Descarca Buletin informativ nr. 1, aprilie-iunie 2009 in format ...

2 EDITORIAL
PROBLEMA ZONELOR (ASA
ZIS) PROTE.JATE
Biografia unei natiuni
rezulta din actiunea maselor
si personalitatilor. Istoria
unui oras se oglindeste
În marile unicate si masa
cladirilor de serie. Peisajul
urban, atmosfera de
ansamblu sunt definite de
aceste zone care nu contin
monumente deosebite,
zone cu asa numite valori
ambientale. In legislatia
româneasca sunt numite
"zone protejate" ca si cum
statutul lor e definitiv, ca si
cum ar fi În afara oricarui
pericol.
Total fals! Justitia nu ia
În seama spiritul Legii
Monumentelor Istorice si
nici Planurile urbanistice
pentru zonele protejate. De
o oarecare garantie ca sunt
protejate se bucura numai
COMENTARIU
Politicienii, primarii, ministrii
sustin sus si tare, mai ales
În campania electorala, ca
transparenta institutionala
este unul dintre lucrurile
de capatâi. Consultarea
si informarea cetatenilor,
la fel. Mai ales Într-ale
urbanismului, unde deciziile
influenteaza În mod direct
viata locuitorilor unui oras.
În realitate totul ramâne la
stadiul de vorbe-n vânt. În
luna mai am cerut Comisiei
regionale a monumentelor,
Bucuresti- Ilfov, forul care
decide ce se demoleaza În
eventualele cladiri Înscrise
În Lista Monumentelor (de
regula mari cladiri unicat).
Casele de serie care
constituie substanta zonei
sunt libere la demolare!
Si-atunci apare Întrebarea:
cum se ocroteste zona, de
ce se mai cheama zona
protejata?
Din 1990 parlamentul si
administratia publica nu au
fost În stare sa rezolve acest
caz, tipic românesc, de
"forma fara fond". Singurele
explicatii sunt ignoranta si
coruptia, Începând de la
legiuitor pâna la proprietarul
casei de serie, parte a zonei
protejate. De situatie profita
asa zisii dezvoltatori, care
investesc În aceste zone
pentru ca speculeaza serviciile
si utilitatile existente,
SEDINTELE COMISIILOR DE
SPECIALITA TE, LA SECRET
chiar si calitatea ambientala
(pe care, În fapt, o
degradeaza). Înlocuirile
dispersate din substanta
zonelor protejate au ajuns,
dupa unele aprecieri, sa
echivaleze demolarile zonale
realizate dupa 1977 În majoritatea
oraselor. Treptat se
va ajunge la masa critica În
care ce a fost nu va mai fi.
Ceea ce, pentru orasele din
Vechiul Regat, va Însemna
pierderea Însemnelor biografice.
Va disparea astfel
un tip de asezare, tipic locurilor
de confluenta a mai
multor civilizatii. Odata cu
aceasta si un produs cultural
al industriei turistice,
mare producator de venituri
În alte parti.
Peter Derer
materie de monumente, mian, dar si a membrilor
permisiunea de a participa Comisiei, NU. Cam acelasi
la sedintele acesteia. raspuns l-am primit si de
Membrii Comisiei s-au la Agentia Regionala de
aratat teribil de deranjati. Mediu, institutia care decide
"Sedintele nu sunt publice". soarta spatiilor verzi, cu
"Informatiile se comunica mentiunea ca deciziile
beneficiarului si Directiei Comisiei se afla pe site-ul
Nationale a Monumentelor". institutiei. Pe site Însa, nimic.
Eu ca bucurestean nu am Când institutiile aleg sa Îsi
dreptul sa stiu când se desfasoare activitatea În
decide declasarea unui Întuneric si pe furis, nu pot
monument sau se aproba evita suspiciunea ca fac ceva
un turn În Centrul Istoric? ilegal sau imoral. Chiar si
Dupa parerea consilierului atunci când se ascund doar
superior al Directiei de din prostie sau din lene.
monumente, Stefan Da- Catiusa Ivanov
www.uniuneaarhitectilor.ro www.observatorulurban.ro

ACTUALITATE
TURN DE 70 DE METRI PE
BD. IANCU DE HUNEDOARA
Consiliul General al Municipiului
Bucuresti a aprobat,
pe 30 iulie, un Plan
Urbanistic General care
prevede construirea unui
bloc cu o Înaltime de 70
de metri la intersectia
Bd. Iancu de Hunedoara
cu strada Caderea Bastiliei.
Acest proiect are
avizul arhitectului sef
al Capitalei, Gheorghe
Patrascu, care spune ca
are o "parere buna" despre
aceasta constructie.
Reprezentantii mai multor
ONG-uri, prezenti la
sedinta de Consiliu, s-au
Împotrivit aprobarii acestui
proiect pe motiv ca imobilui
este prea Înalt pentru
o zona protejata. "Acest
edificabil este Încadrat În
zona protejata Caderea
Bastiliei. Initial, pe acea
parcela se putea construi
o cladire cu Înaltime de 13
metri, iar prin acest PUZ
se aproba un bloc de 70
de metri. Noi nu suntem
de acord cu asa ceva",
a declarat Nicusor Dan,
presedintele Asociatiei
Salvati Bucurestiul. Beneficiarul
acestui Plan
Urbanistic Zonal este
firma Search Corporation,
care a oferit consultanta
de milioane de euro pentru
autostrazi.
În sedinta de pe 30 iunie,
s-au mai aprobat doua
Planuri Urbanistice Zonale
pe Aleea Alexandru, la
numerele 28 si 34. Pe
terenul de la numarul 28
s-a aprobat construirea unei
cladiri de 22 de metri, iar
pe cel de la 34, una de 18
metri. Si Aleea Alexandru
este zona protejata, unde
interventiile noi se pot
face numai cu respectarea
caracterului zonei. "Înaltimea
de 22 de metri pentru Aleea
Alexandru este mult prea
mare. Este mai Înalt decât
tot ce este pe acea strada.
Acolo se putea face maxim
un imobil de patru etaje.
Or, la 22 de metri iese unul
de 7 etaje", ne-a declarat
Dan Marin, vicepresedintele
Ordinului Arhitectilor din
România.
Tot În aceasta sedinta s-a
mai aprobat construirea
unui complex de cladiri pe
Soseaua Iancului, la numarul
90, cea mai Înalta cladire
urmând sa aiba 53 de metri,
si pe Soseaua Alexandriei la
numarul 160. Aici urmeaza
a se construi tot un ansamblu
de cladiri unde Înaltimea
maxima aprobata este de 12
metri. Catiusa Ivanov
CASETA REDACTIONALA
Consiliu de conducere: Vera Marin, Peter Derer, Cristina Turlea; Asistent proiect:
Octavia Stepan, Editor: Catiusa Ivanov; Redactori: Catiusa Ivanov, Peter Derer,
Florin Balteanu; Fotoreporter: Catiusa Ivanov; Tehnoredactor:
Adresa: Calea Victoriei, nr. 126, sector 1, Bucuresti.
Catiusa Ivanov.
www.uniuneaarhitectilor.ro www.observatorulurban.ro
3

