Ordin nr. 17/30.03.2011 - ansvsa

AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ
ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR
ORDIN
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere,
prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia
animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor
pentru anul 2011, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi
control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2011
Văzând Referatul de aprobare nr. 1094 din 24 martie 2011, întocmit de Direcţia Generală Sanitară Veterinară,
Direcţia Generală Siguranţa Alimentelor, Direcţia de Igienă Veterinară şi Epidemiologie, Direcţia de Coordonare
Tehnică a Institutelor de Referinţă, LSVSA, Farmacovigilenţă şi Nutriţie Animală şi Direcţia de Coordonare a Punctelor
de Inspecţie la Frontieră din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
având în vedere prevederile art. 2 şi ale art. 24 din Legea nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi a hranei
pentru animale, republicată;
ţinând cont de prevederile art. 6 3 şi ale art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea
activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 215/2004,
cu modificările şi completările ulterioare;
în baza prevederilor art. 10 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 114/2011 privind aprobarea acţiunilor sanitarveterinare
cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor
transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor,
suinelor, ovinelor şi caprinelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei
alimentelor, pe care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să le pună în
aplicare, precum şi a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2011;
în temeiul art. art. 3 alin. (1) şi (3), precum şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1415/2009 privind
organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din
subordinea acesteia, cu modificările ulterioare,
preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul
ordin:
Art. 1 – (1) Se aprobă normele metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire,
control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia
mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, prevăzute în
anexa nr. 1 la prezentul ordin.
1

(2) Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul
siguranţei alimentelor pentru anul 2011, prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul ordin.
Art. 2 - Direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti, institutele veterinare şi posturile de inspecţie la frontieră din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3 - Pentru asigurarea prin analize de laborator pentru realizarea acţiunilor de supraveghere, prevenire,
control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia
mediului, precum şi a unui autocontrol privind sănătatea animală şi siguranţa alimentelor conform prevederilor legale
în vigoare, operatorii economici pot încheia, în condiţiile legii, contracte cu laboratoarele centrale, zonale şi judeţene
ale autorităţii sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor pentru efectuarea de analize pentru produsele supuse
supravegherii şi controlului, cuprinse în programele prevăzute la art. 1.
Art. 4 - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va controla modul de
aplicare a prevederilor prezentului ordin.
Art. 5 – Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 6 – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 2/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale
la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2010 şi a Programului de supraveghere şi control în
domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21
ianuarie 2010, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 7 - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bucureşti, 30 martie 2011
Nr. 17
Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor
Radu ROATIŞ CHEŢAN
2

3
Anexa nr. 1
Norme metodologice
de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile
de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor,
suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011
Notă
1. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) proprietar de animale – persoană care are drept de proprietate asupra unor animale;
b) deţinător de animale - persoana responsabilă pentru sănătatea animalelor aflate în grija ei, având obligaţia să protejeze animalele şi
oamenii de boli transmisibile ce are în posesie permanentă animale, în calitate de proprietar de animale şi/sau proprietar de exploataţie, sau are în
posesie temporară animale în calitate de îngrijitor al acestora sau de persoană căreia i s-a încredinţat îngrijirea lor; această categorie include, fără
a se limita la conducătorii grupurilor de animale, conducătorii mijloacelor de transport în care se găsesc animale, precum şi administratorii
exploataţiilor comerciale, de tip târguri sau expoziţii de animale, tabere de vară, ferme de animale, centre de colectare a animalelor şi abatoare;
c) perioada de aşteptare/interzicere a mişcării - perioadă în care animalele nu pot ieşi în afara exploataţiilor;
d) carantina profilactică - complexul de măsuri sanitar - veterinare ce se aplică de către proprietarul sau deţinătorul de animale asupra
animalelor nou introduse, în scopul depistării şi prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploataţie;
e) localitate - sat - organizare teritorială cu cod siruta;
f) supraveghere - colectarea, analiza, interpretarea şi raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor;
g) supraveghere specifică - supravegherea unei anumite boli sau infecţii;
h) supraveghere pasivă - supravegherea de rutină, obişnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploataţie, de
informaţiile şi notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populaţii de animale şi înregistrarea datelor şi documentelor cu
posibilă semnificaţie epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menţinerii sau schimbării statusului de sănătate al exploataţiei sau în
vederea certificării mişcărilor de animale sau a produselor obţinute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea
clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populaţie considerată până atunci liberă de boli;
i) supravegherea activă - orice activitate cu o frecvenţă şi intensitate prestabilite, care are ca scop stabilirea prezenţei sau absenţei unei
anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe, inclusiv examenele necropsice, asupra probelor dintr-o populaţie
normală morfoclinic; supravegherea activă a animalelor acvatice cuprinde: inspecţia de rutină de către autoritatea competentă sau alt serviciu
calificat şi agreat, în numele autorităţii, examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din fermele sau din zonele de creştere a moluştelor
pentru depistarea unei boli manifestate morfoclinic, prelevarea probelor în scop de diagnostic în cazul suspiciunii bolilor listate sau observarea
creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei şi notificarea imediată, obligatorie, în cazul apariţiei ori al suspiciunii de boli specifice sau a oricărei
creşteri a mortalităţii;

j) controlul bolilor - totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populaţiile de
animale;
k) prevenirea bolilor - activităţi destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau potenţiale,
precum şi de consecinţele negative ale acestora;
l) controale oficiale - orice formă de control pe care autoritatea competentă o efectuează pentru verificarea conformităţii cu legislaţia
privind hrana pentru animale şi produsele alimentare, produsele medicinale veterinare, precum şi cu regulile de sanătate şi bunăstare animală;
m) controale oficiale cu frecvenţă redusă - controalele oficiale efectuate pe principii veterinare non-discriminatorii, la faţa locului, la
destinaţie şi/sau în timpul transportului ce pot implica şi prelevarea de probe. Prelevarea de probe se efectuează în acest caz în scopul verificării
conformităţii cu cerinţele de certificare asumate la origine;
n) controale oficiale cu frecvenţă întărită - controalele oficiale efectuate ca urmare a rezultatelor nefavorabile obţinute în cadrul
controalelor cu frecvenţă redusă asupra lotului controlat. Controalele oficiale cu frecvenţă întărită se vor aplica următoarelor transporturi la
aceeaşi destinaţie, până la obţinerea de rezultate favorabile ce vor readuce exploataţia/abatorul de destinaţie la principiul controlului oficial cu
frecvenţă redusă;
o) data testării – data la care a fost prelevată proba;
p) risc - posibilitatea de apariţie a unui defect de calitate cât şi severitatea urmărilor acestui posibil defect la un produs medicinal
veterinar vizat;
q) incidenţă - posibilitatea ca un produs medicinal veterinar vizat să aibe un defect de calitate. În mod normal aceşti indicatori sunt
corelaţi cu modul de fabricare al produsului;
r) expunere - gradul de distribuţie a produsului medicinal veterinar şi reflectă numărul potenţial de animale expuse unui produs cu
defect;
s) efectele secundare adverse (nocive) - anticiparea severităţii consecinţelor la utilizarea unui produs medicinal veterinar cu defecte de
calitate.
2. Mişcările suinelor vii se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 136/2010 privind mişcarea suinelor vii pe teritoriul
României şi pentru modificarea şi completarea unor norme sanitare veterinare.
3. Animalele vii importate din ţări terţe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile; pentru efectuarea carantinei
profilactice, proprietarul exploataţiei de animale este obligat să deţină locuri special amenajate în acest scop.
4. Animalele vii provenite din comerţul intracomunitar pentru creştere şi reproducţie se supun izolării într-un spaţiu separat de alte
animale aflate în exploataţie, aplicându-se o perioadă de aşteptare/interzicere a mişcării de maximum 30 zile în cazul porcilor şi de 21 zile în
cazul celorlalte specii.
4

5. Proprietarii şi deţinătorii de animale sunt obligaţi să notifice direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti intenţia de a introduce animale din comerţul intracomunitar şi import în exploataţie, anterior sosirii
animalelor, precum şi posibila dată a introducerii.
6. Examenul clinic acceptat şi decontat de către direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti se poate face în baza unei decizii scrise a directorului executiv, care stabileşte zona în care se face examenul clinic,
frecvenţa şi documentele necesare pentru decont în următoarele situaţii:
a) în caz de suspiciune la animalele suspecte de contaminare;
b) în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere şi protecţie specifică fiecărei boli;
c) decizia directorului executiv este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcţiei sanitar –
veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, formulată anterior deciziei şi acţiunii de examinare
clinică.
7. La propunerea direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Autoritatea
Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate dispune, prin ordin al preşedintelui acesteia, în funcţie de evoluţia situaţiei
epidemiologice, acţiuni imunoprofilactice de necesitate. Orice vaccinare este permisă numai cu vaccinurile înregistrate in România cu
notificarea prealabilă de către direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
notificarea va fi însoţită de motivaţie, tipul de vaccin şi schema de vaccinare.
8. Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate şi fizice efectuate în
timpul transportului sau la destinaţie, teste şi prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor vor fi comunicate
proprietarului sau deţinătorului în perioada de carantină, aşteptare/interzicere a mişcării.
9. Probele prelevate şi testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvenţă redusă, prin
sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import sau
comerţ intracomunitar sunt suportate de stat, cu condiţia precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită testarea.
În situaţia rezultatelor nefavorabile, exploataţia va fi supusă controalelor oficiale cu frecvenţă întărită.
10. Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia este obligatorie, se realizează de către medicii
veterinari oficiali; în acest caz, se interzice recoltarea probelor de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi care au efectuat
vaccinarea.
11. La bovine, ovine, caprine şi suine, acţiunile sanitare-veterinare din cadrul programului strategic, suportate de la bugetul de stat se
efectuează numai pe animale identificate în exploataţia în care s-au născut. La ecvine şi carnasierele domestice, acţiunile sanitare-veterinare din
cadrul Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om,
5

protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, suportate
de la bugetul de stat se efectuează numai pe animale identificate, conform legislaţiei în vigoare.
12. Toate costurile privind realizarea acţiunilor de supraveghere, imunoprofilaxie şi de control, pentru exploataţii nonprofesionale sunt
suportate din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în limita bugetului aprobat.
13. Prin excepţie de la prevederile pct. 12, costurile sunt suportate de proprietarii animalelor din exploataţiile nonprofesionale, după caz, în
următoarele situaţii:
a) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, în cazul controalelor oficiale
întărite, iniţiate în urma rezultatelor nefavorabile obţinute în cadrul controalelor cu frecvenţă redusă, efectuate în perioada de carantină
sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerţ intracomunitar; în această
situaţie, perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate a
animalelor şi a exploataţiei şi a situaţiei epidemiologice;
b) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, alte acţiuni de supraveghere,
imunoprofilaxie şi control, realizate în centrele de colectare sau exploataţiile de origine, pentru certificarea loturilor destinate
exportului şi comerţului intracomunitar;
c) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului,
comerţului intracomunitar sau în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziţii, târguri, concursuri, circuri, grădini
zoologice, rezervaţii, adopţii internaţionale, evenimente culturale, mişcări noncomerciale ale animalelor de companie;
d) manopera şi testarea probelor prelevate în cadrul activităţilor de autocontrol, iniţiate conform legii de proprietarii sau deţinătorii de
animale sau operatorii economici;
e) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, în cadrul programelor de
autocontrol;
f) manopera pentru probele prelevate în vederea reevaluării diagnosticului şi testele aferente acestora, în cazul în care proprietarul sau
deţinătorul solicită o contraexpertiză; costurile contraexpertizei sunt suportate de solicitanţi, recoltarea probelor se realizează, în mod
obligatoriu, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.
g) manopera pentru probele prelevate şi testele efectuate la solicitarea proprietarilor sau deţinătorilor de animale;
h) activităţile încadrate în definiţia supravegherii pasive;
i) contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle;
j) contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare antirabică a carnasierelor domestice neidentificate, în cazul în care proprietarul
refuză identificarea acestora;
k) contravaloarea deparazitării animalelor pentru echinococoză;
l) costul pentru operaţiunile de tuberculinare efectuate în centrul de colectare şi/sau exploataţia de origine în vederea certificării
mişcărilor de animale pentru export sau comerţ intracomunitar;
m) proprietarii animalelor din exploataţiile nonprofesionale suportă în mod exclusiv costurile aferente realizării acţiunilor de
supraveghere, imunoprofilactice şi de control pentru:
6

i) avortul salmonelic al iepelor;
ii) fascioloza;
iii) trichomonoza bovină;
iv) boala bacteriană a rinichiului la salmonide;
v) loca americană;
vi) diareea virală a bovinelor, respectiv Boala mucoaselor BVD - MD;
vii) rinopneumonia ecvină;
viii) bruceloza la canide;
ix) bruceloza la iepuri;
x) moluşte gasteropode Criptobya Heticis, Klossia Helicina, cestode, metacercari, nematode;
xi) batracieni - trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze şi micobacterioze;
xii) toxoplasmoza;
xiii) oncopatii la mamiferele de producţie şi carnasiere;
xiv) oncopatii de animale de producţie în libertate şi exotice;
xv) supravegherea sanitară veterinară a materialului seminal congelat din import;
xvi) supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare;
xvii) analiza apei din bazine piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare;
xviii) anemie infecţioasă ecvină pentru toate ecvideele provenite din import, comerţ intracomunitar şi caii de sport reîntorşi în ţără;
14. Fondurile necesare realizării în cadrul exploataţiilor comerciale a acţiunilor sanitar-veterinare din cadrul Programului acţiunilor de
supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia
mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, prevăzut la art. 1 alin. (1) din Hotărârea
Guvernului nr. 114/2011 privind aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi
eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare
a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor,
pe care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să le pună în aplicare, precum şi a tarifelor maximale
aferente acestora pentru anul 2011, se asigură de către proprietarii acestora.
15. Costurile probelor recoltate şi ale analizelor efectuate în cazurile în care se înregistrează reacţii adverse postvaccinale/postterapeutice
ale produsului medicinal veterinar, se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar, se constată defecte de calitate a
produsului medicinal veterinar sau se constată deficienţe privind condiţiile de depozitare a produsului medicinal veterinar, sunt suportate de
persoana juridică responsabilă, după caz, de către deţinătorul autorizaţiei de comercializare, producători, importatori, distribuitori, farmacii
veterinare sau puncte farmaceutice.
7

16. Contravaloarea analizelor pentru produsele medicinale veterinare incluse în Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale
veterinare comercializate în România elaborat de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar se
achită de către deţinătorul autorizaţiei de comercializare a produsului medicinal veterinar, în contul institutului respectiv, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
17. Examenele şi testele de laborator necesare exportului de animale în ţările terţe se vor face ţinând cont de condiţiile impuse în
certificatele transmise de către administraţiile veterinare ale ţării respective.
18. În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea
mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări.
19. Formularele tipizate utilizate pentru înregistrarea şi raportarea acţiunilor din prezentele norme metodologice, precum tuberculina,
vaccinul contra antraxului, vaccinul contra rabiei pentru vaccinarea carnasierelor domestice identificate se pun gratuit la dispoziţia medicilor
veterinari de liberă practică împuterniciţi de către direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti; vaccinul contra antraxului şi vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 12 luni.
20. Laboratoarele sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti din cadrul direcţiilor
sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia de a păstra minim 60 de zile probele
testate cu rezultate pozitive.
21. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia de a lua măsuri ca
la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv structurilor responsabile de monitorizarea
bolilor, inspecţie şi control, precum şi medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale.
22. Planul cifric anual se va elabora la nivelul direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, avându-se în vedere previziunile mişcării efectivelor pe specii şi categorii de animale şi nu efectivele existente în stoc la
un moment dat.
23. Având la bază prevederile prezentelor norme metodologice, precum şi prevederile planului cifric anual, direcţiile sanitar – veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti vor elabora grafice lunare detaliate privind prelevarea probelor şi
transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe localităţi şi exploataţii; pentru realizarea şi finalizarea la timp a acţiunilor cuprinse în Programul
acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi
protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, graficele lunare sunt asumate
prin semnătură de directorul executiv, directorul executiv adjunct (sanitar - veterinar), de directorul executiv adjunct economic, de şeful
laboratorului sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de medicii veterinari oficiali din
cadrul circumscripţiilor sanitar-veterinare zonale, precum şi de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.
8

24. Numărul de probe prelevate în vederea efectuării testelor stabilite în cadrul prezentelor norme se stabileşte în baza numărului de animale
ţintă existente la data operaţiunii.
25. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice şi pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, medicii
veterinari de liberă practică împuterniciţi raportează cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acţiunilor sanitare veterinare obligatorii.
26. Refuzul efectuării acţiunilor sanitare veterinare obligatorii de către proprietarii sau deţinătorii de animale se sancţionează conform
prevederilor legale în vigoare şi întreaga responsabilitate a consecinţelor refuzului cade în sarcina acestora.
27. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte
precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea
Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări.
28. În situaţia supravegherii prin teste de laborator, în cazul declarării unui focar de boală, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia să realizeze analize cost – beneficiu, prin care să identifice şi să utilizeze
cele mai sigure şi mai eficiente metode pentru controlul bolii.
29. Direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia să realizeze în cel
mai scurt timp posibil calificarea statusului de sănătate al exploataţiilor nonprofesionale de bovine şi al exploataţiilor comerciale de bovine
înregistrate/autorizate şi să întocmească dosarele aferente acestora, pentru exploataţiile care îndeplinesc condiţiile de calificare pentru
tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Animalelor nr. 49/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină.
30. Direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia să monitorizeze
statusul exploataţiilor privind bruceloza bovină, conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Animalelor nr. 41/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină.
31. Medicii veterinari oficiali prelevază probe ori de câte ori se impune, cu scopul stabiliriieficacităţii şi eficienţei unor acţiuni sanitare
veterinare obligatorii efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, în cazul unor suspiciuni de îmbolnăvire sau în scopul
confirmării unor boli, pentru precizări de diagnostic sau în oricare altă situaţie în care se dispune de autoritatea sanitară veterinară competentă.
32. În cazul acţiunilor imunoprofilactice la care se stipulează frecvenţa de execuţie (ex: 1/an, 2/an etc.) se va ţine cont ca produsele
biologice achiziţionate care se utilizează să asigure obligatoriu imunitate minimă intervalului între acţiuni.
9

33. Pentru toate acţiunile suportate din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor şi cuprinse în anexa
nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 114/2010, tariful indicat cuprinde şi costurile anexe care pot fi reprezentate de ac, seringă, dezinfectant,
vacutainere, transport şi alte asemenea potrivit legii.
34. Produsele de diagnostic utilizate pentru realizarea examenelor de laborator prevăzute în prezentele norme metodologice trebuie să fie
însoţite de buletine de analiză pentru fiecare lot în parte, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor nr. 81/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de introducere pe piaţă şi
de utilizare a reagenţilor şi a seturilor de diagnostic de uz veterinar, cu modificările ulterioare.
35. Produsele biologice utilizate pentru acţiunile de imunoprofilaxie şi diagnostic în vivo obligatorii, trebuie să fie însoţite de buletine de
analiză eliberate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar pentru fiecare lot în parte.
Point)
ABREVIERI
AA-PAS – albastru alcian
ADNS - Sistemul de Notificare al Bolilor pentru Animale
AIE – anemie infecţioasă ecvină
ANSVSA – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
BCCC - Boala cronică cahectizantă a cervideelor
BND - Baza Naţională de Date
CSVSA – circumscripţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor
DDD – Dezinfecţie, Dezinsecţie, Deratizare
DSVSA – direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti
EDTA – Etilen diamino tetraacetat de sodiu
ElAs-yIFN – test imunoenzimatic pentru gamainterferon
GPS – sistem de poziţionare globală
HACCP - Principiile privind analiza riscurilor şi punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control
HE - hematoxilină-eozină, metodă de colorare histologică
HEA – hematoxilină – eozină – albastru de metil
HEV - hematoxilină – eozină – verde lumină
Hb - hemoglobină
IA - influenţa aviară
IDSA – Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală
IFD – imunofluorescenţă directă
IISPV – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară
10

ICPBMV – Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar
LEB – leucoză enzootică bovină
LM - Reţea naţională de laboratoare de morfopatologie
LNR – Laborator Naţional de Referinţă
LNR EST - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile
LNR IA - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Influenţa Aviară
LSVSA – Laboratorul Sanitar -Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti
NTG – număr total de germeni
OIE - Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală
OMSA – Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală
OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii
PAS – periodic acid schiff
PCR – reacţia de polimerizare în lanţ
PIF – Post de inspecţie la frontieră
PPD – extract proteic purificat
PPD-J – derivat proteic purificat – Johnină - paratuberculină
RFC – reacţie de fixare a complementului
RSAR – reacţia de seroglutinare rapidă
RMA – reacţia de microaglutinare
SRAAF - Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje
TB – Tuberculoză bovină
TCS – Test comparativ simultan
TIA – toxiinfecţie alimentară
TU – Test unic
UCPR – Uniunea Crescătorilor de Păsări din România
11

1.1. FEBRĂ AFTOASĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: menţinerea statutului de ţară oficial
liberă de febră aftoasă, fără vaccinare
Supravegherea pasivă
Supravegherea activă
CAPITOLUL I
SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE
SECŢIUNEA 1 - PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE
A BOLILOR LA ANIMALE
Supravegherea serologică - Pentru
supravegherea transfrontalieră, pe zona de
vecinătate cu ţări terţe, în scopul menţinerii
capabilităţii de diagnostic a LNR, recoltarea de
probe de sânge de la specia ovină, odată pe an - în
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Grupa de animale ţintă - animale din specii
receptive, domestice şi sălbatice.
România are statut liber de febra aftoasă fără
vaccinare. Este interzis importul de animale
vii şi produse ale acestora provenite din ţări
unde evoluează boala.
Verificarea certificării sanitare veterinare a
animalelor provenite din ţări cu statut de
indemnitate cu vaccinare.
Inspectarea periodică a zonelor recunoscute
cu risc crescut de contaminare (graniţele
României cu ţările terţe, târguri de animale
vii, expoziţii, porturi, aeroporturi).
Are ca scop identificarea şi notificarea
oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz
de febră aftoasă.
În cazul în care România se va afla în situaţia
unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau
zone vecine, ANSVSA va dispune
implementarea de inspecţii clinice şi testări
serologice în acest scop.
Va fi recoltat un număr de maxim 1100 probe
de sânge, defalcat în mod egal între judeţele
aflate la graniţa cu ţările terţe. În cadrul
acestor judeţe, probele vor fi recoltate din
efectivele aflate în localităţi de frontieră.
Aceste probe vor fi recoltate cu prioritate din
efectivele cu evoluţie masală a şchiopăturilor
12
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu
animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare şi
medicii veterinari de liberă practică raportează
cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele
din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali
gestionează conduita de investigare a oricărei
suspiciuni.
Supravegherea serologică se realizează prin teste
imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor
structurale ale virusurilor febrei aftoase, pentru
serotipurile O, A şi Asia 1.
Probele cu rezultat pozitiv sau dubioase la serologie se
retestează. Probele ce rămân pozitive se supun
investigaţiilor prin teste imunoenzimatice pentru

trimestrul IV, după revenirea din transhumanţă sau acolo unde se înregistrează o mortalitate
sau în trimestrul I.
ridicată la tineret.
Supravegherea virusologică În caz de suspiciune clinică şi/sau de
laborator se execută la animalele domestice şi
sălbatice receptive incriminate conform
Manualului pentru Teste de Diagnostic şi
Vaccinuri al OMSA/2009.
În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul
României, se aplică măsurile prevăzute în
Manualul operaţional şi în Planul de Contingenţă
pentru febra aftoasă, aprobat prin Decizia
2007/18/EC a Comisiei din 22 decembrie 2006.
1.2. TUBERCULOZA BOVINĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: calificarea statusului de sănătate al
exploataţiilor şi atestarea acestora în vederea
recunoaşterii statusului de ţară/zonă oficial
indemnă de tuberculoză bovină.
Supravegherea pasivă
Supravegherea activă
A. În exploataţiile calificate ca oficial indemne
de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate,
pentru menţinerea statusului de exploataţie
oficial indemnă de boală:
tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice
din ferme sau crescute în libertate, precum şi
speciile sălbatice, susceptibile la infecţia cu
Mycobacterium bovis (cervidee, porci mistreţi
etc.)
1. Animalele neconcludente la TCS se retestează.
2. Animalele pozitive la TCS se elimină din
efectiv prin abatorizare.
3. Animalele neconcludente la două teste TCS
sunt considerate pozitive şi se elimină obligatoriu
din exploataţie prin tăiere de control în scop de
13
anticorpi contra proteinelor nestructurale ale
virusurilor febrei aftoase.
Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA pe
probe recoltate în conformitate cu prevederile
Manualului Operaţional pentru febra aftoasă.
Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în
conformitate cu prevederile Manualului pentru Teste
de Diagnostic şi Vaccinuri al OMSA/2009 şi ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru
aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile
pentru combaterea febrei aftoase.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi
muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu
animalele, medicii veterinari de liberă practică ce
trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de
îmbolnăvire.
1. Controalele prin tuberculinare intradermică se
planifică astfel încât să se execute cu cel puţin
două săptămâni înaintea acţiunilor
imunoprofilactice.
2. La execuţie se vor respecta precizările tehnice

la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste
6 săptămâni.
diagnostic în maximum 30 de zile de la
tuberculinare.
4. Introducerea de animale într-o exploataţie
calificată oficial indemnă de tuberculoza se face
fară testare în prelabil, dacă animalele provin
dintr-o altă exploataţie calificată oficial indemnă
pentru tuberculoza.
5. Animalele care provin dintr-o exploataţie care
nu este oficial indemnă pentru tuberculoză şi care
urmează a fi introduse într-o exploataţie oficial
indemnă, se testează obligatoriu prin TCS fie cu
cel mult 30 de zile înaintea mişcării din
exploataţia de origine, fie în maximum 30 de zile
de la introducere în exploataţia de destinaţie.
14
ale producătorului testului de diagnostic utilizat.
3. Se vor tuberculina şi caprinele care sunt
crescute în exploataţiile de bovine de la care se
livrează lapte crud către procesare, conform
secţiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004
al Parlamentului European şi al Consiliului din 29
aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de
igienă care se aplică alimentelor de origine
animală, cu amendamentele ulterioare.
4. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare
intradermică a tuberculinelor neînregistrate,
netestate, alterate sau cu termen de valabilitate
expirat, precum şi a instrumentarului de lucru
defect.
5. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare
intradermică:
a) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi
cele în primele 30 de zile după naştere;
b) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele
în convalescenţă.
6. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice a
exploataţiei:
a) se suspendă statusul de exploataţie oficial
indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind problemele de sănătate a animalelor ce
afectează comerţul intracomunitar cu animale
din speciile bovine şi suine, cu modificările şi
completările ulterioare, şi ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 privind
calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu
tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină;
b) se interzice orice fel de mişcare a bovinelor şi
furajelor, conform legislaţiei în vigoare.
7. Atunci când animalele tăiate în scop de
diagnostic au fost negative la examenele de abator
şi laborator, exploataţia îşi recapătă statutul de
oficial indemn de boală.
8. Examenele de laborator pentru precizarea

B. 1. Exploataţiile în curs de calificare sunt acele
exploataţii care nu au îndeplinit criteriile pentru
calificare în urma testelor efectuate în anul 2010,
dar care au rezultate negative la testarea din
decembrie 2010.
Se efectuează tuberculinarea intradermică prin
TU o dată pe an la toate taurinele şi bubalinele în
vârstă de peste 6 săptămâni, la şase luni de la
testul efectuat în decembrie 2010.
2. Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste
6 săptămâni din exploataţiile care nu au fost
calificate ofical indemne şi care au fost testate
anterior lunii decembrie 2010 vor fi testate de 2
ori la interval de 6 luni în vederea calificării
oficial indemne pentru tuberculoză.
3. Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste
6 săptămâni din exploataţiile nou înfiinţate,
atunci când efectivul a fost alcătuit doar din
animale originare din exploataţii calificate
indemne de tuberculoză, vor efectua primul test
la 60 de zile de la alcătuire iar cel de-al doilea
test nu va mai fi solicitat.
C. În exploataţiile suspecte de contaminare.
Se consideră exploataţie suspectă de contaminare
acea exploataţie în care bovinele care au fost
testate şi care au reacţionat pozitiv la testul
alergic au fost eliminate.
1. Animalele pozitive la TU se retestează la 42 de
zile prin TCS.
2. Laptele crud care provine de la animale din
exploataţii care nu sunt calificate oficial indemne
pentru tuberculoză, poate
fi utilizat cu autorizaţia autorităţii competente: în
cazul vacilor sau bivoliţelor care nu prezintă o
reacţie pozitivă la testele de depistare a
tuberculozei sau a brucelozei şi nici un simptom
al acestor boli după ce a fost supus unui tratament
termic astfel
încât să prezinte o reacţie negativă la testul de
fosfatază.
Se suspendă statusul de exploataţie oficial
indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.
15
diagnosticului se realizează la LSVSA sub
coordonarea LNR pentru Tuberculoză.
1. Exploataţiile care îndeplinesc condiţiile de
calificare ca oficial indemne de boală conform
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor
fi atestate oficial indemne de tuberculoză bovină.
2. Exploataţiile care nu îndeplinesc la această dată
condiţiile de calificare conform Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate
oficial indemne de tuberculoză după îndeplinirea
condiţiilor.
1. Medicul veterinar oficial elaborează şi
controlează aplicarea planului de măsuri până la
clarificarea situaţiei.
2. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice a
exploataţiei:
a) se suspendă statusul de exploataţie oficial
indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006,
cu modificările şi completările ulterioare, şi ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010;
b) se interzice orice fel de mişcare a bovinelor,
furajelor, conform legislaţiei în vigoare.
3. Atunci când animalele tăiate în scop de
diagnostic au fost negative la examenele de abator
şi laborator exploataţia îşi recapătă statutul de
oficial indemn de boală.

D. În exploataţiile contaminat.
Se consideră exploataţie contaminată, acea
exploataţie în care bovinele cu reacţie pozitivă la
testul alergic, au fost eliminate, iar examenele de
abator şi laborator au confirmat tuberculoza:
1. Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni
rămase în exploataţie sunt supuse testării oficiale
pentru tuberculoză de două ori prin TCS la
interval de 6 luni.
2. Orice bovină nou introdusă în efectiv înainte
de finalizarea testărilor menţionate la pct. 1. va fi
la rândul său testată de două ori la interval de 6
luni.
3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în
exploataţiile contaminate trebuie să respecte
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind criteriile pentru planuri
naţionale de eradicare accelerata a brucelozei,
tuberculozei şi leucozei enzootice bovine, ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005
privind aprobarea Normei sanitare veterinare
care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea
brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine şi ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006,
cu modificările şi completările ulterioare.
E. În centrele de colectare pentru export sau
pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea
cerinţelor de certificare, vor fi introduse numai
animale ce sosesc dintr-o exploataţie calificată ca
liberă de TB, iar ultima testare s-a efectuat în
ultimele 30 de zile care preced plecarea din
1. Notificarea tuberculozei se face în baza
prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea internă şi declararea
oficială a unor boli transmisibile ale animalelor,
cu modificările şi completările ulterioare.
2. Este interzisă menţinerea animalelor pozitive în
efectiv.
3. Este interzisă constituirea de centre de izolare
pentru tuberculoză.
4. Este interzisă livrarea animalelor pozitive sau a
celor din exploataţiile suspecte ori contaminate
către alte exploataţii.
5. Se retrage statusul de oficial indemnă de
tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.
16
4. Examenele de laborator pentru precizarea
diagnosticului se realizează la LSVSA sub
coordonarea LNR pentru Tuberculoză.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit are responsabilitatea efectuării
tuberculinărilor intradermice sub controlul şi
coordonarea medicului veterinar oficial.
2. După declararea bolii, medicul veterinar oficial
în a cărui responsabilitate este exploataţia,
împreună cu medicul veterinar de liberă practică,
efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte
programul de asanare.
3. Medicul veterinar oficial comunică în scris
proprietarului sau deţinătorului de animale
restricţiile privind circulaţia animalelor şi
condiţiile de valorificare a produselor de origine
animală provenite de la acestea.
4. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
are responsabilitatea pentru monitorizarea
cazurilor reagente şi implementarea tuturor
măsurilor de eradicare a bolii.
5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau şi
EIAs-γIFN se direcţionează către abator pentru
tăiere în vederea efectuării expertizei de abator,
precum şi a examenelor de laborator.
6. Aceste bovine se taie în partidă separată sub
supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea
măsurilor de decontaminare şi protecţie a
mediului.
7. Examenele de laborator pentru precizarea
diagnosticului se realizează la LSVSA sub
coordonarea şi după caz, cu sprijinul LNR din
cadrul IDSA.

centrul de colectare.
F. Tăierea de control a animalelor pozitive la
testele tuberculinice sau imunologice (EIAsγIFN).
1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru
precizarea diagnosticului de tuberculoză, se
prelevează obligatoriu probe individuale pentru
examene de laborator, astfel:
a) limfonodurile capului - retrofaringiene stâng şi
drept, mandibulare stâng şi drept, parotidiene
stâng şi drept;
b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept,
mediastinale anterior şi posterior;
c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern,
retromamar superior şi inferior şi poplitei;
d) porţiuni de ţesuturi şi organe pleură, pulmon,
ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă
mamară.
2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator
grupul de limfonoduri traheobronhice, pulmonare
se ambalează separat şi tot separat se ambalează
grupul de limfonoduri prelevate din regiunea
capului; restul limfonodurilor limfatice recoltate
se ambalează de asemenea separat.
3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se
face conform Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 61/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, prin examene de laborator:
morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe
cobai.
4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru
stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit
legii, indiferent de rezultatele examenelor de
laborator.
5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
17
Examenele de laborator pentru precizarea
diagnosticului se realizează la LSVSA sub
coordonarea LNR pentru Tuberculoză.
În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se
trimit la LNR pentru Tuberculoză şi
Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice şi
genetice.
În imposibilitatea efectuării examenului cultural
se vor trimite ţesuturi cu leziuni de la bovinele
tăiate sau de la cobaii utilizaţi pentru test biologic.

