSE
NATURALE
MINĂ DE CĂRBUNE
ÎN EXPLOATARE
STRATURI DE
CĂRBUNE
NEEXPLOATABILE
5. DEPOZITE
DE CO 2
3. ŢEAVĂ DE
TRANSPORT
A CO 2
ACVIFERĂ SALINĂ
2. TERMOCENTRALĂ
PE CĂRBUNE SAU
GAZ CU STAŢIE DE
CAPTARE A CO 2
ZĂCĂMINTE
EPUIZATE DE
PETROL ȘI GAZE
4. INJECŢIE
DE CO 2

Puţine sunt,
multe vor fi
În momentul de faţă există cinci
proiecte la scară mare complet
operaţionale. Tehnologia are la
bază captarea dioxidului de carbon
și injectarea acestuia în straturi
geologice, la adâncimi cuprinse
între 800 și 2.500 de metri.
Stocarea are loc în zăcămintele
epuizate de petrol și de gaze sau în
acvifere saline adânci.
Sleipner (Norvegia). Proiectul Sleipner a
început în 1996, când compania norvegiană
Statoil a început să injecteze mai mult de
un milion de tone de CO pe an sub Marea
2
Nordului. CO -ul este separat de gazul
2
produs și reinjectat pe deasupra rezervorului
de gaz.
Snohvit (Norvegia). Statoil extrage gaze
naturale și CO din perimetrul offshore din
2
Marea Barenţ, Snohvit. Prin conducte de
160 de kilometri, mixtura este transportată
până la o fabrică de Gaz Natural Lichefiat
din Hammerfest, cel mai nordic oraș de pe
continentul european. Odată separat, CO -ul 2
este injectat într-o formaţiune nisipoasă
situată la 2.600 de metri sub fundul mării.
In Salah (Algeria). Din 2004, depozitul
algerian captează anual un milion de tone
de CO . Proiectul este realizat de către
2
Sonatrach, compania naţională algeriană de
petrol și gaze, în parteneriat cu BP și Statoil.
Weyburn - Midale (Canada). Proiectul
captează circa 3 milioane de tone de CO2 anual. Tot acest CO este mai departe utilizat
2
pentru creșterea gradului de recuperare a
rezervelor din perimetre de petrol și gaze.
Proiectul este operaţional din 2000.
Rangely (SUA). Proiectul este operaţional
din 1986. Chevron Texaco este proprietarul și
operatorul proiectului care stochează anual
circa un milion de tone de CO . 2
SURSA: GLOBAL CCS INSTITUTE
1. PUNCT DE
EXPLOATARE
RESURSE
NATURALE
CÂMP GAZIFER
Proiectul Getica CCS (Carbon
Capture Storage) a \nceput s= fi e
c`t de c`t cunoscut abia \n ultimele
luni, dar dezvoltarea acestuia a
\nceput din februarie 2010. Acum,
Getica este trecut printre cele 77 de astfel de
investi]ii la nivel global pe o list= realizat=
de c=tre Global CCS Institute [i este cotat cu
[anse mari pentru ob]inerea unei fi nan]=ri
uria[e din partea Uniunii Europene.
Toat= agita]ia pe care acest proiect
a produs-o \n pia]= vine \n contextul
\n care \n ultimii 20 de ani Rom`nia
nu a dus niciodat= lips= de idei, dar, la
capitolul implementare sau fi nalizare,
bilan]ul este cu adev=rat descurajator.
F=r= termocentrale noi, f=r= investi]ii \n
energia nuclear=, f=r= dezvolt=ri notabile
pe partea hidro, f=r= strategie, Rom`nia
a intrat \ntr-o curs= dur= cu un proiect
care acum pare cel pu]in avangardist:
captarea [i stocarea carbonului. Marii
actori \n acest proiect sunt Romgaz,
cel mai mare produc=tor de gaze din
Rom`nia, Transgaz, compania na]ional=
de transport a gazelor naturale, [i CEN
Turceni, cea mai mare termocentral= din
bazinul Olteniei. Pe l`ng= ei, particip=
[i Institutul de Studii [i Proiect=ri
Energetice (ISPE), GeoEcoMar, Ministerul
Economiei [i Guvernul. Logica unui
astfel de proiect vine \n contextul \n care
Rom`nia [i-a asumat anumite obliga]ii
privind reducerea emisiilor de CO2, iar
Uniunea European= s-a angajat \ntr-o
lupt= dur= cu poluarea pe termen lung.
Ideea care st= la baza proiectului ]inte[te
Complexul Energetic Turceni, unul dintre cei
mai mari poluatori din Rom`nia. Dioxidul
de carbon, care \n mod normal ar fi eliberat
\n atmosfer= de c=tre CEN Turceni, ar urma
s= fi e captat \n anumite instala]ii, transportat
prin re]elele Transgaz [i \ngropat la mari
ad`ncimi \ntr-un depozit de stocare. Dup=
\ngroparea CO2, intervine Romgaz, companie
cu experien]= \n activitatea de \nmagazinare
a gazelor naturale. Proiectul este unul
demonstrativ [i, tocmai de aceea, nu se va
face f=r= fi nan]are european=, \n contextul
\n care costurile pentru dezvoltarea acestuia
www.bmag.ro
s-ar putea ridica la un miliard de euro. Banii
europeni ar trebui s= asigure jum=tate din
acest necesar de investi]ii.
“Pe 9 mai am depus documenta]ia la
Banca European= de Investi]ii. |n total
au fost 13 proiecte depuse. {apte sunt din
Marea Britanie, iar restul vin din Fran]a,
Germania, Italia, Olanda [i Polonia. Dup=
analiza BEI se vor anun]a proiectele
eligibile. |n momentul c`nd se ajunge la
etapa de negocieri directe, companiile
implicate trebuie s= aib= planuri concrete
pentru atragerea diferen]ei de fi nan]are
pentru c= \n acest proiect nu sunt fonduri de
stat. La fi nal nu vor fi fi nan]ate dec`t 8 astfel
de proiecte”, spune Carmencita Constantin,
directorul diviziei de energie [i mediu din
cadrul ISPE.
Motorul realiz=rii acestui proiect
este urm=torul: din 2013 marii poluatori
nu vor mai primi drepturile de emisii
gratuit, ci vor fi obliga]i s= le cumpere.
Derog=rile se pot ob]ine, dar pentru asta
Rom`nia trebuie s= depun=, p`n= \n
septembrie 2011, planuri de investi]ii
cu surse de fi nan]are concrete pentru
fi ecare termocentral= pe care vrea s= o
scuteasc= de acest efort fi nanciar. Dac= nu
va ob]ine aceste derog=ri, pentru fi ecare
ton= de CO2 eliberat= \n atmosfer= marile
companii poluatoare vor fi obligate s=
cumpere un drept de emisie de CO2.
Numai pentru anul acesta costurile cu
CO2 pentru cele trei termocentrale din
bazinul Olteniei (Turceni, Rovinari [i
Craiova) se ridic= la peste 130 de milioane
de euro, potrivit unor estim=ri recente
f=cute de reprezentan]ii Ministerului
Economiei. Speciali[tii spun \ns= c=
din 2013 pre]urile vor exploda, nefi ind
excluse valori de peste 30 de euro, fa]= de
16 euro, c`t cost= \n prezent un drept de
emisie de CO2.
Mai mult, \n contextul \n care
Rom`nia a declarat c= va merge \n
continuare pe c=rbuni, aceasta fi ind
cea mai abundent= resurs= energetic=
de care dispune ]ara, proiectele care
s= capteze dioxidul de carbon eliberat
\n atmosfer= de termocentrale devin
6-12 iunie 2011 BUSINESSmagazin 25