4 ACTUALITATE
'" '"
BUCURESTIUL DE ALTADATA,
'" '"
DISTRUS CASA CU CASA
Strazi din centrul orasului,
precum Maria Rosetti,
Toamnei, Mihai Eminescu,
Armeneasca, unde
obisnuiam sa ne plimbam
si sa admiram arhitectura
caselor construite
Înainte de primul razboi
mondial si În perioada
interbelica, si-au pierdut
În ultimii ani farmecul
din cauza dezvoltarii
haotice a orasului si a
constructiilor noi care
nu au nicio legatura cu
locul În care sunt ridicate.
Altele, precum Jean Luis
Calderon, unde nu mai
putin de sase proprietari
doresc sa-si demoleze
casele si sa ridice În loc
blocuri, sunt pe cale sasi
piarda specificul. În
aceeasi situatie precara
se afla si Aleea Alexandru,
dar si strazile cu nume de
capitale din spatele Caii
Dorobantilor.
Pe aceste stradute,
majoritatatea caselor nu
sunt monumente, dar ele
reprezinta o parte din
Bucurestii de altadata, un
loc cu care ne mândream
În Întreaga Europa.
ZONELE PROTEJATE
NU SUNT
PROTEJATE DE LEGE
Din nefericire, aceste zone
sunt amenintate cu distrugerea,
În ultimii ani
disparând sute de astfel
de imobile. Miza: terenul
de sub ele care În anumite
zone valoreaza mai bine
de 3.000 de euro pe metru
patrat.
De vina pentru acest
macel este legislatia din
România care protejeaza
doar casele monument, nu
si zonele traditionale ale
Capitalei, asa zise-le zone
protejate con-struite, unde
sunt cladiri foarte frumoase,
dar care nu sunt listate
ca monumente.
În anul 2000 s-a aprobat
un studiu care a identificat
În Bucuresti 98 de zone
cu valoare arhitecturala
deosebita unde poti demola
si construi, dar fara sa
afectezi specificul zonei
respective. În realitate,
cu aprobarile necesare, se
poate face aproape orice,
fiindca studiul respectiv
www.uniuneaarhitectilor.ro www.observatorulurban.ro

ACTUALITATE
nu a facut decât sa delimiteze
zonele repective
si sa stabileasca un regulament
general care a
fost la rândul sau speculat.
În urma cu doi ani,
Primaria Capitalei a initiat
un alt studiu care ar fi
putut opri macelul, dar,
din nefericire acesta nu
a fost finalizat. Acesta
prevedea inventarierea
tuturor caselor din zonele
protejate si Împartirea
pe trei categorii a acestora:
nedemolabile,
case pe care se poate
interveni partial si case
demola bile, În functie de
calitatea arhitecturala si
memoriala. Anul trecut
au fost inventariate 12
zone: Magheru, Calea
Grivitei, portiunea din
spatele Pietii Dorobanti,
Icoanei, Labirint, Domenii,
Bastiliei, Parcela
rea Morna nd (între
bd. Aviatorilor, str. Zambaccian,
Calea Dorobanti
si incinta TVR), Vatra
Luminoasa, Parcelarea
Filipescu (bd. Aviatori lor,
Aleea Modrogan, Aleea
Alexa nd ru, str. Atena),
Parcelarea UCB (între Aviatorilor
si Mircea Eliade),
Lascar Catargiu. Cu restul
de 86 de zone Însa nu s-a
mai Întâmplat nimic de
aproape un an.
CARTAREA CELOR
86 DE ZONE AR
PUTEA DURA 8 ANI
Gheorghe Patrascu, arhitectul
sef al Capitalei,
ne-a declarat ca studiul
va continua si În acest
5
an, probabil cu Înca
un pachet de 12 zone.
"Su ntem În proced ura de
achizitie. Probabil Într-o
luna se va Încheia licitatia
pentru acest proiect". Cu
toate acestea, pâna se
va finaliza studiul pentru
cel de-al doilea pachet,
va trece cel putin un an.
În ritmul acesta, vor fi
detaliate toate cele 86
de zone În circa opt ani,
timp În care distrugerea
patrimoniului va continua.
Solutia ar fi ca Ministerul
Culturii sa oblige
Primariile si sa le ajute cu
bani ca În termen de un
an sau doi sa finalizeze
acest studiu, timp În care
nu se mai autorizeaza
nimic În zonele respective.
Catiusa Ivanov
www.uniuneaarhitectilor.ro www.observatorulurban.ro

6 INTERVIU
'"
PASTRAREA BUCURESTIULUI
.A..A. '"
VECHI, IN MAINILE PRIMARIEI
Case din Bucurestiul vechi, pe care lânga care obisnuiam sa trecem
si sa le admiram, au disparut. Locul lor a fost luat de cladiri care
nu mai au nicio legatura cu zonele respective. Bucurestiul pe care-I
iubim piere ca o naluca În ceata goanei dupa profit. Ce putem face
ca sa protejam patrimoniul, sa-I punem În valoare? Specialisti din
Ministerul Culturii si reprezentanti ai societatii civile vor Încerca sa
raspunda la aceste Întrebari În interviurile de mai jos. CI
Care credeti ca sunt
mai amenintate În acest
moment, monumentele
sau zonele protejate?
As pune fara nici un fel
de rezerva pe primul loc
zonele protejate, motivul
fiind foarte evident. Ele nu
sunt protejate prin lege la
nivel national. Aceste zone
sunt protejate doar prin legi
locale.
Ce putem face ca sa
se schimbe situatia, sa
Înceteze macelul?
Exista mai multe metode
si, având În vedere situatia
În care ne aflam, ideal ar fi
sa fie adoptate mai multe
instrumente simultan. Încep
cu instrumentul care e un
pic mai simplu de obtinut,
legile locale care protejeaza
acele zone.
Dar avem o problema,
fiindca de curând
am aflat ca pe Mihai
Eminescu, În zona
protejata, avem CUT 6,
deci se poate construi
Hanna Derer, consilerul personal pe probleme de
patrimoniu al ministrului Culturii, Theodor Paleologu:
'" "
"DACA UN IMOBIL INTRUNESTE CONDITIA
" '"
DE MONUMENT, NU IL DECLASAM"
foarte Înalt?
Atunci când s-a facut
primul studiu de delimitare
si reglementare a zonelor
protejate din Bucuresti,
Legea monumentelor
istorice Înca nu exista.
Studiul de zone protejate
s-a facut În scenariul În
care viitoarea Lege a
monumentelor istorice urma
sa se refere si la zonele
protejate. Din acest motiv
nu atât delimitarea de zone
protejate În Bucuresti, cât
reglementarea lor a fost
facuta mai putin detaliat.
Daca zonele protejate
prin Legea Monumentelor
ar fi fost considerate la
rândullor monumente
de un anume tip, atunci
aceasta reglementare
mai putin detaliata era
perfecta. Din acest motiv,
În 2006, specialistii au
reusit sa convinga Primaria
sa comande o detaliere a
studiului initial. În fiecare
zona protejata trebuie
identificate imobilele care,
desi nu sunt monumente,
trebuie neaparat pastrate
cu minime modificari.
Altfel, toate calitatile zonei
protejate sunt subminate
sau anulate. La Începutul
anului s-a aprobat aceasta
detaliere pentru un set de
12 zone.
Sa trecem la monumente.
Distrugerea lor,
prin declasare sau lasare
În paragina, este la
ordinea zilei. Ce putem
face?
Pentru primul caz este foarte
simplu. Daca un imobil
Întruneste conditiile pe care
trebuie sa le Întruneasca
un monument istoric, nu ÎI
deciasam.
În cazul al doilea, aici ar
trebui umblat totusi la
legislatie, fiindca aceasta nu
exprima explicit faptul ca
distrugerea unui monument
prin neÎntretinere este
infractiune. Mai mult pe:
www.observatorulurban.ro.
www.uniuneaarhitectilor.ro www.observat:orulurban.ro