G. Inspecţia în abator a animalelor vii
Inspecţia oficială ante mortem şi post mortem se
efectuează în mod curent şi obligatoriu, conform
procedurilor la abator.
H. Inspecţia cărnii şi a organelor 1. De la animalele pozitive la testele
tuberculinice sau şi imunologice, la care după
tăiere prin inspecţia post-mortem nu se constată
leziuni, se vor recolta următoarele limfonoduri:
a) submaxilari, retrofaringieni, bronhiei;
b) mediastinale, eventual şi limfocentrii
mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi
retromamari.
2. În cazul suspiciunii de tuberculoză se
recoltează probe de organe cu leziuni şi
limfonoduri în vederea examinării
morfopatologice şi bacteriologice, conform
normelor sanitare veterinare. Se recoltează
porţiuni de organe cu leziuni şi limfonoduri
aferente. În lipsa organelor afectate se recoltează
I. Supravegherea bacteriologică a speciilor
susceptibile din fondul cinegetic cu ocazia
recoltării de trofee, pentru selecţie şi alte acţiuni
ce sunt prevăzute în Legea vânătorii şi a
protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
1.3. LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ
numai limfonoduri cu leziuni.
18
Examinarea animalelor vii se efectuează în unităţi
de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către
medici veterinari oficiali.
Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează
în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de
către medici veterinari oficiali.
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Scop: eradicarea bolii şi
Procedura de supraveghere cuprinde
clasificarea statusului de sănătate al
fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în
exploataţiilor ca oficial indemne de
relaţia cu animalele, medicii veterinari de
LEB.
liberă practică ce trebuie, conform legii, să
Supravegherea pasivă
Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în raporteze orice caz de îmbolnăvire.
libertate.

Supravegherea activă 1. Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii 1. Exploataţiile care îndeplinesc condiţiile
trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. de calificare conform Ordinului
61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi
2. Statusul de exploataţie oficial indemnă de leucoză enzootică bovină se atestate oficial indemne de leucoză
suspendă sau se retrage conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. enzootică bovină.
49/2010.
2. Exploataţiile care nu îndeplinesc la
această dată condiţiile de calificare
conform Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne
de leucoză enzootică bovină după
A. În exploataţiile calificate ca 1. Examenele serologice se efectuează de regulă pe aceleaşi probe care se
îndeplinirea condiţiilor.
Examenele serologice (ELISA şi/sau ID) se
oficial indemne de leucoză recoltează pentru bruceloza bovină.
efectuează la LSVSA, iar în cazuri
enzootică bovină, cu atestat de 2. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform deosebite (expertiză) probele se trimit la
indemnitate, pentru menţinerea instrucţiunilor trusei de diagnostic şi recomandărilor LNR pentru leucoză Laboratorul Naţional de Referinţă pentru
statusului de exploataţie oficial enzootică bovină.
Leucoză din IDSA.
indemnă de boală: supravegherea 3. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare
serologică la bovine, bubaline din prin ID; dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ,
exploataţiile nonprofesionale se confirmarea bolii se face prin recoltare de sânge şi examen prin ID după 30
realizează prin ELISA, o dată pe zile de la prima recoltare.
an, la:
4. Pentru expertiză de diagnostic, atunci când este cazul, probele se trimit la
a) taurii şi bivolii de reproducţie Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Leucoză din IDSA.
autorizaţi;
5. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la
b) toate taurinele şi bubalinele în eliberarea buletinului de analiză.
vârstă de peste 24 de luni din 6. Se suspendă statusul de sănătate al exploataţiei şi rămâne suspendat până
exploataţiile indemne de leucoză. când toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacţionat negativ la două
teste serologice realizate în conformitate cu prevederile cap. II al anexei nr.
4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.
B. În exploataţiile necalificate ca 1. Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge.
oficial indemne de LEB: 2. Exploataţiile ca îndeplinesc condiţiile de calificare conform Ordinului
supravegherea serologică la bovine preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de
şi bubaline se realizează prin leucoză enzootică bovină.
ELISA, de două ori pe an, la un 3. În cazul animalele diagnosticate pozitiv, acestea se sacrifică în maximum
interval de timp de cel puţin 4 luni 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză.
şi cel mult 12 luni, la:
4. Animalele rămase în exploataţie după eliminarea celor pozitive se
a) taurii şi bivolii de reproducţie testează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
autorizaţi;
modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului preşedintelui ANSVSA
19

) toate taurinele şi bubalinele în
vârstă de peste 24 de luni.
nr. 49/2010.
C. În exploataţiile contaminate 1. Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge.
1. Măsurile aplicate pentru controlul bolii
supuse asanării prin extracţie: 2. Exploataţiile oficial indemne, în care un singur animal a reacţionat în exploataţiile contaminate trebuie să
supravegherea serologică se pozitiv la unul din testele la care se face referire în cap. II al anexei nr. 4 la respecte prevederile Ordinului
realizează:
Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale
a) de două ori pe an, la un interval 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
de timp de cel puţin 4 luni şi cel contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie.
105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui
mult 12 luni, la cel puţin 3 luni de 3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi
la îndepărtarea animalului pozitiv eliberarea buletinului de analiză.
completările ulterioare.
şi a progeniturilor acestuia. 4. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor 2. Proprietarii animalelor tăiate se
b) s-a efectuat o anchetă părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor despăgubesc conform prevederilor
epidemiologică cu rezultate veterinare.
Hotârârii Guvernului nr. 1214/2009
negative şi toate exploataţiile legate 5. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei privind metodologia pentru stabilirea şi
epidemiologic cu exploataţia vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după plata despăgubirilor ce se cuvin
contaminată au fost supuse fătare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după proprietarilor de animale tăiate, ucise sau
măsurilor stabilite la pct. a). identificare să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 de luni şi să fie altfel afectate în vederea lichidării rapide a
testat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. focarelor de boli transmisibile ale
61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
animalelor, indiferent de rezultatele
6. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui examenelor de laborator.
ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind 3. Notificarea se face în baza prevederilor
notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.
79/2010, cu modificările şi completările
ulterioare.
D. În exploataţii contaminate Bovinele din exploataţiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai
supuse asanării totale
examinează serologic, urmând procedura de lichidare a efectivului.
E. În centrele de colectare pentru
În cazul în care este necesară testarea
export sau pentru comerţ
animalelor în perioada în care acestea se
intracomunitar, pentru asigurarea
află în centrul de colectare, probele se
cerinţelor de certificare:
recoltează de către medicul veterinar
vor fi introduse numai animale ce
sosesc dintr-o exploataţie de
origine calificată ca indemnă de
LEB, ca urmare a rezultatelor
oficial.
negative obţinute asupra animalelor
în vârstă de peste 24 luni.
20

F. Inspecţia în abator a animalelor
vii
Inspecţia oficială ante-mortem şi
post-mortem se efectuează în mod
curent şi obligatoriu, conform
procedurilor, la abator.
1.4. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: menţinerea statutului de ţară oficial
liberă de pestă porcină africană
Supravegherea pasivă
Aplicabilă în contextul în care România
este oficial liberă de pesta porcină
africană.
1.În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se recoltează Examinarea animalelor vii se efectuează în
probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar,
organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor de către medici veterinari oficiali.
histopatologice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky-
Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, după caz.
2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB,
se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploataţia din care
provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând
diagnosticul histopatologic prezumtiv.
3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele
diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar oficial de abator.
4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Pe tot teritoriul ţării, la toate porcinele
domestice şi mistreţi.
Pe tot teritoriul ţării, la toate speciile
domestice şi sălbatice receptive.
Are ca scop identificarea, notificarea şi
raportarea precoce a oricărui simptom ce poate
fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau
schimbarea statusului de sănătate a animalului.
21
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Procedura de supraveghere cuprinde
fermierii şi muncitorii care
supraveghează animalele, vânătorii,
administratorii fondurilor de vânătoare,
medicii veterinari de liberă practică ce
trebuie, conform legii să raporteze orice
caz de îmbolnăvire sau moarte.
Responsabilitatea supravegherii pasive
revine şi autorităţilor competente pentru
controlul la frontieră efectuat asupra
importurilor de alimente de origine
animală, a animalelor de companie
susceptibile, a alimentelor din bagajele
călătorilor şi a oricăror alte eventuale
puncte de risc.
După caz, medici veterinari de liberă
practică sau oficiali.

Supravegherea activă
Examinare clinică, aplicabilă în contextul în care
România este oficial liberă de pesta porcină
africană, dar implementează un program de
supraveghere activă pentru pesta porcină clasică.
În cazul în care România se va afla în situaţia unui
risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau zone
vecine.
Cazurile suspecte se investighează imediat.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale
efectuate în timpul transportului sau la destinaţie
în cazul importului sau comerţului
intracomunitar, în perioada de carantină sau de
aşteptare/interzicere a mişcării.
Se face în unităţi în care au fost introduse
animale noi, la plecarea animalelor spre abator şi
la sosirea în abator.
Cazurile suspecte de animale domestice sau
sălbatice care nu pot fi rezolvate pe calea
investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul
supravegherii pasive se analizează imediat prin
prelevarea de probe şi transmiterea acestora la
laborator. Se notifică imediat ANSVSA.
Toate probele provenite de la cazurile suspecte
de pestă porcină clasică, cu rezultat negativ
pentru această boală, sunt testate obligatoriu şi
pentru pesta porcină africană. LNR
monitorizează testele efectuate şi prezintă lunar
la ANSVSA raport privind numarul testelor şi
rezultatul acestora.
În cazul în care România se va afla în situaţia
unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau
zone vecine, ANSVSA va dispune
implementarea de inspecţii clinice şi testări
regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra
Supravegherea serologică
grupurilor de animale de mare risc. Zonele şi
ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de
experţi constituit de ANSVSA.
În cazul în care, România se va afla în situaţia
unui risc epidemiologic crescut în relaţie cu ţări
sau zone vecine, la dispoziţia ANSVSA va fi
implementată supravegherea serologică la
mistreţi asupra grupurilor de animale de mare risc.
Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului
de experţi constituit de ANSVSA.
Testarea se face pe probe de ser sau lichid
22
1.După caz, probele pot fi recoltate de medici
veterinari de liberă practică sau oficiali.
2. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din
cadrul IDSA.
3. Este obligatorie respectarea prevederilor
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind metodologia de prelevare, prelucrare
primară, ambalare şi transport al probelor
destinate examenelor de laborator în domeniul
sănătăţii animalelor.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.

toracoabdominal prelevate de la mistreţi
concomitent cu probele prelevate pentru pesta
porcină clasică.
Supravegherea virusologică Se face prin PCR pe probe de organe, prelevate de
la mistreţi găsiţi morţi la care testele virusologice
pentru pesta porcină clasică au prezentat rezultat
negativ;
Se face pe probe prelevate de la porcinele
domestice cu suspiciune de pestă porcină clasică
la care testele de laborator pentru pesta porcină
clasică au fost negative.
1.5. TURBAREA SAU RABIA
SUPRAVEGHERE
1
Scopuri: Realizarea eficientă a programului de control,
supraveghere şi monitorizare a rabiei pentru apărarea
sănătăţii publice şi a sănătăţii animale, scăderea
răspândirii rabiei în populaţiile de animale domestice şi
sălbatice care va duce treptat la eradicarea acestei boli.
Pentru realizarea acestor scopuri, se au în vedere şi
prevederile Regulamentului (CE) nr. 998/2003 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 26 mai 2003
privind cerinţele de sănătate animală aplicabile circulaţiei
necomerciale a animalelor de companie şi de modificare a
Directivei 92/65/CEE a Consiliului, prevederile
Regulamentului (UE) nr. 388/2010 al Comisiei din 6 mai
2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr.
998/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului
privind numărul maxim de animale de companie din
anumite specii care fac obiectul circulaţiei necomerciale,
prevederile Directivei 92/65/CEE a Consiliului din 13
iulie 1992 de definire a cerinţelor de sănătate animală care
reglementează schimburile şi importurile în Comunitate
de animale, material seminal, ovule şi embrioni care nu se
PRECIZĂRI TEHNICE
2
23
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3

supun, în ceea ce priveşte cerinţele de sănătate animală,
reglementărilor comunitare speciale prevăzute în anexa A
punctul I la Directiva 90/425/CEE, prevederile Deciziei
nr. 824/2004/CE a Comisiei din 1 decembrie 2004 de
stabilire a unui model de certificat de sănătate pentru
circulaţia necomercială a câinilor, a pisicilor şi a dihorilor
domestici provenind din ţări terţe şi care intră în
Comunitate, precum şi prevederile Deciziei 2010/684/UE
a Comisiei din 10 noiembrie 2010 de modificare a anexei
E partea 1 la Directiva 92/65/CEE a Consiliului în ceea ce
priveşte modelul de certificat de sănătate pentru animalele
care provin din exploataţii.
Obiectiv:
Supravegherea pasivă
Animale de companie, domestice şi sălbatice, de circ şi
din grădinile zoologice, deţinute în spaţii de vânzare tip
pet-shop, în adăposturile de câini fără stăpân şi alte spaţii.
Supravegherea activă
a) Examinare clinică obligatorie a animalelor care au
muşcat sau zgâriat persoane şi animale.
Grupa de animale ţintă:
Toate animalele susceptibile la infecţia
cu virusul rabiei în regiunile de risc din
mediul urban, silvatic, rural.
Observarea modificărilor de
comportament care pot induce
suspiciunea de rabie, pe tot timpul
anului.
Grupa de animale ţintă:
Animale care au muşcat şi/sau zgâriat.
1. În cazul animalelor suspecte de rabie
şi care care au muşcat/zgâriat unul sau
mai multe animale dintr-o exploataţie de
orice fel se aplică prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008
pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind măsurile generale de
prevenire şi control al rabiei la animale
domestice şi sălbatice, cu modificările şi
completările ulterioare.
În cazul în care medicul veterinar oficial
decide existenţa unui punct de risc, se
vaccinează toate animalele receptive din
focar conform metodei de vaccinare
recomandată de producătorul de vaccin
in instrucţiunile de utilizare ale acestuia.
2. În cazul animalelor din exploataţii în
24
Administratori ferme, proprietari exploataţii
nonprofesionale, administratori fonduri de
vânatoare, grădini zoologice, circuri şi alte spaţii
organizate conform legii şi care adăpostesc
animale; medici veterinari de liberă practică,
medici veterinari oficiali, instituţii descentralizate
şi organizaţii non-guvernamentale.
Medic veterinar de liberă practică sau medic
veterinar oficial.

) Prin examene de laborator la animale moarte suspecte
şi ucise, suspecte de rabie care au manifestat tulburări de
comportament ce pot fi atribuite rabiei.
care au pătruns carnivore domestice sau
sălbatice turbate sau suspecte de turbare
se procedează conform instrucţiunilor
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
29/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
3. Cadavrele animalelor turbate sau
suspecte de turbare se distrug în
întregime nejupuite.
4. Dupa eliminarea animalelor pozitive,
animalele sănătoase rămase în
exploataţie pot părăsi exploataţia după
cel puţin 30 zile, odată cu ridicarea
restricţiilor oficiale. Excepţie fac
animalele ucise.
5. Animalele ucise/ moarte, care au fost
suspecte de rabie, se testează pentru
rabie.
Grupa de animale ţintă:
Animale moarte şi ucise
suspecte de rabie.
Prelevare probe şi examen de laborator:
probele se recoltează, transportă cu
respectarea strictă a Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi a
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
29/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
Probele recoltate pentru rabie se
examinează şi pentru EST, boala
Aujeszky, listerioză în funcţie de
specie.
Investigaţii de laborator în cazul
suspiciunii de boală:
1. IFD;
2. Inoculare intracerebrală a şoarecilor;
25
1. Medic veterinar de liberă practică sau medic
veterinar oficial.
2. Examenele virusologice se efectuează la
LSVSA desemnate de LNR şi/sau LNR din cadrul
IDSA.
3. Inoculare pe culturi celulare se efectuează la
LNR din cadrul IDSA.

c) În fonduri cinegetice, grădini zoologice, circuri şi alte
locuri care adăpostesc animale receptive la rabie: obligaţia
anunţării oricărei suspiciuni de rabie către autoritatea
sanitară veterinară teritorială.
3. Examen histopatologic;
4. Inoculare pe culturi celulare.
Grupa de animale ţintă:
Animale domestice şi sălbatice.
Probele recoltate pentru rabie se
examinează şi pentru boala cahectizantă
a cervideelor, EST, boala Aujeszky,
listerioză în funcţie de specie.
Cazurile suspecte se anunţă prin orice
mijloc DSVSA şi a municipiului
Bucureşti.
Uciderea se realizează numai cu
respectarea condiţiilor de bunăstare.
Se recoltează probe în vederea realizării
analizelor de laborator care confirmă
sau infirmă diagnosticului de rabie.
d) Supravegherea circulaţiei tulpinilor virale Grupa de animale ţintă:
Fiecare specie pe care au existat cazuri
pozitive.
Se prelevează probe o dată pe an de
LSVsa din cazuistica anuală a judeţului
respectiv şi se transmit către LNR în
e) Rabia la vulpe: în conformitate cu Programul de
supraveghere, control si eradicare a rabiei pentru anul
2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE a Comisiei
din 23 noiembrie 2010 de aprobăre a programelor
anuale şi multianuale şi a contribuţiilor financiare din
partea Uniunii pentru eradicarea, combaterea şi
monitorizarea anumitor boli ale animalelor şi a
anumitor zoonoze, prezentate de statele membre pentru
2011 şi anii următori şi cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea programului
strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea
turbării la vulpe în România, cu modificările
ulterioare.
funcţie de prelavenţa bolii în judeţ.
Grupa de animale ţintă:
vulpi din mediul silvatic.
1. Prelevarea probelor (vulpilor) la
minimum 45 de zile dupa terminarea
perioadei de vaccinare, în cadrul
vânătorii de vulpi organizate cu scopul
verificării titrului de anticorpi
postvaccinali.
2. Atunci când sunt găsite vulpi moarte.
26
Administratori unităţi, fonduri.
Medicul veterinar de liberă practică, medicul
veterinar oficial.
Recoltarea probelor se face de către medicul
veterinar oficial al LSVSA conform incidenţei
anuale a bolii.
Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul
IDSA.
1. Personalul fondurilor de vânătoare instruit în
cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al
DSVSA şi medicul veterinar de liberă practică,
după caz.
2. Examinarea probelor la LNR din cadrul
IDSA.

1.6. ANTRAX
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supraveghere si control in scopul monitorizarii
bolii pentru prevenirea apariţiei acesteia la om.
I. Supraveghere pasivă
Examen clinic al bovinelor, ovinelor,
caprinelor, ecvinelor, porcinelor, carnasierelor
şi a speciilor receptive din fondul cinegetic.
II. Supraveghere activă.
1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor
suspicionate a fi moarte de antrax
2. În caz de suspiciune se prelevează:
a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii
sangvinolente;
b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi
probe de sânge;
c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate
de urgenţă: probe de sânge recoltat prin puncţie
cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung
nedeschis, fragmente piele cu resturi de ţesut
conjunctiv şi muscular, rinichi, limfonoduri.
3. În cazurile de antrax localizat se prelevează:
a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu
limfonodurile adiacente şi tonsile;
b) lichid de puncţie din zona edematoasă.
4. De la animalele cu formă digestivă de
antrax: fragmente intestin, limfonoduri
aferente, conţinut digestiv sanguinolent.
INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATOR
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se
supun inspecţiei ante şi post-mortem.
II. CARNE ŞI ORGANE
Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi
de tăiere autorizate sanitar –veterinar, de către
medici veterinari oficiali sau personal
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor
de boală.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
Probele prelevate se examinează bacteriologic:
microscopic direct şi cultural (izolarea Bacillus
anthracis).
Animalele rămase în exploataţii vor putea
părăsi exploataţia după minimum 15 zile de la
eliminarea cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu
excepţia dirijării spre sacrificare.
MĂSURI:
1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în
care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în
partidă separată, la sfârşitul zilei de lucru.
27
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
Examenele de laborator pentru
precizarea diagnosticului se realizează
la LSVSA agreate, sub coordonarea
LNR pentru Antrax din IDSA.
Tulpinile de Bacillus anthracis izolate
la LSVSA vor fi trimise, în condiţii de
biosecuritate, la LNR din cadrul IDSA
pentru studii suplimentare.
Medicul veterinar oficial din cadrul
LSVSA, resectiv IDSA.

desemnat de către autoritatea sanitară
veterinară competentă.
1.7. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ
SUPRAVEGHERE
1
Supravegherea activă
2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de
antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi
a contaminării mediului.
3. Carcasele, organele şi subprodusele de la animale
bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea se
confiscă şi se distrug.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Grupa de animale ţintă: păsări domestice
vaccinate din exploataţii nonprofesionale situate
pe o rază de 3 km. În jurul exploataţiilor
comerciale.
Metoda folosită (RIHA pentru testarea
imunităţii postvaccinale) este aplicabilă în
contextul în care România practică vaccinarea
obligatorie şi se execută la 10-14 zile după cea
de-a doua vaccinare.
I. În exploataţiile noncomerciale, pe o rază de 3
km în jurul exploataţiilor comerciale de păsări
înregistrate/autorizate, se efectuează verificarea
imunităţii postvaccinale, prin recoltarea
randomizată a 10 probe de sânge pe localitate.
Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în
scopul testării imunităţii postvaccinale, trebuie să
menţioneze:
a) categoria de vârstă a păsărilor;
b) vaccinul folosit;
c) data vaccinării.
Probele trebuie să fie identificate conform notei
de însoţire.
28
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Prelevarea probelor se realizează de către medicul
veterinar oficial.

1.8. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI
SUPRAVEGHERE
1
Scop: menţinerea statutului de ţară oficial
liberă de boală veziculoasă a porcului
Supraveghere pasivă
1). În exploataţiile de reproducţie şi selecţie,
precum şi în cele de găini ouă consum, după
vaccinarea a 2-a şi a 4-a, se prelevează 30-50 de
probe / ferma/serie;
2). În exploataţiile de pui de carne, după vârsta de
28 de zile, se prelevează 30 de probe/ fermă/serie.
II. În exploataţiile comerciale
înregistrate/autorizate, verificarea imunităţii
postvaccinale se realizează în cadrul programelor
de autocontrol.
Supravegherea serologică -are valoare limitată
în cazul aplicării programelor de vaccinare
contra ND.
Grupa de animale ţintă: galinacee domestice si
porumbei din asociaţiile de profil
înregistrate/autorizate sanitar veterinar.
Investigaţii virusologice
-în cazul suspiciunii de boală;
-în cazul obţinerii de titruri neuniforme şi mai
mari de 1/512 la examenul serologic la
porumbeii vaccinaţi;
-supravegherea virusologică a porumbeilor aflaţi
în evidenţa asociaţiilor de profil se efectuează pe
tampoane cloacale la o prevalenţa de 10% cu o
confidenţa de 95%
( 25 probe ).
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Boala veziculoasă a porcului este o boală
notificabilă pe teritoriul României.
Grupa de animale ţintă porci domestici
şi sălbatici
România are statut liber de boala veziculoasă a
porcului. Este interzis importul de animale vii şi
29
Prelevarea probelor se face sub
responsabilitatea medicului veterinar de liberă
practică împuternicit.
Medicul veterinar oficial.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în
relaţia cu animalele, gestionarii fondurilor de
vânătoare şi medicii veterinari de liberă
practică raportează cazurile de morbiditate şi
mortalitate la animalele din speciile receptive.
Medicii veterinari oficiali gestionează conduita

Supraveghere activă
produse ale acestora provenite din ţări unde
evoluează boala.
Are ca scop identificarea şi notificarea a oricărui
simptom ce poate fi atribuit unui caz de boala
veziculoasă a porcului.
În cazul în care, România se va afla în situaţia
unui risc epidemiologic, la dispoziţia ANSVSA
vor fi implementate inspecţii clinice şi testări
serologice în acest scop.
1. Cazurile suspecte de animale domestice sau
sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi
infirmate pe calea investigaţiilor epidemiologice
şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor
analiza imediat prin prelevarea de probe şi
transmiterea acestora la LNR febră aftoasă şi
boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va
notifica imediat ANSVSA.
2. ANSVSA organizează instruiri periodice
pentru medicii veterinari oficiali şi cei de liberă
practică pentru recunoaşterea manifestărilor
clinice şi a leziunilor produse de bolile
veziculoase.
3. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se
aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere conform prevederilor
Deciziei nr. 428/2000/CE şi ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru
aprobarea Normei sanitare veterinare care
introduce măsuri generale pentru controlul unor
boli ale animalelor şi masuri specifice referitoare
la boala veziculoasa a porcului, cu modificările şi
completările ulterioare.
30
de investigare a oricărei suspiciuni.
1. Întrucât, din punct de vedere al
manifestărilor clinice evidente într-un efectiv
de porcine, nu se poate face distincţie între
boala veziculoasă a porcului şi febra aftoasă,
recoltarea de probe în caz de suspiciune va fi
realizată în conformitate cu prevederile
Manualului Operaţional pentru febra aftoasă.
Probele vor fi recoltate de către personal
instruit, sub supravegherea medicului veterinar
oficial cu echipamentul disponibil în cel mai
apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor
(CLCB) sau DSVSA.
2. Examenele serologice sunt realizate în cadrul
LNR din IDSA.

1.9. STOMATITA VEZICULOASĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: menţinerea statutului de ţară oficial
liberă de stomatită veziculoasă
Supravegherea pasivă
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Grupa de animale ţintă specii de animale
receptive domestice şi sălbatice.
România are statut liber de stomatită veziculoasă.
Este interzis importul de animale vii şi produse
ale acestora provenite din ţări unde evoluează
boala.
Are ca scop identificarea şi notificarea oricărui
simptom ce poate fi atribuit unui caz de
stomatita veziculoasă.
În cazul în care România se va afla în situaţia
unui risc epidemiologic, la dispoziţia ANSVSA
vor fi implementate inspecţii clinice şi testări
serologice în acest scop.
Supravegherea activă 1. Cazurile suspecte de animale domestice sau
sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi
infirmate pe calea investigaţiilor epidemiologice
şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor
analiza imediat prin prelevarea de probe şi
transmiterea acestora la LNR febră aftoasă şi
boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va
notifica imediat ANSVSA.
2. ANSVSA organizează instruiri periodice
pentru medicii veterinari oficiali şi cei de liberă
practică pentru recunoaşterea manifestărilor
clinice şi a leziunilor produse de bolile
veziculoase.
31
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia
cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare
şi medicii veterinari de liberă practică raportează
cazurile de morbiditate şi mortalitate la
animalele din speciile receptive. Medicii
veterinari oficiali gestionează conduita de
investigare a oricărei suspiciuni.
Recoltarea de probe în caz de suspiciune va fi
realizată în conformitate cu prevederile
Manualului operaţional pentru febra aftoasă.
Probele vor fi recoltate de către personal instruit,
sub supravegherea medicului veterinar oficial cu
echipamentul disponibil în cel mai apropiat
CLCB sau DSVSA.

1.10. PESTA BOVINĂ (RINDERPEST)
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Pesta bovină este o boală notificabilă pe teritoriul După caz, medici veterinari de liberă practică sau
Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de României.
oficiali.
pestă bovină.
Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi
precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele,
Supravegherea pasivă
caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului medicii veterinari de liberă practică ce trebuie,
Aplicabilă în contextul în care România este oficial de sănătate a animalului
conform legii să raporteze orice caz de
liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra îmbolnăvire.
de vaccinare.
animalelor domestice sau sălbatice din speciile
receptive provenite din import, incluzând controalele
documentare, de identitate şi fizice a fiecărui lot
importat.
Examinarea clinică Perioada de incubaţie este stabilită conform România nu importă animale vii din speciile
recomandărilor OIE la 21 de zile.
receptive la virusul pestei bovine şi nici produse
Cazurile suspecte se investighează imediat. de origine animală provenite de la acestea, din ţări
Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină,
timpul transportului sau la destinaţie în cazul recunoscut oficial de OIE.
importului sau comerţului intracomunitar, în perioada La animalele vii din speciile receptive nou
de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. introduse prin comerţul intracomunitar sau
Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor importul din ţări terţe, se respectă prevederile
susceptibile moarte sau tăiate în perioada de Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005
carantină.
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind acţiunile sanitare veterinare de
supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii ale
căror costuri sunt suportate de către proprietarii
animalelor.
Supravegherea activă
Aplicabilă în contextul în care România este oficial Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice După caz, probele pot fi recoltate de medici
liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea veterinari de liberă practică sau oficiali.
de vaccinare.
investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din
supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin IDSA.
prelevarea de probe şi transmiterea acestora la
laborator.
ANSVSA.
Suspiciunea se va notifica imediat
În cazul în care, România se va afla în situaţia unui La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii
32

isc epidemiologie. clinice şi testări serologice regulate, cu o frecvenţă
sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc.
Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de
experţi constituit de ANSVSA
Supraveghere morfopatologică: în caz de suspiciune
sau apariţie a bolii.
Se efectuează examen morfopatologic, necropsie,
metoda HEA pe probe de limfonod retrofaringian, de
ţesut prelevat de la baza limbii şi din pleaopa a IlI-a.
Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat,
prelevarea de probe de la animale bolnave, ce
prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii şi care,
în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu
exclude boala.
33
În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la
LNR din cadrul IDSA.
Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic,
probele se trimit de IDSA, cu aprobarea
ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale
şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către
DSVSA
1.11. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă Pesta micilor rumegătoare este o boală notificabilă pe După caz, medici veterinari de liberă practică sau
de pesta micilor rumegătoare
teritoriul României.
oficiali.
Supravegherea pasivă
Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi
Aplicabilă în contextul în care România este liberă precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele,
de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului medicii veterinari de liberă practică ce trebuie,
de sănătate a animalului.
conform legii să raporteze orice caz de
Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra îmbolnăvire.
micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din
speciile receptive provenite din import, incluzând
controalele documentare de identitate şi fizice a
fiecărui lot importat.
Examinarea clinică Perioada de incubaţie este stabilită conform România nu importă animale vii din speciile
recomandărilor OIE la 21 de zile.
receptive la pesta micilor rumegătoare şi nici
Cazurile suspecte se investighează imediat. produse de origine animală provenite de la

Supravegherea activă
Aplicabilă în contextul în care România este
oficial liberă de boală, fără aplicarea unui program
de vaccinare.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în
timpul transportului sau la destinaţie în cazul
importului sau comerţului intracomunitar, în perioada
de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării.
Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor
susceptibile moarte sau tăiate în perioada de
carantină.
Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice
care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea
investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul
supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin
prelevarea de probe şi transmiterea acestora la
laborator. Suspiciunea se va notifica imediat
34
acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de
pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.
La animalele vii din speciile receptive nou
introduse prin comerţul intracomunitar sau
importul din ţări terţe, se respectă prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.
După caz, probele pot fi recoltate de medici
veterinari de liberă practică sau oficiali.
Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din
IDSA.
ANSVSA.
În cazul în care, România se va afla în situaţia unui La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii
risc epidemiologie.
clinice şi testări serologice regulate, cu o frecvenţă
sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc.
Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de
experţi constituit de ANSVSA.
Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la
prelevarea de probe de la animale bolnave, ce LNR din cadrul IDSA.
prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii şi care
în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu
exclude boala.
Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic,
probele se trimit de IDSA, cu aprobarea
ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale
şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către
DSVSA

1.12. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: menţinerea statutului de ţară liberă de
pleuropneumonia contagioasă bovină.
Supravegherea pasivă
1. Aplicabilă în contextul în care România este
liberă de boală, fără aplicarea unui program de
vaccinare
2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt
investigate prin metode de la laborator: serologice
(RFC sau ELISA) şi microbiologice.
3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere
în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în
vigoare
4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se
realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării
leziunilor pulmonare specifice.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.
Examene anatomoclinice şi necropsice ale
animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada
de aşteptare.
Animalele cu reacţii serologice neconcludente sau
pozitive se identifică, se examinează clinic şi sunt
recontrolate serologic. De la animalele la care se
reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care
prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se
prelevează probe, mucus nazal şi lichid pleural
recoltat prin puncţie aseptică, pentru examen
bacteriologic, care se efectuează pentru confirmare
la LNR din cadrul IDSA.
În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică
măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi
combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.
De la toate animalele cu leziuni suspecte de
pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe
de lichid pleural şi ţesut pulmonar, reprezentative
pentru examene bacteriologice, histopatologice, în
vederea precizării diagnosticului de
pleuropneumonie contagioasă.
35
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Prelevările de probe în caz de suspiciune
se fac în prezenţa medicului veterinar
oficial.