Energie
TOTAL INVESTIŢII:
42 MLD. $
10
Alţă ţări non
OECD
5
China și India
4OECD
Pacifi c
Investiţii
necesare pentru
proiecte de
captare și stocare
a carbonului
până în 2020
(miliarde dolari)
8OECD
Europa
1 INVESTIŢIA NECESARĂ PENTRU
DEZVOLTAREA GETICA CCS, DEPOZITUL DE
CARBON CARE AR PUTEA FI DEZVOLTAT ÎN
BAZINUL OLTENIEI
mld. €
este una dintre pu]inele ]=ri la nivel
obligatorii. |n prezent, peste 30% din
toat= energia produs= \n Rom`nia este
bazat= pe c=rbuni. “Cele mai mari emisii
de CO2 sunt concentrate \n zona Olteniei
- circa 40% din tot ceea ce se emite la
nivel na]ional. Ini]ial, \nainte de a fi
aleas= loca]ia Turceni, au concurat 9
instala]ii, nu numai termocentrale, ci
[i mari poluatori”, spune Constantin
Sava, director de programe de CCS din
cadrul Institutului Na]ional de Cercetare -
Dezvoltare pentru Geologie [i Geoecologie
Marin= GeoEcoMar.
CEN Turceni a avut \ns= un avantaj
major. Compania are deja o fi nan]are
ob]inut= pentru reabilitarea grupului 6 de
330 MW al termocentralei, grup care va
fi de altfel inclus \n proiectul de stocare a
carbonului. A[a c= dilema fi nan]=rilor este
rezolvat=. |n plus, lucr=rile se vor termina
26 BUSINESSmagazin 6-12 iunie 2011
15
OECD
America de
Nord
Anii critici
Următorii zece ani
sunt decisivi pentru
depozitele de carbon,
fiind planificată
construcţia a 99 de
depozite care au nevoie
de investiţii de 42
miliarde de dolari.
p`n= \n 2015, anul \n care depozitul
trebuie s= fi e fi nalizat pentru a putea
accesa banii europeni.
“Toat= lumea [tie c= Rom`nia este \n
c=r]i pentru atragerea banilor europeni,
altfel nu ar fi at`ta v`nzoleal=. Rom`nia
european cu o industrie de petrol [i gaze
cu o tradi]ie de peste 150 de ani. Acest
lucru aduce de la sine o bun= cunoa[tere a
subsolului. Ne baz=m pe oameni cu mult=
experien]=”, explic= reprezentanta ISPE
unul dintre atuurile Rom`niei \n aceast=
curs= european=. |n afar= de acest punct
forte, mai sunt [i altele.
“Intrarea Romgaz \n acest proiect
a adus credibilitatea tehnic=. Nu peste
tot g=se[ti o companie na]ional= cu
experien]= de peste o sut= de ani. Acela[i
lucru este valabil [i pentru Transgaz, tot
o companie na]ional=. Mai mult, este un
criteriu care spune c= \n toate regiunile
trebuie dezvoltate astfel de proiecte, or,
aici suntem numai noi. Problema este
s= fi m serio[i”, recunoa[te \ntr-un fi nal
Carmencita Constantin.
|ntreaga mi[care de for]e are loc \n
contextul \n care doar acum se pun bani
europeni la b=taie pentru c= este vorba
de proiecte demostrative. Dup= acest
moment, banii vin din buzunarele fi ec=rui
ini]iator al unei astfel de investi]ii.
“Pentru dezvoltarea acestei tehnologii
exist= un fel de plan Marshall la nivel
global pentru c= va avea cel mai marcant
efect asupra gazelor cu efect de ser=”, mai
spune Constantin.
29
Alţă ţări non
OECD
Numărul de
proiecte de
captare și stocare
a carbonului
până în 2020
21
China și India
7OECD
Pacifi c
29
OECD
America de
Nord
13
OECD
Europa
TOTAL
PROIECTE: 99
SURSĂ: INTERNATIONAL ENERGY AGENCY
Singurul lucru care poate avea \ns= un
impact negativ este asigurarea restului
fi nan]=rii. Dar pentru acest lucru sunt
c=utate solu]ii, una dintre acestea fi ind
aducerea, al=turi de Transgaz, Romgaz [i
CEN Turceni, a unor investitori priva]i.
Practic, a[a cum statul \ncearc= s=
aduc= bani str=ini \n proiecte uria[e, cum
sunt hidrocentrala Tarni]a - L=pu[e[ti
sau reactoarele 3 [i 4 ale centralei de
la Cernavod=, a[a se poate \nt`mpla
[i cu Getica, fi rma de proiect pentru
dezvoltarea depozitului de captare [i
stocare a carbonului.
“Am \nceput deja s= avem discu]ii
cu BERD, care ne-a dat \n scris c= vor s=
de]in= [i ac]iuni [i s= [i contribuie cu
bani pentru dezvoltarea acestei investi]ii.
Atragerea de investitori priva]i este
posibil= pentru c=, de[i vorbim de un
proiect demonstrativ, care-[i va dovedi
viabilitatea comercial= \n timp, este vorba
despre accesul la informa]ii valoroase.
Pentru aducerea acestor investitori am
putea prelua modelul de la Tarni]a [i
s= deschidem licita]ia \n a doua parte a
anului”, a mai precizat Constantin.
Dincolo de accesul la informa]ie,
companiile str=ine ar putea fi interesate
de acest proiect [i datorit= altor motive.
Potrivit informa]iilor disponibile,
proiectul Getica CCS inten]ioneaz= s=
injecteze pe parcursul a 15 ani circa
20 de milioane de tone de CO2, ceea
ce reprezint= \ns= doar o frac]iune din
poten]ialul de stocare al regiunii Oltenia.
Acest lucru \nseamn= c= exist= destul

3.500
3.000
2.500
2.000
1.500
1.000
500
De la cinci
la câteva mii
De anul trecut, numărul proiectelor
de captare și stocare a carbonului
este în creștere continuă. În tabel,
este indicată evoluţia estimată a
numărului de proiecte de captare și
stocare a carbonului.
0
2010
Numărul de proiecte
2020 2030 2040 2050
SURSĂ: INTERNATIONAL ENERGY AGENCY
loc [i pentru stocarea “polu=rii” emise
de alte companii \n afara CEN Turceni
(care emite anual 6 milioane de tone de
CO2), cum ar fi ceilal]i mari poluatori din
regiune, Alro sau Oltchim.
Unul dintre semnele de \ntrebare care
se ridic= este legat de impactul pe care
injectarea CO2 \n subsol l-ar putea avea
asupra mediului. “|nainte de stocare,
toat= zona se monitorizeaz=, iar aceast=
monitorizare va continua \nc= zeci de ani
de la fi nalizarea proiectului. Str=in=tatea
ne percepe pe noi ca pe un laborator
natural de stocare a carbonului pentru
c= la noi sunt z=c=minte uria[e. O treime
din izvoarele subterane de ape minerale
ale Europei sunt concentrate la noi, dar
eventuale scurgeri de CO2 \n aceasta nu
sunt de natur= s= aib= un impact negativ”,
a spus reprezentantul GeoEcoMar.
Febra proiectelor de captare [i
stocare a carbonului nu a cuprins \ns=
numai Europa, ci a trecut de ceva timp
[i oceanul. Pe 3 februarie 2010 Casa Alb=
lansa urm=torul comunicat: “Timp de
decenii, industria de c=rbune a sus]inut
slujbe de calitate [i bine pl=tite pentru
muncitorii americani, iar c=rbunele a fost
sursa care a asigurat energie convenabil=,
pe care te po]i baza. |n acela[i timp \ns=,
centralele pe c=rbuni sunt cel mai mare
contribuitor din America \n ceea ce
prive[te emisiile de gaze cu efect de ser=,
iar c=rbunele este responsabil pentru 40%
din emisiile la nivel global. G=sirea unei
c=i c=tre o industrie curat= a c=rbunelui
este esen]ial= pentru administra]ia mea”,
preciza Barack Obama \n respectivul
comunicat, iar calea indicat= de
pre[edintele american era cea a capt=rii
[i stoc=rii de carbon. Pentru Statele
Unite, care nu au semnat nici protocolul
www.bmag.ro
Salvează în bookmark
www.bmag.ro
de la Kyoto, nici urma[ele acestuia,
acest comunicat arat= un interes pentru
problema polu=rii demn de luat \n seam=
pe termen mediu.
Uniunea European= are planuri mai
clare [i \[i propune ca la nivelul anului
2050 s= reduc= emisiile de CO2 cu circa
90% fa]= de anul de referin]= 1990. Iar
poluatorii au de ales: “A[a cum sunt
directivele acum, solu]iile care ne r=m`n
sunt ori achizi]ia de drepturi de emisii,
ori stocarea carbonului. Aceasta este
tehnologia care practic vine peste noi [i
pentru prima dat= \n ultimii ani suntem [i
noi \n r`nd cu ceea ce se petrece \n lume”,
a conchis reprezentanta ISPE. Achizi]ia
de drepturi de emisii este p`n= la urm=
o activitate repetitiv= care doar permite
supravie]uirea, at`ta timp c`t poluatorii
vor avea fonduri pentru achizi]ia lor. A
doua variant= are \ns= b=taie pe termen
lung. n
PUBLICITATE
6-12 iunie 2011 BUSINESSmagazin 27