INTERVIU
Ce parere aveti despre
situatia caselormonument
si despre
zonele protejate? Care
sunt mai amenintate?
Ambele, dar caselemonument
care sunt Înca În
picioare mai au o sansa.
Se tot zice ca proprietarii
Îsi Iasa casele sa
se autodemoleze pentru
ca nu le pot declasa ...
Se vede cu ochiul liber si
se stie ca este o practica.
Am vorbit cu un membru al
comunitatii anglo-saxone,
irlandez, care s-a nimerit
În acelasi acelasi bar cu
proprietarii casei de lânga
Guvern, În timp ce acestia
schimbau pareri despre
cum sa distruga casa. Nu
reusisera cu un incendiu.
Ce sinistru ...
Sinistru, absolut. Casa de
pe Belgrad 8, vizavi de o
cladire unde sta o prietena
de-a mea, englezoaica, a
ars si tot cartierul stie ca
a fost incendiata voluntar.
Stie si domnul ministru
al Culturii, si primarul
orasu lui. ..
De 20 de ani exista o
complicitate tacita. Cum
se pot schimba lucrurile?
Ar trebui aplicata legea,
pentru ca Legea 422/2001
prevede sanctiuni si ce
masuri trebuie luate În
asemenea situatii.
Este o infractiune
distrugerea
monumentelor, dar cum
Roxana Wring, presedintele fundatiei PRODOMO:
\oi A
"LA LONDRA NIMANUI NU II TRECE PRIN
\oi \oi A. A.
MINTE SA-SI LASE CASA SA SE DARAME"
demonstrezi intentia?
Asta ramâne s-o
demonstreze politia.
Daca ar exista o garda a
monumentelor, asemenea
lucruri nu s-ar putea
Întâmpla.
Ce Întelegeti printr-o
garda a monumentelor?
Un corp de control care
sa treaca la un interval de
, timp si sa se asigure ca
monumentul este În buna
stare. Pe de alta parte se
poate trece la o sanctionare
a proprietarilor. Daca
proprietarul nu este cel care
a provocat distrugerea, el
trebuia oricum sa fi fost
asigurat, si cu banii de
la asigurare ar trebui sa
repare monumentul. În
cazul nefericit În care un
monument ia foc, ce ar
face proprietarul care tine
cu adevarat la casa? O
restaureaza. Dar noi vedem
ca nu este asa.
Asta este si problema.
Cum Îi obligam pe
proprietari sa Îsi
Întretina monumentele?
Legile trebuie schimbate,
asta e clar. Pe de o parte
trebuie gândita o buna
lege a exproprierii. Apoi, ar
trebui sprijiniti si financiar
proprietarii de monumente,
nu ei direct, dar prin
diverse facilitati fiscale
pentru ca sa-si repare
monumentele.
Dumneavoastra locuiti
la Londra. Cum se
7
procedeaza acolo?
In primul rând, orice distrugere
de casa este imediat
investigata. În al doilea
rând, primaria este foarte
atenta cu fatadele caselor
din zona istorica, daca o
casa nu este renovata, daca
ai vopsit ferestrele din
lemn, ti se trimite o notificare.
Daca refuzi sa remediezi
situaâia ti se trimite a
doua notificare, daca iarasi
refuzi, risti amenzi si exproprierea.
Nimeni nu ajunge
Însa la acest lucru, fiindca
la Londra nimanui nu Îi
trece prin minte sa-si lase
casa sa se dârâme.
O explicatie putem gasi
Însa si În istorie, fiindca
la noi, multi proprietari
de case monument nu au
nici o legatura spirituala
cu ele ...
Cu siguranta, ei vad casa
ca un obiect care poate fi
speculat pentru maximum
de profit. Pe de alta parte,
si legea le permite asta.
Daca monumentul nu ar
putea fi demolat, daca singurele
interventii ar fi cele
În parametri legali, ar avea
tot interesul sa o renoveze
si sa o vânda ca atare.
Daca singurul mod de a
beneficia de ea este sa o
pastreze intacta, asa cum
se Întampla unde legile
sunt c1are si se aplica,
atunci casa ar supravietui.
Cititi interviul integral pe:
www.observatorulurban.ro
www.uniuneaarhitectilor.ro www.observatorulurban.ro

B STIRI
MINISTERUL CUL TURII FACE
"
CAMPANIE ANTI-DEMOLARI
Ministerul Culturii
Cultelor si Patrimoniului
a initiat, la jumatatea
lunii iunie, o campanie
de constientizarea a
populatiei asupra efectelor
distrugerii patrimoniului
construit, intitulata
"Omul darâma locul".
"Bucurestiul este singura
capitala din Europa care
a demolat pe vreme de
pace un numar echivalent
de cladiri pierdute de
alte capitale pe vreme de
razboi. Cartierul Uranus
este doar unul dintre
cartierele demolate de
monstruosul elan urbanistic
din perioada regimului
comunist. Pe termen lung,
distrugerea unor case
precum cea de pe strada
Maria Rosetti 38, cea de pe
strada Visarion nr. 8 sau
cea de pe Aviatorilor nr.
8 nu poate fi oprita decât
prin vindecarea deprinderii
maligne de a pierde sub
demolari identitatea
culturala a oraselor În care
traim. Scopul campaniei
este de a sublinia faptul ca
promovarea si conservarea
patrimoniului construit
depinde, În primul rând,
de crearea deprinderii de
a sanctiona public orice
proiect de demolare sau
de mutilare a caselor si
a zonelor construite", se
spune Într-un comunicat al
ministerului. Actiunea s-a
desfasurat pe o perioada
de trei saptamâni, timp În
care au avut loc mai multe
dezbateri si conferinte pe
aceasta tema. Campania
a Început cu un concert la
vioara, dat În fata casei
din strada Visarion nr.8,
monument care a fost lasat
În paragina de proprietari,
pâna s-a prabusit. Recitalul
a fost sustinut, la vioara
Stradivarius Elder, de
violonistul Alexandru
Tomescu. În cadrul
BookFest s-a lansat "Cartea
neagra a patrimoniului"
unde sunt prezentate
mai multe cazuri de
monumente distruse
sau lasate În paragina.
În urmatoarele zile s-au
organizat dezbateri
unde s-a discutat despre
modificarea legislatiei În
domeniu, conservarea·
patrimoniului construit
din Bucuresti si din
Împrejurimile sale.
CASA DIN MARIA ROSETTI38, "SALVATA"
DUPA CE A FOST DEMOLATA JUMATATE
Primaria sectorului 2 a
suspendat autorizatia care
radea de pe fata pamântului
casa din Maria Rosetti nr.
38, dupa ce casa a fost
demolata mai bine de
jumatate. În plus, "Comisia
de Urbanism, Amenajarea
Teritoriului a sectorului 2
si proprietarul imobilului
În cauza vor identifica
o solutie urbanistica
potrivit "regimului tehnic"
mentionat În Certificatul
de urbanism. Nu În ultimul
rând, proprietarul imobilului
din str. Maria Rosetti nr.
38, sector 2, va lua masuri
urgente pentru paza,
conservarea si punerea În
siguranta a cladirii", se mai
spune Într-un comunicat de
presa al Ministerului Culturii.
Demolarea casei de pe Maria
Rosetti nr. 38 a Început
În urma cu circa doua luni,
Într-o sâmbata dimineata,
dupa ce Inspectia de Stat În
Constructii a venit sa verifice
santierul. Responsabilul de
santier a declarat ca nu vor
demola nimic. Demolarea a
continuat Însa si luni, pâna
la venirea Ministrului Culturii,
Theodor Paleologu si a
reprezentantilor mai multor
ONG-uri care au cerut sistarea
lucrarilor.
Ministrul sustine ca
autorizatia de demolare este
ilegala deoarece nu are avizul
institutiei sale.
www.uniuneaarhitectilor.ro www.observatorulurban.ro