1.13. VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: menţinerea statutului de ţară liberă
de variolă ovină şi caprină.
1.Supravegherea pasivă
Aplicabilă în contextul în care România
este liberă de boală, fără aplicarea unui
program de vaccinare.
2. Clinică: în zonele de protecţie şi de
supraveghere în cazul suspiciunii de
boală, conform legislaţiei în vigoare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
În scopul depistării rapide a
eventualelor cazuri de boală şi a
menţinerii statusului de sănătate:
vizualizarea animalelor din
exploataţie, informaţii şi notificări
făcute de fermier.
Notificarea bolii se face în
baza prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
Inspecţia vizuală planificată a
animalelor din speciile domestice
receptive la virusul variolei
ovinelor si caprinelor, aflate pe
teritoriul Romaniei:
a) în localităţile ţintă din judeţele
ce au fost nominalizate ca zone cu
risc major sau minim de
contaminare transfrontalieră;
b) în unităţile desemnate a efectua
carantina pentru animale
importate, pe perioada duratei
maxime de incubaţie a bolii, la
intervale de timp mai scurte decât
durata minimă a perioadei de
incubaţie.
36
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi
zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce
trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările şi
completările ulterioare.
Nu există manual de diagnostic în domeniu.

3. Morfopatologică şi virusologică: în
caz de suspiciune a bolii şi la animale
importate din tari libere de boala dar cu
risc epidemiologic de vecinatate.
1.14. PESTA AFRICANĂ A CALULUI
SUPRAVEGHERE
1
Scop: menţinerea statutului de ţară liberă de pesta
africană a calului.
Supravegherea pasivă
Aplicabilă în contextul în care România este liberă
de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare
Inspecţia obligatorie în abatoare
şi puncte de tăiere a animalelor
din specii susceptibile ce provin
din localitati ţintă, precum şi a
celor taiate în perioada de
carantină după import, efectuată
de personal veterinar instruit
pentru recunoaşterea
manifestărilor clinice şi a
leziunilor produse de agentul
cauzal.
Efectuarea de examene necropsice
şi morfopatologice prin metoda
HE, pentru punerea în evidenţă a
incluziunilor intracitoplasmatice
specifice pe probe de material
recoltat prin biopsie, precum şi
ţesut cutanat cu leziuni, fixat în
formol.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
În scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de
boală şi a menţinerii statusului de sănătate:
vizualizarea animalelor din exploataţie, informaţii
şi notificări făcute de fermier.
37
Investigaţiile de diagnostic se realizează în cadrul IDSA.
Diagnosticul de confirmare a unui focar de variolă ovină şi caprină se
realizează numai de către IDSA - LNR pentru Variolă Ovină şi Caprină.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Medicul veterinar oficial din cadrul
DSVSA

Supravegherea activă
1. supraveghere serologică şi virusologică în caz
de suspiciune;
2. se testează 0,5% din animalele provenite din
comerţ intracomunitar, dar nu mai puţin de 2
probe pe lot;
3. se testează toate animalele din import ţări terţe.
1.15. BOALA AUJESZKY
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supraveghere şi control în scopul
monitorizării bolii.
Inspecţia planificată pentru efectivele de porcine
libere de infecţie: în unităţile desemnate a efectua
carantină pentru animalele nou introduse.
Serologică (ELISA gE):
a) la 5% din animalele de reproducţie din
exploataţiile autorizate de porcine, care nu
vaccineaza sau vaccineaza cu vaccin marker - o
data pe an.
1. Probele pentru examene serologice de
supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru
examene virusologice de diagnostic se trimit de
IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de
referinţă.
2. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind măsurile de control şi
combatere a pestei africane a calului, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi
prevederile legislaţiei comunitare în vigoare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Probele de sânge se recoltează de la porcinele
nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.
38
Prelevarea probelor: medicul veterinar
de liberă practică
Probele se testează la LNR din cadrul
IDSA
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Conform prevederilor Deciziei nr. 185/2008/CE a
Comisiei din 21 februarie 2008 privind garanţiile
suplimentare în legătură cu boala Aujeszky în
schimburile intracomunitare cu porci şi criteriile
de furnizare a informaţiilor despre această boală,
ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 83/2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind garanţii suplimentare în legatura cu boala
Aujeszky în comerţul intracomunitar cu porci şi
criteriile de furnizare a informaţiilor despre
aceasta boală şi ale Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind problemele de sanatate
a animalelor ce afecteaza comertul intracomunitar
cu animale din speciile bovine si suine, cu
modificările şi completările ulterioare.
Examenele serologice se efectuează la LSVSA şi
/sau IDSA.

În caz de suspiciune de boală se efectuează
examene virusologice, după caz, identificarea
genomului viral prin PCR la LNR din cadrul
IDSA.
1.16. PARATUBERCULOZA
SUPRAVEGHERE
1
Scop: eradicarea bolii.
I. Supraveghere pasivă
II. Supraveghere activă
I. La taurine şi bubaline
A. În exploataţii indemne:
1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24
luni prin examen serologic prin ELISA, cu faza de
absorbţie, astfel:
a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare
şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV;
b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele
din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de
lapte, odată pe an;
c) toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina
de tip aviar, la 14 - 21 de zile de la TCS, se
controlează prin examen serologic;
d) toate animalele pozitive serologic sau cu
manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de
paratuberculoză se controlează prin examen
bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul
animalelor moarte sau tăiate, prin examen
necropsic şi de laborator.
Probele de creier de la rumegătoarele cu
simptomatologie de boală Aujeszky se vor
examina concomitent şi pentru encefalopatii
spongiforme transmisibile.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Pe tot teritoriul ţării, toate bovinele, ovinele şi
caprinele domestice din ferme sau crescute în
libertate.
1. Testările serologice se efectuează pe probele
recoltate pentru leucoza enzootică.
2. Pentru precizarea diagnosticului de
paratuberculoză, se fac tăieri în scop de diagnostic
fiind selectate animalele, cu semne clinice suspecte
de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi/sau
alergice pozitive, de la care se prelevează porţiuni
de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula
ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi
limfocentrii mezenterici aferenţi, care se
examinează morfopatologic şi bacteriologic.
3. Confirmarea bolii se realizează prin examene de
laborator: bacteriologice şi morfopatologice.
39
Probele de creier de la rumegătoarele cu
simptomatologie de boală Aujeszky, se vor
examina concomitent pentru boala Aujeszkzy
(met. HEA, met. Mann) si pentru encefalopatii
spongiforme transmisibile (metoda HE, test rapid)
la LNR din IDSA.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Fermieri şi muncitori implicaţi zilnic în
relaţia cu animalele, medicii veterinari
de liberă practică care trebuie, conform
legii, să raporteze orice caz de
îmbolnăvire.
Examenul necropsic şi prelevarea probelor
pentru examene de laborator se face de către
medicii veterinari de liberă practică în prezenţa
medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
Examenele de laborator pentru precizarea
diagnosticului se realizează la LSVSA sub
coordonarea LNR pentru Tuberculoză şi
paratuberculoză din IDSA.

B. În exploataţii suspecte de paratuberculoză.
1.Sunt considerate suspecte de paratuberculoză,
acele exploataţii în care au fost depistate animale
cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau alergic.
2. Animalele în vârstă de peste 12 luni
din aceste efective, se supun de două ori
pe an la examene serologice ELISA pe
seruri adsorbite şi alergic TCS cu PPDbovin,
paratuberculină PPD sau PPD
aviar.
Toate animalele care au fost diagnosticate ca
bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv,
iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de
la aceştia nu se va comercializa decât după
examenul de laborator cu rezultat negativ pentru
paratuberculoză.
1. La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se
execută, obligatoriu examen bacterioscopic pe
probe fecale iar la animalele abatorizate, examen
morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de
mucoasă intestinală şi limfonoduri aferente.
2. Declararea oficiala a paratuberculozei se face
când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintro
exploataţie, diagnosticul a fost confirmat
postmortem prin examen morfopatologic şi
bacterioscopic.
3. Atunci când, într-un interval de cel puţin 12 luni,
examenele post-mortem, efectuate pe un număr
reprezentativ de probe, nu au confirmat niciun caz
de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive şi
reagente nu depăşeşte 5 % din efectivul controlat
se aplică conduita pentru exploataţii indemne de
paratuberculoză.
C. În exploataţii contaminate 1. Animalele pozitive bacterioscopic, serologic
şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin
abatorizare, în conformitate cu programul de
asanare elaborat. De la animalele tăiate se
prelevează probe individuale pentru examene
complexe de laborator.
2. Notificarea bolii se face în baza prevederilor
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
II. La ovine şi caprine domestice
A. În exploataţii indemne, cu antecedente
sau suspecte de boală.
1.Supravegherea prin examene serologice prin
ELISA cu faza de absorbţie, a ovinelor şi
caprinelor în vârstă de peste 12 luni:
1. Examenele de laborator se efectuează pe probe
de sânge recoltate pentru examenul pentru Maedi –
Visna, artrita-encefalită caprină sau bruceloza
40

a) berbecii şi ţapii de reproducţie de două ori pe
an;
b) 2,5% din oile şi caprele de reproducţie din
exploataţii comerciale autorizate sanitar veterinar,
o dată pe an;
2. Pentru animalele nou introduse prin comerţ
intracomunitar sau import din ţări terţe, se
testeză un procent de 1% din animale.
produsă de B. melitensis.
1. Animalele cu semne clinice suspecte şi/sau
pozitive serologic se controlează în totalitate prin
examen bacterioscopic pe probe de fecale dacă
numărul acestora este de pînă la 5% din efectiv.
2. În cazul în care acest procent este mai mare
pentru examenul bacterioscopic se vor selecta
animale dintre cele cu semne clinice suspecte de
paratuberculoză şi/sau pozitive serologic dar nu
mai puţine decât 5% din efectiv.
3. Dacă acestea au murit sau au fost tăiate se va
efectua examen morfopatologic şi bacterioscopic
pe probe de mucoasă intestinală şi limfonodurile
aferente.
4. Declararea bolii se face când examenele
paraclinice pozitive au fost confirmate prin buletin
de analiza(pozitiv morfopatologic şi bacterioscopic
pe probe de mucoasă intestinală.
B. În exploataţii contaminate Atunci când, în turmele contaminate, procentul de
infecţie depăşeşte 10 % din animalele controlate, în
efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în
programul de asanare prin depopulare totală sau
prin extracţie.
În cazul asanării prin extracţie, se testează
serologic tot efectivul din exploataţie. Animalele
pozitive serologic sau şi bacterioscopic se elimină
La animalele moarte sau tăiate se efectuează
examen necropsic şi se trimit pentru examene de
laborator probe de mucoasă intestinală şi
limfonoduri aferente.
III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi
semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri,
grădini zoologice.
din efectiv, prin abatorizare
Se efectuează examene morfopatologice şi
bacterioscopice.
41

Supraveghere prin examen necropsic al tuturor
animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum
şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale.
De la animalele cu leziuni suspecte de
paratuberculoză se recoltează fragmente intestin
cu limfonodurile aferente pentru examene de
laborator bacterioscopic şi histopatologic
1.17. BRUCELOZA LA BOVINE
1. Se efectuează examene morfopatologice şi
bacterioscopice.
2. Arealul în care au fost depistate animale cu
paratuberculoză se supune acţiunilor de vânătoare
intensivă sau prin depopulare totală în cazul
animalelor crescute în captivitate.
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
1
2
Scop: recunoşterea României ca stat membru al Bruceloza bovină este o boală notificabilă pe
UE oficial liber de bruceloză bovină.
teritoriul României şi al Uniunii Europene.
Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea
precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit
unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea
Supravegherea pasivă
statusului de sănătate a animalului
Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales
asupra animalelor domestice sau sălbatice din
speciile receptive, inclusiv a celor provenite din
import, incluzând controalele documentare de
identitate şi fizice a fiecărui lot importat.
Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat.
Probe, de la toate cazurile de avort, se trimit la
laborator pentru investigatii in directia infecţiei
brucelice.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate
în timpul transportului sau la destinaţie în cazul
importului sau comerţului intracomunitar, în
perioada de carantină sau de aşteptare se vor
izola şi se vor investiga serologic şi după caz
bacteriologic pentru bruceloză.
Supravegherea activă
A. 1. Exploataţiile calificate ca oficial indemne de
bruceloză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru
menţinerea statusului de exploataţie oficial
La toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni
se aplică unul dintre următoarele regimuri de
testare cu rezultate negative, conform Ordinului
42
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi
muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele,
medicii veterinari de liberă practică ce trebuie,
conform legii să raporteze orice caz de
îmbolnăvire.
Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în
prezenţa medicului veterinar oficial.
Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigaţii.
Probele de sânge sunt recoltate de medici
veterinari de liberă practică împuterniciţi.
Prelevarile de probe in caz de suspiciune se fac in

indemnă de boală, conform Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 41/2010 privind
calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu
bruceloza bovină.
2.Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste
12 luni din exploataţiile nou infiinţate, precum şi
cele din Exploataţiile care nu au fost calificate
ofical indemne pentru bruceloza în anul 2010.
B.Vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat sau
care prezintă manifestări clinice ce conduc la
suspicionarea infecţiei brucelice.
C. În exploataţii suspecte de contaminare.
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
modificările şi completările ulterioare:
a) în exploataţiile fără tanc de racire a laptelui: un
test serologic efectuat la un interval de minimum
3 luni şi maximum 12 luni faţă de data testării
efectuate in 2010,
sau
b) în exploataţiile cu tanc de racire a laptelui: trei
teste ELISA efectuate pe probe de lapte, la
intervale de cel puţin 3 luni, astfel încât de la
testarea serologică din 2010 şi până la primul test
Elisa pe probe de lapte să nu treacă mai mult de
12 luni.
Prelevarea probei amestec de lapte din tancul de
racire se face dacă în fermă sunt cel puţin 30%
din vaci în perioada de lactaţie.
Vor fi testate serologic de 2 ori la interval de de
minimum 3 luni şi maximum 12 luni in vederea
calificarii oficial indemne pentru bruceloza.
De la toate animalele care au avortat se trimit la
laborator avortoni, placentă, lichide fetale,
precum şi probe de ser sanguin la 14 - 21 zile
după avort.
Probele de sange prelevate de la bovinele care au
avortat se examinează serologic prin RSAR Roz
Bengal şi RFC (tehnica OIE), iar apoi probele
pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru
confirmare.
Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se
supraveghează serologic pe probe individuale de
sânge.
1.Probele pozitive la unul din testele serologice se
trimit spre confirmare la LNR pentru Bruceloză.
2. Animalele care au reacţionat pozitiv la
retestare se elimină prin abatorizare.
3. De la animalele tăiate se trimit probe de uter,
43
prezenţa medicului veterinar oficial.
Analizele pentru cazurile suspecte se efectueaza
numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru
aceste investigaţii.
Recoltarea probei de lapte se efectuează de
medicul veterinar oficial.
Probele de lapte se trimit spre examinare la LNR
pentru Bruceloză în baza graficului elaborat de
LNR în colaborare cu DSVSA.
Probele sunt recoltate de medici veterinari de
liberă practică împuterniciţi.
Probele sunt recoltate de medici veterinari de
liberă practică împuterniciţi în prezenta medicului
veterinar oficial.
Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează
numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru
aceste investigaţii.
1. Probele sunt recoltate de medici veterinari de
liberă practică împuterniciţi în prezenţa medicului
veterinar oficial.
2. Examenele bacteriologice se efecuează la
LSVSA acreditate/agreate pentru izolarea
Brucella spp sau la LNR pentru Bruceloze.
3. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA
vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea

D. Animalele domestice si sălbatice nou introduse
prin comerţ intracomunitar sau import din ţări
terţe. Testare serologică pe probe individuale de
sânge, randomizat un procent de 1% din efectiv,
dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.
E. Material seminal introdus prin comerţ
intracomunitar sau import din ţări terţe.
F. Specii susceptibile din fondul cinegetic la toate
animalele vânate.
limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene şi
retromamare (pentru femele), respectiv inghinale
(pentru masculi), în vederea efectuării
examenului bacteriologic pentru izolare şi
genotipare de Brucella spp.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
Probele se examinează prin Roz Bengal şi RFC
(tehnica OIE).
Cazurile pozitive şi neconcludente se
examinează şi prin RFC (tehnica OIE), iar apoi
se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru
confirmare.
Pentru confirmarea sau infirmarea infectiei
brucelice in efectiv, animalele pozitive la
recontrolul I in RFC (tehnica OIE), se sacrifică şi
se prelevează de la acestea următoarele probe: 3
perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retromamari
/inghinali la masculi, genitali), splina,
glanda mamară, ţestut şi fluide uterine şi sânge.
Probele se trimit la laborator pentru examen
bacteriogic.
Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză, prin
examene serologice, bacteriologice şi de biologie
moleculară.
Testare şi trasabilitate pe probe individuale,
randomizat un procent de 1%. Materialul seminal
infectat se elimina de la reproducţie.
Testare serologică pe probe individuale de sânge.
Probele se examineaza prin Roz Bengal si RFC
(tehnica OIE).
G. În exploataţii contaminate: În cazul în care o exploataţie a fost diagnosticată
pozitiv aceasta işi recapătă statutul de liberă de
44
tipizării fenotipice sau şi genetice.
Probele sunt recoltate de medici veterinari de
liberă practică în prezenţa medicului veterinar
oficial.
Analizele se efectueaza numai la laboratoarele
acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.
Se testează în intervalul de 30 de zile anterior sau
ulterior datei la care au fost introduse în efectiv.
În cazul în care testul este efectuat ulterior
introducerii în efectiv, animalul (animalele)
trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale, pentru
a se evita contactul direct sau indirect cu acestea
până ce reacţia se dovedeşte negativă.
Probele sunt recoltate de medici veterinari
oficiali.
Analizele se efectuează numai la laboratoarele
acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.
Probele sunt recoltate de medici veterinari
oficiali.
Analizele se efectueaza numai la laboratoarele
acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.
Medici veterinari de liberă practică şi medici
veterinari oficiali. Prelevarile de probe se fac în

oală, dacă: fie toate bovinele aflate în efectiv în
momentul izbucnirii au fost tăiate, fie efectivul a
fost supus unei testări de verificare şi toate
animalele de vârstă mai mare de 12 luni au
prezentat rezultate negative la două teste
consecutive, efectuate la interval de 60 de zile,
primul fiind efectuat la nu mai puţin de 30 de zile
după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e).
În cazul bovinelor care erau gestante în momentul
izbucnirii, controlul final trebuie efectuat la cel
puţin 12 zile după ce ultimul animal gestant în
momentul izbucnirii, a fătat.
1.18. BRUCELOZA LA OVINE Şl CAPRINE (Infecţia cu Brucella melitensis)
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
1
2
Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă Pe tot teritoriul ţării.
de Brucella melitensis.
Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea
precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit
unui caz de bruceloză şi menţinerea sau
schimbarea statusului de sănătate a animalului.
Supravegherea pasivă
Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate
în timpul transportului sau la destinaţie în cazul
importului sau comerţului intracomunitar, în
perioada de carantină sau de aşteptare a mişcării
se vor izola şi se vor investiga serologic si dupa
caz bacteriologic in directia brucelozei.
45
prezenţa medicului veterinar oficial.
Analizele se efectuează numai la laboratoarele
acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi
muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele,
medicii veterinari de liberă practică ce trebuie,
conform legii să raporteze orice caz de
îmbolnăvire
Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în
prezenţa medicului veterinar oficial.
Analizele serologice/bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigaţii.
Conform Deciziei 2007/399/CE a Comisiei din
11 iunie 2007 de modificare a Deciziei
93/52/CEE privind recunoaşterea oficială a
statutului României de stat indemn de bruceloză
(B. melitensis) şi a Deciziei 2003/467/CE privind
recunoaşterea oficială a statutului Sloveniei de
stat indemn de bruceloză bovină, România a fost
recunoscută oficial ca ţară oficial indemnă de
bruceloză (Brucella. Melitensis).

Supravegherea activă
A. Ovinele şi caprinele în vârstă de peste 6 luni se
supraveghează serologic o dată pe an.
Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal,
astfel:
a) toti masculii necastraţi;
b) 5% din efectivele de ovine existente în
exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate;
c) 5% din efectivele de caprine existente în
exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate;
d) 5% din efectivele de ovine existente în
exploataţiile comerciale;
e) 5% din efectivele de caprine existente în
exploataţiile comerciale;
f) toate animalele nou introduse în exploataţie.
B. Se încadrează în programul de supraveghere şi
se examinează serologic/ bacteriologic după caz:
a). Toţi avortonii proveniţi de la caprine şi ovine
(abomas, splină, pulmon);
b) Animalele care prezintă manifestări clinice ce
conduc la suspicionarea infecţiei (secreţii
cervicovaginale, lichide articulare sau din
higrome, învelitori placentare, lapte, material
Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă
cu antigen colorat cu Roz Bengal.
Cazurile pozitive şi neconcludente se examinează
şi prin RFC (tehnica OIE), iar apoi probele
pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru
confirmare.
Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză, prin
examene serologice, bacteriologice şi de biologie
moleculară.
În cazul în care mai mult de 5% din probele
testate (localitate sau ferma înregistrată/autorizată
sanitar - veterinar) sunt serologic pozitive la testul
Roz Bengal, se aplică prevederile din Anexa C la
Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie
1991 privind condiţiile de sănătate animală care
reglementează schimburile intracomunitare de
ovine şi caprine.
Tot efectivul se supune examinării serologice prin
RFC (tehnica OIE).
Când unul sau mai multe ovine sunt suspecte de a
fi infectate cu B.melitensis, statusul fermei se
suspendă provizioriu, iar animalele suspecte se
izolează sau se distrug imediat, dar nu înainte de
prelevarea de probe pentru confirmarea sau
infirmarea infecţiei brucelice in efectiv: 3 perechi
de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari
/inghinali la masculi, genitali), splina, glanda
mamara, ţesuturi şi fluide uterine şi sânge.
Probele se trimit la laborator pentru examen
bacteriologic.
Probele de sânge se examinează prin Roz Bengal
şi RFC (tehnica OIE).
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
46
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit.
2. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac
în prezenţa medicului veterinar oficial.
Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigaţii.
3. De la animalele seropozitive tăiate probele sunt
recoltate de medici veterinari de liberă practică
sub coordonarea şi controlul medicului veterinar
oficial.
4. Examenele de laborator pentru precizarea
diagnosticului se realizează la LSVSA agreate
sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din
IDSA.
5. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV
teritoriale vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze
în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.
Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.
Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în
prezenţa medicului veterinar oficial.
Analizele serologice/bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste
investigaţii.

seminal);
c) Probele provenite de la carcase cu leziuni
suspecte de bruceloză (splină, sistem nervos
central, limfonoduri genitale şi mamare, uter,
glandă mamară);
d) Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate
şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale,
parcuri, grădini zoologice.
C. Animalele domestice si sălbatice nou introduse
prin comerţ intracomunitar sau import din ţări
terţe.
1.19. BRUCELOZA LA OVINE, respectiv infecţia cu Brucella Ovis
Se examinează un procent de 1% din animale prin
Roz Bengal si RFC (tehnica OIE).
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
1
2
Scop: eradicarea bolii
Pe tot teritoriul ţării.
Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea
Supravegherea pasivă
precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit
unui caz de bruceloză şi menţinerea sau
schimbarea statusului de sănătate a animalului
Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate
în timpul transportului sau la destinaţie în cazul
importului sau comerţului intracomunitar, în
perioada de carantină sau de asteptare se vor izola
şi se vor investiga serologic şi, după caz,
bacteriologic pentru epididimita infecţioasă a
berbecilor.
Supravegherea activă
A. Se supun supravegherii serologice:
Se utilizează testul RFC (tehnica OIE). De la
a) toţi berbecii şi ţapii pentru reproducţie, cu 2 berbeci/ţapi tăiaţi sau castraţi, cu forme clinice
săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se
de însămânţări artificiale.
trimit probe de testicule în vederea efectuării
b) berbecii şi ţapii cu manifestări de epididimită; examenelor bacteriologice pentru izolarea şi
c) oile şi caprele la 14-21 zile după avort. genotiparea Brucella ovis.
47
Probele sunt recoltate de medici veterinari de
liberă practică în prezenţa medicului veterinar
oficial.
Analizele se efectuează numai la laboratoarele
acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi
muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele,
medicii veterinari de liberă practică ce trebuie,
conform legii, să raporteze orice caz de
îmbolnăvire.
Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigaţii.
1.Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac
de către medicul veterinar de liberă practică
împuternicit în prezenţa medicului veterinar
oficial.
2.Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la

B. Berbecii şi ţapii pentru reproducţie, proveniţi
din comerţ intracomunitar sau import din ţări
terţe.
1.20. BRUCELOZA LA PORCINE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: eradicarea bolii
Supravegherea pasivă
Se aplică prevederile din Anexa D la Directiva
91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
Se testează animalele în procent de 2%
utilizeazându-se testul RFC (tehnica OIE).
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Pe tot teritoriul ţării.
Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea
precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit
unui caz de bruceloză şi menţinerea sau
schimbarea statusului de sănătate a animalului.
Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate
în timpul transportului sau la destinaţie în cazul
importului sau comerţului intracomunitar, în
perioada de carantină sau de aşteptare se vor izola
şi se vor investiga serologic şi, după caz,
bacteriologic pentru bruceloză.
Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele
de reproducţie, în mod deosebit la cele aflate în
localităţi învecinate cu zona silvatică.
48
laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste
investigaţii.
3. Examenele de laborator pentru precizarea
diagnosticului se realizează la LSVSA agreate
sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din
IDSA.
4. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA
vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea
tipizării fenotipice sau şi genetice.
Probele sunt recoltate de medici veterinari de
liberă practică în prezenţa medicului veterinar
oficial.
Analizele serologice / bacteriologice efectuate
pentru cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste
investigaţii.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi
muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele,
vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare,
medicii veterinari de liberă practică ce trebuie,
conform legii să raporteze orice caz de
îmbolnăvire.
Analizele serologice/bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste
investigaţii.

Supravegherea activă
Supravegherea serologică:
A.În exploataţiile comerciale înregistrate/
autorizate:
1. vierii de reproducţie - la intrarea în exploataţie
şi apoi trimestrial;
2. 10 % din scroafele şi scrofiţele pentru
reproducţie, o dată pe an;
3. scroafele şi vierii care prezintă semne clinice
care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică
inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14-
21 zile de la avort;
4. toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri
diagnosticaţi cu bruceloză.
B. In exploataţiile nonprofesionale:
1. 10 % din scroafe, o dată pe an;
2. toţi masculii necastraţi, trimestrial;
3. scroafele şi vierii care prezintă semne clinice
care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică,
inclusiv toate scroafele care au avortat, după 7-14
zile de la avort;
4. toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri
diagnosticaţi cu bruceloză.
C. Animalele nou introduse prin comerţ
intracomunitar sau import din ţări terţe.
D. În abator:
1. animalele vii: se examinează ante-mortem şi
post-mortem;
2. carnea şi organele se examinează în unităţi de
tăiere autorizate sanitar - veterinar.
Supravegherea serologică prin RSAR Roz Bengal
sau SAT şi RFC (tehnica OIE).
1.Cazurile pozitive şi neconcludente în RFC
(tehnica OIE), se trimit la LNR pentru bruceloze
pentru confirmare.
2. De la toate animalele care au avortat se trimit la
laborator: avortoni, placentă, lichide fetale,
precum şi ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort.
Se vor trimite la laborator şi probe de ser de la
vierii cu care au fost montate scroafele care au
avortat.
3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele
serologice se trimit la laborator testicule şi
eventual material seminal in vederea efectuării
investigaţiilor bacteriologice de
confirmare/infirmare a bolii.
4. Boala se confirmă la LNR pentru bruceloze,
prin examene serologice, bacteriologice (izolarea
şi identificarea B. suis).
5. În exploataţiile în care se confirmă infecţia
brucelică se aplică sistarea reproducţiei şi
asanarea.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
Testarea se face serologic prin RSAR Roz Bengal
sau SAT şi RFC (tehnica OIE), in procent de 2%
din animale conform prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu sau
constatat leziuni se dau în consum fără
restricţii;
b) organele cu leziuni se confiscă.
49
1. Prelevările de probe în caz de suspiciune se
fac de către medicul veterinar de liberă practică
împuternicit în prezenţa medicului veterinar
oficial.
2. Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigaţii.
3. Examenele de laborator pentru precizarea
diagnosticului se realizează la LSVSA agreate
sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din
IDSA.
4. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV
teritoriale vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze
în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.
Probele sunt recoltate de medici veterinari de
liberă practică în prezenţa medicului veterinar
oficial.
Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectueaza numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigaţii.
Prelevarile de probe se fac de către medicul
veterinar oficial.
Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectueaza numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigaţii.