Massive EU Funding Within Romania’s Reach For Groundbreaking CO2 Project
06.07.2011 Author: Roxana Petrescu
Carbon dioxide capture and storage are relatively new concepts worldwide, but this is the technology
that will witness a fast-paced growth in the next ten years and will attract over $40 billion globally.
Romania is developing such a project, with experts saying it is in the books for record-breaking EU
funding.
The Getica CCS project (Carbon Capture Storage) has only recently become popular, but its development
started in February 2010, writes Business Magazin weekly.
Now, Getica is among 77 such global investments on a list put together by Global CCS Institute, and it is
believed to have significant chances for massive funding by the European Union.
All the commotion that the project stirred on the market comes in the context where in the past 20
years Romania has never been short on ideas, but in terms of implementation and completed projects,
things have not worked out very well. Lacking new thermal power stations, investments in nuclear
energy, notable hydropower projects, and in the absence of a strategy, Romania has now joined a tough
race with a project that seems avant-garde at the very least. The big players in this project are Romgaz,
the largest local gas producer, state-owned gas transporter Transgaz (TGN.RO), and CEN Turceni, the
largest thermal power producer in the south.
Also involved are the Institute of Energy Studies and Power Engineering (ISPE), GeoEcoMar, the
Economy Ministry and the Government.
The motivation behind this project is Romania's commitment to reduce CO2 emissions and the
European Union's involvement in a tough war of attrition against pollution.
The project targets thermal power producer CE Turceni, one of Romania's greatest polluters. The carbon
dioxide that would normally be released into the atmosphere by CE Turceni, is set to be captured,
transported through Transgaz pipes and buried deep underground in a storage facility. This is a demo
project, so it will not be done without EU funding, considering that it could cost EUR1 billion.
"On May 9 we submitted the literature to the European Investment Bank. In all there were 13 projects
submitted. Seven are from the UK, and the rest come from France, Germany, Italy, the Netherlands and
Poland. After being reviewed by the EIB, the eligible projects will be announced. (...) Only 8 such projects
will receive funding eventually," said Carmencita Constantin, director of the energy and environment
division within the institute.
Here is what drives this project: as of 2013 big polluters will no longer get their emission rights for free,
but will have to buy them. Waivers can be obtained, but in order to do that, Romania needs to submit
investment plans that include concrete sources of funding for each thermal power station it wants to

exempt from this financial effort. Unless these waivers are obtained, big polluting companies will have
to buy a CO2 emission right, or green certificate, for every ton of CO2 released into the atmosphere.
Experts say prices will skyrocket as of 2013, and could reach EUR30 per certificate, compared to the
current EUR16.
"Everybody knows Romania is in the books to attract EU money, otherwise there wouldn't be such
commotion. Romania is one of the few European countries with more than 150 years of background in
the oil and gas industry. This means good knowledge of underground geology (...)," says the institute's
representative, explaining Romania's edge in the race for EU funds.

Romgaz, Transgaz si CE Turceni au format societatea Getica CCS, pentru instalatia de captare CO2
09.06.2011
Companiile de stat Romgaz,Transgaz si Complexul Energetic Turceni au format compania de proiect
Getica CCS, care va dezvolta viitoarea instalatie de captare, transport si stocare a emisiilor de dioxid
de carbon ce urmeaza sa fie construita la grupul nr. 6 al complexului Turceni.
''Proiectul va costa intre 800 milioane euro si un miliard euro. Constructia sa ar putea dura intre doi si
trei ani. Azi (joi, 9 iunie, n.r.) vom alege conducerea companiei de proiect. Studiul de fezabilitate l-am
finalizat deja'', a declarat joi, intr-o conferinta la Medias, Tudor Serban, consilier personal al
ministrului Economiei, Ion Ariton.
De asemenea, acesta a precizat ca pe 5 mai a fost depusa la Banca Europeana de Investitii (BEI)
documentatia necesara accesarii programului de finantare NER 300, care va acoperi 50% din
investitie.
''In sase luni, speram sa primim raspuns de la BEI in acest sens'', a adaugat Tudor Serban.
La randul sau, directorul general adjunct al Romgaz, Francisc Toth, a declarat, prezent la eveniment,
ca instalatia de captare a emisiilor de CO2 va avea o capacitate foarte mare. ''Daca o transformam in
litri, ar fi vorba de 300.000 litri pe zi'', a spus Toth.
Potrivit reprezentantului Romgaz, proiectul ar trebui finalizat in 2015, altfel Romania risca sa dea
banii inapoi Uniunii Europene.
Acesta este totodata primul Proiect Demonstrativ privind Captarea si Stocarea Carbonului (CCS) in
Romania.
Guvernul Romaniei, prin Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri (MECMA) a lansat
in mod oficial proiectul demonstrativ GETICA CCS la 1 decembrie 2010, la Bruxelles, cu ocazia Zilei
Nationale a Romaniei si a facut demersurile necesare pentru includerea acestui proiect in lista
proiectelor prioritare ale Guvernului.
Pentru Romania, dezvoltarea si punerea in functiune a unui proiect demonstrativ CCS va contribui la
respectarea obligatiilor asumate prin tintele nationale de reducere a CO2, la castigarea timpului
necesar pentru implementarea surselor de energie regenerabila la scara comerciala, precum si la
cresterea securitatii geopolitice energetice prin consumul resurselor autohtone versus dependenta
de importul de gaze naturale.
Cercetarile stiintifice arata ca, pentru a diminua impactul sever al schimbarilor climatice, trebuie sa
se limiteze efectele incalzirii globale la nivel mondial cu cel mult 2 grade Celsius fata de nivelul
temperaturii inregistrat in perioada pre-industriala. Pentru a atinge aceste obiective, emisiile globale
trebuie injumatatite pana in anul 2050. Aceste consideratii au stat la baza deciziei Guvernului

Romaniei din februarie 2010 de a concepe "Planul de actiune pentru implementarea unui Proiect
Demonstrativ privind Captarea si Stocarea Carbonului (CCS) in Romania".
In urma acestui angajament, Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), impreuna cu Institutul
National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina (GeoEcoMar) sunt angajate
in primul Program Demonstrativ CCS integrat din Romania, in prezent fiind in curs de elaborare
studiul de fezabilitate, avand ca scop demonstrarea fezabilitatii tehnologiei de captare a CO2 la
Complexul Energetic Turceni, impreuna cu transportul acestuia si stocarea geologica.
Dupa un articol NewsIn