5 5 5 iul.
iul.
iul.
•
UTILE
PUZ-URI APROBA TE DE CGMB
.A-
IN LUNILE IUNIE-IULIE
HCUT Hmax max CI> CUT PUZ Indicatori Denumire urbanistici Sup. PUZ aPUZ-mp generat anteriori POT
Str. IJI
B-dul Aleea Str. B-dul. Sos. Calea 3S+D+P 13 voI.9m 19,7P+29E, 0,7 4,5 2,5 1,8 1,8 4,8 P+2E+M 2,5 pol 3,548,5 0,3 3,1 2,5 13 4S+P Constantin Alexandru Doamnei 4,35 2mAlexandriei
870m 85,11 lancului 1
%
'OPoligrafiei
3 Alexandru 1
de 52
45
Iancu 1
Serban m m22m 30 urban 12 18 3comerciale,
50 20 locuinte, zona locuinte, 50 40 locuinte zona 603,7 1.328 functionala modificarii Indicatori prin urbanistici adoptati prin PUZ
es Încadrarea
locuinte, birouri, m 55 m70 zona 60 zona 60 de birouri, situat locuinte birouri, unitati destinatie 40 50 locuinte
50 birouri 45,5 servicii, verde 81 mixta 41 zona birouri, zona 50 În70 birouri 21.977 14.185 hotel =9 galerii mici hotel 4.973 3.393 1.862 5.454 servicii, 308 184 prin 30 colective locuinte hala afara stabilit În zona perimetru productie +14E protejata proteiata speciala protejata Încadrarea birouri, si/sau % lui si servicii functionala
+6E colective, functiuni
120 m
PUZcomplementare
P+2E Str. Intrarea Sos. 36 3,85 2,4dis!. 0,7 S+P+4E- P+2E 3,2 4,8P+15E 2,4 Stefan Ion 45 locuinte mGheorghe pol 5 1
25m Gârbea 35m Frumoasa 50 urban 20 servicii, zona birouri, Holban UTR 46 locuinte situat locuinte protejata 75 1servicii
comert, (80) servicii, locuinte 40 locuire 70 595,14 55 14.992 40 9.183 6.298 Încolectivepublice
afaraÎntre comert perimetru dispersate lui
5E
55 3,5 S+P+6E, individuale si
Str. Sos. 3S+P+5E PUGPUG 2,5 S+P+2E, P+4E cf. 1,8 George locuinte Straulesti 3ef.
1
ef. PUG 50 UTR2 birouri, colective UTR nr. 38 servicii 1.526 309 60
colective,
+6E
birouri
45
1,3 P+3E- Str. D+P+3E 1,3 2,5 D+P+4E 10 Sfânta Anton 341
mlocuinte 45
locuinte Maria locuinte locuinte colective
318,30 45 66199
4E
medii
hla locuinte colective 75
316 m - -
Str. Plaviei 1 nr. 4A 441cornisa
din
Sos Str. Str. Sos. Str. Drumul 2S+P S+D+P+ 1,48 voI. 0,2 2,5 0,3 dis!. 2,5 1,8 1,3 P+2E 10 P+2E 3,3 0,3 2,5 2,4 3,8 1,8 20m 10 Zagazului Stoica Luceafarului 20m Muzelor Chitilei 23
0,2 Colentina- 23,850m
46
mI 52
1
60 m43m 24m 18 locuinta P+1E 80 Valea M2m: locuinte, centru P+2 45 30 45 mcomert, 50 mzona m60
locuinte, 55 70 60 70 27 15 zona locuinte zona 27 locuinte comercial, individuala protejata 50 locuinte servicii, locuinte servicii, UTR comert unitati 600.070 mixta 15 39 mixta 70 30.026 899,77 478,32 743,99 89.552 birouri
mixta 2.189 60zona
74 = birouri locuire verdeUTR
45preponderent
individuale, industriale 4E+
13 Între alin. +1E m
locuinte
- 5Duplex
lolizare15
www.uniuneaarhitectilor.ro www.observatorulurban.ro
9

10 REPORTAJ
" .A.
CENTRUL ISTORIC, LASA T IN
"
PARAGINA DE 20 DE ANI
Odinioara Lipscanii si
stradutele Întortocheate
din Centrul Istoric erau
inima Bucurestiului.
Aici doamnele din Înalta
societate veneau sa Îsi
cumpere stofe scumpe si
danteluri pentru rochiile
de bal si se Îndulceau
cu serbet si zaharicale
pe la cofetariile ascunse
printre pravalii. Domnii
se strângeau la birturi sa
discute politica si afaceri.
Indiferent de zi si ora,
stradutele erau pline de
lume, domni, domnite,
câte un cântaret cu vioara
amortita si mai multi gura
casca. Astazi Lipscanii si
celelalte alei din jur arata
de parca ar fi ale oraselor
lovite de holera si de
razboi, descrise de cartile
lui Marquez. Ruinele caselor
s-au Întins ca pecinginea pe
strazile acaparate de gropi
si gunoie. În ganguri, te
pun pe fuga miesmele de
WC public. Rar mai zaresti
câte un trecator ratacit si
multe pasari care cauta
hrana printre resturile
menajere aruncate direct
pe strada. Locul este
aproape pustiu. Oamenii
se feresc sa mai vina În
acest templu al distrugerii
si mizeriei, unde, daca dai
o tura, ramâi cu impresia
ca lipsesc doar cadavrele
umflate de pe marginea
drumului. Teoretic, de prin
anii 90, de pe vremea
primarului Halaicu, se
discuta de reabilitarea
Centrului Istoric. La
vremea respectiva Fundatia
pentru Reconstructia
Capitalei (un parteneriat
Între BNR si Consiliul
general al Capitalei) a
facut un studiu pentru
reabilitarea centrului
vechi, au fost inventariate
casele din zona, facute
fise pentru fiecare În parte
si chiar s-au strâns niste
bani pentru proiect, dar
totul s-a pierdut În ceata.
Tot la Începutul anilor 90,
niste arhitecti englezi, care
au proiectat reabilitarea
docurilor din Londra, au
venit sa studieze Centrul
Istoric. Nu au fost Însa
prea multumiti de reactia
Primariei Capitalei si au
plecat la fel cum au venit.
Bucuresti 2000
În 1995 s-a reluat problema
Centrului Istoric si a
aparut proiectul "Bucuresti
2000".
Acesta prevedea construirea
unui cartier de turnuri
În jurul Parlamentului, iar
investitorilor li se cerea
sa restaureze o casa În
www.uniuneaarhitectilor.ro www.observatorulurban.ro