E. Supraveghere bacteriologică şi serologică
obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din
mistreţi (din probele pentru PPC) şi iepuri cu
leziuni din fondul cinegetic sau obţinuţi prin
vânătoare.
F. Material seminal introdus prin comerţ
intracomunitar sau import din ţări terţe.
1.21. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ
Serologic prin RSAR Roz Bengal sau SAT şi RFC
(tehnica OIE). De la animalele cu leziuni se
recoltează probe pentru examene de laborator
(aparat genital femel/mascul, splină, ficat,
limfonoduri, pulmon, conţinut abcese ş.a.
Testare şi trasabilitate pe probe individuale,
randomizat un procent de 1%. Materialul seminal
infectat se elimină de la reproducţie.
50
Prelevările de probe se fac de către medicul
veterinar oficial.
Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectueaza numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigaţii.
Probele sunt recoltate de medici veterinari
oficiali.
Analizele se efectueaza numai la laboratoarele
acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Scop: Supraveghere în scopul menţinerii stării de Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
sănătate şi nediseminării agenţilor abortigeni la de boală.
reproducători
I. Supraveghere pasivă
Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din
ferme sau crescute în libertate
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
II. Supraveghere activă
1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin Prelevarea probelor se realizează de către
1. Prin examene de laborator pe probe de secreţii în repaos sexual 7 zile.
medicul veterinar de liberă practică
prepuţiale de la tauri şi bivoli pentru montă naturală 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial.
din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile: avortoni şi învelitori placentare.
a) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu
Examenele de laborator la LSVSA, sub
mai mare de 14 zile;
coordonarea LNR din cadrul IDSA.
b) imediat după întoarcerea la stabulaţie;
Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi
c) mamelor de tauri prin examinare de mucus
trimise la LNR din cadrul IDSA pentru
vaginal.
caracterizare fenotipică şi genetică

1.22. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine, porcine, păsări
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supraveghere în scopul asigurării sănătăţii
publice
I. Supraveghere pasivă
Pe tot teritoriul ţării, la ovine, porcine, păsări din
ferme
II. Supraveghere activă prin examene de
laborator
1.23. RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ – IBR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supraveghere în vederea stabilirii statusului
bovinelor privind infecţia cu IBR, ca etapă pregătitoare
pentru implementarea programului de combatere şi
eradicare a bolii.
1. Supraveghere serologică la 10%, dar nu mai putin de
10 animale, din efectivele în vârstă de peste 12 luni, din
toate fermele de vaci de lapte şi carne
înregistrate/autorizate.
2. Supravegherea serologică in Exploataţiile care
furnizează material seminal, astfel:
a) taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe
teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi
II;
b) tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie,
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
de boală.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
Recoltarea de probe de fecale proaspete, masa Prelevarea probelor se realizează de către
intestinală/probe cecumuri şi organe de la ovine, medicul veterinar de liberă practică
porcine şi păsări
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1.Supravegherea serologică se
efectuează prin ELISA
2. Dacă în urma testării a 10% din
animale rezultatele vor fi negative,
atunci statusul fermei poate deveni
indemn de IBR numai după testarea a
100% din animalele în vârstă de peste 12
luni, cu rezultate negative.
51
Examenele de laborator la LSVSA, sub
coordonarea LNR din cadrul IDSA.
Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi
trimise la LNR din cadrul IDSA pentru
caracterizare fenotipică şi genetică
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Recoltarea probelor se face de către medicul
veterinar de liberă practică împuternicit.
Examenle serologice se efectuează la LSVSA
desemnate şi/ sau la IDSA.
Probele prelevate pentru IBR se folosesc la cerere
şi pentru testarea Diareei Virale Bovine – Boala
Mucoaselor.

după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea
din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la
intrarea în carantină în ferma de destinaţie;
c) Probele de sânge se recoltează de la animale
nevaccinate anti - IBR-IPV sau vaccinate cu vaccin
marker.
3. În caz de suspiciune de boală, se efectuează examene
virusologice.
1.24. TRICHOMONOZA BOVINĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supraveghere în vederea
nediseminarii agenţilor abortigeni
1.Supraveghere clinică a efectivelor de bovine
de reproducţie în special la montă şi la fătare,
pentru efectivele indigene şi a celor aflate în
perioada de carantină.
2.Supraveghere prin examene de laborator.
3.Monitorizarea datelor relevante despre boală.
1.25. ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: certificare pentru comerţ
intracomunitar în conformitate cu Directiva
91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie
1991.
Izolare pe culturi celulare. Examenele virusologice se efectuează la IDSA.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se
ţin în repaus sexual 7 zile.
3. În comerţul intracomunitar cu material seminal,
paietele se trimit de către agentul
economic/importator la laborator, în cantitate
suficientă pentru efectuarea examenelor şi păstrarea
pentru contraprobe.
4. Se efectuează examene de laborator pentru
evidenţierea parazitului prin tehnica preparatului
direct şi/sau prin tehnica cultivării pe mediu.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Examenele serologice se efectuează prin
ELISA sau ID.
2. Animalele pozitive vor fi eliminate din
efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie.
3. Animalele în vârstă de peste 12 luni,
destinate reproducţiei, rămase în exploataţii
52
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
3. Examenele de laborator se efectuează la
LSVSA şi/sau LNR din IDSA.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Probele se recoltează de medicul de libera practică
împuternicit.
Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi, după
caz, la IDSA.

1.Supravegherea serologică a caprinelor în
varstă de peste 12 luni la 5% din efectivele de
caprine existente în exploataţiile care fac
comerţ cu animale de reproducţie şi care se
află sub controlul oficial al Agenţiei
Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie
în Zootehnie „Prof.dr.G.K.Constantinescu” –
ANARZ.
2. Pentru animalele de reproducţie nou
introduse prin comerţ intracomunitar sau
import din ţări terţe se examinează un
procent de 1% din animale.
3. Toate animalele de reproductie care fac
obiectul comertului intracomunitar cu 7 zile
inainte de expediere.
1.26. MAEDI –VISNA
SUPRAVEGHERE
1
Scop: certificare pentru comerţ intracomunitar
în conformitate cu Directiva 91/68/CEE a
Consiliului din 28 ianuarie 1991.
1.Supravegherea serologică a ovinelor în varstă
de peste 12 luni la 5% din efectivele de ovine
existente in Exploataţiile care fac comerţ cu
animale de reproducţie şi care se află sub
controlul oficial al Agenţiei Naţionale pentru
Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie
„Prof.dr.G.K.Constantinescu” - ANARZ.
2. Pentru animalele de reproducţie nou
introduse prin comerţ intracomunitar sau import
din ţări terţe se examinează un procent de 1%
din animale.
3. Toate animalele de reproducţie care fac
obiectul comerţului intracomunitar cu 7 zile
înainte de expediere.
după eliminarea cazurilor pozitive, se testează
de 2 ori la interval de 3 luni.
4. Animalele importate din ţări terţe vor fi
certificate oficial că provin din exploataţii
libere de boală.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Examenele serologice se efectuează prin ELISA
sau ID
2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv,
nemaifiind folosite pentru reproducţie.
3.Animalele în vârstă de peste 12 luni, destinate
reproducţiei, rămase în exploataţii după eliminarea
cazurilor pozitive, se testează de 2 ori la interval de
3 luni.
4. Animalele importate din ţări terţe vor fi
certificate oficial că provin din exploataţii libere de
boală.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
53
Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă
practică în prezenţa medicului veterinar oficial.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Probele se recoltează de medicul de liberă
practică împuternicit.
Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
şi, după caz, la IDSA.
Probele sunt recoltate de medici veterinari de
liberă practică în prezenţa medicului veterinar
oficial.

1.27. ECHINOCOCOZA
SUPRAVEGHERE
1
Scop: controlul şi eradicarea bolii
1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru
aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la
monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici,
cu modificările şi completările ulterioare.
2.Supravegherea gazdelor intermediare prin
examene de laborator.
3.Supravegherea gazdelor definitive prin examene
de laborator, inclusiv prin examen serologic
ELISA- coproantigen.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 25/2008.
2. Se efectuează examene de laborator pe probe
(ficat, pulmon) prelevate de la gazdele
intermediare pentru evidenţierea formelor larvare
de Echinococcus spp. prin examen macroscopic
şi microscopic.
3. Se efectuează examene de laborator pe probe de
fragmente de intestin prelevate de la gazdele
definitive pentru evidenţierea adulţilor de
Echinococcus spp.
4. Se efectuează examene de laborator pe probe
de materii fecale prelevate de la gazdele definitive
prin tehnica ELISA coproantigen
5. Examenul ELISA coproantigen se efectuează
obligatoriu la toti câinii din stâni si ferme.
6. Examenul de identificare a speciilor de
Echinococcus se efectueaza pe probe expediate la
LNR Echinococoză din cadrul IDSA.
7. Se recoltează fragmente de organe cu
modificări chistice de către medicii veterinari
oficiali sau de către personalul auxiliar de la
nivelul abatoarelor şi se transmit la LSVSA
judeţene pentru efectuarea examenelor de laborator
în vederea stabilirii genului Echinococcus (examen
parazitologic şi morfopatologic); probele pozitive
pentru genul Echinococcus se transmit la LNR
pentru Echinococcus din cadrul IDSA pentru
identificarea speciei.
8.În baza rezultatelor analizelor de laborator care
atestă infectarea animalelor cu Echinococcus spp,
medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligaţia
să întocmescă ancheta epidemiologică în scopul
stabilirii sursei de infestare.
9. După stabilirea sursei de infectare, este
54
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare
3. Examenele de laborator se efectuează la
cabinete medicale veterinare (examene coproparazitologice),
LSVSA şi/sau LNR
echinococoză din cadrul IDSA.

1.28. DURINA
SUPRAVEGHERE
1
Scop: monitorizarea bolii
1. Supravegherea serologică RFC a armăsarilor
din herghelii şi depozite, o dată pe an;
2. Examenele serologice prin RFC în caz de
suspiciune.
1.29. ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop – eradicarea bolii
1. Supravegherea serologică a ecvideelor în
vârstă de peste 6 luni, astfel:
a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare
obligatoriu tratamentul câinilor depistaţi pozitiv la
testul Elisa copro antigen.
10. Tratamentul câinilor pozitivi se va face de câte
ori este nevoie cu respectarea procedurii de
tratament ce implică în mod obligatoriu,
restricţionarea deplasării în exterior a câinilor
trataţi în primele 2 zile de la tratament. Materiile
fecale eliminate în aceste 2 zile de la câinii pozitivi
vor fi strânse şi inactivate.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Examen serologic prin RFC (tehnica OIE). Medic veterinar de liberă practică.
Examenele se efectuează la IDSA.
Notificarea bolii se realizează în baza
prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Probele pentru expertiză se trimit şi se
examinează LNR din cadrul IDSA.
2. Ecvinele care au reacţionat pozitiv la testul
Coggins nu se mai retestează, iar proprietarul
este obligat să izoleze aceste animale de alte
ecvidee până în momentul uciderii sau tăierii.
55
Medicul veterinar de liberă practică sub
supravegherea medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la IDSA.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Probele se recolteză de medicul veterinar de
liberă practică împuternicit.
Testul Coggins se efectuează la LSVSA, iar
în caz de expertiză probele se trimit la LNR
din IDSA.

de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an
după cum urmează:
(i) cu 15 zile înainte de plecarea din
depozit;
(ii) cu 15 zile înainte de retragerea din
staţiunile de montă;
(iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în
depozit;
b) armăsarii din staţiunile permanente de
montă la autorizare şi de 2 ori pe an, la un
interval de 6 luni;
c) iepele de reproducţie, o dată pe an;
d) ecvideele din herghelii, depozite de
armăsari, hipodromuri, asociaţii hipice,
ecvideele de competiţii şi din alte unităţi
specializate, de două ori pe an, la un
interval de 6 luni.
2 Supravegherea serologică a tuturor
ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, cu
excepţia celor enumerate mai sus, se
realizează o dată pe an.
3. Dacă în exploataţie sunt mai multe
animale şi cel puţin unul a reacţionat pozitiv
la testarea pentru anemie infecţioasă ecvină,
animalele pozitive se elimină, iar restul
animalelelor se supun la două teste Coggins
efectuate la un interval de 3 luni.
Rezulatele celor două teste trebuie să fie
negativ.
4. La animalele diagnosticate pozitiv se
aplică o marcă specială cu înălţimea de 10
cm, de forma literei A, pe copita membrului
anterior stâng. Operaţiunea se efectuează
odată cu declararea bolii.
Animalele cu semne clinice de boală se ucid.
3. Exploataţiile nonprofesionale indemne, în
care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri
de AIE, se declară contaminate şi se aplică
măsurile de eradicare a bolii, în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 52/2010 privind aprobarea Planului pentru
eradicarea anemiei infecţioase ecvine pe
teritoriul României.
4. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, cu
excepţia sacrificării.
5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din
staţiuni temporare de montă, herghelii, depozite
de armăsari, hipodromuri, asociaţii hipice sau
alte unităţi specializate, pentru a monta sau a se
monta în localităţi cu animale contaminate.
6. Introducerea de armăsari sau iepe de
reproducţie din exploataţiile şi localităţile
contaminate în herghelii, hipodromuri, staţiuni
temporare sau permanente de montă, depozite de
armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări
specializate de cabaline este permisă numai după
ce au fost supuşi/supuse la două teste Coggins la
care au avut rezultat negativ, efectuate la
interval de 90 de zile, înaintea acestui transfer.
7. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor
care au acţionat în staţiuni temporare de montă
dacă nu au fost examinaţi serologic cu 30 de zile
înainte de a fi introduşi în efectivul de origine.
8. Animalele care au obţinut rezultate negative
la testul serologic, care provin din exploataţii
contaminate, pot părăsi exploataţiile dacă, după
ce animalele infectate au fost sacrificate,
animalele rămase au o reacţie negativă la două
teste Coggins efectuate la un interval de 3 luni.
9. Animalele negative din exploataţii libere de
AIE pot părăsi exploataţiile în cazul în care au
trecut 3 luni de la testare, numai după efectuarea
unui nou test, la care s-au obţinut rezultate
negative, în cele 10 zile premergătoare datei
56

5. Animalele diagnosticate pozitiv se
sacrifică în maximum 30 zile de la
eliberarea buletinului de analiză.
6. Supravegherea prin examene
morfopatologice a ecvinelor moarte în
perioada de carantină sau în cazul suspiciunii
bolii.
7. Pentru ecvideele care participă la competiţii
internaţionale, testarea se execută în cele 10
zile premergătoare datei de expediere, prin
imunodifuzie în gel de agar (test Coggins);
pentru toate ecvideele din exploataţie şi pe o
rază de 200 m în jurul exploataţiei autorizate
se efectuează un test Coggins la care au
obţinut rezultat negativ, efectuat pe o probă de
sânge prelevată între 90 şi 180 de zile înainte
de data preconizată a transportului intenţionat.
8. Testarea serologică se realizează după cum
urmează:
a) în judeţele în care nu există focare de
anemie infecţioasă prin ELISA; probele
ELISA pozitiv se confirmă prin imunodifuzie
în gel de agar (test Coggins); excepţie fac
ecvideele prevăzute în Decizia 2010/346/UE a
Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare la
mişcării. Excepţia o constituie mişcările
ecvideelor către abator.
10. Atunci când consideră necesar, ANSVSA va
elabora şi va transmite, în vederea
implementării, instrucţiuni tehnice suplimentare
privind supravegherea, controlul şi eradicarea
AIE.
11. Rezultatul testelor de laborator efectuate
pentru diagnosticarea anemiei infecţioase ecvine
se completează la secţiunea VII a paşaportului;
în cazul animalelor diagnosticate pozitiv se
completează corespunzător şi secţiunea VIII a
paşaportului.
Efectuarea de examene morfopatologice,
necropsie, metoda HEA sau metoda HEV,
metoda Perls pe probe de miocard, pulmon,
ficat, rinichi, splină, limfonoduri.
12. Notificarea bolii se realizează în baza
prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare
57
Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit.
Medicul veterinar oficial.
Medicul veterinar oficial.
Medicul veterinar oficial.
Laboratoarele de diagnostic îşi vor
planifica recepţia şi introducerea în lucru
a probelor de testat astfel încât să asigure
citirile intermediare la 24 şi 48 ore şi
citirea finală şi interpretarea rezultatelor
la 72 ore.
Pentru interpretarea rezultatelor testului
Coggins nu sunt acceptate citirile care

măsurile de protecţie cu privire la anemia
infecțioasă ecvină în România, care se testează
numai prin test Coggins;
b) în judeţele în care evoluează anemia
infecţioasă, prin testul Coggins.
9. Toate ecvideele introduse prin comerţul
intracomunitar sau import din ţări terţe se supun
examenului serologic prin testul Coggins, în
primele 15 zile de la achiziţie.
1.30. MORVA
SUPRAVEGHERE
1
Scop: monitorizarea bolii
Supraveghere obligatorie prin examen
clinic, testarea alergică sau serologică şi
post mortem prin examenul bacteriologic
şi morfopatologic al tuturor animalelor
suspecte
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Examen clinic
2.Examen alergic
3. Examen serologic prin RFC (tehnica
OIE)
Tipul probelor: sânge condiţionat pentru
exprimare ser sanguin
4. Efectuarea de examene necropsice,
histopatiologice ( metodele HEA /HEV)
5. Examenele bacteriologice, pe probe de
organe, ţesuturi.
6. Notificarea bolii se realizează în baza
prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
58
depăşesc 72 ore.
La ecvideele care sunt identificate şi prin
dangalizare, în nota de însoţire a probelor
către laboratoarele de diagnostic, pe
lângă numărul de microcip se
menţionează şi dangaua.
Medicul veterinar oficial.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
sub supravegherea medicului veterinar
oficial.
2.Medicul veterinar de liberă practică
supervizat de medicul veterinar oficial
3. Examenele serologice se efectuează la
IDSA sau la LSVSA acreditate pentru
aceste investigaţii
4. Examenele se efectuează la IDSA sau
la LSVSA.
5. Examenele bacteriologice se
efectuează la IDSA

1.31. INFECŢIA CU VIRUSUL WEST NILE
SUPRAVEGHERE
1
I. Supravegherea pasivă
1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date
relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare şi a
altor documente ce însoţesc transporturile de animale
receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii
Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la
destinaţie, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 129/2007 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind controalele veterinare şi zootehnice
aplicabile comerţului intracomunitar cu anumite animale
vii şi produse de origine animală.
2.Observarea stării de sănătate a cabalinelor, efectuată de
către proprietarii sau reprezentanţi ai acestora şi raportarea
oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă
practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA,
semne ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile.
II. Supravegherea activă
1. Supravegherea serologică pentru depistarea
imunoglobulinelor G (IgG) se efectuează lunar în
perioada mai – octombrie, în toate judeţele, în localităţi
ţintă definite conform pct. 2 din coloana 2, altele decât
cele stabilite în anul 2010, astfel: 2% din cabaline.
Numărul de probe prelevate într-o lună trebuie să asigure
o depistare a animalelor pozitive la prevalenţă maximă de
2% cu grad de confidenţă de minimum 95%.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Supravegherea infecţiei cu virus West Nile la animale se
realizează în conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi
completările ulterioare.
2. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile
la cabaline sunt:
a) ataxie;
b) pareză;
c) paralizia unuia sau mai multor membre;
d) imobilitate;
e) apatie, somnolenţă sau hiperexcitabilitate;
f) reflex palpebral exacerbat;
g) depresie;
h) hiperestezie.
3. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile
la păsări sunt:
a) apatie;
b) depresie;
c) letargie;
d) incoordonare a mişcărilor aripilor;
e) incapacitate de zbor;
f) mişcări de pedalare;
g) paralizie.
1. Numărul de probe rezultat prin aplicarea procentelor din
coloana 1 pct. II. 1 la numărul total de cabaline din judeţ se
repartizează egal pe parcursul fiecărei luni (perioada maioctombrie).
2. Localităţile ţintă pentru supravegherea serologică se
stabilesc în interiorul unităţilor epidemiologice desemnate
pentru supravegherea bluetongue. Unităţile epidemiologice
cu suprafaţa de 25/25 km şi localităţile ţintă se stabilesc de
către DSVSA şi sunt avizate de LNR pentru arboviroze din
59
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
Monitorizarea este efectuată de
medicii veterinari oficiali din
cadrul DSVSA, din LNR pentru
arboviroze din cadrul IDSA,
precum şi din cadrul ANSVSA.
1. Probele pentru examene
serologice de supraveghere se
testează la LSVSA.
2. Rezultatele obţinute prin
supravegherea serologică vor fi
raportate lunar de DSVSA către
LNR pentru arboviroze din cadrul
IDSA.
3. Situaţia centralizată a

2. Supravegherea serologică lunară în perioada mai –
octombrie, pentru prezenţa imunoglobulinelor M (IgM) la
cabalinele din zonele de risc pentru infecţii cu virusul
IDSA. În alegerea localităţilor ţintă se vor avea în vedere
următoarele aspecte: prezenţa de ecosisteme propice pentru
dezvoltarea populaţiilor de vectori (ţânţari) - terenuri umede,
mlăştinoase, terenuri cu vegetaţie abundentă care menţine
solul umed şi afânat, cimitire, gospodării sau ferme cu
plantaţii irigate permanent, combinate cu existenţa unei
populaţii locale de cabaline.
3. Localităţile pe teritoriul cărora se depistează anticorpi
specifici virusului West Nile de tipul IgG vor fi considerate
“zone de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale
şi om”.
4. Detectarea la cabalinele din “zonele de risc pentru infecţii
cu virusul West Nile la animale şi om” a imunoglobulinelor
(IgM) confirmă prezenţa activă a virusului West Nile în zona
respectivă, semnificând un grad ridicat de risc de
îmbolnăvire a animalelor din specii receptive şi a oamenilor,
urmare a circulaţiei vectorilor.
5. Pe o rază de 20 km în jurul “zonelor de risc pentru infecţii
cu virusul West Nile la animale şi om” se delimitează zone
de supraveghere pentru infecţia cu virusul West Nile.
6. Depistarea de cabaline cu imunoglobuline M (IgM) contra
virusului West Nile în “zonele de risc pentru infecţii cu
virusul West Nile la animale şi om” este urmată de
prelevarea de probe pentru izolarea virusului West Nile sau
identificarea genomului viral prin tehnici de biologie
moleculară. Probele se recoltează de la animale cu semne
clinice (cabaline, păsări) sau cadavre ori, în lipsa acestora, de
la păsări capturate vii sau moarte, în special din ordinul
Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme, şi vectori
transmiţători – ţânţari - capturaţi cu ajutorul capcanelor
special destinate acestui scop.
Probele prelevate de la animalele vii sunt reprezentate de
sânge (cabaline, păsări) şi tampoane cloacale şi traheale
(păsări).
Probele care se vor preleva de la cadavre sunt creierul şi
măduva spinării (cabaline) respectiv rinichi, inimă, creier,
ficat sau intestin (păsări).
60
supravegherii serologice, lista
zonelor de risc pentru infecţii cu
virusul West Nile la animale şi
om precum şi zonele de
supraveghere sunt transmise
lunar, sau la cerere, de LNR
pentru arboviroze din cadrul
IDSA către ANSVSA.
4. ANSVSA va dispune
transmiterea listei zonelor de risc
pentru infecţii cu virusul West
Nile la animale şi om, a zonelor
de supraveghere precum şi a
rezultatelor testelor de laborator
efectuate în aceste zone către
Institutul Naţional de Sănătate
Publică şi alte instituţii abilitate.
5. Raportarea rezultatelor
supravegherii infecţiei cu virus
West Nile în România către
Comisia Europeană se face de
ANSVSA în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
34/2006, cu modificările şi
completările ulterioare.
Probele pentru examene
serologice de supraveghere se
testează la LSVSA.

West Nile (definite conform pct. 3 din coloana 2, pe un
număr de animale care să permită depistarea celor
seropozitive la o prevalenţă maximă de 0,5% cu grad
minim de confidenţă de 95%.
3. Supravegherea serologică lunară în perioada mai -
octombrie pentru depistarea imunoglobulinelor M (IgM)
la cabalinele din zonele de supraveghere definite conform
pct. 5 din coloana 2, pe un număr de animale care să
permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă
maximă de 2% cu grad minim de confidenţă de 95%
4. Supravegherea virusologică şi prin teste de biologie
moleculară pe probe de la păsări sălbatice prelevate
pentru monitorizarea gripei aviare.
5. Testarea virusologică pentru identificarea acidului
nucleic viral, antigenului, izolarea, identificarea şi
caracterizarea virusului West Nile de la cabaline, păsări,
cu semne clinice sau cadavre în zonele de risc pentru
infecţii cu virusul West Nile la animale şi om, şi în zonele
de supraveghere.
6. În lipsa cabalinelor cu semne clinice sau moarte, se
prelevează probe de la păsări din ecosisteme sălbatice şi
sinantrope capturate vii sau moarte pentru izolarea,
identificarea şi caracterizarea virusului West Nile (în
special din ordinul Passeriforme, Columbiforme,
Falconiforme). Numărul minim de prelevări lunare este de
10 în zona de risc şi 5 în zona de supraveghere.
7. Supravegherea entomologică prin capturare şi
identificare lunar a vectorilor (ţânţari) în zonele de risc
pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om şi în
zonele de supraveghere, în perioada de activitate a
vectorului (mai – octombrie).
7. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
8. Monitorizarea vectorilor virusului West-Nile se efectuează
prin:
a) Capturarea sistematică de vectori cu capcane, pe durata
sezonului de activitate intensă a vectorilor (mai – octombrie).
Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de
către DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA.
b) Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine,
longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele
de colectare a vectorilor.
61
Probele pentru examenele
serologice de supraveghere se
testează la LSVSA.
Probele recoltate pentru izolarea
virusului şi detecţia genomului
viral prin tehnici de biologie
moleculară se testează la LNR
pentru arboviroze din cadrul
IDSA.
Medicii veterinari de liberă
practică, special instruiţi,
împuterniciţi de către DSVSA.
Examenele de identificare a
genului şi speciei vectorilor
virusului West-Nile se efectuează
la LSVSA desemnate de LNR din
cadrul IDSA, iar confirmarea se
face de către LNR pentru vectorii
bolilor la animale şi ai zoonozelor
din cadrul IDSA.

8. Pentru verificarea persistenţei infecţiei cu virusul West
Nile în zonele de risc se va realizează un screening
serologic al cabalinelor diagnosticate pozitiv pentru IgG în
anul 2010.
9. În cazul în care într-o localitate, alta decât localităţile
ţintă stabilite pentru anul 2011, este diagnosticată infecţia
cu virusul West Nile la om, în localitatea respectivă vor fi
aplicate măsurile prevăzute la coloana 1, pct. 1 – 7.
9. Screeningul va fi efectuat în perioada mai – iunie 2011.
1.32. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD – MD)
SUPRAVEGHERE
1
1.Supravegherea taurilor şi bivolilor autorizaţi
pentru reproducţie.
2. Examenele virusologice se efectuează pe probe
de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă
alternativă şi PCR.
Examene pentru depistarea virusului sau
antigenului viral:
a) la toţi taurii la autorizare, prin două examene
efectuate la interval de minimum patru săptămâni
pe probe de sânge sau ser sanguin;
b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează
pentru reproducţie, după vârsta de şase luni,
înainte de livrare, prin două examene efectuate la
interval de minimum patru săptămâni, pe probe de
sânge sau ser sanguin;
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Supravegherea de laborator se realizează prin
ELISA pentru detecţie de anticorpi (pentru
confirmarea statusului de liber BVD-MD în
unităţile specializate furnizoare de material
seminal), ELISA pentru detecţie antigen, izolare
pe culturi celulare, iar după caz PCR.
2. Taurii şi bivolii de reproducţie, pozitivi pentru
virusul şi /sau antigenul BVD-MD se elimină de la
reproducţie.
62
Probele vor fi analizate pentru
detecţia imunoglobulinelor G
(IgG) la LNR pentru arboviroze
din cadrul IDSA.
Rezultatele testelor de laborator
vor fi comunicate imediat de
DSVSA către ANSVSA şi LNR
pentru arboviroze din cadrul
IDSA.
ANSVSA va dispune
comunicarea rezultatelor testelor
de laborator către Institutul
Naţional de Sănătate Publică şi
alte instituţii abilitate.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Probele sunt recoltate de medicul veterinar de
liberă practică imputernicit.
Examenele de laborator se realizează la IDSA.

1.33. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Inspecţii efectuate de către autoritatea
competentă în conformitate cu prevederile art. 7
din Norma sanitară veterinară ce stabileşte
cerinţele de sănătate animală pentru animalele de
acvacultură şi produsele acestora, precum şi
pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale
animalelor acvatice aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi
de către serviciile de sănătate a animalelor,
conformitate cu prevederile art.10 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin ordinul
respectiv.
2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice
pentru depistarea bolii clinice, conform
prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
170/2007, cu modificările şi completările
ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul
suspiciunii bolii sau observării creşterii
mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de
salmonide sau în mediul natural.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în
conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi cu partea B a
anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară
respectivă.
Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, constau în
verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi
realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în
scopul detectării modificărilor patologice, potrivit
prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE a
Comisiei din 20 noiembrie 2008 privind orientări
pentru programele de supraveghere a sănătăţii
animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în
Directiva 2006/88/CE a Consiliului.
2. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2,
pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din
Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi
cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii,
alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002 pentru
aprobarea Normei sanitare veterinare privind
planurile de prelevare, metodele de
diagnostic, determinarea şi confirmarea
prezenţei septicemiei hemoragice virale -
SHV - şi necrozei hematopoetice infecţioase -
NHI - la peşti.
3. Notificarea bolii se realizează în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din
Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.
63
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul
DSVSA realizează inspecţiile, examinează
populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe
pentru diagnostic prin examene de laborator.
Examenele de laborator se efectuează la LNR din
cadrul IDSA astfel:
1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi
celulare
2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi
celulare cu identificare ulterioară prin teste
ELISA, IF, neutralizare, PCR.

1.34. NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Inspecţii efectuate de către autoritatea
competentă în conformitate cu prevederile art. 7
din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi
de către serviciile de sănătate a animalelor,
conformitate cu prevederile art.10 din Norma
sanitară veterinară respectivă.
2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice
pentru depistarea bolii clinice, conform
prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
170/2007, cu modificările şi completările
ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul
suspiciunii bolii sau observării creşterii
mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de
salmonide sau în mediul natural.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în
conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi cu partea B a
anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară
respectivă.
Inspecţiile efectuate conform art.10 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, constau în
verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi
realizarea examenului clinic şi anatomopatologic
în scopul detectării modificărilor patologice,
potrivit prevederilor anexei la Decizia
2008/896/CE.
2. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2,
pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din
Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi
cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii,
alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002.
3. Notificarea bolii se realizează în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din
Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.
64
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează
populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe
pentru diagnostic prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LNR
din cadrul IDSA, astfel:
2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi
celulare
2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi
celulare cu identificare ulterioară prin teste
ELISA, IF, neutralizare, PCR

1.35. VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. În unităţile cu risc crescut de răspândire a
bolilor se efectuează inspecţii de către
serviciile de sănătate a animalelor din cadrul
autorităţii competente.
2. În cazul suspiciunii bolii sau observarea
creşterii mortalităţii în exploataţiile de ciprinide
şi/sau în mediul natural se examinează
populaţia animalelor acvatice şi se prelevează
probe pentru diagnostic.
Supraveghere pasivă
Pentru unităţile cu risc mediu şi scăzut, în cazul
suspiciunii bolii sau observarea creşterii
mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau
în mediul natural se examinează populaţia de
animale acvatice şi se prelevează probe pentru
diagnostic.
1.36. BOALA CU VIRUSUL HERPES KOI
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Prelevarea probelor se efectuează în 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor
Norma sanitară veterinară aprobată prin acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. examene de laborator.
2.Notificarea imediată a apariţiei ori a suspiciunii 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul
de boală se face în conformitate cu prevederile IDSA, astfel:
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi
cu modificările şi completările ulterioare. celulare;
2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare
cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF,
neutralizare, PCR şi secvenţiere.
Prelevarea si notificarea se realizezaza ca şi în
cazul supravegherii active.
65
Precizările de execuţie sunt aceleaşi ca în cazul
supravegherii active.
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Scop: Supravegherea bolii
1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu 1. Medicul veterinar de liberă practică
art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
Supraveghere activă
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu cadrul DSVSA realizează inspecţiile,
modificările şi completările ulterioare, precum şi cu examinează populaţia animalelor acvatice şi
1. Inspecţii efectuate de către autoritatea partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară prelevează probe pentru diagnostic prin
competentă în conformitate cu prevederile art. 7 respectivă.
examene de laborator.
din Norma sanitară veterinară aprobată prin Inspecţiile efectuate conform art.10 din Norma sanitară 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA din cadrul IDSA astfel:

modificările şi completările ulterioare, precum şi
de către serviciile de sănătate a animalelor,
conformitate cu prevederile art.10 din Norma
sanitară veterinară respectivă.
2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice
pentru depistarea bolii clinice, conform
prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
170/2007, cu modificările şi completările
ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul
suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii
în timpul inspecţiei în exploataţiile de crap sau în
mediul natural.
1.37. NECROZA PANCREATICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se
examinează populaţia de salmonide şi se
prelevează probe pentru diagnostic.
nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare,
constau în verificarea registrelor unităţilor de
acvacultură şi realizarea examenului clinic şi
anatomopatologic în scopul detectării modificărilor
patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia
2008/896/CE.
2. Se prelevează probe de organe interne: rinichi, splină,
hepatopancreas şi branhii. O probă este constituită din
organele de la 2 exemplare de peşte pentru izolare de
virus şi de la 5 exemplare de peşte pentru PCR.
3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008 cu modificările şi completările ulterioare, şi cu
prevederile art. 26, 28 şi 29 la Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Prelevarea probelor se efectuează în conformitate
cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a),
d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 25/2008, iar examenul de laborator
în conformitate cu Ordinului ministrului
agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002
şi concomitent cu bolile SHV şi NHI.
66
2.1. Supraveghere prin PCR;
2.2. Diagnostic prin detecţie de virus prin PCR,
secvenţiere şi IF.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor
acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LNR
din cadrul IDSA astfel:
2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi
celulare.
2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi
celulare cu identificare ulterioară prin teste
ELISA, IF, neutralizare, PCR.