,,The weakest point is not the legislation
itself
butthe
lack tf determination
t,
decidin8
- Dr. Erg. Carmencita Constantiry Director of Energy &
Environmental Division of ISPE, thinks-
Interview by CitXlina Dragu
Which are the most important projects under
thebrand of ISPE andhozn is ISPE inaolaed
in studies and projects within EU-ETS (the
EU programme for trading CO, emissions)?
It is well known that the main industries focused
by this initiatiae sre the ones with high CO,
emissions, especially the energy sector, metalurgy,
chemicals, refinery, concrete pro duction et c.
Becnuse the ISPE expertise cooers the complexity
of electrical ond thermic enerry production
projects (bssed on fossil fuel andlor using
renewable enerry resources), enerry fficiency of
industrial and enaironmental instqllations, each
of theproject documents compiledby ISPE giaes a
concrete answer concerning the solutions which
our clients must choose in order to optimise their
functioning, redu,ce the impact on the
enaironment and reduce the adiacent costs to
these nctions.
If we refer directly to the two EU-ETS Directiaes,
respectiuely 2003lB7lEC snd 20091871EC I haoe
to note that ISPE acted and seraes both as a
consultant for goaernmental institutions and st
the leztel of industrial fncilities in the fields
preuiously mentioned.
In its deaeloper role of the study background of
the first Nqtional Allocation Plan in the year
2007, ISPE has gained trust among institutional
experts but qlso enjoys the trust of most

,,Yeruga cea mai slabd in RomAnia
nu este reprezentatd de legisla{ie,
ci de lipsa de decLZLe in
stabilirea prioritdlilor nafionale"
- este de pdrere
Dr. Ing. Carmencita
Constantin,
Directorul Divtzier
Energie & Mediu - ISPE -
Care sunt cele mai importante proiecte ce poarti marca
ISPE qi cum se implici ISPE in studii gi proiecte derulate
in EU-ETS (Schema UE de comercializare a emisiilor de
co2l?
Este bine cunoscut faptul ci principalele industrii vizate de
aceastd DirectivX sunt industriile cu emisii mari de CO, fi-r
special industria energeticd, metalurgicS, chimicS" rafinXrii
qi ciment.
intrucAt expertzalSPE acoperd complexitatea proiectelor
de producere a energiei electrice gi termice @azatd pe
combustibil fosil gi/sau utilizarea resurselor energetice
regenerabile), de eficientd energeticd a instalafiilor
industriale, dar gi pe cele de mediu, oricare dintre
documentatiile de proiectare elaborate de ISPE dX un
rdspuns concret privind solu{iile pe care clientii nogtri
trebuie sd le adopte in scopul optimizdrii functionirii lor,
reducerii impactului asupra mediului gi, implicit, a
reducerii costurilor asociate acestor actiuni.
Vorbind in mod concret despre cele doud Directive EU-
ET$ respecnv 20031871CE qi 20091291CF,, trebuie sX
precizez faptul ci ISPE a acfionat qi actioneazX atAt in
calitate de consultant la nivelul institutiilor guverna-
mentale, cAt gi la nivelul instalaliilor industriale din
domeniile menfionate anterior.
in calitatea sa de elaborator al studiului de fundamentare
al primului Plan Nalional de Alocare in anul 2007,ISPE a
cAqtigat increderea expertilor institufionali gi pe cea a
experlilor la nivelul celor mai importanli clien{i.
c,l
t
a3
!,J
-
I
3
3

F
\
t
ts
-
?
a
The list of ISPE studieslprojects with EU_ETS
consultancy competence is impressiae and I
assutne that it needn't take up public issue space.
Practically any work/study of ISpE which was
compiled for one of the industries or facilities for
which the stipulations of the Directiae apply,
mandatorily contains both cslculations on the
impact of these Directiaes onproduction costs and
especially proposals regarding the optimised
certificate portfolio management at the leael of the
in d ustr ial facit i ties.
In its role as n consultant for gouernment
institutions, ISPE has compiled a series of
str ate gically imp ortant documents, which signal
on the onehand the impact of Europeanlegislation
on the economic competitiaeness of the industrial
fields in Romania, as well ns ways of cushioning
these fficts (through accessing one of the information concerning the project status as werl as rinks to other officiar
dero gation rules stipulated in the European laws). information sources regarding the subject of worldraide ccs proiects
The capitalisation of financing resources, deuelopment.
estqblished according to the stipulations of the
EU-ETS Directitse for the promrotion of projects Hoza does CCS rnork and uhat are the hard
with
facts that we neeil to
a signif.cant impact on the reduction of knoza aboutCCS?
greenhouse gases, are also part of the ISpE works
pro.tocol.
What can you tell us about the actual status
of the Getica CCS project?
The Getica CCS project was filed. on May g', with manner.
the European Commission, respectiaelv the
European Bank for Inaestments, tnhich iqs the
mandate to run the awarding procedure for
financing CCS projects through ttte Nnn iOO
programme. In my opinion the project was
extremely well realised. Note that in the 6 weeks
during which additional documents for the filed
projects could be requested, Romanis ,ecrirrd
only some insignifcant requests without maior
implications.
The project receiaes attention from the
goaernment of Romania, becsuse important
measures are implemented in order to estabtish the
project company nnd assure thefinancing sources
to complete theNER 300 funds, ns well as research FueI pozaer plants and heaay industry are the
and design qctions
rargest CO, emitters.
necessary for the proiect What urgent measures tnust be taken in such cases?
d euelopme n t and im pl ementat ion.
Both industries' the energetic and metarlurgicar ones,
Soon
are
the
aital
website http:www.getica-ccs.ro
for Romania
wiil be if we consider the economic decrine recorded both in
Iaunched.
the post-ieaorutionary
There you will permanently find both period and in the recent period of the economical crisis.

Lista studiilor qi proiectelor de consultanld EU-ETS a ISpE
este impresionantd. Practic orice lucrare/studiu ISPE
elaboratd pentru una din industriile sau instalatiile aflate
sub incidenta Directivei confin in mod obligatoriu atAt
calculele privind influenta acestor Directive in costurile de
producere, cAt gi propuneri privind gestionarea
optimizatX a portofoliului de certificate la nivelul
instala!iilor industriale.
In calitatea sa de consultant la nivelul instituliilor
guvernamentale, ISPE a elaborat o serie de documente
strategice importante prin care a semnalat pe de o parte
impactul legislafiei europene asupra competitivitdlii
economice a sectoarelor industriale din RomAnia, pe de
alti parte, modalitdlile de atenuare a acestuia (prin
accesarea unora dintre derogdrile propuse de legislafia
europeand).
Valorificarea surselor de finanlare care se constituie in
conformitate cu prevederile Directivei EU-ET$ pentru
promovarea proiectelor cu impact semnificativ asupra
reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser5, fac de
asemenea parte din protocolul de lucrdri al ISPE.
Proiectul
Demonstrativ
GETICA CCS
Ce ne puteti spune despre stadiul actual al
GeticaCCS?
Proiectul GETICA CCS a fost depus pe 9 mai la Comisia
EuropeanS, respectiv Banca Europeand de Investifii
mandatatd si deruleze licitatia privind finanlarea
proiectelor CCS prin mecanismul NER300.
In opinia mea proiectul a fost deosebit de bine realizat,
lucru dovedit de faptul cd in perioada celor gase
sXptdmAni in care s-au cerut completdri la proiectele
depuse, Rom6nia a primit doar cAteva solicitSri minore,
f5rd semnificatii majore.
'l'\
RoMANTA
Proiectul este in atentia Guvernului RomAniei fiind in
curs actiuni importante privind constituirea companiei de
proiect gi privind atragerea surselor de finantare necesare
completdrii fondurilor din NER 300, precum gi actiuni de
cercetare-proiectare necesare dezvoltdrii proiectului in
vederea implementirii acestuia.
in curAnd va fi lansat site-ul http://www.getica-ccs.ro
unde veti putea gdsi in permanenld atAt informalii
actualizate referitoare la stadiul proiectului, cAt gi link-uri
cdtre alte surse de informatii oficiale privind problematica
dezvoltdrii proiectelor CCS in intreaga lume.
Cum functioneazl, CCS qi care sunt adevirurile dure pe
care ar trebui sd le qtim despre CCS?
CCS, respectiv Carbon Capture Storage, este o tehnologie
care vizeazd separarea gi captarea CO, din gazele de
ardere provenite din instalatiile industriale. Ulterior,
acesta este comprimat gi transportat prin conducte
subterane, urm6nd a fi injectat la adAncimi mari in
subteran, in zone in care prin cercetdri geologice au fost
identificate structuri capabile sd retind CO, in mod stabil
qi sigur.
Printre adevXrurile dure legate de tehnologia CCS ag
putea enumera cAteva lucruri de o mare importantS:
necesitatea caracterizdrii cu acuratele a sifurilor de
stocare, care implicd atAt largi cunogtinfe tehnice, cAt si
experienta bazatl pe modelarea teoreticd gi pe
experientele practice dobAndite in cadrul proiectului
pilot; tehnologiile de captare sunt incd in faza
demonstrativd pentru capacitdlile mari de refinere a COr;
fondurile din programul NER 300 asigurd numai o parte
importantd din necesarul de finantare pentru imple-
mentarea proiecfului qi pentru operarea acestuia, fiind
astfel necesare fonduri complementare care sd contribuie
la acoperirea 700% acheltuielilor de investitii gi exploatare
ale unui astfel de obiectiv; necesitatea demardrii unor
programe de organizare qi instruire la nivel institutional
pentru specialigtii care vor acorda avizele, acordurile,
permisele, licenlele aferente implementdrii acestor
tehnologii in tara noastrS.
Centralele electrice pe combustibili qi industria grea
sunt cei mai mari emifitori de CO,. Care sunt misurile
care ar trebui si fie impuse urgent in aceste cazuri?
Ambele categorii de industrii, atAt cea energeticd, cAt qi
cea metalurgicS, sunt industrii vitale pentru RomAnia
luAnd in considerare declinul economic inregistrat de tara
noastrd atAt in perioada postrevolutionard, cAt gi in ultima
perioad d, a crizei economice.
u
:l
tr)
E
n
fi
3
3