REPORTAJ
centrul vechi. La vremea
respectiva, majoritatea
imobilelor din Centrul
Istoric erau proprietate
de stat si Primaria le
putea decide soarta. În
sprijinul acestui proiect,
Guvernul a dat În 1998
o Ordonanta prin care
Centrul Istoric a devenit
de interes national. Din
nefericire dupa anul 2000,
proiectul s-a sufocat
de la sine deoarece a
Început retrocedarea
caselor din Centrul
Istoric, acestea devenind
proprietate privata. În
2004 a fost anulata si
Ordonanta prin care
Centrul Istoric devenise de
interes national si astfel,
"Bucuresti 2000" a murit
de tot.
Epoca Videanu
Problema restaurarii Centrului
Istoric redevine de
actualitate dupa 2000,
când a venit Traian
Basescu la cârma Primariei
Capitalei. Acesta a facut
un proiect de restaurare
pentru infrastructura Întregii
zone. În baza acestui
proiect, a obtinut 8,5
milioane euro de la Banca
Europeana de Investitii.
În 2005, dupa ce a venit
Adriean Videanu la
Primaria Capitalei, acesta
a continuat proiectul lui
Basescu, iar În septembrie
2006 s-a semnat un
contract cu firma spaniola
Sedesa pentru refacerea
canalizarii si a strazilor
din zona pilot a Centrului
Istoric cuprinsa Între bd.
Regina Elisabeta, Calea
Victoriei, bd. I C Bratianu
si Splaiul Independentei,
respectiv 14 strazi.
www.uniuneaarhiCectilor.ro www.observatorulurban.ro
11

12
Valoarea contractului este
de 26,9 milioane de euro,
iar ulterior Consiliul General
a suplimentat valoarea
cu 8,7 miI. euro.
Lucra ri le au Început efectiv
În aprilie 2007, iar
pâna În luna septembrie
au fost terminate doua
strazi, Lipscani si Smârdan.
În iunie 2008, Sorin
Oprescu a devenit primarul
Capitalei. În octombrie,
firma Sedesa a
sistat lucrarile deoarece
noul edil nu a mai platit
lucrarile efectuate. Potrivit
firmei Sedesa, compania
a executat lucrari de
10,5 miI. euro, iar Prima-
ria a achitat doar 8,4 mii.
euro. Atunci Oprescu a
declarat ca va rezilia contractu
I si va Încheia alte
contracte cu firme mai
mici, care sa reabiliteze
fiecare câte o strada.
EPOCA OPRESCU
Motivul rezilierii: "Revin
si spun ca lucrarile de reabilitare
a celor 14 strazi
trebuiau finalizate În
aprilie 2008, acum sunt
reabilitate doar 4. Am
facut o analiza temeinica
a executiei lucrarilor si a
platilor facute. Si am constatat
ca s-a u executat
lucrari neprinse În con-
REPORTAJ
tract si se solicita milioane
de euro În plus. Rezilierea
contractului este
posi bi Ia oricâ nd. Încerc
Însa sa evit sa pierd timpul
cu noi proceduri de
atribuire si contestatii.
La Începutul saptamânii,
m-am Întâlnit de patru ori
cu reprezentantii Sedesa
pentru a gasi o solutie
prin care ei sa Îsi asume
Întârzierile, iar noi sa
ne asiguram urgentarea
lucrarilor de reabilitare
a Centrului Istoric", a
declarat primarul Sorin
Oprescu la prezentarea
raportului de activitate de
la jumatatea lunii iunie.
www.uniuneaarhitectilor.ro www.observatorulurban.ro

REPORTAJ
Mircea Raicu, viceprimarul
PDL-ist al Capitalei, declara
ca lucrarile au Întârziat
din cauza descarcarilor
arheologice. Gheorghe
Adamesteanu, seful Sectiei
Arheologie a Muzeului
de Istorie Bucuresti si
coordonatorul lucrarilor
din Centrul Istoric ne-a
declarat Însa ca arheologii
au descarcat deja sapte
strazi si au dat avize pentru
continuarea lucrarilor.
"Am facut descarcarile
arheologice pe strazile
Smârdan, Franceza, Tonitza,
Sf. Dumitru, Pasajul francez,
Gabroveni si Lipscani.
Am terminat descarcarea
arheologica pe Lipscani
din decembrie anul trecut.
Noi lucram În paralel cu
firma care face lucrarile. Pe
aceste sapte strazi se putea
MODIFICARI LEGISLA TIVE
lucra fara nicio problema
din decembrie pâna acum",
ne-a spus acesta. În plus,
În afara de ruinele de pe
Gabroveni, cele de pe la
intersectia Caii Victoriei
cu Lipscani si cele din fata
BNR, care vor fi acoperite cu
sticla, restul pot fi Îngropate
fara nicio problema.
Deocamdata Însa, dupa
aproape opt luni În care nu
s-a mai facut nimic, locul
arata asa cum l-am descris
mai sus. Peste ruine au
navalit buruienile, pavajul
de pe o parte din cele patru
strazi terminate a fost furat,
iar transeele au acaparat
zona.
OPRESCU A CAZUT LA
PACE CU SEDESA
Lucrarile În Centrul Istoric
al Bucurestiului au
13
fost reluate. "Astazi (27
iulie), Primarul General,
prof. dr. Sorin Oprescu, si
reprezentantii Sedesa Constructions
and Services Rom
au semnat un act aditional
prin care partile se obliga
sa continue contractul de
reabilitare a Zonei Pilot.
De aceasta data, Însa, Municipalitatea
a impus conditii
stricte. Din punct de vedere
al executiei lucrarilor
se doreste prioritar urgentarea
finalizarii pe strazile
deja atacate. Pentru sporirea
eficientei, lucrarile vor
fi realizate cu mai multi
subcontractanti si, Începând
din aceasta saptâmâna,
vor fi strict monitorizate
de inspectorii PMB", se
spune Într-un comunicat al
Primariei Capitalei.
Catiusa Ivanov
MODIFICARILE DIN LEGEA 50/1991 NU REZOLVA
PROBLEMA ZONELOR CONSTRUITE PROTEJA TE
La jumatatea lunii iulie,
Parlamentul a votat
modificarile propuse de
Guvern pentru Legea
50/1991. Cea mai
importanta schimbare
este abrogarea articolului
48, litera d, din Legea
Monumentelor. Potrivit
acestui articol, Consiliul
General al Municipiului
Bucuresti elibereaza
autorizatii de construire
sau de desfiintare pentru
monumente istorice si
pentru imobile aflate
În zona de protectie a
monumentelor istorice
sau În zonele construite
protejate. Acest articol intra
În contradictie cu Legea 50
care spune ca autorizatiile
pe zone protejate sunt date
de Primariile de sector. Din
cauza acestei contradictii,
Primaria sectorului 1 a
sistat orice fel de autorizare
pe monumente si zone
protejate pâna .Ia lamurirea
situatiei. În acest moment
lucrurile s-au clarificat,
pentru zonele protejate,
autorizatiile fiind emise
de Primariiie de sector, iar
pentru monumente, de
Primaria Capitalei. În ultimii
ani, În mediile profesionale,
s-a discutat destul de
mult daca autorizatiile de
construire/desfiintare sa
fie emise de primariile de
sector sau de Primaria
Capitalei. Asta deoarece,
de când avizarea pe zonele
protejate a cazut În sarcina
sectoarelor, În Bucurestiul
vechi au aparut constructii
care strica specificul
acestor zone. Ca sa existe
o coerenta din punct de
vedere urbanistic, s-a
vehiculat ideea ca macar
orasul vechi sa fie gestinat
de Primaria Capitalei, nu
de cele 6 sectoare, care
iau decizii locale, fara sa
se coordoneze cu restul.
Aceeasi problema este si
cu aprobarea PUD-urilor de
catre Consiliile locale. În
foarte multe situatii PUDurile
dadeau reglementari
de PUZ , urmarea fiind ca În
zona veche au aparut lânga
casute parter, blocuri de 10­
15 etaje care strica specificul
zonelor protejate construite
si al orasului În ansamblu.
Catiusa Ivanov
www.uniuneaarhitectilor.ro www.observatorulurban.ro