1.38. BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri
a mortalităţii în exploataţii sau în mediul
natural se examinează populaţia de salmonide
şi se prelevează probe pentru diagnostic.
1.39. NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii
Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a
oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul
natural.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei
ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în
exploataţii sau în mediul natural conform art.29 din
Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
presedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi
completările ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Prelevarea probelor pentru diagnostic în
cazul suspiciunii sau observării creşterii
mortalităţii în toate exploataţiile de
salmonide şi mediul natural, conform Cap.
IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct.
10 lit. a) din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 25/2008.
67
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează
populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru
diagnostic prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau
după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi
diagnostic prin examen bacteriologic;
3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul
IDSA.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1.Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul 1. Medicul veterinar de liberă practică
suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial
exploataţiile de salmonide şi mediul natural, se din cadrul DSVSA examinează populaţia
realizează conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 2, animalelor acvatice şi prelevează probe
pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma pentru diagnostic prin examene de laborator.
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul 2. Examenele de laborator se efectuează la
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
LNR din cadrul IDSA astfel:
2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu
2.1. Supraveghere prin izolare de virus în
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
culturi celulare;
79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi
2.2. Diagnostic prin izolare de virus în
cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară
culturi celulare cu identificare ulterioară
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
prin PCR şi secvenţiere.
ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările
ulterioare .

1.40. SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii
Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii,
sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii
sau în mediul natural.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul
apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri
a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural,
conform art. 29 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr.
170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
1.41. ANEMIA INFECŢIOASĂ A SOMONULUI
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Inspecţii efectuate de către autoritatea
competentă în conformitate cu prevederile art. 7
din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi
de către serviciile de sănătate a animalelor,
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau
observării creşterii mortalităţii în exploataţii şi în mediul natural, se
realizează similar specificaţiilor prevăzute în Cap. IX lit. B pct. 3,
pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu
art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi cu
partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară
respectivă.
Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare,
68
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA examinează
populaţia animalelor acvatice şi
prelevează probe pentru
diagnostic prin examene de
laborator.
2. Examenele de laborator se
efectuează la LSVSA judeţene
şi/sau după caz la LNR din cadrul
IDSA, astfel:
2.1. Supraveghere prin examen
histopatologic;
2.2. Diagnostic prin examen
microscopic direct, examen
histopatologic, examen micologic;
3. Confirmarea bolii la LNR din
cadrul IDSA.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA realizează inspecţiile,
examinează populaţia animalelor acvatice şi
prelevează probe pentru diagnostic prin
examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la
LNR din cadrul IDSA astfel:
2.1. Supraveghere prin izolare de virus în

conformitate cu prevederile art.10 din Norma
sanitară veterinară respectivă.
2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice
pentru depistarea bolii clinice, conform
prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
170/2007, cu modificările şi completările
ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul
suspiciunii bolii sau observării creşterii
mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de
salmonide sau în mediul natural.
1.42. GIRODACTILAZA -INFESTAŢIA CU GYRODACTYLUS SALARIS
constau în verificarea registrelor unităţilor de
acvacultură şi realizarea examenului clinic şi
anatomopatologic în scopul detectării modificărilor
patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia
2008/896/CE.
2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu
prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e)
şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu
prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
69
culturi celulare, PCR;
2.2. Diagnostic prin izolare de virus în
culturi celulare cu identificare ulterioară prin
IF, PCR şi secvenţiere;
sau,
2.3.Detecţie virus prin IF în amprente tesut
şi PCR .
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Scop: Supravegherea bolii
1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în 1. Medicul veterinar de liberă
Supraveghere pasivă
cazul suspiciunii sau observării creşterii practică împuternicit şi/sau medicul
mortalităţii în toate exploataţiile şi în mediul veterinar oficial din cadrul DSVSA
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii natural, se realizează prin recoltarea de examinează populaţia animalelor
sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se exemplare vii ce vor fi conservate în alcool acvatice, prelevează probe pentru
prelevează probe pentru diagnostic.
96°; în cazul exemplarelor mari de peşte se vor diagnostic prin examene de
recolta înotătoarele.
laborator.
2. Notificarea bolii se realizează în 2. Examenele de laborator se
conformitate cu prevederile Ordinului efectuează la LSVSA şi/sau după
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
modificările şi completările ulterioare. supraveghere si diagnostic prin
examen microscopic direct şi
examen morfometric.
3. Confirmarea bolii se realizează la
LNR din cadrul IDSA.

1.43. BONAMIOZA -INFECŢIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECŢIA CU BONAMIA EXITIOSA
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii
Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii
bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în
exploataţii sau în mediul natural.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul
apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei
creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte
bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din
Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în 1. Medicul veterinar de liberă
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), practică împuternicit şi/sau medicul
d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată veterinar oficial din cadrul DSVSA
prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile examinează populaţia animalelor
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobarea acvatice, prelevează probe pentru
Normei sanitare veterinare ce stabileşte planurile pentru prelevarea diagnostic prin examene de
probelor şi metodele de diagnostic pentru detectarea şi confirmarea laborator.
prezenţei bonamiozei (Bonamia ostreae) şi marteiliozei (Marteilia 2. Examenele se efectuează la LNR
refringens) la moluşte.
din cadrul IDSA, astfel:
2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile supraveghere şi diagnostic prin
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi examen microscopic în amprente
completările şi modificările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 ţesut şi examen histopatologic.
din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
1.44. PERKINSOZA - INFECŢIA CU PERKINSUS MARINUS şi PERKINSUS OLSENI
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Scop: Supravegherea bolii
1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate 1. Medicul veterinar de liberă
cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 practică împuternicit şi/sau medicul
Supraveghere pasivă
lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul veterinar oficial din cadrul DSVSA
1. Notificarea imediată, obligatorie a preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
examinează populaţia animalelor
Autorităţii Competente în cazul a apariţiei ori 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului acvatice, prelevează probe pentru
suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările şi completările şi diagnostic prin examene de laborator.
mortalităţii în exploataţii sau în mediul modificările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară 2. Examenele se efectuează la LNR din
natural.
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi
modificările şi completările ulterioare.
diagnostic prin cultivare în mediu
2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul
tioglicolat, examen histopatologic.
apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei
70

creşteri a mortalităţii în exploataţiile de
moluşte bivalve sau în mediul natural,
conform art. 29 din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.
1.45. MARTEILIOZA - INFECŢIA CU MARTEILIA REFRINGENS
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Scop: Supravegherea bolii
1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma 1. Medicul veterinar de liberă
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. practică împuternicit şi/sau
Supraveghere activă
170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a medicul veterinar oficial din
1. Inspecţii efectuate de către autoritatea anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.
cadrul DSVSA examinează
competentă în conformitate cu prevederile Inspecţiile efectuate conform art 10 din Norma sanitară veterinară aprobată populaţia animalelor acvatice,
art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA constau în verificarea registrelor prelevează probe pentru
prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în diagnostic prin examene de
170/2007, cu modificările şi completările scopul detectării modificărilor patologice.
laborator.
ulterioare, precum şi de către serviciile de 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în 2. Examenele se efectuează la LNR
sănătate a animalelor, conformitate cu conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) din cadrul IDSA astfel:
prevederile art.10 din Norma sanitară şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin 2.1. Supraveghere prin examen
veterinară respectivă.
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului microscopic în amprente ţesut,
2. Examinarea populaţiei animalelor de
preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006.
examen histopatologic.
acvacultură din exploataţiile de moluşte
2.2. Diagnostic prin examen
3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului
bivalve sau în populaţiile sălbatice pentru
microscopic în amprente ţesut,
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările modificările şi ulterioare,
depistarea unei boli clinice, conform art. 10
examen histopatologic şi PCR.
şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin
din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007,
ulterioare.
cu modificările şi completările ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în
cazul suspiciunii bolii sau a observării
creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în
exploataţiile de moluşte bivalve sau/şi în
mediul natural.
71

1.46. MICROCITOZA - INFECŢIA CU MICROCYTOS MACKINI
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Scop:Supravegherea bolii
1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în 1. Medicul veterinar de liberă
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi practică împuternicit şi/sau
Supraveghere pasivă
e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul medicul veterinar oficial din
1. Notificarea imediată, obligatorie a preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
cadrul DSVSA examinează
autorităţii competente în cazul a apariţiei ori
2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului
populaţia animalelor acvatice,
suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
prelevează probe pentru
mortalităţii în exploataţii sau în mediul
şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin
diagnostic prin examene de
natural.
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările
laborator.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul
ulterioare.
2. Examenele se efectuează la LNR
apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei
din cadrul IDSA, astfel:
creşteri a mortalităţii în exploataţiile de
2.1. Supraveghere prin examen
moluşte bivalve sau în mediul natural,
histopatologic.
conform art. 29 din Norma sanitară
2.2 Diagnostic prin, examen
veterinară aprobată prin Ordinul
histopatologic, examen microscopic
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.
în amprente ţesut.
1.47. SINDROMUL TAURA - LA CRUSTACEE
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Scop:Supravegherea bolii
1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se 1. Medicul veterinar de liberă practică
efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX împuternicit şi/sau medicul veterinar
Supraveghere pasivă
lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) oficial din cadrul DSVSA examinează
1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în din Norma sanitară veterinară aprobată prin populaţia animalelor acvatice,
cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a
prelevează probe pentru diagnostic prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.
examene de laborator.
2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu
2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii
2. Examenele se efectuează la LNR din
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în
cadrul IDSA, astfel:
79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi
mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară
2.1. Supraveghere prin examen
cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
histopatologic.
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
modificările şi completările ulterioare.
2.2. Diagnostic prin, examen histopatologic
ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările
şi PCR.
ulterioare.
72

1.48. BOALA “CAP GALBEN”- LA CRUSTACEE
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Scop: Supravegherea bolii
1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se 1. Medicul veterinar de liberă practică
efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX împuternicit şi/sau medicul veterinar
Supraveghere pasivă
lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) oficial din cadrul DSVSA examinează
1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în din Norma sanitară veterinară aprobată prin populaţia animalelor acvatice,
cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a
prelevează probe pentru diagnostic prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.
examene de laborator.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii
2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu
2. Examenele se efectuează la LNR din
şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
cadrul IDSA, astfel:
mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
2.1. Supraveghere prin examen
cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară
modificările şi completările ulterioare.
histopatologic.
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
2.2. Diagnostic prin examen histopatologic
ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările
şi PCR.
ulterioare.
1.49. BOALA PETELOR ALBE - LA CRUSTACEE
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Scop: Supravegherea bolii
1. Prelevarea probelor şi examenul de 1. Medicul veterinar de liberă practică
laborator se efectuează în conformitate cu împuternicit şi/sau medicul veterinar
Supraveghere pasivă
Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi oficial din cadrul DSVSA examinează
1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară populaţia animalelor acvatice, prelevează
apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în
probe pentru diagnostic prin examene de
aprobată prin Ordinul preşedintelui
exploataţii sau în mediul natural.
laborator.
ANSVSA nr. 25/2008.
2. Efectuarea anchetei epizootologice. în caz de suspiciune a bolii
2. Examenele se efectuează la LNR din
2. Notificarea bolii se realizează în conformitate
şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în
cadrul IDSA, astfel:
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară
2.1. Supraveghere prin examen
nr. 79/2008 cu modificările şi completările
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
histopatologic.
ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din
modificările şi completările ulterioare.
2.2 Diagnostic prin, examen histopatologic
Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
şi PCR.
preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.
73

1.50. ACARAPIOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În caz de suspiciune supraveghere prin
diagnostic de laborator.
\
1.51. LOCA AMERICANĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Supravegherea clinică şi
anatomopatologică a puietului.
2. Supravegherea prin examene de
laborator, iar în caz de necesitate
diagnostic complet de laborator.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10
g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de pe suprafaţa
fagurelui.
2. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările
şi completările ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada
aprilie - septembrie la:
a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";
b) 5% din coloniile stupinelor de producţie;
c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;
d) la schimbarea vetrei stupinei;
3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau
porţiuni de 20 cm 2 /probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conţine
şi rezervă de hrană (miere căpăcită).
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
74
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică si/sau
medicul veterinar oficial din cadrul
DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau
după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel :
2.1. examen microscopic direct de evidenţiere
a parazitului in traheile toracice, la LSVSA;
2.2. examen microscopic de identificare a
endoparazitului Acarapis woodi (metoda
disecţiei), la IDSA.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă
practică şi medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA şi/sau
IDSA.
2. Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau la LNR din cadrul
IDSA, astfel :
2.1. pentru supraveghere - examen
AP şi microscopic
direct (bacterioscopic);
2.2. pentru diagnostic - examen
bacteriologic şi PCR
convenţional.

1.52. LOCA EUROPEANĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În caz de suspiciune, supraveghere
prin diagnostic de laborator.
1.53. NOSEMOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Supravegherea clinică şi
anatomopatologică a albinelor
lucrătoare.
2. Supravegherea prin examene de
laborator, iar în caz de necesitate
diagnostic complet de laborator.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri
întregi sau porţiuni de 20 cm 2 /probă, fagure cu puiet necăpăcit şi
căpăcit.
3. Pentru probele pozitive, diagnosticul de locă europeană se
confirmă la IDSA.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
2.Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor
lucratoare, în perioada februarie – octombrie la:
a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";
b) 5% din coloniile stupinelor de producţie,
c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;
d) la schimbarea vetrei stupinei;
3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din
10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
75
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul
DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel:
examen AP şi bacteriologic complet,
pentru diagnostic.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică şi medicul
veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau
după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel:
2.1. pentru supraveghere - examen microscopic
de evidenţiere a sporilor Nosema sp.
2.2. pentru diagnostic - examen AP şi
microscopic de determinare a numărului de spori
de Nosema sp.

1.54. VARROOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a
albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului
căpăcit.
2. Supravegherea prin examene de laborator, iar
în caz de necesitate diagnostic complet de
laborator.
1.55. TROPILELAPSOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop:Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
In caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic
de laborator.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor
lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit, în perioada
martie – octombrie, la:
a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci;
b) 5% din coloniile stupinelor de producţie;
c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;
d) la schimbarea vetrei stupinei.
2. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă
albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de minimum 10/15
cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină
lucrătoare.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
2.Examenele de laborator se efectuează pe probe de figure
cu puiet recoltate pentru varrooză.
3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
76
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică şi
medicul veterinar oficial din cadrul
DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA
astfel:
2.1. pentru supraveghere - examen
microscopic de evidenţiere a
ectoparazitului Varroa destructor;
2.2. pentru diagnostic - examen AP şi
microscopic de determinare a nivelului
infestaţiei.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR din cadrul
IDSA, astfel: pentru supraveghere şi
diagnostic - examen AP şi microscopic
de evidenţiere a parazitului şi
determinarea nivelului infestaţiei.

1.56. ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic
de laborator.
1.57. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri
a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe
pentru diagnostic complet de laborator.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
2.Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate
pentru varrooză.
3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:
a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20
larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă;
b) 0, 25 gr. ouă.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările
şi completările ulterioare.
77
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR din cadrul
IDSA, astfel: pentru supraveghere şi
diagnostic - examen AP şi microscopic
de identificare a parazitului.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LNR din
cadrul IDSA, astfel:
2.1. pentru supraveghere - examen
microscopic direct de evidenţiere a
cristaleleor poliedrice;
2.2. pentru diagnostic – examen
anatomopatologic, microscopic şi
histopatologic de identificare a
cristalelor specifice virusului Borellina
bombycis.

1.58. FLAŞERIA VIERMILOR DE MĂTASE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a
mortalităţii în exploataţii se prelevează probe
pentru diagnostic complet de laborator.
1.59. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE
SUPRAVEGHERE
1
Scop:Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei
creşteri a mortalităţii în exploataţii se
prelevează probe pentru diagnostic complet
de laborator.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:
a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20
larve mari/probă, vârstele IV- V;
b) 0, 25 gr. ouă.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările
şi completările ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:
2.1.) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau
15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă;
2.2.) 0, 25 gr. ouă.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările
şi completările ulterioare.
78
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LNR
din cadrul IDSA, astfel:
2.1. pentru supraveghere - examen
anatomopatologic şi bacterioscopic;
2.2. pentru diagnostic - examen
anatomopatologic şi bacteriologic
complet.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LNR din
cadrul IDSA, astfel:
2.1. pentru supraveghere - examen
anatomopatologic şi microscopic de
evidenţiere a sporilor de Nosema
bombycis;
2.2. pentru diagnostic - examen
anatomopatologic şi microscopic de
determinare a numărului de spori
Nosema bombycis.

1.60. MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASE
SUPRAVEGHERE
1
Scop:Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei
creşteri a mortalităţii în exploataţii se
prelevează probe pentru diagnostic complet
de laborator.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:
2.1.) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau
15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V;
2.2.) 0, 25 gr. ouă.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările
şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA 2 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL LA BOLI TUMORALE
2.1. ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ŞI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supraveghere în scopul identificării riscului
apariţiei bolilor tumorale la om.
Monitorizarea datelor relevante despre boală.
1. Supraveghere prin examen morfopatologic în
abator şi trimiterea de probe provenite de la
carcasele la care s-au depistat modificări tumorale.
2.O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli
tumorale induse viral:
a) boala Marek;
b) leucoze aviare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
1. Se efectuează examene anatomopatologice şi
citohistopatologice.
Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, sectia
de morfopatologie, şi anume: HE, HEA, Pappenheim,
Gomori, Albastru de toluidina, AA-PaS, Van Gieson etc.,
după caz.
2. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de Cancer
la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la
IDSA, secţia de morfopatologie.
79
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LNR din
cadrul IDSA, astfel:
2.1. pentru supraveghere - examen
anatomopatologic şi microscopic direct;
2.2. pentru diagnostic - examen
anatomopatologic şi micologic complet.
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
Recoltarea, ambalarea şi
transportul probelor de
suspiciuni de boli tumorale la
păsări se face de către
medicul veterinar de la
unităţile avicole, medicul
veterinar de liberă practică
împuternicit sau medicul
veterinar oficial din
circumscripţia sanitar –
veterinară zonală. Probele
sunt trimise la LSVSA şi/sau
IDSA.

2.2. ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCŢIE ŞI CARNASIERE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supraveghere în scopul identificării
riscului apariţiei bolilor tumorale la om.
Monitorizarea datelor relevante despre boală.
1. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile,
limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor şi
caprelor şi alte boli tumorale ale mamiferelor
de producţie induse de retrovirusuri, precum şi
carcinoamele de glandă mamară şi alte tumori
în cazul carnasierelor.
2. Supraveghere prin examene morfoclinice şi
morfopatologice post-operator sau post-mortem
pentru animalele în vârstă de peste 6 luni,
având în vedere posibila interrelaţie om -
animal, animal - om în apariţia bolilor
leucemice şi a altor boli tumorale cu etiologie
virală.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA
1. Se efectuează examene anatomopatologice şi
citohistopatologice.
Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, sectia de
morfopatologie, şi anume: HE, HEA, Pappenheim, Gomori,
Albastru de toluidina, AA-PaS, Van Gieson etc., după caz.
2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la
fiecare LSVSA şi IDSA.
3. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la
animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA,
secţia de morfopatologie.
80
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
Recoltarea, ambalarea şi
transportul probelor de
suspiciuni de tumori
provenite de la carnasiere se
realizează de către medicul
veterinar clinician, medicul
veterinar de liberă practică
împuternicit sau medicul
veterinar de liberă practică
din cabinetele medicale
veterinare. Probele sunt
trimise la LSVSA şi/sau
IDSA.
Pentru probele de suspiciuni
de tumori provenite de la
animale de reproducţie,
recoltarea ambalarea şi
transportul se face de către
medicul veterinar de liberă
practică împuternicit,
medicul veterinar de abator
sau sau medicul veterinar
oficial din circumscripţia
sanitar – veterinară zonală,
după caz.
Probele sunt trimise la
LSVSA şi/sau IDSA.

3. 1. LEPTOSPIROZA
SECŢIUNEA 3 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE
EPIZOOTICE LA ANIMALE
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Monitorizarea datelor relevante despre boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA .
Supraveghere activă
I. La bovine:
1. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7- 9
serotipuri la:
a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi
ulterior o dată pe an;
b) 10 % din numărul de animale dinexploataţiile
înregistrate/autorizate unde au fost declarate focare de
boală în ultimii 5 ani; sub 100 de animale se examinează
cel puţin pînă la 10 probe;
c) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzarecumpărare,
la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de
livrare; sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la
10 probe;
d) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la
suspiciunea de infecţie leptospirică;
e) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21
zile de la producerea avortului;
f) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar
postvaccinal.
1. Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate
pentru supravegherea brucelozei.
2. Setul de 9 serotipuri de Leptospira spp.:
a) pomona;
b) icterohaemorrhagiae;
c) canicola;
d) wolffi;
e) hardjo;
f) grippothyphosa;
g) australis;
h) autumnalis;
i) bataviae.
3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira spp. pentru bovine
din import/comerţ intracomunitar:
a) pomona;
b) ichterohaemorrhagiae;
c) canicola;
d) wolffi;
e) hardjo;
f) ballum;
g) sejroe;
h) bataviae;
i) australis;
j) grippothyphosa;
k) autumnalis.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
81
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
Medici veterinari oficiali din
cadrul DSVSA.
Probele sunt recoltate de medici
veterinari de liberă practică.
Prelevările de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau după caz la LNR
din cadrul IDSA

2. Examinarea morfopatologică a avortonilor în cazul
înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei când se
suspicionează boala.
3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină
de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem
şi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic şi peritoneal
de la avortoni, în vederea efectuării examenului
bacteriologic.
II. La cabaline:
1. Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în
zonele în care:
a) există antecedente de boală;
b) s-a diagnosticat recent boala.
2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 6
serotipuri:
a) armăsarilor reproducători din staţiunile temporare
şi permanente de montă, a celor din herghelii,
depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte
unităţi specializate, exploataţia nonprofesională;
b) 10% din numărul de animale/localităţile unde au
fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani, sub 100
de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe;
c) 10% din numărul de animale în cazurile de
vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile
înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează
cel puţin pînă la 10 probe;
d) cabalinele care prezintă semne clinice ce conduc la
suspiciunea de infecţie leptospirică.
e) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la
14-21 zile de la producerea avortului
f) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar
postvaccinal.
Se efectuează examene histopatologice, metoda
HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat şi
rinichi.
Probele prelevate în vederea efectuării
examenului bacteriologic vor fi trimise la
laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la
prelevare, moarte sau avort şi/sau vor fi
transportate în recipiente sterile, în condiţii de
refrigerare, pentru a prevenii instalarea
fenomenelor de autoliză.
1. Setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.:
a) pomona;
b) icterohaemorrhagiae;
c) canicola;
d) hardjo;
e) grippothyphosa;
f) australis.
2. Pentru cabalinele introduse prin import/comerţ
intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru
bovinele din import/comerţ intracomunitar;
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
82
Prelevarile de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau după caz la LNR
din cadrul IDSA
Prelevarile de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează ca
activitate de referinţă la LNR
din cadrul IDSA
Medicul veterinar de liberă
practică
Probele sunt recoltate de medici
veterinari de liberă practică.
Prelevarile de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau după caz la LNR
din cadrul IDSA

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în
cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate când se
suspicionează boala.
4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge
şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat,
rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creer,
lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în
vederea efectuării examenului bacteriologic.
III. La porcine
1. Examen clinic şi anatomopatologic în zonele în
care:
a) există antecedente de boală;
b) s-a diagnosticat recent boala.
2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 6
serotipuri la:
a) 10 % din vierii (vieruşii) nevaccinaţi antileptospiric, de
două ori pe an, în efectivele mai mari de 100 de animale; sub
100 animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe;
b) 10 % din scroafele şi scrofiţele existente în efectivele mai
mari de 100 de animale; sub 100 de animale se examinează
cel puţin pînă la 10 probe;
c) 10 % din porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare –
cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare,
sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe.
d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări
artificiale sau pentru monta naturală;
e) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la
suspiciunea de infecţie leptospirică;
f) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21
zile de la producerea avortului;
g) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar
postvaccinal.
Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA,
metoda Levaditti, pe probe de ficat şi rinichi.
Probele prelevate în vederea efectuării examenului
bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt
timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort şi/sau vor
fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de
refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de
autoliză.
1. Setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.:
a) pomona;
b) icterohaemorrhagiae;
c) canicola;
d) hardjo;
e) grippothyphosa;
f) australis.
2. Pentru suinele introduse prin import/comerţ
intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru
bovinele din import/comerţ intracomunitar;
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
83
Prelevarile de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau după caz la LNR
din cadrul IDSA
Prelevările de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează ca
activitate de referinţă la LNR
din cadrul IDSA.
Medicul veterinar de liberă
practică
Probele sunt recoltate de medici
veterinari de liberă practică.
Prelevările de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau, după caz, la LNR
din cadrul IDSA

Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în cazul
înregistrării de pierderi prin mortalitate la purcei, când se
suspicionează boala.
3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină
de la animalele în viaţă ,probe de ficat, rinichi, post mortem
şi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic şi peritoneal
de la avortoni, în vederea efectuării examenului
bacteriologic.
IV. La câini
1.Examenele serologice se efectuează la cerere, prin
RMA cu setul de 4 serotipuri: pomona,
ichterohaemorrhagiae, canicola şi sejroe.
2. Examinarea morfopatologică în cazul înregistrării
de pierderi prin mortalitate, când se suspicionează
boala.
3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge
şi urină de la animalele în viaţă sau probe de ficat şi
rinichi, post mortem, în vederea efectuării examenului
bacteriologic.
INSPECŢIE ABATOR
I. ANIMALE VII - bovinele, cabalinele, porcinele se
supun inspecţiei ante- şi post - mortem.
II. CARNEA ŞI ORGANELE
În cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se
prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele
tăiate, pentru examen histopatologic prin metoda
HEA, metoda Levaditti.
III. MĂSURI:
1. Carnea şi organele se confiscă în totalitate, precum
şi carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări
importante ale musculaturii.
2. Grăsimea se dă în consum după topire.
3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se
livrează după 14 zile.
Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA,
metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi.
Probele prelevate în vederea efectuării examenului
bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt
timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort şi/sau vor
fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de
refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de
autoliză.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
Se efectuează examene histopatologice, metoda
HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat şi
rinichi.
Probele prelevate în vederea efectuării
examenului bacteriologic vor fi trimise la
laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la
prelevare, moarte sau avort şi/sau vor fi
transportate în recipiente sterile, în condiţii de
refrigerare, pentru a preveni instalarea
fenomenelor de autoliză.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
84
Prelevările de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau după caz la LNR
din cadrul IDSA
Prelevările de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.
Probele sunt recoltate de medici
veterinari de liberă practică.
Prelevările de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau, după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
Prelevările de probe în caz de
suspiciune se recoltează de
medicul veterinar oficial.
Carnea şi organele se confiscă în
cazul suspiciunii sau confirmarii
boli de medicul veterinar oficial.