I
5
ar
.il
q)
fr
.E
:l
.i:
s
I r'1
This is the reason why I consider that nntional authorities
should tackle with great care the enaironmental obligations
imposed by the European Llnion and, mainly, the wsiaers
thst allow energy producers and the industries susceptible of
being relocated outside the European region some facilities
to easily meet the strict requirements of the European
legislation. And I refer to Art. 10a and 10c in the Directiae
20091291EC, already considered by gouernment
institutions that make nll ffirts to access the waiaers
mentioned in these articles.
It..is obaious that such measures are only the starting point
in securing the operation of these industries until 2020.
Member States must also deploy other measures to complete
the w aia er s mentione d b efor e.
The only chance Romaniahas to relaunch its economy and to
saae these industries from bankruptcy is to adopt some longterm
nnd medium-term strategic national inaestment
progrnmmes, so that stnte-of-the-art technologies that
ensure increased efficiency and reduced CO, emissions
couldbe used.
Once sent to Brussels qnd aalidnted by the European
Commission, these national inaestment progrnmmes shall
no longer depend on the political decisions, and thus they
couldbe incorporated in real projects, ztery important for our
country.
rhrhat problems haoe you been facing recently? Does
Romanian legislation allow you to implement the
d em o n s tr ati o n p r o gr amm e s ?
The major problem we face is the inefficiency of the national
institutions inaolaed in the promotion of a project from its
early stage to its implementation. The most obaious example
is the fnct that up to the present date CCS Directiae hns not
been incorporatedyet in the Romanianlegislntion. This step
is mandatory for the implementation of Romanian CCS
demonstr ation pro gr nmme.
In my opinion, the weakest point is not the legislation itself
but the lack of determination in deciding nnd. implementing
the national priorities.
As a ZEP membery European Technology platform
for
Zero Emission Fossil Fuel Pouter plants, could you
tell us what priorities this organizationhaoe?
As you already know, the platform makes all efforts to
implement CCS technologies at Europeanleuel.
Within the platform, there are already intense preoccupations
to identfu the funding sources for the
certificates) to be proposed and adopted at European leael
and then implementedin allmember states.
Alongside its preoccuptttions relating to CCS project
implementation, ZEP makes aII efforts to identifu the
funding sources necessary to continue the researches needed
to optimize technologies, reduce costs and associatedrisks.
Bilateral research programmes started between EII snd
China, lapan, Australis with a aiew to deaeloping CCS
technologies raorldrnide snd sharing knowledge thst
accelerqtes the implementation of these technologies in
indus tr ial s ect or s, lar ge CO, emitt er s.
Briefly, I could say that the platform continues its actiaities
trying to re-formulate future policies and strategic
directions for the deaelopment of collection, transport,
storage, communication qnd knowledge transfer
technologies with a aiern to increasing the number of
Europeanprojects.
What position does Romania hold regarding
renewable energy technologies and rahat countries
couldbe ourmodel?
Undoubtedly, Romania is a country blessedby God, with a
hu ge potential in renew able ener gy resources.
To use these resources to obtain electric and lor thermal
energy highly depends on the supplementation of the
inaestments in renewable energy projects with coherent
inaestment projects in electricity transport and distribution
networks (e.g. smart grid, but not only) and in electricity
deaelopment projects that operate at slternating load,
haaing a short start-up (so calledback-up sources).
Examples could be taken from many countries in the ELI,
such Germany, Spain, UK, Denmnrk, the Netherlands,
Italy, Norway, or from non-EI-I countries, such as lapnn, the
US or Cnnada.
It is not the examples that we lack. Had we considered the
best experiences, u)e zuould haae implemented the feed-in
tariff scheme and not the csrbon credits. Romania's problem
resides in the fact that there is no coherent inaestment plnn
that enables the deuelopment of the projects mentioned.
ISPE, the Institute of Pozuer Studies and Design specialized
in inaestment project promotion for energy and
enaironment, is constantly preoccupied by the improuement
of the institutional and legal framework, offering
unconditional support to the goaernment authorities in
meetin g their Europ e an obli gations.
We also offer support to our main clients in the industrial
future proj ects sector, but also inlocsl communities, by elaboratingprojects
qnd the best support schemes (bonus,
feed-in tariff, to access Europeanfunding andnot only.