14 REVISTA PRESEI
SUBIECTELELUNII:PARCUL
TINERETULUI, BETONA T
EVENIMENTUL ZILEI
Cladirea unde a Învatat
Caragiale, În pericol sa
cada
Marius Nica
Miercuri, 03 Iunie 2009
De pe fatada cladirii
Clubului Sportiv Scolar
Ploiesti, imobil unde a
Învatat Ion Luca Caragiale,
s-au desprins aseara mai
multe bucati de tencuiala.
Desi cladirea se afla Întrun
stadiu avansat de
degradare, autoritatile
locale s-au rezumat doar
la a restrictiona accesul
pietonul pe trotuarul
respectiv. Conducerea
clubului sportiv sustine
ca a facut numeroase
demersuri la Ministerul
Educatiei pentru Începerea
lucrarilor de consolidare,
care au fost Însa blocate de
birocratie.
JURNALUL NATIONAL
PARCUL TINERETULUI,
CIOPÂRTIT PARCELA CU
PARCELA, FALS ÎN ACTE
PUBLICE
de Monica Andrei Capatos
18/06/2009
Hectare Întregi din Parcul
Tineretului, ajunse În
proprietatea baietilor
destepti, sunt deja santiere
sau În curs de devenire.
Lânga deja celebra
Marioara Micsunescu, o
alta Constanda a Capitalei,
care detine 20.000 de
metri patrati din spatiul
verde, se dezvolta imobiliar
si alti investitori.
Si asta n-ar fi nimic, daca
smecherii cu relatii n-ar
merge pâna la a falsifica
documente oficiale.
Unul dintre exemple
ar fi modificarea a
certificatului de urbanism.
Acesta permitea În parc
construirea unui imobil cu
subsol, parter si un etaj.
La prima mâna. La a doua,
unicul etaj s-a transformat
din pix În 14.
COTIDIANUL
Demolare În suspensie
bucuresteana
Cristiana Visan
15 Iun 2009,
În urma plângerii din 2
iunie a Ministerului Culturii,
Primaria Sectorului 2
a decis suspendarea
autorizatiei de desfiintare
pentru imobilul din Maria
Rosetti.
Casa din Maria Rosetti
38, darâmata În proportie
de doua treimi la
sfârsitul lunii mai, nu va
disparea de tot. Dupa ce
ministrul Culturii, Theodor
Paleologu, s-a prezentat
la fata locului Însotit de
presa, autoritatile locale
au dat Înapoi. În prezent,
Comisia de Urbanism,
Amenajarea Teritoriului a
Sectorului 2 si proprietarul
imobilului vor identifica
o solutie urbanistica
potrivit "regimului tehnic"
mentionat În Certificatul
de urbanism. Totodata,
decizia de suspendare a
autorizatiei de desfiintare
prevede ca proprietarul
casei din Maria Rosetti
38 va lua masuri urgente
pentru "paza, conservarea
si punerea În siguranta a
c1adirii".
GÂNDUL
Timisoara va da zilnic
25.000 de euro pentru
gradinarit
de Dragos BOTA ,
10 IUNIE 2009
Aproape 25.000 de euro
pe zi - atât va cheltui,
În urmatorii trei ani,
Primaria Timisoara pentru
Întretinerea spatii lor verzi
din municipiu si a arborilor
de pe marile bulevarde.
Impresionanta suma a
reiesit din anunturile de
licitatie publicate În ultima
perioada de municipalitatea
de pe malurile Begai.
Numai pentru Întretinerea
spatiilor verzi din cele
patru zone În care a fost
Împartita Timisoara sunt
alocati, În urmatorii trei
ani, peste 101 milioane lei
fara TVA, adica peste 24,1
milioane de euro. Lozul cel
mai mare este Întretinerea
parcurilor si a spatiilor
verzi din zona centrala.
Pentru zona I a Timisoarei,
Primaria a alocat aproape
jumatate din buget -
peste 45,3 milioane
de lei. Câstigatorul
licitatiei va trebui sa se
ocupe, printre altele, de
plantarea de flori, de
montarea si repararea
mobilierului urban, cât
si de compactarea si
neutraliza rea gunoiului
adunat din parcuri.
www.uniuneaarhit:ect:ilor.ro www.observat:orulurban.ro