3.2. FEBRA Q
SUPRAVEGHERE
1
Supraveghere pasivă:
1.Monitorizarea datelor relevante despre boală.
2. În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen serologic,
bacteriologic şi morfopatologic.
Supraveghere activă:
1.Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi
caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic
neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile.
2 Pentru confirmare se aplică precizările tehnice din coloana nr.
2.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
2. Se efectuează examen morfopatologic, necropsic,
metoda Romanowsky-Giemsa sau Lillie-Pasternack pe
probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard,
placentă.
A. Pentru confirmare în efectivele de bovine:
1. se prelevează probe în scopul testării PCR, după cum
urmează:
i) de la un număr de de maximum 3 bovine din tot
efectivul de bovinele ce au avortat şi fetuşi în intervalul
de 8 zile după avort, se vor preleva probe de tampoane
vaginale sau placentă sau materiale rezultate în urma
avortului (placentă şi conţinut stomacal, splină, pulmon
sau ficat);
ii) de la un număr de minimum 6 bovine cu respectarea
proporţiei de 3 multipare şi 3 primipare din efectivul de
bovine ce au avortat în urmă cu 15 zile şi mai puţin de 4
luni în urmă se prelevează probe de sânge în scop de
testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând
antigen preparat din izolatele de Coxiella de la
rumegătoare;
iii) de la bovine cu afecţiuni de reproducţie cum ar fi
retenţii placentare, metrite exprimate în ultimele 4 luni, se
prelevează probe de sânge în scop de testare serologică
prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din
izolatele de Coxiella de la rumegătoare., pentru a atinge
număul de animale testate la 6 probe în total.
2. de la animale ce nu prezintă afecţiuni de reproducţie se
prelevează probe de sânge în scop de testare serologică
prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din
izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge
85
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
Procedura de supraveghere este
efectuată de fermierii şi
muncitorii implicaţi zilnic în
relaţia cu animalele, medicii
veterinari de liberă practică
organizaţi conform legii, ce au
obligaţia să raporteze orice caz
de îmbolnăvire.
Probele pentru confirmare se
recoltează de către medicii
veterinari oficiali şi se trimit la
LSVSA şi/sau LNR din cadrul
IDSA, după caz.

număul de animale testate la 6 probe în total.
B. Pentru confirmare în efectivele de rumegătoare
mici
1. De la un număr de 2 până la 6 probe prelevate de la
capre şi oi ce au avortat în ultimele 8 zile se prelevează
tampoane vaginale sau tampoane placentare sau probe din
materialul avortat (placenta şi conţinut stomacal, splină,
pulmon sau ficat de la fetuşi ) pentru examen PCR pentru
a se putea efectua exanul diferenţial al avorturilor. Se vor
efectua 2 teste PCR pe probe individuale sau 2 probe
compuse în cazul în care sunt testate mai mult de 2
animale.
2. În cazul în care este disponibilă numai o singură probă
pentru examen PCR sau o probă din cele două examinate
cantitativ PCR, se va aplica următoarea schemă :
i) de la capre şi oi ce au avortat cu 15 zile sau 3 săptămâni
în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen
serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen
preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare,
pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu
precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un
număr mai mare;
ii) de la capre şi oi ce au fătat prematur cu 15 zile sau 3
luni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen
serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen
preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare.,
pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu
precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un
număr mai mare;
iii) de la capre şi oi din aceeaşi turmă ce nu prezintă
afecţiuni de reproducţie cu trei luni în urmă după fătare,
se prelevează probe de sânge pentru examen serologic
prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din
izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge
număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele
ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare.
86

3.3. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR
Scop: monitorizarea bolii
Supraveghere pasivă
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Monitorizarea cazurilor de avort al ovinelor şi
caprinelor.
Monitorizarea datelor relevante despre boală.
Supraveghere activă Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al
ovinelor şi caprinelor.
3. 4. INFLUENŢA ECVINĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: monitorizarea bolii
În caz de suspiciune, se efectuează examene
virusologice - teste de biologie moleculară.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
1. Examenele virusologice se efectuează pe probe
de tampoane nazale, nazofaringiene, lavaj traheal.
2. Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare;
87
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
Fermierii şi muncitorii
implicaţi zilnic în relaţia cu
animalele, medicii veterinari
de liberă practică care trebuie,
conform legii, să raporteze
orice caz de îmbolnăvire
Medicii veterinari de liberă
practică.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Prelevarea probelor: medicul
veterinar de liberă practică.
Probele se testează la LNR din
cadrul IDSA

3. 5. RINOPNEUMONIA ECVINĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: monitorizarea bolii
1. În caz de suspiciune:
a) se efectuează examene serologice (ELISA) pe
probe de seruri perechi la interval de 21 de zile ;
b) avortonii se examinează prin examen
morfopatologic şi virusologic.
2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse
prin comerţ intracomunitar sau import din ţări
terţe se examinează serologic (ELISA) un procent
de 1 % din animale, dar nu mai puţin de 2
animale pe lot.
3.6. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: monitorizarea bolii
Supravegherea pasivă
Monitorizarea datelor relevante despre boală.
Supravegherea activă
1. Supraveghere serologică a:
a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi
depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de
autorizare şi începerea campaniei de montă;
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
Se efectuează examene morfopatologice necropsic,
metoda HEA pe probe de pulmon, ficat, rinichi,
limfonod.
Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare;
88
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Probele se recolteză de medicul
veterinar de liberă practică
împuternicit.
Examenele de laborator se
efectuează la LNR din IDSA.
Medicul veterinar oficial.
Examenele de laborator se
efectuează la LNR din IDSA.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Medicul veterinar oficial din cadrul
DSVSA
1.Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA sau
seroneutralizare; în cazul probelor pozitive, animalele se vor
retesta prin seroneutralizare, recoltându-se o nouă probă de
sânge la un interval de cel puţin 15 zile.
2. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate
contra arteritei virale ecvine.
Prelevarea probelor: medicul
veterinar de liberă practică.
Probele se testează la LNR din
cadrul IDSA

3. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt
considerate negative, iar cele cu titruri crescătoare sunt
considerate pozitive şi se testează virusologic, prin izolarea
virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de
material seminal
4. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de
la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă
numai dacă sunt castraţi.
5. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de
circulaţie.
6. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din
exploaţii certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de
arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii.
7. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza
coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele
2. Pentru circulaţia intracomunitară / export ţări
examenelor de laborator.
8. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la
armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt
sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în
scădere şi care nu sunt eliminatori de virus.
9. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu
aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat
şi înregistrat oficial.
Examenele se efectueaza la la LNR
terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de
zile se testează serologic prin seroneutralizare
pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de
îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile
pentru ecvinele de producţie/reproducţie, cu plata
din cadrul IDSA.
de către proprietar.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
89

3.7. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR
SUPRAVEGHERE
1
Supravegherea pasivă
PRECIZĂRI
TEHNICE
2
Monitorizarea datelor relevante
despre boală
Supravegherea activă Supraveghere bacteriologică a
cazurilor de avort al iepelor.
3.8. TULAREMIA
Supraveghere pasivă.
3.9. BRUCELOZA LA CANIDE
Scop: eradicarea bolii
SUPRAVEGHERE
1
Supraveghere activă
1.Examen serologic,clinic, anatomopatologic şi
bacteriologic în efectivele din canise de reproducţie şi al
tuturor masculilor folosiţi la reproducţie, efectuat la
cerere.
2. Examinare serologică prin RFC/ ELISA, efectuată la
cerere:
a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia
acţiunilor imunoprofilactice;
b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc
la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii
comunitari.
90
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Procedura de supraveghere este efectuată fermierii şi muncitorii
implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă
practică organizaţi conform legii, ce au obligaţia să raporteze orice
caz de îmbolnăvire.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial;
2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR salmoneloze animale
din cadrul IDSA
3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR salmoneloze animale din
cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării
serologice şi a monitorizării antibiorezistenţei.
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
1. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic,
vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au 1. Medicul veterinar de liberă
avortat şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi se practică împuternicit.
trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în
vederea efectuării examenului de laborator.
2. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi
care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic
pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi
testicule, în vederea efectuării examenului complex de
laborator.
2. Examinare la LSVSA şi/sau,
după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3.10. BRUCELOZA LA IEPURI
Scop: eradicarea bolii
SUPRAVEGHERE
1
1. Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin
reacţia de seroaglutinare RSAR cu antigen colorat cu Roz –
Bengal.
2. Examen anatomopatologic la iepurii domestici şi sălbatici
morţi.
3. În abator:
a) animalele vii se examinează ante-mortem şi post-mortem;
b) carnea şi organele se examinează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar-veterinar
91
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC.
2. De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule,
limfonoduri, splina şi uter, în vederea efectuării examenului
bacteriologic şi morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda
Brown şi Brenn.
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
2. Examinarea probelor
de organe se realizează
la LSVSA şi/sau, după
caz, la LNR din cadrul
IDSA.
MĂSURI
Medic veterinar oficial
1. De la iepurii din efectivele cu bruceloză:
din cadrul DSVSA.
a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat
leziuni se dau în consum fără restricţii;
b) organele cu leziuni se confiscă.
3.11. FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a
oricarei creşteri a mortalităţii în
exploataţii sau în mediul natural se
examinează populaţia de salmonide
şi se prelevează probe pentru
diagnostic.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Prelevarea probelor pentru diagnostic în
cazul suspiciunii sau observării creşterii
mortalităţii în toate exploataţiile de
salmonide şi mediul natural, conform
prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9
lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din
Norma sanitară veterinară aprobată
prin Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr. 25/2008.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul
veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor
acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz,
LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen
bacteriologic.
3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

3.12. YERSINIOZA, RESPECTIV BOALA GURĂ ROŞIE - LA SALMONIDE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se
examinează populaţia de salmonide şi se
prelevează probe pentru diagnostic.
3.13. MIXOSOMIAZA
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se
examinează populaţia de salmonide şi se
prelevează probe pentru diagnostic.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Prelevarea probelor pentru diagnostic în
cazul suspiciunii sau observării creşterii
mortalităţii în toate exploataţiile de
salmonide şi mediul natural, conform
prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9
lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din
Norma sanitară veterinară aprobată
prin Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr. 25/2008.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Prelevarea probelor pentru diagnostic în
cazul suspiciunii sau observării creşterii
mortalităţii în toate exploataţiile de
salmonide şi mediul natural, conform
prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9
lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din
Norma sanitară veterinară aprobată
prin Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr. 25/2008.
92
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează
populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru
diagnostic prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau
după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi
diagnostic prin examen bacteriologic.
3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul
IDSA
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează
populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru
diagnostic prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
judeţene şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic.
3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul
IDSA.

3.14. BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se
examinează populaţia de salmonide şi se
prelevează probe pentru diagnostic.
3.15. ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se
examinează populaţia de ciprinide şi se
prelevează probe pentru diagnostic.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul
suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în
toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural,
conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct.
9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul
suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în
toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural,
conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct.
9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
.
93
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor
acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin
examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la
LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA,
astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen
bacteriologic.
3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din
cadrul IDSA.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor
acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin
examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la
LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA,
astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen
bacteriologic.

3.16. IHTIOFTIRIAZA
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se
examinează populaţia de pesti şi se prelevează
probe pentru diagnostic.
3.17. CRIPTOBIAZA
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se
examinează populaţia de pesti şi se prelevează
probe pentru diagnostic.
3.18. VIBRIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se
examinează populaţia de moluşte bivalve şi se
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul
suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în
toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural,
conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct.
9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul
suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în
toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural,
conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct.
9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul
suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în
toate exploataţiile de moluşte bivalve şi mediul
natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct.
3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din
Norma sanitară veterinară aprobată prin
94
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor
acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin
examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la
LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA,
astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen
parazitologic.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor
acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin
examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la
LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA,
astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen
parazitologic.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor
acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin
examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la

prelevează probe pentru diagnostic. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008
prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b),
d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 25/2008.
95
LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA,
astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen
bacteriologic
3.19. MOLUŞTE GASTEROPODE - CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se
examinează populaţia de gasteropode şi se
prelevează probe pentru diagnostic.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul
suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în
toate exploataţiile de moluşte gasteropode şi
mediul natural, conform prevederilor Cap. IX
lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10
lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată
prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
examinează populaţia animalelor acvatice,
prelevează probe pentru diagnostic prin examene
de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere şi diagnostic prin examen
bacteriologic.
3.20. BATRACIENI - TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ŞI MICOBACTERIOZE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii
mortalităţii în exploataţiile de batracieni şi/sau în
mediul natural se examinează populaţia
animalelor acvatice şi se prelevează probe pentru
diagnostic.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul
suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în
populaţiile de batracieni se realizezază similar
specificaţiilor din Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9
lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor
acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin
examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
şi/sau, după caz, IDSA, astfel:
2.1. Supraveghere şi diagnostic prin examen
bacteriologic pentru pseudomonoze, aeromonoze şi
micobacterioze;
2.2. Supraveghere şi diagnostic prin examen
parazitologic pentru trematode, acantocefali.

3.21. PESTA RACILOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se
examinează populaţia de crustacee şi se
prelevează probe pentru diagnostic
3.22. AMIBIAZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe
pentru diagnostic.
3.23. BRAULOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile prevederilor Cap.
IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct.
10 lit. a) din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 25/2008.
2. Notificarea bolii se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
completările şi modificările ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
96
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează
probe pentru diagnostic prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere şi diagnostic prin examen micologic.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
examinează familiile de albine, prelevează probe
pentru diagnostic prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere şi diagnostic prin examen microscopic
directă
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
examinează familiile de albine, prelevează probe
pentru diagnostic prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

pentru diagnostic.
3.24. ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe
pentru diagnostic.
3.25. PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe
pentru diagnostic.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
3.26. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Prelevarea probelor se efectuează în
97
şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere şi diagnostic prin examen macroscopic
şi microscopic direct.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
examinează familiile de albine, prelevează probe
pentru diagnostic prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
2.1. Supraveghere prin examen microscopic direct;
2.2. Diagnostic prin examen micologic complet.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
examinează familiile de albine, prelevează probe
pentru diagnostic prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere şi diagnostic prin examen
anatomopatologic, microscopic direct şi
histopatologic.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
examinează familiile de albine, prelevează probe

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe
pentru diagnostic.
3.27. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe
pentru diagnostic.
3.28. LISTERIOZA
SUPRAVEGHERE
1
Examene de laborator pe probe de la
animale moarte ce au prezentat semne
nervoase, învelitori placentare şi avortoni.
INSPECŢIA ANIMALELOR ÎN ABATOR
I. ANIMALE VII
Înspecţia ante- şi post-mortem se efectuează
în unităţi de tăiere autorizate sanitar -
veterinar, de către medicii veterinari oficiali
sau de către personalul auxiliar oficial,
desemnat de către autoritatea sanitar -
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky,
encefalopatiile spongiforme transmisibile, rabie, nu s-a confirmat,
se vor examina pentru listerioză prin examen morfopatologic,
necropsic, metoda HEA, metoda Romanowsky-
Giemsa/Pappenheim şi bacteriologic pe aceleaşi probe de creier
trimise la laborator pentru EST.
ANIMALE VII - bovine, ovine şi porcine.
Supraveghere prin examene de laborator.
98
pentru diagnostic prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere şi diagnostic prin examen
anatomopatologic, microscopic direct şi
histopatologic.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul
veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA
astfel:
2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic
şi microscopic direct;
2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi
micologic complet.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Medicul veterinar oficial va
controla prin
inspecţie/monitorizare/recoltate
de probe.
Probele sunt trimise la LSVSA
şi/sau IISPV după caz, pentru

veterinară competentă. testare.
3.29. TOXOPLASMOZA
SUPRAVEGHERE
1
1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în
conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile
receptive.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile ordinului
Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1.Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
2. Se efectuează examene serologice
(IFI, ELISA, micro – RFC) şi alte examene
de laborator, pe probe prelevate de la
speciile receptive, în funcţie de situaţia
epidemiologică sau la solicitarea
proprietarilor.
99
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
2. Examenele de laborator se efectuează la
cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau
LNR din IDSA.
SECŢIUNEA 4 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ŞI
EMERGENTE LA ANIMALE
BOALA SUPRAVEGHEATĂ
SUPRAVEGHERE
1
2
1. BACTERIOZE
1.1. RUJETUL Supraveghere anatomopatologică
şi de laborator la speciile
receptive.
1.2. STREPTOCOCIA Supraveghere anatomopatologică
şi de laborator la speciile
receptive.
PRECIZĂRI TEHNICE
3
Notificare şi raportare la
autorităţile sanitar- veterinare
competente. Raport trimestrial
transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
Raportare la autorităţile sanitarveterinar-
competente.
1.3. STAFILOCOCIA Supraveghere anatomopatologică Raportare la autorităţile sanitar-
PRECIZĂRI EXECUŢIE
4

1.4. YERSINIOZA
1.5. CHLAMYDIOZA
AVIARĂ
1.6. COLIBACILOZA
2. MICOZE
2.1. ASPERGILOZA
2.2. DERMATO-MICOZA
3. VIROZE
3.1. BOALA LYME
3.2. BOALA DE CRIMEEA
CONGO (FEBRA
HEMORAGICĂ DE
CRIMEEA CONGO)
şi de laborator la speciile
receptive.
Supraveghere anatomopatologică
şi de laborator la speciile
receptive.
Supraveghere anatomopatologică
şi de laborator la speciile
receptive.
Supraveghere anatomopatologică
şi de laborator la speciile
receptive.
Supraveghere anatomopatologică
şi de laborator la speciile
receptive.
Supraveghere anatomopatologică
şi de laborator la speciile
receptive.
Supraveghere anatomopatologică
şi de laborator la speciile
receptive.
În cazul în care într-o localitate este
diagnosticată infecţia cu virusul febrei
hemoragice de Crimeea Congo la om,
vor fi aplicate următoarele măsuri:
i) în localitatea respectivă se va efectua
un screening serologic al populaţiei de
rumegătoare, pentru detecţia
imunoglobulinelor G (IgG) faţă de
virusul febrei hemoragice de Crimeea
Congo;
ii) depistarea imunoglobulinelor G
(IgG) este urmată de efectuarea unui
screening serologic al populaţiei de
rumegătoare, pentru identificarea
imunoglobulinelor M (IgM) faţă de
virusul febrei hemoragice de Crimeea
Congo;
100
veterinar- competente.
Raportare la autorităţile sanitarveterinar-
competente.
Raportare la autorităţile sanitarveterinar-
competente
Raportare la autorităţile sanitarveterinar-
competente.
Raportare la autorităţile sanitarveterinar-
competente.
Raportare la autorităţile sanitarveterinar-
competente.
Notificare şi raportare la
autorităţile sanitar- veterinare
competente.
1. Numărul de probe recoltate
pentru detecţia
imunoglobulinelor G (IgG)
trebuie să asigure depistarea
animalelor seropozitive cu o
prevalenţă de 10% şi o
confidenţă de 95%.
2. Numărul de probe recoltate
pentru detecţia
imunoglobulinelor M (IgM)
trebuie să asigure depistarea
animalelor seropozitive cu o
prevalenţă de 10% şi o
confidenţă de 95%. Probele vor
fi recoltate de la alte animale
decât cele testate pentru detecţia
imunoglobulinelor G (IgG).
1. Probele de capuse şi sânge se
recoltează de către medicii
veterinari de liberă practică
împuterniciţi şi special instruiţi
de către DSVSA.
2. Probele prelevate pentru
examenele serologice sunt testate
in cadrul LNR pentru arboviroze
din IDSA.
3. Identificarea genurilor şi
speciilor de căpuşe şi evaluarea
distribuţiei specifice a acestora se
realizează în cadrul LNR pentru
vectorii bolilor la animale şi ai
zoonozelor din IDSA.
4. Rezultatele examenelor
serologice şi a evaluării

3.3. ENCEFALITA
JAPONEZĂ
3.4. ENCEFALOMIELITA
ECVINĂ VENEZUELEANĂ
3.5. ENCEFALITA DE
CĂPUŞE
3.6. ONCOPATII LA
ANIMALELE DE
PRODUCŢIE, ÎN
LIBERTATE Şl EXOTICE.
4. PARAZITOZE
4.1. CISTICERCOZA
BOVINĂ
iii) depistarea imunoglobulinelor M
(IgM) este urmată de colectarea de
căpuşe de la animale şi din habitatele
propice dezvoltării vectorului în scopul
identificării speciilor.
Supraveghere anatomopatologică
şi de laborator la speciile
receptive.
Supraveghere anatomopatologică
şi de laborator la speciile
receptive.
Notificarea se realizează în baza
prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
Supraveghere anatomopatologică
şi de laborator la speciile
receptive.
Supraveghere anatomopatologică
şi prin examene hematologice
periodice la speciile receptive.
1.Monitorizarea datelor relevante despre
boală, în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
34/2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
2. Supraveghere anatomopatologică şi
de laborator la animalele receptive.
3. Supraveghere in abator a bovinelor
sacrificate tinand cont de locurile de
101
3. Colectarea căpuşelor se
realizează săptămânal, timp de 2
luni consecutiv, în perioada de
activitate a vectorilor (martie –
octombrie).
4. Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
Notificare şi raportare la
autorităţile sanitar- veterinare
competente.
Notificare şi raportare la
autorităţile sanitar- veterinare
competente.
Notificare şi raportare la
autorităţile sanitar- veterinare
competente.
Notificare şi raportare la
autorităţile sanitar- veterinare
competente.
1. Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2.Se efectuează examene de
laborator pentru evidenţierea
formelor larvare de Cysticercus
bovis prin examen macroscopic
entomologice vor fi transmise de
IDSA către ANSVSA.
5. ANSVSA va dispune
transmiterea rezultatelor
investigaţiilor efectuate în
localitatea respectivă, către
Institutul Naţional de Sănătate
Publică şi alte instituţii abilitate.
Probele de sânge şi căpuşe se
recoltează de către medicul
veterinar oficial.
1.Medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Notificarea bolii se face în
conformitate cu prevederile
Ordinului Preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările
ulterioare.
3. Examenele de laborator se

4.2. CISTICERCOZA
PORCINĂ
4.3. TRICHINELOZA
electie a parazitului. şi microscopic. efectuează în abator sau la
LSVSA şi/sau LNR din IDSA.
1.Monitorizarea datelor relevante despre 1.Prelevarea probelor se 1. Medicul veterinar de liberă
boală, în conformitate cu prevederile efectuează în conformitate cu practică împuternicit şi/sau
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. prevederile Ordinului medicul veterinar oficial din
34/2006, cu modificările şi completările preşedintelui ANSVSA nr. cadrul DSVSA.
ulterioare.
25/2008.
2. Notificarea bolii se face în
2. Supraveghere anatomopatologică şi 2.Se efectuează examene de conformitate cu prevederile
de laborator la animalele receptive. laborator pentru evidenţierea Ordinului preşedintelui
3. Supraveghere in abator a porcinelor formelor larvare de Cysticercus ANSVSA nr. 79/2008, cu
sacrificate tinand cont de locurile de cellulosae prin examen modificările şi completările
electie a parazitului.
macroscopic şi microscopic. ulterioare.
3. Examenele de laborator se
efectuează la cabinete medicale
veterinare, abator, LSVSA
1.Monitorizarea datelor relevante despre 1. Prelevarea probelor se
şi/sau LNR din IDSA.
1. Medicul veterinar de liberă
boală în conformitate cu prevederile efectuează în conformitate cu practică împuternicit şi/sau
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. prevederile Ordinului medicul veterinar oficial din
34/2006, cu modificările şi completările preşedintelui ANSVSA nr. cadrul DSVSA.
ulterioare.
25/2008 de la toate animalele 2. Notificarea bolii se face în
2.Supraveghere prin examene de suspecte de boală.
conformitate cu prevederile
laborator la speciile receptive.
2. Se efectuează examene de Ordinului preşedintelui
laborator pentru detecţia ANSVSA nr. 79/2008, cu
chisturilor şi larvelor de modificările şi completările
Trichinella prin trichineloscopie ulterioare.
pentru suinele provenite din 3. Examenele de laborator se
exploataţiile nonprofesionale efectuează la, cabinete
destinate consumului familial. medicale veterinare, LSVSA,
3. Se efectuează examene de IDSA şi LNR.
laborator pentru evidentierea
larvelor de Trichinella prin
digestie artificială pentru suinele
provenite
comerciale.
din exploataţiile
4. Supravegherea speciilor
receptive porc, mistreţ, urs,
nutrie, cal, asin prin examen
trichineloscopic şi/sau digestie
artificială.
102

4.4. LEISHMANIOZA 1.Monitorizarea datelor relevante despre
boală.în conformitate cu Ordinul
ANSVSA 34/2006, cu modificările şi
completările ulterioare.
2.Supraveghere prin examene de
laborator la animalele.
3.Supravegherea entomologică prin
capturare şi identificare a vectorilor.
4.5. FASCIOLOZA
1.Monitorizarea datelor relevante despre
boală şi gasteropodele gazde
intermediare, în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările
şi completările ulterioare.
2.Supraveghere prin examene
anatomopatologice şi de laborator la
speciile receptive.
103
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2. Vectorii lieshmaniozei sunt
insecte din genurile Phlebotomus
şi Lutzomyia.
3. Stabilirea punctelor de
colectare a vectorilor este
realizată de către DSVSA la
propunerea LNR din IDSA şi
ANSVSA în funcţie de situaţia
epidemiologică.
Înregistarea coordonatelor
geografice - latitudine,
longitudine, altitudine - se
realizează cu dispozitive GPS în
toate punctele de colectare a
vectorilor.
4. Se efectuează examene de
evidenţiere a parazitului prin
examen microscopic, în funcţie
de situaţia epidemiologică sau la
solicitarea proprietarilor.
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2. Supravegherea gazdelor
definitive, bovine, ovine, prin
examen coproparazitologic şi
examen serologic – ELISA, pe
probe ale aceluiaşi animal,
datorită ciclului biologic al
parazitului.
3.Examenele coproparazitologice
şi serologice se
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Notificarea bolii se face în
conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările
ulterioare.
3. Examenele de laborator se
efectuează la cabinete medicale
veterinare, LSVSA şi/sau LNR
din IDSA.
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Examenele de laborator se
efectuează în cabinete
medicale veterinare (examen
copro-parazitologic), la
LSVSA şi/sau LNR din IDSA.

4.6. FILARIOZE 1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
2.Supraveghere prin examene
anatomopatologice şi de laborator la
speciile receptive.
3.Supravegherea entomologică prin
capturare şi identificarea vectorilor.
.
4.7. ANCILOSTOMOZA
CARNIVORELOR
1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
104
efectuează de două ori pe an
toamna şi primăvara pe un
procent de 1-3% din animalele
în vârstă de peste 6 luni, în
vederea atestări zonelor indemne
de fascioloză.
4. Examenele de identificare a
gasteropodelor gazde
intermediare se efectuează în
intervalul aprilie-octombrie.
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2.Vectorii filariozelor sunt:
Musca autumnalis, ţânţarii din
genurile: Culex, Aedes,
Stegomya şi Anopheles,
culicoizii, simulidele.
3. Stabilirea punctelor de
colectare a vectorilor va fi
realizată de către DSVSA la
propunerea LNR din IDSA şi
ANSVSA în funcţie de situaţia
epidemiologică.
Înregistarea coordonatelor
geografice (latitudine,
longitudine, altitudine) se
realizează cu dispozitive GPS în
toate punctele de colectare a
vectorilor
4. Se efectuează examene de
evidenţiere a parazitului prin
examen microscopic, în funcţie
de situaţia epidemiologică sau la
solicitarea proprietarilor.
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Examenele de laborator se
efectuează în cabinete
medicale veterinare, LSVSA
şi/sau LNR din IDSA.
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din

ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
2.Supraveghere prin examene
anatomopatologice şi de laborator la
speciile receptive.
4.8. BALANTIDIOZA 1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
2.Supraveghere prin examene de
laborator la speciile receptive.
4.9. HEMOSPORIDIOZE 1.Monitorizarea datelor relevante despre
boală în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
34/2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
2.Supraveghere prin examene de
laborator la speciile receptive.
3.Supravegherea entomologică prin
capturare şi identificarea vectorilor.
.
105
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2.Se efectuează examene de
evidenţiere a parazitului din
materii fecale/conţinut intestinal
prin examen microscopic, în
funcţie de situaţia
epidemiologică sau la solicitarea
proprietarilor.
1. Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2. Se efectuează examene de
evidenţiere a parazitului din
materii fecale/conţinut
intestinal prin examen
microscopic, în funcţie de
situaţia epidemiologică sau la
solicitarea proprietarilor
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2.Se efectuează examene de
laborator pe probe de sânge pe
EDTA prelevate de la
animalele receptive pentru
evidenţierea paraziţilor
(Babesia Anaplasma,
Theileria, Piroplasma) prin
examen microscopic al
frotiurilor fixate şi colorate, în
funcţie de situaţia
epidemiologică sau la
solicitarea proprietarilor
2. Vectorii hemosporidiozelor
sunt căpuşe ixodide
cadrul DSVSA.
2. Examenele de laborator se
efectuează în cabinete medicale
veterinare, LSVSA şi/sau LNR
din IDSA
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Examenele de laborator se
efectuează în cabinete medicale
veterinare, LSVSA şi/sau LNR
din IDSA.
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Notificarea bolii se face în
conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările
ulterioare.
3. Examenele de laborator se
efectuează în cabinete medicale
veterinare, LSVSA şi/sau LNR
din IDSA.

4.10. SARCOCISTOZA 1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
2.Supraveghere prin examene
anatomopatologice şi de laborator, la
speciile receptive.
4.11. TENIAZE 1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
2.Supraveghere prin examen
anatomopatologic şi de laborator la
speciile receptive.
4.12. THELAZIOZA 1.Monitorizarea datelor relevante despre
boală în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
34/2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
2.Supraveghere prin examene clinice şi
de laborator la speciile receptive.
106
3. Stabilirea punctelor de
colectare a vectorilor va fi
realizată de către DSVSA la
propunerea LNR din IDSA şi
ANSVSA în funcţie de situaţia
epidemiologică
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2. Se efectuează examene de
laborator pentru detecţia
chisturilor din ţesut muscular
prin trichineloscopie.
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2. Se efectuează examene de
laborator pentru identificarea
speciilor zoonotice din genul
Taenia prin tehnica flotaţiei
şi/sau sedimentării, în funcţie
de situaţia epidemiologică sau
la solicitarea proprietarilor.
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2. Se efectuează examene de
laborator pentru identificarea
speciilor din genul Thelazia prin
examen microscopic al
secreţiilor lacrimale, în funcţie
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Examenele de laborator se
efectuează în cabinete
medicale veterinare, LSVSA
şi/sau LNR din IDSA.
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Examenele de laborator se
efectuează în cabinete
medicale veterinare, LSVSA
şi/sau LNR din IDSA.
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Examenele de laborator se
efectuează cabinete medicale
veterinare, LSVSA şi/sau LNR
din IDSA

4.13. DERMATOZE
PRODUSE DE ACARIENI,
PARAZIŢII ANIMALELOR
1.Monitorizarea datelor relevante despre
boală în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
34/2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
2.Supraveghere prin examene clinice şi
de laborator la speciile receptive.
107
de situaţia epidemiologică sau la
solicitarea proprietarilor
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui
25/2008.
ANSVSA nr.
2. Se efectuează examene de
laborator pentru identificarea
genurilor şi speciilor de
ectoparaziţi prin examen
microscopic în funcţie de situaţia
epidemiologică sau la solicitarea
proprietarilor.
1. Medicul veterinar de liberă
practică şi/sau medicul
veterinar oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele de laborator se
efectuează în cabinete
medicale veterinare, LSVSA
şi/sau LNR din IDSA.
SECŢIUNEA 5 - ACŢIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A REPRODUCŢIEI
ŞI A TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE
1. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT
SUPRAVEGHERE
1
Material seminal congelat din comerţ intracomunitar sau import:
1. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune
de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat provenit
de la bovine în cadrul comerţului intracomunitar, conform prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor aplicabile comerţului
intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale
domestice din specia bovine, cu modificările şi completările ulterioare;
2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal
congelat provenit de la bovine importat din ţări terţe, conform Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Supravegherea comerţului
intracomunitar se efectuează pe baza
certificatului de sănătate din ţara de
origine, întocmit de medicul veterinar
oficial al statului membru, în conformitate
cu prevederile Ordinul preşedintelui
ANSVSA. nr. 205/2006, cu modificările şi
completările ulterioare.
2. Materialul seminal destinat
însămânţărilor artificiale trebuie să
corespundă condiţiilor de calitate.
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
1. Prelevarea de
probe se va face de
către medicul
veterinar oficial al
autorităţii veterinare
teritoriale
competente;
2. Examenele de
laborator se
efectuează în cadrul
LSVSA şi/sau
IDSA.

2. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE
SUPRAVEGHERE
1
Monitorizarea datelor privind supravegherea
mamitelor.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se
efectuează examenul cu produse revelatoare pentru
fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul
şi la jumătatea perioadei de lactaţie, la solicitarea
proprietarilor sau deţinătorilor de exploataţii de
animale producătoare de lapte.
2. Se interzice livrarea pentru procesare şi pentru
consumul uman a laptelui de la vacile diagnosticate cu
mamite subclinice, până la revenirea la starea
fiziologică normală a glandei mamare, confirmată
printr-un examen de laborator, numărătoare de celule
somatice.
3. Se interzice livrarea pentru procesare şi pentru
consumul uman a laptelui provenit de la animale
producătoare de lapte care prezintă mastite clinice
(inflamaţii vizibile ale ugerului), aflate sub tratament
medicamentos sau în perioada de aşteptare după
efectuarea tratamentului medicamentos pentru
combaterea mastitelor.
108
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Monitorizarea datelor
privind supravegherea
mamitelor.