Din acest motiv apreciez cX autoritdtile nafionale vor trebui
sd abordeze cu maximd atenfie obligafiile de mediu impuse
de Uniunea Europeand gi in mod special derogdrile care
permit producitorilor de energie electricd gi industriilor
susceptibile de relocare in afara spatiului european o serie
de facilitdli pentru trecerea mai ugoard peste cerinlele
severe ale legislaliei europene. Md refer la Art. 10a gi 10c din
Directiva 20091291EC
care sunt deja in atenlia instituliilor
guvernamentale ficAndu-se eforturi pentru accesarea
derogdrilor previzutein aceste articole.
Evident cd aceste mdsuri sunt numai incepuful pentru a
securiza mentinerea in funcfiune a acestor industrii in
orizontul 2020. Yor fi necesare gi alte misuri la nivelul
statelor membre care sd vind in completarea derogXrilor
mentionate mai sus.
Realizarea unor programe strategice nationale de investifii
pe termen mediu gi lung in sectoarele mentionate, vizind
introducerea tehnologiilor de ultimd orX cu nivel ridicat
de eficienld gi emisii scdzute de dioxid de carbon, reprezintd
pentru RomAnia singura gansd viabild de relansare
economicd gi de salvare de la faliment a acestor ramuri
industriale.
Aceste programe nationale de investilii, odatd transmise la
Bruxelles qi aprobate de Comisia Europeand nu vor mai fi
sub influenla deciziilor politice urmAnd a se transforma in
proiecte reale de interes nalional.
Care sunt problemele cu care vi confruntati in ultima
perioadi? Vi permite legislafia romAni si implementati
programele demonstrative?
Principala problemd cu care ne confruntdm este ineficien{a
institufiilor nationale implicate in procesul de promovare a
unui proiect de la idee pAni la implementare. Exemplul cel
mai concret il constituie faptul cd nici pAnd acum Directiva
CCS nu a fost transpusX in legislalia romAneascX aceasta
fiind de altfel obligatorie ca programul demonstrativ CCS al
Rom6niei si aibX vreo gansd.de
implementare.
Cred ci veriga cea mai slabd in RomAnia nu este repre zentatl
de legislafie, ci de lipsa de decizie in stabilirea prioritdlilor
nafionale gi de urmdrirea transpunerii acestorain realitate.
tn calitate de membru ZEP, Platforma Tehnologici
Europeani pentru Centrale Electrice pe Combustibili
Fosili cu Zero Emisii, ne puteti spune care sunt, in acest
moment, prioritilile acestei organizatii?
Dupd cum este cunoscut, platforma actioneazd cu pagi rapizi
pentru frontul de viitor al implementirii tehnologiilor CCS
la scard european5.
La nivelul platformei sunt deja preocupdri intense pentru
identificarea surselor de finantare destinate urmXtorului val
de proiecte, precum gi a celor mai bune scheme de sprijin (de
tip bonus, feed and tarif, certificate) care sd fie propuse gi
adoptate la nivel european urmAnd a fi implementate in
mod similar de toate statele membre.
in paralel cu preocupirile legate de implementarea reald a
proiectelor CCS, ZEP desf5goard o intensd activitate pentru
identificarea surselor de finanlare necesare continudrii
cercetXrilor care se conducd la optimizarea tehnologiilor, la
reducerea cosfurilor acestora gi a riscurilor asociate.
Programe bilaterale de cercetare incep a fi strucfurate
intre UE gi China Japoni4 Australia, urmAnd ta acestea sd
fie multiplicate in vederea asigurdrii unei delvoltdri a
tehnologiilor CCS la nivel global gi a transferului de
cunogtinle care sX contribuie la cregterea rapiditefli cu care
aceastd tehnologie va fi implementatd in sectoarele
industriale cumariemisii de COr.
Pe scurt ag putea spune cd platforma igi continui activitdtile
in directiile reformuldrii politicilor viitoare, a liniilor
strategice de dezvoltare a tehnologiilor pe intregul lan! de
captare/ transporf stocare gi, nu in ultimul rAnd, a pXrfii
de comunicare gi transfer de cunogtinfe ca element esenfial
in cregterea numirului de proiecte dezvoltate la scari
europeanS.
Care este pozilia RomAniei in privinla tehnologiilor de
producere a energiei regenerabile Ei ce {iri ar trebui si
luim dreptmodel?
Rom6nia este o lard binecuv6ntatd de Dumnezeu cu un
potenlial natural real privind resursele energetice regenerabile.
Valorificarea acestora pentru producerea energiei electrice
qi/sau termice depinde insd de modul in care investitiile
de bazd in proiecte de energii regenerabile vor fi completate
in mod coerent cu proiecte de investifii in retele de transport
gi distribufie a energiei electrice (tip smart greed, dar nu
numai) qi in proiecte de dezvoltare de capacitXti de producere
a energiei electrice, care pot funcfiona la sarcind
variabild gi pot avea o duratd micd de pomire (aga numitele
surse deback-up).
Exemple am putea lua de la foarte multe liri UE, Germania,
Spani4 UI( Danemarca, Olanda, Italia, Norvegia, gi non-
UE, ]aponi4 Statele Unite, Canada.
insdnu exemplele ne lipsescnoud. Daci am fiurmat cele mai
bune experienle am fi implementat schema de sprijin de tip
feed-in tariff gi nu pe cea a certificatelor verzi. Problema
Rom6niei constiin special giin situafia resurselor energetice
regenerabile, in lipsa coerenfei unui program de investitii
care sd permitd dezvoltarea concomitentd a proiectelor
mentionate.
Ca institut de proiectiri specializat in promovarea proiectelor
de investilii din sectoarele energie gi mediq ISPE
este permanent preocupat de perfeclionarea cadrului legal
gi institulional acordAnd sprijin neconditionat autoritdtilor
guvemamentale pentru indeplinirea obligafiilor asumate la
niveleuropean.
in egald misuri acorddm atenlie principalilor nogtri clienfi
din sectoarele industriale, dar qi din comunitdfile locale,
pregXtind proiecte viabile care sd poatd accesa finantdrile
europene qinunumai.

Ministrul Ariton: „Criza de pe burse e un motiv în plus pentru continuarea
reformelor”
interviu în exclusivitate pentru Tribuna cu ministrul Economiei, Comerţului şi
Mediului de Afaceri, Ion Ariton
de Sorana MAIER
– Domnule ministru, se împlineşte la începutul lunii septembrie un an de când aţi
fost numit în funcţie. Câte dintre lucrurile pe care vi le–aţi propus atunci aţi reuşit
să le şi puneţi în practică?
– Funcţia de ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri presupune o
problematică extrem de complexă. N–aş face o evaluare neapărat cantitativă, aş spune
că sunt câteva lucruri care s–au mişcat în bine, dar avem încă multe de făcut. Suntem în
plin proces de reformă economică, de restructurare a companiilor de stat, vom
implementa în curând un nou concept de management, prin privatizarea şi depolitizarea
actului de conducere, sunt procese de reorganizare economică, unele duse la bun
sfârşit, altele în curs.
– Misiunea comună a FMI, BM şi CE s–a încheiat recent cu constatări pozitive pentru
dumneavoastră şi pentru ministerul pe care îl conduceţi. Care sunt explicaţiile?
Concluziile au fost, într–adevăr, pozitive. Am fost felicitaţi de FMI pentru paşii importanţi
în pregătirea procesului de restructurare a companiilor de stat şi a procesului de iniţiere
a organizării concursurilor de manageri privaţi la companiile din portofoliul MECMA. Într–
o perioadă de criză, au fost ţinute sub control datoriile companiilor din subordinea
ministerului.
În general, au fost atinse toate ţintele şi măsurile stabilite în ceea ce priveşte companiile
monitorizate, constatându–se în urma analizei datelor economice preliminate pe şase
luni, că acestea s–au încadrat în indicatorii bugetari stabiliţi.
Programele de restructurare începute vor continua şi vor urmări reducerea, până la
eliminare, a pierderilor din exploatare, obţinerea unei competitivităţi reale în condiţiile
unei pieţe libere, atenuarea impactului social, eficientizarea actului managerial, utilizarea
mai bună a potenţialului uman şi tehnic existent, diminuarea cheltuielilor financiare şi
impactul pozitiv asupra mediului de afaceri.
Eu consider că aprecierile delegaţiei FMI obligă România la mai mult. E un semnal
extrem de puternic cu privire la faptul că acest guvern se bucură de încredere
internaţională, că România se află pe calea cea dreaptă, dar în acelaşi timp e un semnal
de încurajare pentru ca Guvernul să continuie reformele începute. A fost, de ce să nu
recunosc, şi un moment de satisfacţie personală pentru munca depusă la minister în