REVISTA PRESEI
'" '" "'.A. '"
BAZA SPORTIVA, DARAMATA
PENTRU UN HIPERMARKET
EVENIMENTUL ZILEI
Baza sportiva, darâmata
pentru un hipermarket
Dan Badea
Miercuri, 10 Iunie 2009
O baza sportiva din
Câmpulung-Muscel,
aflata În centrul orasului,
care pâna acum câtiva
ani apartinea Uzinei
ARO, a fost darâmata
si, În locul ei, concernul
Kaufland intentioneaza
sa construiasca un
hipermarket. Desfiintarea
bazei sportive a fost
urmarea unor tranzactii
imobiliare. Astfel, În
anul 2007, baza a fost
cumparata cu suma de
760.000 de euro de firma
Urban Development &
Management Bucuresti,
care apartine magnatului
imobiliar Nicolae Ratiu. La
numai câteva luni, acesta
a revândut baza sportiva,
care avea suprafata de
17.000 de metri patrati,
concernului german
Kaufland, la pretul de 3,3
milioane de euro. Baza a
fost demolata de câteva
saptamâni.
COTIDIANUL
Ministerul Culturii face
campanie antidemolari
Cristiana Visan
15 Iun 2009
Sub titlul "Omul darâma
locul", Ministerul Culturii
demareaza un proiect de
conservare a patrimoniului,
care cuprinde dezbateri,
lansari de carte si ateliere
de creatie, desfasurate pe o
www.uniuneaarhitectilor.ro
perioada de trei saptamâni.
"Bucurestiul este singura
capitala din Europa care
a demolat pe vreme de
pace un numar echivalent
de cladiri pierdute de
alte capitale pe vreme
de razboi", se anunta În
comunicatul de prezentare
a campaniei Ministerului
Culturii, Cultelor si
Patrimoniului National
(MCCPN). Obiectivul
campaniei este schimbarea
"perceptei publice asupra
patrimoniului construit", În
sensul sanctionarii publice
a proiectelor de "demolare
sau mutilare" a caselor
construite, În rândul carora
Ministerul include imobilele
de pe Maria Rosetti 38 si
Visarion 8.
ADEVARUL
Bucuresti: Doua PUZuri
În zona protejata,
contestate de ONG-uri
4 iun 2009
Doua PUZ-uri ce prevad
construirea unui bloc de
locuinte si a unui hotel
pe Aleea Alexandru - o
zona protejata a Capitalei
- au fost contestate
miercuri de Asociatia
"Pro Domo" si Asociatia
"Salvati Bucurestiul".
Cele doua constructii ar
urma sa fie amplasate
pe Aleea Alexandru, nr.
28, respectiv nr. 34. La
numarul 28 s-a aflat o
casa de patrimoniu care a
fost demolata, urmând ca
pe teren sa fie construit
imobilul de locuinte.
1S
Casa era nedemolabila,
potrivit cartarii aprobate
de Consiliul General În
februarie 2009. Cu toate
acestea, Primaria Sectorului
1 a emis autorizatia de
desfiintare, având avizul
Directiei pentru Cultura a
Municipiului Bucuresti.
EVENIMENTUL ZILEI
Turn GSM Într-o
rezervatie naturala
Silvia VrÎnceanu
Luni, 01 Iunie 2009
Cosmote a Început o
constructie aprobata de
Consiliul Judetean Vrancea
si contestata de Garda de
Mediu. Garda de Mediu
Vrancea a emis un ordin de
sistare a lucrarilor pentru
un "turn de radiorelee si
o statie de baza GSM" pe
care operatorul de telefonie
mobila Cosmote intentiona
sa le ridice la Cota 1001,
pe Magura Odobestiului, cel
mai Înalt deal subcarpatic
din România.
Comisarii de mediu au
efectuat verificari În
teren, zilele trecute, si au
constatat ca societatea
a demarat lucrari de
constructii-montaj În
rezervatie fara a efectua
un studiu de impact asupra
rezervatiei, monument al
naturii.
Zona În care se construieste
turnul Înalt de peste 40 de
metri este arie de protectie
speciala avifaunistica,
parte integranta a retelei
ecologice europene Natura
2000.
www.observatorulurban.ro

16
SE REABILITEAZA CETA TEA
DIN ALBA IULIA
Cetatea Alba Carolina, fortificatie de tip Vauban
este recunoscuta ca zona protejata, inclusa pe
Lista monumentelor. Recent este si subiectul
proiectelor de reabilitare propuse de administratia
municipiului Alba-Iulia prin Programul Operational
Regional lansat de Ministerul Dezvoltarii. Aceste
proiecte reprezinta oportunitatea revitalizarii
Cetatii si transformarii ei Într-un veritabil obiectiv
turistic.
Octavia Stepan, Simona Braniste
Situata În centrul orasului
Alba-Iulia, Cetatea are,
prin forma si dimensiuni,
valoare de unicat pentru
zona est-europeana. La
nivel de oras este un
element valoros care
coaguleaza interese si
fonduri, dar pune problema
unei abordari de ansamblu,
"
cu interventii coordonate si
unitare.
În prezent În incinta
interioara a Cetatii sunt
loca Iizate o serie de
activitati cu profile variate:
memorialistic-cultu rai
(Muzeul Unirii, Sala Unirii),
formare-Învatamânt
(Universitatea 1 Decembrie
SPECIAL
1918, Seminarul Teologic
Romana-catolic),
reprezenta re-cu Ite
(Catedrala Reîntregirii,
Catedrala romanocatolica),
militar (sediu
al Armatei), sanatate
(Spitalul de Psihiatrie) dar
si altele având un caracter
mai prozaic, destinate
consumului de zi cu zi sau
de weekend: agrement,
comert, restaurante
etc. Între activitatile
culturale de tip eveniment
se remarca initiativele
organizate de ONG-ul
R.Y.M.A (Revolutionary
Youth Movement for Art).
Pentru activitatile culturale
cu caracter permanent
www.uniuneaarhit-ectilor.ro www.observatorulurban.ro

SPECIAL
mentionam amenajarea
"Traseului celor trei
fortificatii", dar, În acest caz,
accesul se face pe baza unei
taxe de intare.
Astfel, "consumul" spatiului
Cetatii Vauban din Alba­
Iulia se situeaza pe o scala
definita de doua extreme.
Într-un capat se plaseaza
interesul privat guvernat de
profit si de o accesibilitate
redusa conditionata de
costul biletului de intrare.
În celalalt capat se afla
interesul public definit de
permisivitate si de accesul
neconditionat al publicului.
Solutia propusa de
administratia locala pentru
revitalizarea Cetatii este
concesionarea. Acest
procedeu juridic se
adreseaza atât terenurilor
aflate În incinta Cetatii cât si
camerelor aflate În interiorul
zidurilor de fortificatie - care
gazduiau cândva depozitele,
grajdurile, cramele si
bucatariile Cetatii austriece.
Se pune problema În
ce masura acest tip de
administrare si parteneriatul
public-privat initiat de
Primarie serveste valorificarii
cetatii ca zona protejata cu
monumente istorice? Este
cert ca dinamica dezvoltarii
urbane si perceptia valorilor
istoriei de catre generatiile
prezente nu fac viabila o
abordare strict istoricista În
care spatiul este destinat
În exclusivitate memoriei si
vestigiilor. Aceasta Cetate
trebuie sa fie prezenta
În oras atât ca imagine ­
actualmente Cetatea este
mascata, intrarile nefiind
evidentiate - cât si ca arie
de interes, de atractie.
Cetatea are nevoie de
revitalizare, de integrare
În circuitul economic si În
viata urbana a orasului.
Insa modalitatea de reintegrare
necesita o viziune
de ansamblu la nivel spatial,
al activitatilor si al racordarii
la circulatiile existente.
PROIECTE PROPUSE
DE AD~INISTRATIA
LOCALA
Astfel, responsa biIitatea
administratiei locale se
situeaza Între dorinta de
a valorifica potentialul
Cetatii, de a o transforma
17
Într-un centru de atractie
turistica si datoria de
a monitoriza calitatea
amenajarilor propuse sau
realizate. Urmarind ideea
calitatii constatam ca
pentru unele amenajari
adiacente fortificatii lor
sau aflate În interiorul
zidurilor - În special spatiile
care au destinatia de
restaurant - documentatia
de urbanism care ar trebui
sa reglementeze intreventiile
În zona, nu este litera de
lege În certifica rea acestei
calitati. În anul 2003 a fost
elaborat studiul pilot pentru
Reconversia functionala a
zonelor speciale (militare)
aflate În zone construite
protejate si Planul Urbanistic
Zonal comandate de
Ministerul Lucrarilor Publice
si Amenajarii Teritoriului
(actualul Minister al
Dezvoltarii Regionale si al
Locuintei) În cadrul carora au
fost tratate zonele interioare
si legaturile Cetatii cu orasul.
PUZ-ul a fost avizat de
Minister dar nu se stie În ce
masura este recunoscut de
autoritatea locala ca plan
reglementator.
www.uniuneaarhit:ect:ilor.ro www.observat:orulurban.ro