SECŢIUNEA 6 - ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ
1. ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, POTABILITATEA APEI
SUPRAVEGHERE
1
Monitorizarea documentelor privind analiza
potabilităţii apei.
109
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
DSVSA .
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
2. ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ŞI
DIN APE CURGĂTOARE
SUPRAVEGHERE
1
Monitorizarea documentelor privind analiza
apelor din bazinele piscicole, lacuri şi iazuri
amenajate pentru piscicultură, precum şi din
ape curgătoare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
DSVSA.
3. VERIFICAREA EFICIENŢEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUŢIA UNOR BOLI, DE NECESITATE
SUPRAVEGHERE
1
1. Elaborarea şi respectarea Procedurilor
specifice de efectuare a decontaminării în
exploataţiile de animale şi în PIF.
2. Monitorizarea documentelor privind
verificarea eficienţei decontaminării.
3. Prin verificarea eficienţei decontaminării,
în exploataţiile comerciale de creştere a
animalelor, după fiecare decontaminare de
necesitate.
4. Elaborarea de instrucţiuni specifice.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
DSVSA.
Examenele se efectuează conform metodelor
acreditate.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3

SECŢIUNEA 7 - ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIE
ŞI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ŞI PROTECŢI A MEDIULUI
7.1. URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE
SUPRAVEGHERE
1
Monitorizarea documentelor privind instituirea
şi respectarea măsurilor de biosecuritate, prin
controlul permanent privind:
a)ap licarea şi respectarea normelor sanitare
veterinare, în organizarea şi desfăşurarea
fluxului tehnologic;
b) accesul în exploataţiile de animale;
c) livrările de animale şi produse;
d) condiţiile de igienă din adăposturi, spaţiile de
prelucrare şi incinte;
e) parametrii de microclimat
f) atestările medicale privind sănătatea
personalului;
g) amplasarea şi sistematizarea unităţilor
zootehnice, de producere a furajelor, de
industrie alimentară şi alte unităţi cu profil
zooveterinar indiferent de proprietate;
h) potabilitatea apei;
i) salubritatea furajelor;
j) instituirea măsurilor de supraveghere a
animalelor nou introduse în exploataţie;
k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din
zona de protecţie a exploataţiilor;
l) controlul privind condiţiile sanitare veterinare
pentru functionarea târgurilor, bazelor de
achiziţii, pieţelor şi altor locuri cu aglomerări
temporare de animale;
m) controlul legalităţii circulaţiei animalelor, în
cadrul localităţilor şi în afara lor;
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA
de către DSVSA.
2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea
opririi accesului şi ieşirii necontrolate a
animalelor şi personalului.
3. Asigurarea funcţionalităţii
dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar -
veterinar.
4. Amplasarea rampei de
încărcare/descărcare animale la nivelul
împrejmuirii.
5. Asigurarea spaţiului pentru executarea
necropsiilor.
6. Ecarisarea corespunzătoare a
exploataţiilor, exploataţiilor individuale şi
a teritoriului.
7. Asigurarea echipamentului de protecţie
şi materialelor de igienizare.
8. Respectarea prevederilor următoarelor
acte normative:
a) Regulamentului (CE) nr.1069/2009 al
Parlamentului European şi al Consiliului
din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor
norme sanitare privind subprodusele de
origine animală şi produsele derivate care
nu sunt destinate consumului uman şi de
abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1774/2002;
b) Regulamentul (CE) nr. 152/2009 al
110
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3

n) controlul legalităţii comerţului
intracomunitar, importului, tranzitului şi a
exportului, verificarea documentară şi fizică;
o) evaluarea condiţiilor de bunăstare a
animalelor.
p) protecţia mediului.
q) controlul şi supravegherea privind:
(i) vânzările şi cumpărările de animale;
(ii) aplicarea şi respectarea condiţiilor de
carantină pentru animalele nou introduse în
exploataţie;
(iii) respectarea regulilor de protecţie şi
bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea şi
valorificarea produselor de origine animală;
(iv) controlul respectării interdicţiei
creşterii animalelor pe gropile de gunoi.
Comisiei din 27 ianuarie 2009 de
stabilire a metodelor de eşantionare şi
analiză pentru controlul oficial al
furajelor;
c) Legea nr. 72/2002 a zootehniei, cu
modificările şi completările ulterioare;
d) Legea nr. 71/2006 privind ratificarea
Convenţiei europene pentru protecţia
animalelor în timpul transportului
internaţional (revizuită), semnată la
Chişinău la 6 noiembrie 2003;
e) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activităţii sanitar -
veterinare şi pentru siguranţa alimentelor,
aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 215/2004, cu modificările şi
completările ulterioare;
f) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2005 privind protecţia mediului,
aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 265/2006, cu modificările şi
completările ulterioare;
g) Hotărârea Guvernului nr. 100/2002
pentru aprobarea Normelor de calitate pe
care trebuie să le îndeplinească apele de
suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a
Normativului privind metodele de
măsurare şi frecvenţa de prelevare şi
analiză a probelor din apele de suprafaţă
destinate producerii de apă potabilă, cu
modificările şi completările ulterioare;
h) Hotărârea Guvernului nr. 351/2005
privind aprobarea Programului de eliminare
treptată a evacuărilor, emisiilor şi
pierderilor de substanţe prioritar
periculoase, cu modificările şi completările
ulterioare;
i) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005
privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor la normele sanitare
111

7.2. Protecţia animalelor în timpul transportului
veterinare şi pentru siguranta alimentelor,
cu modificările şi completările ulterioare;
j) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viaţă al
populaţiei, cu modificările şi completările
ulterioare;
k) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare ce stabileşte condiţiile care
reglementează prepararea, punerea pe piaţă
şi utilizarea furajelor medicamentate în
Comunitate;
9. Se identifică şi se apreciază pe
obiective, acţiuni şi efective de animale.
Supraveghere
Precizări tehnice
1
2
Protecţia animalelor din România Animale cu sau fără deţinător;
Legea nr.205/2004 privind protecţia
animalelor, cu modificările şi
completările ulterioare.
Protecţia animalelor în timpul transportului Ecvine, rumegatoare mari şi mici,
porcine, păsări;
Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr.83/2006 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind respectarea
condiţiilor de bunăstare a animalelor pe
durata transportului;
Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr.201/2007 privind Procedura de
eliberare a Certificatului de competenţă
112
Precizări de execuţie
3
După caz, medici veterinari de liberă practică
sau oficiali.
Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de
bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de
animale, fermierii, precum şi orice altă persoană
implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea
animalelor.
Medici veterinari oficiali.
Persoana responsabilă de animale, şoferul,
însoţitorul transportului de animale vii şi orice
altă persoană implicată în operaţiuni cu animale.

profesională pentru conducătorii şi
însoţitorii de pe vehiculele rutiere care
transportă animale vii;
Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al
Consiliului din 22 decembrie 2004
privind protecţia animalelor în timpul
transportului şi al operaţiunilor conexe
şi de modificare a Directivelor
64/432/CEE şi 93/119/CE şi a
Regulamentului (CE) nr. 1255/97.
Bunăstarea găinilor ouătoare Găini ouătoare, ouă consum;
Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr.136/2006 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind standardele
minime pentru protecţia găinilor
ouătoare, cu modificările ulterioare;
Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr.73/2005 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind înregistrarea
exploataţiilor care deţin găini ouătoare;
Directiva 1999/74/CE a Consiliului
din 19 iulie 1999 de stabilire a
standardelor minime pentru protecţia
găinilor ouătoare;
Directiva 2002/4/CE a Comisiei din
30 ianuarie 2002 de înregistrare a
unităţilor de creştere a găinilor
ouătoare, reglementată de Directiva
1999/74/CE a Consiliului.
Bunăstarea puilor crescuţi pentru producţia de carne
Pui crescuţi pentru producţia de
carne;
Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr.30/2010 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind stabilirea
normelor minime de protecţie a puilor
destinaţi producţiei de carne;
Directiva 2007/43/CE a Consiliului
din 28 iunie 2007 de stabilire a
normelor minime de protecţie a puilor
destinaţi producţiei de carne.
113
După caz, medici veterinari de liberă practică
sau oficiali.
Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de
bunăstare cuprinde proprietariii şi deţinătorii de
animale, fermierii, precum şi orice altă persoană
implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea
animalelor.
După caz, medici veterinari de liberă practică
sau oficiali.
Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de
bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de
animale, fermierii precum şi orice altă persoană
implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea
animalelor .

Bunăstarea porcinelor Porcine;
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
202/2006 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare care stabileşte
standarde minime pentru protecţia
porcinelor;
Directiva 2008/120/CE a Consiliului
din 18 decembrie 2008 de stabilire a
normelor minime de protecţie a
porcilor.
Bunăstarea viţeilor Viţei;
Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr.72/2005 privind aprobarea Normei
sanitare veterinare ce stabileşte
standarde minime pentru protecţia
viţeilor;
Directiva 2008/119/CE a Consiliului
din 18 decembrie 2008 de stabilire a
normelor minime privind protecţia
Bunăstarea viţeilor - determinarea concentraţiei de
Hb
Bunăstarea animalelor de fermă din specii
neacoperite de legislaţie specifică
viţeilor.
Probe de sânge prelevate pe EDTA de
la viţei în vârstă de o lună.
Ecvine, rumegătoare mari şi mici,
păsări de fermă;
Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr.75/2005 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind protecţia
animalelor de fermă;
Directiva 98/58/CE a Consiliului din
20 iulie 1998 privind protecţia
animalelor de fermă.
Protecţia animalelor în timpul tăierii şi uciderii Ecvine, rumegatoare mari şi mici,
porcine, păsări;
Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr.180/2006 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind protecţia
animalelor în timpul sacrificării şi
114
După caz, medici veterinari de liberă practică
sau oficiali.
Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de
bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de
animale, fermierii precum şi orice altă persoană
implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea
animalelor .
După caz, medici veterinari de liberă practică
sau oficiali.
Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de
bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de
animale, fermierii precum şi orice altă persoană
implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea
animalelor .
După caz, probele pot fi recoltate de medici
veterinari de liberă practică sau
oficiali. Analizele se realizează în cadrul
LSVSA, specialist de laborator
După caz, medici veterinari de liberă practică
sau oficiali.
Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de
bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de
animale, fermierii precum şi orice altă persoană
implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea
animalelor .
Medici veterinari oficiali.
Orice persoană implicată în operaţiuni cu
animale şi în mod special persoana care execută
operaţiunea de ucidere.

Bunăstarea animalelor sălbatice în captivitate
Supraveghere pasivă şi activă; tuberculinare la
speciile susceptibile
uciderii;
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
74/2009 privind asigurarea condiţiilor
tehnice pentru aplicarea Normei
sanitare veterinare privind protecţia
animalelor în timpul sacrificării şi
uciderii, aprobată prin Ordinul
preşedintelui Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor nr. 180/2006;
Directiva 93/119/CE a Consiliului
din 22 decembrie 1993 privind protecţia
animalelor în momentul sacrificării sau
uciderii.
Animale sălbatice;
Legea nr.191/2002 a grădinilor
zoologice şi acvariilor publice, cu
modificările şi completările ulterioare;
Directiva 1999/22/CE a Consiliului
din 29 martie 1999 privind animalele
sălbatice din grădini zoologice.
Protecţia câinilor fără stăpân Populaţia de câini fără stăpân;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 155/2001 privind aprobarea
programului de gestionare a câinilor
fără stăpân, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr.227/2002, cu
modificările ulterioare.
7.3. Protecţia animalelor folosite pentru experimente sau în alte scopuri
Supraveghere
1
Protecţia animalelor folosite în scopuri
experimentale sau ştiinţifice.
Precizări tehnice
2
Animale folosite în scopuri experimentale sau
ştiinţifice;
Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002 pentru
protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice
115
După caz, medici veterinari de liberă practică
sau oficiali.
Orice persoană implicată în creşterea, îngrijirea,
manipularea animalelor.
După caz, medici veterinari de liberă practică
sau oficiali.
Consiliile locale ale unităţilor administrativteritoriale.
Precizări de execuţie
3
După caz, medici veterinari de liberă practică sau
oficiali.
Orice persoană implicată în îngrijirea şi
manipularea animalelor, precum şi orice persoană

sau în alte scopuri experimentale, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 471/2002, cu
modificările şi completările ulterioare;
Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi
pădurilor şi al ministrului apelor şi protecţiei
mediului nr. 143/400/2002 al pentru aprobarea
Instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea
animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte
scopuri experimentale.
7.4. Acţiuni generale de medicină preventivă, de identificare şi înregistrare a animalelor
a) Expertiza pajiştilor naturale şi a păşunilor
b) Expertiza parazitologică a pajiştilor naturale şi a păşunilor
c) Expertiza sanitară veterinară a furajelor care au contribuit la apariţia morbidităţii şi mortalităţii crescute
SUPRAVEGHERE
1
Supravegherea prin examene de laborator
în toate stările de morbiditate sau de
mortalitate, în care sunt incriminate
furajele: de volum, suculente, materii
prime vegetale, materii prime de origine
minerală, făinuri proteice, premixuri
vitaminice şi minerale.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Se prelevează probe de furaje, materii prime,
premixuri.
2. Probele se examinează: organoleptic,
bacteriologic, micologic, micotoxicologic,
toxicologic, chimic, biochimic.
3. Metodele de analiză utilizate sunt cele
stabilite de laboratorul naţional de referinţă.
116
implicată în efectuarea procedurilor pe animale
folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Analizele se efectuează la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR din cadrul
IDSA.

d) Expertiza sanitară veterinară a zonelor de recoltare a moluştelor bivalve
(i) contaminanţi bacterieni şi virali în moluşte bivalve
SUPRAVEGHERE
1
Supraveghere activă
Supraveghere prin examene de laborator a
zonelor de producţie a moluştelor bivalve
în conformitate cu Cap. II lit. A pct. (2)-(5)
din anexa nr. II la Regulamentul (CE) nr.
854/2004 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire
a normelor specifice de organizare a
controalelor oficiale privind produsele de
origine animală destinate consumului
uman, cu amendamentele ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Identificarea amplasării şi delimitarea
geografică a zonelor de producţie moluşte
bivalve.
2. Evaluarea surselor de poluare
microbiologică şi a cantităţii de poluanţi
3. Stabilirea numărului de staţii de recoltare
şi a frecvenţei de recoltare a probelor.
4. Prelevarea probelor se realizează conform
prevederilor prevederilor Cap. IX lit. B pct.
4 lit. b), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a)
din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
117
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Constanţa şi Tulcea
prelevează probe pentru detecţia contaminanţilor bacterieni
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA Constanţa şi
Tulcea şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
2.1. Supraveghere prin aplicarea metodei prevăzute la pct. 1.17 şi
1.24 din Cap. I al anexei 1 la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005
al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile
microbiologice pentru produsele alimentare, cu amendamentele
ulterioare, şi la pct. (27) din preambulul Regulamentului (CE) nr.
2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a
măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de
Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al
Consiliului şi organizarea unor controale oficiale prevăzute de
Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al
Consiliului şi (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al
Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al
Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a
Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 şi (CE) nr. 854/2004, cu
amendamentele ulterioare.

(ii) biotoxine marine
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Supraveghere activă
1. Identificarea amplasării şi delimitarea geografică a 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau
Supraveghere prin examene de zonelor de producţie moluşte bivalve.
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Constanţa şi Tulcea
laborator a zonelor de producţie a 2. Stabilirea numărului de staţii de recoltare şi a prelevează probe pentru detecţia biotoxinelor marine
moluştelor bivalve în frecvenţei de recoltare a probelor.
2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA,
conformitate cu Cap. II lit. A 3. Probele trebuie să conţină atât moluşte bivalve cât astfel:
alin. (2)-(5) din anexa nr. II la şi probe de apă pentru furnizarea informaţiilor 2.1. Detecţie prin metodele de diagnostic prevăzute în Anexa III
Regulamentul (CE) nr. 854/2004, referitoare la prezenţa speciilor toxice de fitoplancton. la Regulamentului (CE) nr. 2074/2005, cu amendamentele
cu amendamentele ulterioare. 4. Prelevarea probelor se realizează conform ulterioare.
prevederilor Cap. IX lit. B pct. 4 lit. c), pct. 9 lit. c), d)
şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
(iii) icre embrionate
SUPRAVEGHERE
1
Supraveghere prin diagnostic
de laborator.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA
de către DSVSA.
2. Determinarea contaminanţilor şi a
substanţelor interzise, o dată pe an, în
perioada obţinerii icrelor embrionate.
118
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3

SUPRAVEGHERE
1
Monitorizarea datelor din programul de
supraveghere.
1. În cazuri de intoxicaţie sau suspiciune de
intoxicaţie.
2. Expertiză de necesitate.
SECŢIUNEA 8 - SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Raport trimestrial transmis la ANSVSA
de către DSVSA.
1. Probe necesare pentru stabilirea
diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr
sau conţinut gastric, organe, ţesut muscular,
precum furajele şi apa folosite în hrănirea şi
adăparea animalelor, sau orice element ce
poate conduce la stabilirea diagnosticului în
cazurile de intoxicaţie.
2. Pentru depistarea toxicului din probele
prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele de
analiză stabilite de laboratorul naţional de
referinţă.
119
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
SECŢIUNEA 9 - ACŢIUNI IMUNOLOGICE OBLIGATORII SAU DE URGENŢĂ PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE
1.1. ANTRAX
CONDUITA DE EXECUŢIE
1
Scop :Păstrarea indemnităţii teritoriale
prin aplicarea vaccinării şi a măsurilor de
biosecuritate.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Vaccinarea anticărbunoasă a tuturor animalelor din speciile
receptive este obligatorie, o dată pe an, la îndeplinirea condiţiilor
fiziologice şi de vârstă impuse în prospectul vaccinului, cu vaccin
care să asigure imunitate minim 12 luni;
2. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii
receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de
vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie
datorită contraindicaţiilor stabilite de producător.
3. În zona Deltei Dunării se execută obligatoriu a doua vaccinare de
urgenţă în cazul apariţiei unui focar în această zonă, cu aprobarea
ANSVSA.
NIVELUL EXECUŢIEI
3
Medicul veterinar
de liberă practică
împuternicit.

1.2. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ
CONDUITA DE EXECUŢIE
1
Scop: păstrarea indemnităţii teritoriale
prin aplicarea preventiva a vaccinării şi a
măsurilor de biosecuritate
I. ÎN EXPLOATAŢIILE NON-
PROFESIONALE:
Se execută în mod obligatoriu, pe o rază de
10 km în jurul exploataţiilor comerciale, 3
vaccinări/an.
A. Primăvara se execută în mod obligatoriu
următoarele vaccinări:
1. vaccinare cu vaccin viu atenuat,
administrat oculoconjunctival, exclus
parenteral, la puii eclozionaţi în sezon la
vârsta de 3-4 săptămâni;
2. vaccinare cu vaccin inactivat adjuvantat,
parenteral, la adultele din anul precedent.
B. Toamna se execută în mod obligatoriu o
vaccinare în covor, întregul efectiv, cu
vaccin inactivat adjuvantat, administrat
parenteral.
La cererea proprietarilor sau deţinătorilor de
păsări situaţi în afara razei de 3 km în jurul
exploataţiilor comerciale, se pot efectua 3
vaccinări/an.
A. Primăvara se pot executa următoarele
vaccinări:
1. vaccinare cu vaccin viu atenuat,
administrat oculoconjunctival, exclus
parenteral, la puii eclozionaţi în sezon la
vârsta de 3-4 săptămâni
2. vaccinare cu vaccin inactivat adjuvantat,
parenteral, la adultele din anul precedent
B. Toamna se poate executa o vaccinare în
covor, întregul efectiv, cu vaccin inactivat
adjuvantat, administrat parenteral.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle a păsărilor
din gospodăriile populaţiei se avizează de către DSVSA.
2. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la
toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle;
120
NIVELUL EXECUŢIEI
3
Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit.

II. ÎN EXPLOATAŢIILE AVICOLE
COMERCIALE
A. În judeţele/exploataţiile indemne de
boală de Newcastle.
1. Pui de carne.
a) obligatoriu 2 vaccinări, la vârsta de
9-10 zile şi 23-24 zile cu vaccinuri vii
preparate din tulpini lentogene;
b) căile de vaccinare: oculo-nazal sau
prin aerosoli; fiind exclusă vaccinarea prin
administrarea vaccinului în apa de băut;
c) opţional se pot aplica 3 vaccinări, la
vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile.
2. Găini de reproducţie – părinţi rase
uşoare şi grele.
Sunt respectate în mod obligatoriu
urmăroarele măsuri:
a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate
din tulpini lentogene la vârsta de o zi în
staţiile de incubaţie, 9-10 zile, 23-24 zile,
41-42 zile, 83-84 zile şi la transfer;
b) vaccinul se administrează în masă
– sub formă de aerosoli sau individual
oculo- nazal sau injectabil;
c) la transfer, se efectuează o
vaccinare cu vaccin inactivat, urmată
optional de 2 vaccinări, 32 - 36 săptămâni şi
42- 48 săptămâni cu vaccinuri vii preparate
din tulpini lentogene.
3. Găini ouătoare.
Sunt respectate în mod obligatoriu
urmăroarele măsuri:
a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate
din tulpini lentogene la vârsta de o zi în
staţiile de incubaţie, 9-10 zile, 23-24 zile,
41-42 zile, 83-84 zile şi la transfer;
b) vaccinul se administrează în masă –
sub formă de aerosoli sau individual,
oculo-nazal sau injectabil;
1. Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole, autorizate sanitarveterinar,
se aplică la propunerea administraţiei acestora, cu avizul
DSVSA care este obligata sa verifice existenţa şi funcţionalitatea
aparaturii şi instrumentarului necesar vaccinării.
2.Având în vedere sensibilitatea curcilor la sinuzite, în fermele
comerciale de curci se pot folosi şi alte metode de vaccinare decât cele
menţionate în coloana nr.1.
3. Pentru exploataţiile comerciale, strategia de vaccinare este în mod
obligatoriu însoţită de măsuri de biosecuritate specifice.
4. În exploataţiile avicole şi grădinile zoologice autorizate sanitar -
veterinar.
121
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit.
2. La acţiunea de recoltare a
probelor de sânge în scopul
evaluării imunităţii
postvaccinale participă
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.

c) după transferul păsărilor se
efectuează vaccinări la interval de 2-3 luni.
B. In judeţele/exploataţiile cu antecedente
de boală de Newcastle in ultimele 12 luni
Pui de carne:
a) obligatoriu 3 vaccinări la vârsta de o zi,
9-10 zile şi 23-24 zile cu vaccinuri vii
atenuate preparate din tulpini lentogene;
b) opţional vaccinarea la vârsta de o zi cu
vaccin viu atenuat, sub formă de aerosoli,
poate fi dublată de o vaccinare efectuată
injectabil, cu vaccin inactivat.
III. Vaccinarea porumbeilor voiajori
participanţi la concursurile columbofile
naţionale şi internaţionale.
1.3. TURBAREA SAU RABIA
CONDUITA DE EXECUŢIE
1
Scop: aplicarea corectă a programului de
vaccinare în populaţiile de animale
domestice şi sălbatice în vederea eradicării
rabiei pe teritoriul Romaniei.
Conform recomandărilor producătorului de
vaccin. Vaccinurile recunoscute la nivel
comunitar sunt acele vaccinuri care sunt
fabricate în conformitate cu Farmacopeea
Europeană respectiv vaccinuri inactivate de
uz veterinar.
În conformitate cu prevederile:
1. Deciziei nr.275/94/CE a Comisiei din 18
aprilie 1994 privind recunoaşterea
vaccinurilor antirabice;
PRECIZĂRI TEHNICE
2
I. Vaccinarea profilactică a animalelor de companie/domestice:
1. Vaccinarea obligatorie a animalelor de companie, câini de stână,
animale din adăposturi speciale, animale sălbatice din gradini
zoologice, circuri şi alte spaţii în care sunt adăpostite animale
sălbatice.
Vaccinarea antirabică se realizează după efectuarea catagrafiei, o dată
pe an, în perioada toamnă-iarnă, dar nu mai târziu de un an de la
ultima vaccinare, urmată de vaccinări de completare la tineretul peste
3 luni.
Proprietariul are obligaţia de a deţine un carnet de sănătate în care să
fie menţionate următoarele: vaccinarea antirabică, tratamentele
antiparazitare, rezultatul titrării anticorpilor, când este cazul, în cadrul
mişcărilor intracomunitare către unele state membre ale Uniunii
122
NIVELUL EXECUŢIEI
3
Medicul veterinar de liberă
practică realizează vaccinarea
profilactică a câinilor şi
pisicilor inclusiv câinii de
stână şi a animalelor
sălbatice.

2. Deciziei 2006/876/CE a Comisiei din 30
noiembrie 2006 de aprobăre a programelor
de eradicare şi de monitorizare a anumitor
boli ale animalelor şi a anumitor
encefalopatii spongiforme transmisibile,
precum şi a programelor de prevenire a
zoonozelor prezentate de Bulgaria şi de
România pentru anul 2007 şi de modificare
a Deciziei 2006/687/CE;
3. Deciziei 2010/712/UE;
4. Hotărârii Guvernului nr. 55/2008, cu
modificările ulterioare;
5. Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
29/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
Europene în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr.
998/2003 şi cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 388/2010.
Conform prevederilor art. 5 alin. (2) din Regulamentului (CE) nr.
998/2003, statele membre pot autoriza circulaţia animalelor enumerate
la anexa I părţile A şi B care au o vârstă mai mică de trei luni şi care
nu sunt vaccinate, dacă sunt însoţite de un paşaport şi au fost ţinute la
locul unde s-au născut, fără să intre în contact cu animale sălbatice
susceptibile de a fi fost expuse unei infectări sau dacă sunt însoţite de
mamă, de care sunt încă dependente.
Pentru circulaţia animalelor de companie între statele membre ale UE,
se completează şi eliberează paşaportul în conformitate cu prevederile
Ordinul presedintelui ANSVSA nr.8/2007 privind aprobarea Normei
sanitare veterinare care stabileşte modelul de paşaport pentru mişcarea
intracomunitară a animalelor de companie: câini, pisici şi dihori
domestici, precum şi procedurile cu privire la tiparirea, completarea şi
legalizarea acestuia.
Vaccinarea, tratamentele antiparazitare, testele de anticorpi antirabici
se realizează conform Regulamentului (CE) nr. 998/2003 şi în funcţie
de condiţiile speciale din unele state membre ale Uniunii Europene,
atunci când este cazul.
2. Vaccinarea animalelor domestice cu risc din focare de rabie, la
confirmarea unui focar de rabie, dacă se consideră necesar de către
medicul veterinar oficial pe baza anchetei.
II. Vaccinarea populaţiei de vulpi din mediul silvatic cu momeli
vaccinale:
1. Vaccinarea orală a vulpilor se face prin distribuirea momelilor
vaccinale cu ajutorul avioanelor sau elicopterelor, pe suprafeţe întinse
sau în zonele greu accesibile; DSVSA monitorizează şi gestionează
circulaţia vaccinului antirabic în teritoriul de competenţă şi asigură
instruirea personalului responsabil pentru vaccinarea privind
respectarea condiţiilor de transport, depozitare şi aplicare a momelilor
vaccinale, utilizate conform recomandărilor producătorului.
2. Vaccinarea prin distribuţie manuală se realizează de către
gestionarii fondurilor de vânătoare asistaţi de medicul veterinar oficial.
După minim 45 de zile de la finalizarea campaniilor de vaccinare, se
efectuează în mod obligatoriu vânători de control a eficienţei
vaccinării conform procedurilor legale.
123
Medic veterinar de liberă
practică sau medic veterinar
oficial, după caz.
Gestionarii fondurilor de
vânătoare şi medici veterinari
oficiali.

SECŢIUNEA 10 - ACTIVITĂŢI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ,
MONITORIZARE ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR
1. Activitatea de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar - veterinar.
2. Activitate de instruire şi perfecţionare continuă a specialiştilor din cadrul ANSVSA şi din structurile subordonate, pe domeniile de competenţă,
prin organizarea de cursuri de profil, în ţară şi în străinătate.
3. Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia consumatorului.
4. Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitară veterinară a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei consumatorilor.
5. Monitorizarea activităţilor şi a situaţiei sanitar-veterinare la nivel judeţean, al institutelor veterinare de profil şi al ANSVSA, astfel:
Nr.
crt.
1.
2.
3.
TIPUL DE MONITORIZARE
MONITORIZAREA DE CĂTRE ANSVSA
A BOLILOR INFECŢIOASE ŞL
PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV
A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.
MONITORIZAREA DE CĂTRE IDSA A
BOLILOR INFECŢIOASE ŞI
PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV
A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.
MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND
ECOPATOLOGIA ŞI IDENTIFICAREA
FACTORILOR DE RISC PENTRU
SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
124
PRECIZĂRI TEHNICE
1. Prelucrarea statistică a datelor obţinute din activităţile de
supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om.
2. Efectuarea de analize epidemiologice.
3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi
control al bolilor.
1. Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere
furnizate de LSVSA.
2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi
control al bolilor şi informarea populaţiei.
1. Monitorizarea datelor obţinute la nivelul DSVSA şi raportarea
semestrială la IDSA şi IISPV.
2. La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul şi
supravegherea mediului înconjurător; monitorizarea datelor se va face
pe circumscripţii şi localităţi.
3. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA şi
IDSA, realizată semestrial în zone cunoscute ca fiind zone poluate; se
vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului şi
gradul de poluare; unităţile poluatoare care pot influenţa sănătatea
animalelor şi calitatea producţiei animalelor.
a) Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi poluanţi.
b) Monitorizarea condiţiilor de colectare, epurare şi evacuare a
apelor uzate în mediu, provenite din activităţile zootehnice, sanitare-

4.
5.
6.
7.
8.
MONITORIZAREA AVORTURILOR LA
ANIMALE
MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND
SUPRAVEGHEREA
ECOTOXICOLOGICĂ
MONITORIZAREA UNITĂŢILOR DE
PRODUCERE A FURAJELOR
MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE
SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL
SANITAR - VETERINAR
MONITORIZAREA REZISTENŢEI
ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR
PATOGENE PENTRU ANIMALE,
INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE
LA OM
veterinare sau de industrie alimentară.
4. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi
control al bolilor.
1. Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli şi se
raportează semestrial la IDSA.
2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor
şi informarea populaţiei.
1. Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVSA se transmit
trimestrial la IDSA în vederea monitorizării.
2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.
1. Monitorizarea condiţiilor de producere, depozitare, comercializare şi
utilizare a produselor furajere.
2. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor producătoare de
nutreţuri combinate.
3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.
4. Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.
1. Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie de
supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a zoonozelor, a
reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a furajelor, a
gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală şi
furaje se realizează de IISPV şi se raportează trimestrial la ANSVSA.
2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.
1. Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele antimicrobiene la
toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare şi la
alte specii bacteriene patogene, Staphilococcus spp, Escherichia coli,
Listeria spp, Streptococcus spp, izolate de LSVSA.
2. Înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenţa
la antibiotice.
3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi
control al bolilor.
125