acest an.
Cum vor fi selectaţi viitorii manageri
– În ultima perioadă se vorbeşte mult despre managementul privat în companiile
de stat, o iniţiativă care, din câte ştiu, vă aparţine. Îşi permite statul român să ofere
salarii competitive cu mediul privat pentru a atrage cei mai buni manageri?
– Introducerea managementului privat în companiile de stat este un proiect pe care l–am
lansat în vederea eficientizării şi depolitizării conducerilor companiilor, plan acceptat şi
validat de delegaţia FMI, BM şi UE. Este un obiectiv major al Ministerului Economiei,
Comerţului şi Mediului de Afaceri, iar în septembrie, acest proiect va intra în linie
dreaptă. Vom anunţa luna viitoare primele companii pe care le avem în vedere, iar până
la sfârşitul anului, companiile specializate în recrutare vor selecta primii candidaţi pentru
conducerea a cel puţin două companii. În ceea ce–i priveşte pe viitorii manageri în
companiile de stat, aceştia vor fi motivaţi, sper, mai ales de provocările profesionale, dar
şi de cele materiale pe care orice manager de companie le poate avea. Limita salarială
va fi dată de piaţă şi de salariul corespunzător din companiile similare din privat, cu
obiecte similare de afaceri, cifră de afaceri, obiective de performanţă şi rezultate
economice similare.
Pentru a asigura succesul proiectului de management privat, vom crea un mediu
transparent şi fără influenţe politice în luarea deciziilor. În acest sens, vom depolitiza şi
profesionaliza, acolo unde este cazul, consiliile de administraţie. Avem în vedere un
proces de selecţie separat pentru membrii consiliilor de administraţie, în mare parte
asemănător cu cel de selectare a managerului.
– Preşedintele Traian Băsescu a declarat că aşteaptă de la dumneavoastră
rezultate în problema contractelor „băieţilor deştepţi” din energie. Aţi făcut ceva
concret în acest sens?
– Am dispus de la începutul acestui an renegocierea tuturor acestor contracte, semnate
înainte ca eu să fiu numit ministru. Ca urmare, Hidroelectrica a notificat fiecărui
beneficiar de contract cererea privind majorarea preţului de livrare şi reducerea duratei
contractelor, acolo unde a fost cazul. Până acum, s–au purtat negocieri intense între
conducerea managerială şi fiecare dintre aceşti beneficiari, asistaţi de casele lor de
avocatură. Cu două dintre aceste firme suntem în instanţă. Procesul de renegociere este
de durată, iar la momentul oportun vor veni şi veştile bune.
– Cât de tare va fi afectată România de scăderea cotaţiilor bursiere în întreaga
lume?
– Evaluarea modului în care reacţionează în acest moment bursele din întreaga lume, şi
efectele economice pe care le provoacă reprezintă una dintre priorităţile noastre în acest
moment. În acelaşi timp, situaţia financiară internaţională constituie un motiv suplimentar
pentru a continua cu şi mai multă determinare procesele de restructurare şi eficientizare
a economiei româneşti. Rolul măsurilor de reformă pe care ministerul şi Guvernul le–au
promovat şi au obligaţia să le aplice în continuare este tocmai acela de a crea o
economie stabilă şi eficientă, mai puţin vulnerabilă, care să aibă capacitatea de a
reacţiona în momente de criză. Vrem ca societăţile cu capital de stat să nu mai fie un

alast pentru economia României. Nu spun că România nu va fi afectată de contextul
financiar internaţional, dar cred că măsurile pe care Guvernul le–a luat în ultima
perioadă şi care au readus economia pe creştere vor limita efectele negative. În
concluzie, criza de pe burse e un motiv în plus pentru continuarea reformelor.
Bani pentru IMM–uri
Anul acesta aţi lansat mai multe programe pentru sprijinirea IMM–urilor. Cum au
evoluat acestea?
– La începutul acestui an am lansat prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 6/2011 Programul
pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii
tineri. E un program prin care statul sprijină debutanţii în afaceri atât cu o sumă de
maxim 10.000 de euro, cât şi cu facilităţi la obţinerea unui credit şi scutiri de la plata
contribuţiilor la asigurările sociale pentru noii angajaţi.
La nivel naţional, numărul total de microîntreprinderi, societăţi cu răspundere limitată
debutantă, înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului este de peste 4500
SRLD, iar dintre acestea aproape 3000 SRLD au fost deja înmatriculate. Cei mai mulţi
dintre tinerii întreprinzători s–au orientat spre domenii ca întreţinerea şi repararea
autovehiculelor, fabricarea pâinii şi a produselor de patiserie, lucrări de construcţii,
restaurante şi transporturi rutiere de mărfuri. Până în acest moment, s–au interesat de
program peste 10.000 de persoane, care şi–au deschis conturi pe portalul Agenţiei de
Implementare a Proiectelor şi Programelor pentru IMM–uri. Peste 1000 de planuri de
afaceri au fost acceptate la evaluare, însumând un buget de peste 35.500.000 lei. Până
acum, prin acest program s–au creat 1.500 de locuri de muncă ; dacă luăm o medie de
3 noi locuri de muncă create pentru fiecare SRLD, observăm că impactul programului va
fi crearea de aproximativ 10.000 de noi locuri de muncă.
Putem spune, la 5 luni de la lansarea programului, că obiectivul major, acela de
stimulare a înfiinţării de noi microîntreprinderi, creşterea potenţialului de accesare a
surselor de finanţare şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor în scopul
implicării acestora în structuri economice private, a fost atins.
Un alt program în care personal cred foarte mult este „Programul Kogălniceanu pentru
Întreprinderi Mici şi Mijlocii”. Acesta este un program multianual de încurajare şi
stimulare a înfiinţării şi dezvoltării IMM–urilor pe perioada 2011–2013, care constă în
acordarea unei linii de credit, în valoare maximă de 125.000 lei/I.M.M./an, cu dobândă
parţial subvenţionată în cuantum de maxim 70% şi, după caz, garantarea creditului de
către stat.
Urmărim, astfel, sprijinirea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii (I.M.M–uri) la
obţinerea de finanţări pentru a suplini nevoile de lichiditate pe termen de un an în
vederea desfăşurării activităţii.
Până în momentul de faţă, în cadrul programului au fost selectate 9 instituţii de credit:
Alpha Bank, Banca Comercială Carpatica, Banca Transilvania, Bancpost, BRD Groupe
Société Générale, CEC BANK, Garanti Bank, OTP Bank România S.A, Pro Credit Bank
şi sperăm ca în luna septembrie să putem anunţa începerea procesului de înscriere a
IMM–urilor on–line, pe baza unui formular, pe site–ul www.aippimm.ro.

Proiect european sprijinit de Transgaz şi Romgaz
– Ce ne puteţi spune despre importanţa proiectului de captare şi stocare a
carbonului, în care sunt implicate şi companiile Transgaz şi Romgaz?
– GETICA CCS este un proiect coordonat de Ministerul Economiei, Comerţului şi
Mediului de Afaceri şi susţinut de Global CCS Institute, Australia. Este primul proiect
demonstrativ de captare şi stocare a carbonului (CCS) din România şi din această parte
a Europei. Pentru România, dezvoltarea şi punerea în funcţiune a unui proiect
demonstrativ CCS va contribui la respectarea obligaţiilor asumate prin ţintele naţionale
de reducere a CO2, la câştigarea timpului necesar pentru implementarea surselor de
energie regenerabilă la scară comercială, precum şi la creşterea securităţii geopolitice
energetice prin consumul resurselor autohtone versus dependenţa de importul de gaze
naturale.
Ce înseamnă aceasta? Aşa cum se ştie, cea mai mare sursă de emisii de dioxid de
carbon o constituie centralele electrice pe cărbune. Emisiile acestora nu sunt compuse
numai din CO2, ci şi din abur nedăunător şi azot. Întrucât se estimează că emisiile
globale de CO2 din sectorul energetic vor creşte cu 65% în 2020 faţă de anul 1990,
chiar cu 92% până în 2030, faţă de 1990, Grupul Interguvernamental privind Schimbările
Climatice (IPCC) recomandă reducerea cu 85% a gazelor cu efect de seră până în
2050.
Iată una dintre explicaţiile faptului că România şi–a propus construcţia unei instalaţii de
captare, transport şi stocare a emisiilor de dioxid de carbon, la Complexul Energetic
Turceni, cea mai mare termocentrală pe cărbune din România.
Realizarea şi implementarea acestui proiect înseamnă minim 1,5 mil. tone/an CO2
captat, transportat şi stocat în siguranţă. Captarea se va face la Grupul Energetic nr. 6
de la CE Turceni, grup reabilitat care funcţionează pe lignit, transportul gazului va fi făcut
de Transgaz, prin conducte subterane pe o lungime de cca. 40 km, iar Romgaz va
realiza stocarea în formaţiuni geologice acvifere saline de mare adâncime.
Studiul de fezabilitate a fost finalizat, iar pe data de 5 mai a fost depusă la Banca
Europeană de Investiţii (BEI) documentaţia necesară accesării programului de finanţare
NER 300, care va acoperi 50% din investiţie.
Se estimează că proiectul va costa între 800 milioane euro şi un miliard euro.
Construcţia sa ar putea dura între doi şi trei ani. Proiectul ar trebui pus în funcţiune până
la 31 decembrie 2015, potrivit termenului impus de finanţarea europeană.
Sprijin pentru Sibiu
– Ce efecte directe la nivelul judeţului Sibiu are activitatea pe care o desfăşuraţi la
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri?