18 SPECIAL
În acelasi timp, sunt
Iaudabile initiativele
administratiei locale de a
dezvolta proiecte care atrag
fonduri destinate reabilitarii
si revitalizarii Cetatii, dar
se pune problema În ce
raport se afla acestea cu
PUZ Cetate existent. Pentru
clarificare prezentam pe
scurt continutul acestor
proiecte lansate pe baza
Planului Operational Regional
Axa 1 "Sprijinirea dezvoltarii
durabile a oraselor - poli
urbani de crestere". Un
prim proiect aprobat ca
Documentatie Aviz Lucrari
de Interventie (DAU) si aflat
În faza de licitatie este cel
care propune Reabilitarea
santurilor cetatii.
Acesta propune În primul
rând realizarea unor
intervetii de suprafata
materializate În:
amenajarea santurilor cu
un traseu "pietonal/auto"
bordat de parcari, cu o pista
de biciclete si cu terase
belvedere Împreuna cu
mobilierul urban aferent.
In al doilea rând propune
interventii destinate
reabilitarii / extinderii
canalelor colectoare. care
deservesc Cetatea (conform
declaratiei d-nei Crina Iacob
- director Departamentul
Programe Primaria Alba
Iulia). Un alt proiect propus
spre finantare În cadrul Axei
1 POR - Planul Operational
Regional care vizeaza
reabilitarea ariei interioare a
Cetatii. Astfel, se propune:
reamenajarea scuarului
verde aflat În incinta care va
capata forma unei piatete
mineralizate, refacerea
Îmbracamintilor carosabile
ale strazilor existente si
bordarea lor cu "pietonale/
auto" Însotite pe alocuri de
piste de biciclete si parcari.
Nu În ultimul rând
trebuie amintit proiectul
care a stârnit interesul
profesionistilor si opiniei
publice locale prin care
se propune reconstituirea
vechiului bastion vestic
al Cetatii. Ideea centrala
a proiectului urmareste
refacerea vechilor fortificatii
si porti astfel Încât Cetatea
sa fie mai prezenta În viata
si imaginea orasului. Dar,
În acelasi timp proiectul
ridica probleme la nivelul
organizarii urbanistice
În sensul necesitatii unei
tratari speciale a racordului
dintre fortificatiile refacute,
cartierele si circulatiile
www.uniuneaarhit:ect:ilor.ro www.observat:orulurban.ro

SPECIAL
adiacente. Un aspect
major semnalat este acela
ca B-dul Transilvania,
axul si promenada majora
a orasului, va pierde
din monumentalitate ca
urmare a modificarilor
aparute În accesul catre
Catedrala Reîntregirii.
Probabil ca situatia
cu care se confrunta
municipalitatea Alba-Iulia
În intentia de a aduce
cât mai multe fonduri
la bugetul local prin
Programul Operational
Regional - POR nu este
singulara, În sensul ca si
alte orase propun proiecte
care vizeaza atât aspectele
economice cât si pe cele
urbanistice. În acest
sens, trebuie subliniata
necesitatea integrarii
acestor proiecte În viziunea
de ansamblu a orasului
prezentata si reglementata
prin Planul Urbanistic
General.
Proiectele propuse de
Primaria Alba Iulia pentru
finantare europeana sunt
ambitioase si doresc
sa imprime orasului o
dezvoltare turistica,
Cetatea devenind un
veritabil centru de inters,
dar si un centru economic.
În acest nou context,
exista riscul "ocuparii"
Cetatii cu obiective
comerciale, fiind mai putin
favorizata diversitatea
activitatilor si accesul liber.
Interventiile În curs pentru
revitalizarea Cetatii sunt
necesare si pot avea efecte
benefice asupra economiei
loca le, Însa trebuie
corelate cu realizarea
unui centru istoric care
sa focalizeze deopotriva
interesul turistic si pe cel
al locuitorilor.
www.uniuneaarhitectilor.ro www.observatorulurban.ro
19

20
Sediul MBC este situat
la intersectia dintre Str.
Armand Calinescu si Bulv.
Regele Carol 1 din zona
centrala a Capitalei. Studiile
de urbanism dateaza din
1996. Arhitectul a reusit,
prin avizari-suveica, sa
dubleze numarul de etaje
(de la echivalentul fostului
SPECIAL
INCENDIUL DE LA TURNUL
"MILLENIUM BUSSINES CENTER"
Hotel "Modern") la cele 18 nu va fi singurul la o cladire
actuale. Constructia (Înalta Înalta. Prin Înmultirea lor
de c. 72 metri, cu 25,000 haotica si prin avansarea
mp.) s-a terminat În 2006, uzurii, nu sunt excluse alte
bulversând opinia publica. evenimente riscante. Atunci,
Potrivit presei, În 2007 este adecvata prezenta unor
cladirea a fost cumparata "zgârie-nori" risipiti În zonele
pentru 52,6 milioane euro. protejate ale oraselor?
Incendiul s-a produs pe O cladire depasind scara
26 -27 iunie noaptea, contextului are solicitari
fiind stins cu greutate marite de subsol, spatiu,
dupa multe ore. Zona, utiiitati, energie etc. Ea
traversata de importante afecteaza functionarea zonei
axe urbane, cu multe trasee (dificultati de circulatie,
de transport colectiv, a deranjamente electrice,
fost blocata. La stingere au Înrautatirea microclimatului)
. participat 20 de echipaje dar si vecinatatea imediata
cu c.150 de pompieri si (În caz de incendiu,
40 de autospeciale (dintre cutremur, taifun etc.) Exista
Cine este Observatorul Urban?
Observatorul Urban
reprezinta un proiect
cultural de interes
national, initiat de
Uniunea Arhitectilor
din România În 2007.
Obiective pe termen
mediu:
1. crearea unei platforme
de dialog Între
principalii actori
urbani (administratie,
profesionisti, mediu
de afaceri, ONG-uri,
care lipseau cele cu scari si efecte negative (greu
Înalte). Au fost afectate comensurabile) dpdv. vizual,
etajele 11-18, paguba psihologic, comportamental.
proprie ridicându-se peste Poate de aceea, În
30,0 milioane euro. Din majoritatea oraselor care
fericire, nu au fost victime recurg la "zgârie-nori",
iar Comunitatea Armeana acestia sunt grupati pe
a rasuflat usurata ca un teritoriu compact,
incendiul nu s-a extins Înzestrat cu accesibilitate si
asupra bibliotecii si arhivelor infrastructura, dimensionate
istorice. Sinistrul de la "MBC" adecvat. Peter Derer
locuitori) pe tema gestionarii
spatiului public;
2. crearea unor instrumente
si metode de
evaluare a impactului si
calitatii interventiilor În
spatiul public urban;
3. crearea unor instrumente
si metode de
monitorizare a calitatii
vietii urbane si spatiului
public;
4. impunerea unui nou
tip de institutie civica În
planificarea oraselor;
Obiective pe termen
scurt:
1. cercetarea si cunoasterea
efectelor si impactului
interventiilor recente În
peisajul urban al Capitalei si
a altor orase din tara;
2. initierea unor forme
de dialog jcomunicare
cu' media, alte asociatii
interesate, publicul larg
3. popularizarea jcomunicarea
pe scara larga a
problemelor spatiului urban
sau a aspectelor pozitive.
www.uniuneaarhit:ect:ilor.ro www.observat:orulurban.ro