E adevărat, ministerul pe care îl conduc nu are atribuţii directe la nivel local sau regional
decât într–o măsură mai redusă. Cred, însă, că prezenţa mea în Guvern şi dialogul
direct cu miniştrii de resort şi cu primul ministru a contribuit într–o bună măsură la
finalizarea unor obiective importante la nivel local. Mă refer în special la centura
ocolitoare a Sibiului, finalizată la 1 decembrie 2010, care a rezolvat numeroase
probleme ale municipiului. Pot adăuga aici implicarea mea în transferul, de la Ministerul
Apărării Naţionale către autorităţile competente, a terenului din zona Calea Poplăcii, în
vederea construirii unui nou spital la Sibiu. Am avut numeroase discuţii cu domnul
ministru Gabriel Oprea şi, în următoarea perioadă, transferul se va efectua. Un alt
obiectiv major pe care îl urmăresc este desemnarea Sibiului drept capitală regională
după reorganizarea administrativă. Cred că Sibiul are potenţial şi merită o astfel de
poziţie. Vreau, însă, să adaug că, pentru ca Sibiul să obţină acest statut este nevoie de
o coeziune politică la nivel local, iar eu sper că acest lucru se va întâmpla. Mai există un
domeniu de interes comunitar în care este nevoie de o implicarea mai susţinută a
autorităţilor locale, e vorba de sport. Acum avem o reprezentare foarte bună la nivel
naţional, cu echipe în prima ligă la baschet, fotbal şi volei, iar această conjunctură ne
obligă pe toţi să ne implicăm mai mult. Ştiţi foarte bine că de ani de zile am căutat soluţii
pentru susţinerea performanţei sportive la baschet, la volei şi, acum, şi la fotbal.
Investiţii de 230 milioane de euro pentru judeţul Sibiu
– Foarte multe comunităţi locale din judeţul Sibiu au depus proiecte pentru
Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, derulat de Ministerul
Dezvoltării Regionale. Care sunt şansele ca aceste comunităţi să beneficieze de
investiţiile necesare?
– În calitate de membru al Guvernului, în urma dialogului permanent pe care îl am cu
miniştrii de resort, am obţinut aprobarea pentru Sibiu a unor proiecte cu impact major
asupra dezvoltării judeţului. Până acum, Guvernul a aprobat pentru judeţul Sibiu proiecte
în valoare de circa 230 milioane euro pe Programul Naţional de Dezvoltare a
Infrastructurii. Sunt investiţii de care vor beneficia aproape toate comunităţile locale din
judeţ. Aş spune că este cel mai amplu program de investiţii în infrastructură derulat până
acum în România şi va rezolva probleme legate de drumuri judeţene şi comunale,
alimentări cu apă, sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate şi îmbunătăţirea
calităţii vieţii pentru populaţia rurală. Vă voi da şi unele exemple. Vor fi modernizate
patru drumuri judeţene şi alte zeci de drumuri comunale. Între beneficiari se numără
localităţile: Dârlos, Turnu Roşu, Racoviţa, Sadu, Cristian, Orlat, Vurpăr, Răşinari, Moşna,
Mediaş, Avrig, Chirpăr, Nocrich, Şeica Mare, Aţel, Cârţişoara, Hoghilag. Suma totală
aprobată este de aproape 80 de milioane de euro. La alimentări cu apă potabilă au fost
aprobate 30 de proiecte, în valoare de circa 34 milioane de euro. Între comunităţile
locale care vor beneficia de aceşti bani se numără: Miercurea Sibiului, Apoldu de Jos,
Brădeni, Iacobeni, Racoviţa, Boiţa, Marpod, Păuca, Şelimbăr. Pentru sisteme de
canalizare şi epurare a apelor uzate vor fi finanţate 29 de proiecte în valoare de
aproximativ 46 milioane de euro. Printre cele mai mari proiecte se află Miercurea
Sibiului, Agnita, Cisnădie, Sălişte, Bazna, Jina, Mihăileni, Hoghilag, Râu Sadului, Şeica
Mare. De asemenea, alte 27 de proiecte au fost aprobate la capitolul „Îmbunătăţirea
calităţii vieţii pentru populaţia rurală”, care însumează 70 de milioane euro. Între
beneficiari se află Apoldu de Jos, Arpaşu de Jos, Aţel, Bruiu, Poplaca, Micăsasa, Păuca,
Ludoş, Valea Viilor, Târnava, Răşinari şi Turnu Roşu.

„Experiment” de 800 milioane de euro la Complexul Turceni
Autor: Alin Sipanu | 00:06, 23.11.2011 | 175 Vizualizari | 0 Comentarii
Guvernul a aprobat zilele trecute demararea proiectului demonstrativ de captare a dioxidului
de carbon sub pământ la Complexul Energetic Turceni. Proiectul respectiv este unul
experimental, termocentrala din Turceni fiind unul din puţinii beneficiari ai unor sume destul
de mari de bani de la Uniunea Europeană pentru astfel de investiţii. Instalaţia va fi montată
pe unul din grupurile producătorului de energie începând cu anul 2012, potrivit Hotărârii de
Guvern urmând să se finalizeze în 2015. De remarcat că acest proiect va fi implementat prin
înfiinţarea unei societăţi mixte, formată din viitorul Complex Energetic Oltenia, ca succesor al
actualului Complex Turceni, dar şi din Transgaz şi Romgaz.
Valoarea proiectului finanţat prin programul NER 300 se ridică la aproximativ 800 de
milioane de euro. Prima etapă, respectiv amenajarea instalaţiilor, se va derula până în 2015
şi costă peste o jumătate de miliard de euro. Proiectul presupune captarea a circa 1,5
milioane de tone de CO2 pe an şi stocarea la mai mult de 800 de metri sub pământ, pe o
rază de maxim 50 de kilometri faţă de CE Turceni. Prima dată s-a vorbit despre acest proiect
în luna aprilie, la „Ziua Porţilor Deschise” de la Complexul Turceni. Pe atunci, directorul
general al producătorului de energie, Octavian Graure, afirma că instalaţiile vor fi cel mai
probabil montate pe grupul nr. 6, acesta urmând să fie modernizat, ceea ce ar facilita
execuţia lucrărilor. Tot acestea spunea că proiectul va fi implementat de către compania
germană Alstom, cu care unitatea energetică are o colaborare destul de strânsă şi în
prezent. Selecţia a fost făcută în urma unor discuţii cu Institutul de Proiectări şi Studii
Energetice, deţinut de compania Romelectro, cea care, în prezent, se ocupă de amenajarea
sistemului de evacuare a zgurii şi cenuşii în sistem şlam dens.

Societate mixtă, cu acţionar Complexul Oltenia
În Hotărârea de Guvern se arată că, pentru implementarea proiectului, se va înfiinţa o
societate mixtă, numită S.C. Getica – CCS Project Company S.A., aceasta având ca acţionar
S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A., ca succesor al S.C. Complexul Energetic Turceni,
precum şi Societatea Naţională de Transport Transgaz şi Societatea Naţională de Gaze
Naturale Romgaz. Potrivit aceluiaşi document, societatea nou înfiinţată va implementa
proiectul şi se va ocupa de operarea instalaţiilor pe o perioadă de 10 ani de acum încolo.
Bani din vânzarea de certificate verzi şi de la norvegieni
Valoarea totală a proiectului este de 800 de milioane de euro, bani care vor fi asiguraţi din
mai multe surse de finanţare. Astfel, o mare parte din sumă va fi plătită de mecanismul
financiar NER 300, înfiinţat la nivelul Uniunii Europene şi care finanţează 12 proiecte
experimentale în Europa în perioada 2012-2025, cel de la CE Turceni fiind primul. De
asemenea, vor mai participa şi acţionarii de la societatea înfiinţată precum şi din diferite
fonduri structurale care pot fi accesate pe perioada implementării. Totodată, se remarcă
printre sursele de finanţare mecanismul financiar norvegian, cel mai probabil o bancă
naţională, dar şi banii obţinuţi din vânzarea certificatelor de gaze cu emisii de efect de seră.