CAPITOLUL II
PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE
APROBATE PRIN DECIZIA NR. 2010/712/UE ŞI COFINANŢATE DE COMISIA EUROPEANĂ
1. Programul pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2011
SUPRAVEGHERE
1
Scop: recunoaşterea statutului de ţară liberă de
pestă porcină clasică şi includerea României în
partea II din anexa la Decizia 2008/855/CE a
Comisiei din 3 noiembrie 2008 privind măsurile
zoosanitare de combatere a pestei porcine
clasice în anumite state membre
A. Supravegherea în exploataţiile
nonprofesionale
I. Supravegherea clinică
1. Zilnic proprietarul de animale.
2.Medicul de liberă practică - când este solicitat
de proprietar să investigheze cazurile de porci
bolnavi sau morţi.
3. Medicul veterinar de liberă practică - odată cu
vizitarea exploataţiei în vederea certificării
mişcării porcinelor pentru vânzare.
4. Medicii veterinari oficiali responsabili de
inspecţii şi de sănătate animală – lunar
randomizat 10% din exploataţiile
nonprofesionale cu porcine din fiecare localitate.
Un exemplar al fişei întocmite de medicii
veterinari oficiali şi medicii veterinari de liberă
practică împuterniciţi, fişă în care sunt
înregistrate şi neconformităţi, este înregistrată şi
arhivată la DSVSA.
II. Supravegherea serologică nu se efectuează.
III. Supravegherea virusologică
1. Se recoltează probe de organe şi stern de la
porcii bolnavi cu semne clinice, de la porcii
PRECIZĂRI TEHNICE
2
A. Procedura de diagnostic prin examene de
laborator şi supraveghere a pestei porcine
clasice
În cazul suspiciunii unui focar primar de pestă
porcină clasică probele recoltate conform
procedurii de prelevare sunt trimise la LSVSA.
În cadrul LSVSA, primul test care se efectuează
este cel de imunofluorescenţă directă pe frotiuri
de măduvă sternală.
1. În situaţia în care testul de imunofluorescenţă
este pozitiv confirmarea diagnosticului de pestă
porcină clasică se face prin testul de
imunoperoxidază cu anticorpi monoclonali sau
RT-PCR.
1.1. Dacă testul de imunoperoxidază (IP) este
pozitiv LSVSA inclus în lista laboratoarelor
desemnate de LNR de a elibera rezultate pozitive
va emite buletin de analiză cu diagnosticul de
pestă porcină clasică. Laboratoarele care nu sunt
incluse în lista laboratoarelor desemnate pentru a
elibera rezultate pozitive, trebuie să expedieze
probele la LNR din cadrul IDSA pentru
confirmare care va elibera buletinul de analiză.
1.2. Dacă testul de imunoperoxidază (IP) este
negativ pentru virusul sălbatic al pestei porcine
clasice se va emite rezultat negativ pentru pesta
porcină clasică.
1.3. În cazul în care cel de al II-lea test utilizat
este RT-PCR, iar rezultatul este pozitiv LSVSA
inclus în lista laboratoarelor desemnate de LNR
126
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1.Supravegherea clinică este efectuată de
proprietarul de animale, medicul veterinar de
liberă practică, medicul veterinar oficial zilnic şi
periodic în funcţie de tipul de exploataţie şi
atribuţiile medicilor veterinari.
2.Autorităţile competente pentru implementarea
Procedurii de vaccinare de urgenţă contra pestei
porcine clasice la mistreţi sunt:
a) ANSVSA, care coordonează implementarea
procedurii;
b) LNR pentru PPC din cadrul IDSA;
c) DSVSA;
d) alte instituţii publice, conform prevederilor
legale în vigoare.
3.Recoltarea probelor este efectuată de medicul
veterinar de liberă practică şi medicul veterinar
oficial în funcţie de responsabilitatea fiecaruia,
conform prevederilor Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 25/2008.
4. Responsabilitatea efectuării testelor aparţine
laboratoarelor sanitare veterinare si pentru
siguranta alimerntelor judeţene respectiv a
municipiului Bucuresti si IDSA iar în cazuri de
expertiză, de către LNR pentru Pesta Porcină
Clasică din cadrul IDSA.
5. Monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei
porcine clasice sunt reglementate prin:
a) Decizia 2010/712/UE;
b) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind

morţi şi care au leziuni tipice de pestă porcină
clasică.
2. Se recoltează sânge pe EDTA pentru
efectuarea PCR de la porcii bolnavi cu febră şi
semne clinice de pestă porcină clasică.
3. Se recoltează probe pentru efectuarea
examenului virusologic (IFD) de la porcii
sacrificaţi pentru consum familial în timpul
anului şi prezentaţi pentru examen
trichinoscopic.
4. Se recoltează probe de organe şi stern pentru
examenul virusologic (IFD) de la 5% din porcii
sacrificaţi în luna decembrie şi prezentaţi pentru
examen trichinoscopic.
B. Supravegherea în exploataţiile comerciale
de tip A
I. Supravegherea clinică
1. Zilnic - proprietarul de animale.
2. Săptămânal - medicul veterinar de liberă
practică responsabil de exploataţie, fişa fiind
înregistrată în registrul de consultaţii şi
tratamente.
3. Lunar - medicul veterinar oficial.
Un exemplar al fişei întocmite de medicii
veterinari oficiali şi medicii veterinari de liberă
practică împuterniciţi (fişă în care sunt
înregistrate şi neconformităţi) sunt înscrise şi
arhivate la DSVSA.
II. Supravegherea serologică
1% pe an, randomizat, din toate categoriile de
porcine sănătoase, planificat lunar
III. Supravegherea virusologică
1.Se recoltează 10 probe de organe şi stern/lunar
de la porcii bolnavi cu semne clinice şi de la
porcii morti şi au leziuni tipice de pestă porcină
clasică.
2.Se recoltează sânge pe EDTA pentru
efectuarea PCR de la porcii bolnavi cu febră şi
semne clinice de pestă porcină clasică.
C. Supravegherea în exploataţiile comerciale
pentru pesta porcină de a elibera rezultate
pozitive va emite buletin de analiză cu
diagnosticul de pestă porcină clasică.
1.4.Dacă rezultatul la RT-PCR este negativ,
având în vedere rezultatul pozitiv la testul de
imunofluorescenţă, trebuie făcut testul de
imunoperoxidază cu anticorpi monoclonali şi în
funcţie de rezultatul acestui test se va elibera
buletinul de analiză: pozitiv pestă porcină dacă IP
este pozitiv şi negativ pestă porcină dacă IP este
negativ. In cazul unor rezultate finale negative
pentru pesta porcină clasică probele vor fi trimise
la LNR pentru a fi testate pentru pesta porcină
africană.
1.5. Probele pozitive provenite dintr-un focar
primar vor fi trimise la LNR pentru pesta porcină
clasică din cadrul IDSA unde se va face izolarea
pe culturi celulare şi secvenţierea izolatelor virale
în vederea studiilor de epidemiologie moleculară.
Toate tulpinile de virus al pestei porcine izolate
vor fi trimise la Laboratorul Comunitar de
Referinţă de la Hanovra pentru realizarea unei
bănci cu izolatele virale.
2. În situaţia în care testul de imunofluorescenţă
directă pe frotiuri de măduvă sternală este
negativ, toate probele care provin dintr-o
suspiciune de pestă porcină clasică vor fi testate
şi prin RT – PCR care are o sensibilitate mai
mare.
2.1.Dacă testul RT-PCR este negativ se va elibera
Buletin de analiză cu rezultat negativ pentru pesta
porcină clasică, iar probele se vor trimite la LNR
pentru a fi testate pentru pesta porcină africană.
2.2.Dacă testul RT – PCR este pozitiv, se vor
preleva probe suplimentare de la alţi porci
existenţi în exploataţia respectivă, care prezintă
semne clinice şi/sau leziuni specifice de pestă
porcină, probe care vor fi supuse testelor de
diagnostic menţionate mai sus (IFD + IP sau RT-
PCR). Dacă în exploataţia respectivă nu mai
există alte animale din specia suine probele vor fi
127
organizarea activităţii sanitar – veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004,
cu modificările şi completările ulterioare;
c) Hotărârea Guvernului nr. 1189/2009 privind
organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Centrului
Naţional de Combatere a bolilor şi ale
structurilor din componenţa acestuia;
d) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu
privire la masurile pentru controlul pestei
porcine clasice, cu modificările ulterioare;
e) Ordinul presedintelui ANSVSA nt. 77/2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind notificarea bolilor animalelor, cu
modificările ulterioare;

autorizate sanitar - veterinar
I. Supravegherea clinică
1. Zilnic - proprietarul de animale.
2.Săptămânal - medicul veterinar de liberă
practică responsabil de exploataţie, fişa fiind
înregistrată în registrul de consultaţii şi
tratamente.
3.Lunar - medicul veterinar oficial.
Un exeemplar al fişei întocmite de medicii
veterinari oficiali şi medicii veterinari de liberă
practică împuterniciţi, fişă în care sunt
înregistrate şi neconformităţi, sunt înscrise şi
arhivate la DSVSA.
II. Supravegherea serologică
1% pe an, randomizat, din toate categoriile de
porcine sănătoase, planificat lunar.
III. Supravegherea virusologică
1.Se recoltează 10 probe de organe şi stern/lunar
de la porcii bolnavi cu semne clinice care au
murit şi care au leziuni tipice de pestă porcină
clasică.
2.Se recoltează sânge pe EDTA pentru
efectuarea PCR de la porcii bolnavi cu febră şi
semne clinice de pestă porcină clasică.
D. Supravegherea porcilor mistreţi
Se colectează probe de la toţi mistreţii vânaţi
sau găsiţi morţi,accidentaţi, care vor fi supuse
examenelor virusologice şi serologice.
Pentru supravegherea pestei porcine clasice se
vor preleva următoarele probe:
a) organe: rinichi,, tonsile, limfonoduli,
porţiuni de ileon si vezica urinara;
b) sânge sau lichid toracoabdominal;
c) stern.
Probele prelevate sunt examinate în cadrul
LSVSA.
trimise la LNR din cadrul IDSA, iar rezultatul
final va fi dat în urma examenului de izolare pe
culturi celulare.
În cazul unui focar secundar de pestă porcină
clasică probele recoltate conform procedurii de
prelevare sunt trimise la LSVSA şi vor fi supuse
investigaţiilor de laborator:
În cadrul LSVSA primul test care se efectuează
este cel de imunofluorescenţă directă pe frotiuri
de măduvă sternală.
1. Dacă testul de imunofluorescenţă este pozitiv,
LSVSA va emite buletin de analiză cu
diagnosticul de pestă porcină clasică.
2. Dacă testul de imunofluorescenţă este negativ
probele care provin dintr-o suspiciune de pestă
porcină clasică vor fi testate şi prin RT – PCR,
care are o sensibilitate mai mare.
2.1. Dacă testul RT - PCR este negativ, se va
elibera un buletin de analiză cu rezultat negativ
pentru pesta porcină clasică.
2.2. Dacă testul RT – PCR este pozitiv, se va
elibera buletin de analiză pozitiv pentru pesta
porcină clasică.
Monitorizarea pestei porcine clasice prin
examene de laborator are următoarele obiective:
a) evaluarea privind pesta porcină clasică la
mistreţi;
b) evaluarea situaţiei pestei porcine clasice la
porcinele domestice din exploataţiile comerciale
şi din exploataţiile nonprofesionale care au fost
vaccinate de urgenţă în cadrul unor programe
aprobate de Comisia Europeană şi a rezultatelor
vaccinării de urgenţă;
c) aplicarea rapidă şi eficientă a măsurilor de
control şi eradicare a bolii;
d) înregistrarea, procesarea şi utilizarea datelor
epidemiologice în relaţie cu pesta porcină clasică;
e) stabilirea măsurilor de control şi eradicare a
bolii;
f) stabilirea fondurilor necesare realizării
acţiunilor de supraveghere;
128

I. Examene virologice:
a) testul RT-PCR pentru detecţia genomului
viral specifică, pe probe prelevate de la:
1. mistreţi găsiţi morţi, accidentaţi;
2. mistreţi vânaţi, care prezintă leziuni ce
induc suspiciunea de pestă porcină clasică;
3. toţi mistreţii cu vârsta de până la 1 an.
Testul RT-PCR se poate efectua pe probe
comasate – pool-uri de câte 10 probe.
b) testul de imunofluorescenţă pe probe de la
toate animalele vânate sau găsite moarte;
c) testul de izolare a virusului pe culturi
celulare în toate cazurile pozitive.
II. Supravegherea serologică se va efectua
astfel:
a) în fondurile de vânătoare în care vaccinarea
va continua în 2011 testele serologice se vor
face la toţi mistreţii vânaţi indiferent de
categoria de vârstă.
b) în fondurile de vânătoare în care în 2010 nu
s-a efectuat vaccinarea contra pestei porcine
clasice testele serologice se vor efectua la toţi
mistreţii vânaţi.
Se vor folosi următoarele teste serologice:
1. Testul ELISA pentru detecţia anticorpilor
pe probe de ser sau lichid toracoabdominal;
2. Testul de virusneutralizare în cazul probelor
pozitive la ELISA provenite din fondurile de
vânătoare unde nu se vaccinează.
Interpretarea rezultatelor serologice se va face
ţinând cont de vaccinarea sau nu contra pestei
porcine în fondurile de vânătoare respective.
E. Supravegherea în abatoare
In abatoare pot fi sacrificaţi doar porci din
exploataţiile comerciale insoţite de certificat de
sănătate.
Supravegherea se va face prin examen clinic
consecutiv inspecţiei ante- şi post-mortem.
Deasemenea se vor recolta în cazul animalelor
g) evaluarea imunizării mistreţilor ca rezultat al
aplicării vaccinării de urgenţă pe cale orală a
acestora, aprobată de Comisia Europeană;
h) realizarea de examene clinice şi prelevare de
probe pentru examene de laborator, ce trebuie
efectuate cu respectarea instrucţiunilor conţinute
în prezenta normă sanitar - veterinară.
B. Procedura de vaccinare de urgenţă contra
pestei porcine clasice la mistreţi.
Obiectivele procedurii de vaccinare şi parametrii
de evaluare a eficienţei acesteia sunt:
1. mistreţii împuşcaţi sau găsiţi morţi, accidentaţi
inclusiv în zona de vaccinare, sunt supuşi
examenelor de laborator pentru pesta porcină
clasică, conform prevederilor art. 17 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005, cu
modificările ulterioare.
2. evaluarea rezultatelor vaccinării se realizează
separat pe judeţe şi pe grupe de vârstă, de către
LSVSA din cadrul DSVSA, iar în cazuri de
expertiză, de către LNR pentru Pesta Porcină
Clasică din cadrul IDSA.
3. principiul de evaluare a eficienţei vaccinării
antipestoase îl constituie estimarea raportului
dintre mistreţii serologic negativi şi incidenţa
virusului la mistreţii virusologic pozitivi; probele
virusologic pozitive sunt investigate în primele 28
de zile după distribuirea momelilor, pentru
tipizare prin secvenţializare în vederea
diferenţierii între virusul vaccinal şi virusul
sălbatic; trimestrial se realizează tipizarea
tulpinilor izolate.
Zonele de vacinare sunt:
a) Zonă infectată – zona definită conform art. 2 şi
art. 15 alin. (2) lit.a) coroborat cu art. 16 alin.(7)
lit.b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005, cu
modificările ulterioare;
129

olnave cu febră şi alte semne clinice – sânge pe
EDTA pentru PCR.
La 5% de la porcii sacrificaţi se recoltează
probe pentru efectuarea examenelor
virusologice.
b) Zonă de vaccinare pentru mistreţi – aplicarea
unei de politici de vacinare de urgenţă a
mistreţilor in zonele cu risc epidemiologic la
graniţa cu ţările terte vecine (Ucraina si
Moldova), pe cordoane de 20 Km (buffer zone),
unde situaţia epidemiologică nu este cunoscută,
luând in considere densitatea mistreţilor şi
circulaţia acestora;
c) Loc specific de vaccinare – locul ales de către
gestionarul fondului de vânătoare din cadrul
inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de
vânătoare, în colaborare cu medicul veterinar
oficial, în care se distribuie hrană pentru mistreţi
pentru inducerea unui reflex condiţionat de loc şi
în care, ulterior, se distribuie momelile vaccinale
în vederea imunizării orale a mistreţilor;
monitorizarea aplicării planului de vaccinare de
urgenţă a mistreţilor se realizează prin testarea
probelor prelevate de la toţi mistreţii găsiţi morţi,
accidentaţi sau împuşcaţi, în vederea depistării
cazurilor pozitive şi pentru testarea eficienţei
imunizării postvaccinale;
d) Centru de colectare vânat sălbatic – unitatea
cu spaţii şi dotări adecvate în care se desfăşoară
activităţi pentru recepţia, identificarea, sortarea,
răcirea şi prelucrarea primară a vânatului sălbatic
provenit direct din fondurile de vânătoare,
respectiv decapitare, recoltarea trofeului,
toaletare, curăţare, eviscerare, jupuire parţială şi
livrarea produselor rezultate către unităţi
autorizate sanitar-veterinar, vânzare cu
amănuntul, în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
e) Spaţiu de refrigerare fix sau mobil – mijloc
auto izoterm prevăzut cu agregat de refrigerare,
unde vânatul se păstrează la temperatura de +7
C, până la primirea rezultatelor de laborator
pentru pesta porcină clasică, trichineloza,
carcasele de mistreţi pentru consumul propriu, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
130

Autorităţile competente pentru implementarea
Procedurii de vaccinare de urgenţă contra pestei
porcine clasice la mistreţi sunt:
a) ANSVSA, care coordonează implementarea
procedurii;
b) LNR din cadrul IDSA;
c) DSVSA;
d) alte instituţii publice, conform prevederilor
legale în vigoare.
Examenele de laborator pentru depistarea bolii la
mistreţi sunt realizate de către LSVSA din cadrul
DSVSA, desemnate pentru efectuarea
investigaţiilor în vederea diagnosticării pestei
porcine clasice; pentru judeţele în care LSVSA nu
sunt abilitate pentru realizarea unor astfel de
investigaţii, probele prelevate de la mistreţi se
trimit la IDSA.
Expertiza de diagnostic şi examenele pentru
testarea eficienţei imunizărilor antipestoase la
mistreţi se realizează de IDSA.
Tipizarea prin secvenţializare a tulpinilor de
virus pestos porcin, precum şi definirea relaţiilor
epidemiologice ale acestora se realizează de LNR
pentru Pesta Porcină Clasică şi de LNR pentru
Biologie Moleculară şi Biochimie din cadrul
IDSA.
DSVSA, în cooperare cu inspectoratele
teritoriale de regim silvic şi de vânătoare,
coordonează campania locală de vaccinare
antipestoasă.
ANSVSA examinează lunar rezultatele
campaniei de vaccinare, prin analiza cazurilor
pozitive diagnosticate la mistreţi şi a testelor
referitoare la evaluarea eficacităţii vaccinării
orale.
Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de
vânătoare, în colaborare cu DSVSA, stabilesc
numărul de mistreţi ce urmează a fi supuşi
vaccinării în anul 2011.
DSVSA au responsabilitatea organizării
131

procedurii de achiziţie a momelilor vaccinale
pentru anul 2011.
DSVSA gestionează momelile în condiţii de
depozitare corespunzătoare şi cu respectarea
prevederilor producătorului şi le distribuie
gestionarilor fondurilor de vânătoare în momentul
în care este preconizată efectuarea vaccinării
orale de urgenţă.
Gestionarii fondurilor de vânătoare, sub
supravegherea medicului veterinar oficial,
distribuie momelile vaccinale la locurile stabilite
pentru a fi consumate de mistreţi.
Cu ocazia vânătorilor, gestionarii fondurilor de
vânătoare, în prezenţa medicului veterinar oficial,
prelevează probe pentru depistarea cazurilor de
pestă porcină clasică şi pentru testarea eficacităţii
imunizării orale; probe similare se prelevează şi
de la mistreţii morţi, accidentaţi; acestea se trimit
la LSVSA acreditate pentru realizarea
investigaţiilor specifice.
Vaccinarea de urgenţă contra pestei porcine
clasice se efectuează la populaţie de mistreţi,
conform situaţiei prevăzute.
Obiectivele vaccinării de urgenţă împotriva pestei
porcine clasice la mistreţi sunt următoarele:
a) asigurarea unei perioade de linişte
epidemiologică prin protejarea populaţiei de
mistreţi împotriva virusului pestei porcine clasice,
astfel încât boala să nu mai prezinte un risc major
pentru populaţia de porcine domestice;
b) menţinerea statusului imun al mistreţilor din
fondul cinegetic, pentru a fi protejaţi împotriva
virusului pestei porcine clasice;
c) supravegherea sanitar-veterinară continuă a
efectivelor de mistreţi prin examene
anatomopatologice şi de laborator efectuate la toţi
mistreţii morţi, accidentaţi sau vânaţi;
d) diminuarea presiunii virale în relaţia cu virusul
pestei porcine clasice în fondul cinegetic şi
reducerea semnificativă a numărului de mistreţi
afectaţi de boală.
132

Vaccinul utilizat pentru vaccinarea de urgenţă a
mistreţilor împotriva pestei porcine clasice este
un vaccin viu, înglobat în momeli vaccinale,
astfel încât să fie protejat faţă de variaţiile de
temperatură din mediul extern.
Produsul medicinal veterinar utilizat trebuie să
fie autorizat pentru comercializare conform
prevederilor Directivei 2009/9/CE a Comisiei din
10 februarie 2009 de modificare a Directivei
2001/82/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului de instituire a unui cod comunitar cu
privire la produsele medicamentoase veterinare.
Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA
instruiesc gestionarii fondurilor de vânătoare şi
personalul implicat în plasarea momelilor
vaccinale cu privire la condiţiile de depozitare şi
utilizare a produsului precizate de producător.
Personalul din cadrul inspectoratelor teritoriale
de regim silvic şi de vânătoare judeţene răspund
de plasarea momelilor vaccinale în locurile
stabilite, sub coordonarea şi responsabilitatea
medicului veterinar oficial.
Se efectuează 3 campanii cu rapel, respectiv 6
administrări, primăvara: martie-aprilie; vara:
iunie-iulie; toamna: octombrie-noiembrie,
aprobate prin Decizia 2010/712/UE.
Plasarea momelilor vaccinale se face la locurile
de hrănire, iar numărul de momeli va fi calculat
în funcţie de numărul de mistreţi care se hrănesc
în fiecare dintre aceste locuri; la fiecare
administrare trebuie să fie plasate câte două
momeli vaccinale pentru fiecare mistreţ.
După fiecare plasare de momeli, se interzice
vânătoarea la locurile specifice de vaccinare timp
de 4 zile, pentru a nu deranja mistreţii şi pentru a
se asigura consumul în totalitate al momelilor;
după 5 zile de la administrare, momelile
neconsumate şi eventual capsulele momelilor
consumate sunt colectate de către vânători şi
returnate prin responsabilitatea medicului
veterinar oficial la DSVSA.
133

Distribuirea momelilor vaccinale este organizată
de gestionarii fondurilor de vânătoare împreună
cu medicul veterinar oficial de la CSVZ; acesta
notifică la DSVSA datele referitoare la efectuarea
vaccinării orale de urgenţă a mistreţilor.
DSVSA organizează activităţi de informare a
populaţiei şi de instruire a personalului propriu şi
a gestionarilor fondurilor de vânătoare cu referire
la modalităţile practice detaliate de efectuare a
vaccinării orale de urgenţă contra pestei porcine
clasice, monitorizarea mistreţilor vaccinaţi şi
prelevarea de probe în vederea efectuării
examenelor de laborator.
În vederea obţinerii unei imunizări eficiente a
mistreţilor din categoria tineret, pentru vaccinarea
acestora trebuie să se utilizeze cuşti sau ţarcuri de
aproximativ 1,5 m înălţime, confecţionate din
bare, astfel încât să permită numai accesul
mistreţilor din categoria tineret.
Locul specific de vaccinare trebuie să aibă o arie
de cel puţin 200 mp, care să permită accesul
tuturor mistreţilor din arealul arondat.
Numărul de mistreţi ce trebuie vaccinaţi se
determină pe baza unor evaluări efectuate de
gestionarii fondurilor de vânătoare din cadrul
inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de
vânătoare, de paznici, vânători, gestionari ai
fondurilor de vânătoare, la sfârşitul fiecărui sezon
de vânătoare; numărul de mistreţi ce trebuie
vaccinaţi în anul 2011 este de aproximativ 3000.
Cota anuală de vânat este alcătuită din
aproximativ 30% mistreţi din categoria tineret în
vârstă de sub un an, 10% mistreţi între 1 – 2 ani şi
60% mistreţi adulţi în vârstă de peste 2 ani.
Mistreţii din categoria tineret sunt purtători şi
eliminatori ai virusului pestei porcine clasice şi
constituie principalul element de risc în lanţul
epidemiologic al bolii; vânarea mistreţilor din
categoria tineret constituie elementul esenţial
pentru reducerea presiunii virale.
Durata programului vaccinării de urgenţă a
134

mistreţilor aprobat se poate prelungi în situaţii
epidemiologice nefavorabile sau când riscul
privind pesta porcină clasică se menţine.
Gestionarii fondurilor de vânătoare trebuie să
asigure următoarele condiţii pregătitoare pentru
vaccinarea de urgenţă:
a) catagrafierea populaţiei de mistreţi de pe
fiecare fond de vânătoare, la sfârşitul sezonului
de vânătoare, suprafaţa fondului de vânătoare şi
densitatea populaţiei de mistreţi, stabilind
numărul de mistreţi ce urmează să fie vaccinaţi;
b) stabilirea necesarului de momeli vaccinale
pentru fiecare fond de vânătoare;
c) solicitarea adresată, în scris către DSVSA
pentru asigurarea necesarului de momeli
vaccinale;
d) stabilirea de către gestionarul fondului de
vânătoare a personalului responsabil pentru
plasarea momelilor, sub control sanitar-veterinar
oficial;
e) efectuarea instruirii teoretice şi practice a
personalului prevăzut la lit. d) şi a medicilor
veterinari oficiali şi a medicilor veterinari de
liberă practică împuterniciţi care participă la
acţiunea de imunizare orală a mistreţilor.
Pentru realizarea în condiţii corespunzătoare a
vaccinării de urgenţă a mistreţilor contra pestei
porcine clasice, gestionarii fondurilor de
vânătoare trebuie să dispună asigurarea:
a) necesarului de furaje la locurile de
hrănire/administrare a momelilor vaccinale;
b) transportului, depozitării şi manipulării
momelilor vaccinale în condiţiile precizate de
producătorul acestora;
c) ustensilelor necesare plasării momelilor
vaccinale;
d) echipamentelor de protecţie constituite din:
halat, bonetă, salopetă, combinezon de unică
folosinţă, cizme de cauciuc, mănuşi de unică
folosinţă;
e) unei hărţi a fondului de vânătoare şi a zonei în
135

care se aplică vaccinarea.
DSVSA trebuie să asigure formularele necesare
întocmirii evidenţelor sanitare veterinare:
a) formular pentru receptia momelilor de către
gestionarii fondurilor de vânătoare;
b) formular pentru înregistrarea datelor privind
vaccinarea de urgenţă;
c) formular pentru examinarea de laborator a
mistreţilor;
d) macheta pentru raportarea vaccinarii de
urgenta la mistreţi.
Pentru efectuarea vaccinării, personalul instruit
pentru aplicarea momelilor, în coordonarea şi
supravegherea medicului veterinar oficial sau de
liberă practică împuternicit, urmăreşte:
a) stabilirea locurilor de hrănire unde se aplică
momelile vaccinale pe fiecare fond de vânătoare;
b) marcarea locurilor unde sunt administrate
momelile vaccinale;
c) furajarea continuă a mistreţilor pe o perioadă
de 10-14 zile înainte de plasarea momelilor
vaccinale;
d) plasarea momelilor vaccinale şi a furajului în
gropi aflate în perimetrul delimitat din 2 în 2
metri şi acoperite cu pământ ce nu trebuie tasat,
în vederea protejării vaccinului;
e) interzicerea vânătorilor şi a circulaţiei
persoanelor în zonele specifice de vaccinare;
f) colectarea momelilor vaccinale neconsumate şi
a capsulelor după 5 zile de la administrarea
acestora, în vederea predării acestora la DSVSA
pe baza de proces - verbal de predare/primire.
Măsurile pentru prevenirea răspândirii virusului
vaccinal la porcinele domestice sunt următoarele:
a) plasarea manuală a momelilor în locurile
specifice de vaccinare şi îngroparea acestora în
sol la o adâncime de cel mult 20 cm, pentru a le
proteja faţă de variaţiile de temperatură din mediu
şi faţă de alte specii de animale existente în
biotop;
b) pentru porcinele domestice şi mistreţi în zona
136

infectată, cele prevăzute de Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 67/2005, cu modificările ulterioare,
precum şi alte măsuri aplicate în vecinătatea
fondurilor de vânătoare în care se execută
vaccinarea de urgenţă orală a mistreţilor:
1. interzicerea creşterii liber a porcinelor
domestice;
2. gestionarea resturilor menajere, a gunoiului şi
a aşternutului în exploataţiile de porcine, astfel
încât acestea să nu vină în contact sau să fie
accesibile mistreţilor;
3. interzicerea accesului vânătorilor în
exploataţiile de porcine cel puţin 21 de zile după
participarea la vânători;
4. depistarea şi declararea de către gestionarii
fondurilor de vânătoare a mistreţilor morţi,
accidentaţi, prelevarea de probe pentru stabilirea
cauzelor care au dus la moartea/accidentarea
acestora;
5. asigurarea ecarisării în spaţiul cinegetic
naţional;
6. depistarea şi sancţionarea braconierilor,
confiscarea şi denaturarea vânatului ilegal;
7. expertiza sanitar-veterinară a carcaselor de
mistreţi.
c) prelevarea de probe de la mistreţii morţi, vânaţi
şi accidentaţi, pentru examene de laborator, care
se efectuează conform Manualului de diagnostic
aprobat prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
66/2005 privind aprobarea Normei sanitare
veterinare care aproba un manual de diagnostic
stabilind proceduri de diagnostic, metode de
prelevare a probelor si criterii pentru evaluarea
testelor de laborator pentru confirmarea pestei
porcine clasică.
d) interzicerea comercializării mistreţilor vii şi a
cărnii proaspete de mistreţi vânaţi din zonele
infectate, în conformitate cu prevederile Normei
sanitare veterinare aprobate prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005, cu
137

modificările ulterioare.
Măsuri suplimentare pentru controlul vânatului:
a) imediat după vânătoare, fiecărui mistreţ
împuşcat i se aplică un număr de identificare de
către gestionarul fondului de vânătoare din cadrul
inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de
vânătoare, conform instrucţiunilor medicului
veterinar oficial în a cărui arie de competenţă are
loc vânătoarea;acest numar va fi inscris pe nota
de insotire a probelor, asigurand trasabilitatea
acestora.
b) mistreţii vânaţi trebuie să fie transportaţi, prin
grija gestionarului fondului de vânătoare, la
centrul de colectare vânat sălbatic, sau la
mijloacele auto dotate cu instalaţii mobile de
refrigerare pentru mistreţii care fac obiectul
autoconsumului; pe durata transportului trebuie să
se evite contactul direct sau indirect cu porcinele
din exploataţiile de porcine domestice; carcasele
de mistreţi se păstrează în aceste centre de
colectare, până când rezultatele de laborator
privind pesta porcină clasică si trichineloza sunt
disponibile; probele prelevate de la mistreţi în
centrele de colectare vânat sălbatic se trimit la
laborator pentru efectuarea examenelor în relaţie
cu pesta porcină clasică, conform Normei sanitare
veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 67/2005, cu modificările ulterioare.
c) în cazul unui rezultat pozitiv, copii ale
buletinului de analiză se trimit la ANSVSA, la
IDSA, la DSVSA şi la medicul veterinar oficial
care a trimis probele spre examinare;
d) distrugerea cadavrelor şi a carcaselor de
mistreţi pentru care investigaţiile de laborator au
relevat rezultate pozitive este în responsabilitatea
gestionarilor centrelor de colectare vânat sălbatic
şi a mijloacelor mobile;
e) DSVSA controlează distrugerea în siguranţă a
cadavrelor şi a carcaselor de mistreţi; măsurile
trebuie să asigure că nici o carcasă provenită de la
138

mistreţii la care investigaţiile de laborator au fost
pozitive nu este scoasă din centrul de colectare
vânat sălbatic sau din zona infectată, inclusiv în
cazul cadavrelor de mistreţi;
f) pentru examinarea de laborator a mistreţilor se
foloseşte modelul formularului prevăzut.
Pentru comercializarea carcasei de mistreţi,
aceasta se marchează în conformitate cu
prevederile Ordinului presedintelui ANSVSA nr.
10/2008 privind aprobarea Normei sanitare
veterinare care stabileste procedura pentru
marcarea si certificarea sanitara veterinara a
carnii proaspete si marcarea produselor de origine
animala destinate consumului uman.
C. Instrucţiuni privind transportul,
depozitarea şi utilizarea vaccinurilor
antipestoase sub formă de momeli vaccinale cu
administrare orală, de urgentă a mistreţilor
I. Instrucţiuni privind transportul:
personalul din cadrul depozitului farmaceutic
veterinar implicat în operaţiunile de transport al
momelilor vaccinale către DSVSA este instruit de
către medicul veterinar care are calitatea de şef al
depozitului farmaceutic veterinar sau persoana
responsabilă cu calitatea produselor medicinale
veterinare din cadrul depozitului, la locul de
încărcare a momelilor vaccinale, cu privire la
tehnicile speciale de transport şi manipulare a
acestora; la finalizarea instruirii se întocmesc
procese-verbale de instruire.
II. Instrucţiuni privind depozitarea:
personalul implicat în operaţiunile specifice
activităţii de depozitare a momelilor vaccinale din
DSVSA este instruit de căre medicul veterinar
oficial cu responsabilitate în recepţia, depozitarea
şi distribuţia vaccinului pe raza judeţului, numit
prin decizia directorului executiv al DSVSA.
III. Instrucţiuni privind utilizarea:
a) DSVSA eliberează momelile vaccinale către
personalul care plaseaza respectivele momeli sub
139

supravegherea medicul veterinar oficial;
b) eliberarea momelilor vaccinale se face după
instruirea personalului responsabil, de către
medicul veterinar oficial cu responsabilitate în
recepţia, depozitarea şi distribuţia momelilor
vaccinale pe raza judeţului, numit prin decizia
directorului executiv al DSVSA cu privire la
modul de transport, depozitare şi utilizare a
acestuia prin întocmirea unui proces-verbal de
instruire;
d) personalul care plasează momelile vaccinale
este instruit de către medicul veterinar oficial în
ceea ce priveşte condiţiile de folosire a momelilor
vaccinale;
e) instrucţiunile producătorului privind condiţiile
de utilizare a momelilor vaccinale se aplicî
intocmai.
DSVSA, prin Compartimentul de coordonare
tehnică a activităţii farmaceutice veterinare şi
nutriţie animală, verifică respectarea
instrucţiunilor de transport, depozitare şi utilizare
la nivelul judeţului a momelilor vaccinale,
completează fişa de inspecţie, iar rezultatele
verificării sunt raportate lunar la Direcţia
Coordonare Tehnică a Institutelor de Referinţă,
LSVSA, Farmacovigilenţă şi Nutriţie Animală
din cadrul ANSVSA.
140

2. Programul naţional de supraveghere a influenţei aviare la păsările domestice şi sălbatice în România pentru anul 2011
SUPRAVEGHERE
1
Supravegherea pasivă
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Grupa de animale ţintă: păsările sălbatice de
apă, migratoare din speciile ţintă.
Inspectarea periodică a habitatelor păsărilor
sălbatice.
Supravegherea păsărilor salbatice de apa,
migratoare în special din speciile ţinta cu risc
mare de contaminare cu H5N1 HPAI din zonele
apropriate de mare, lacuri si alte cursuri de apa
unde au fost descoperite păsări moarte, conform
prevederilor Părţii 2 din Anexa II la Decizia
2010/367/UE a Comisiei din 25 iunie 2010
privind punerea în aplicare de către statele
membre a unor programe de supraveghere a
gripei aviare la păsările de curte şi la păsările
sălbatice.
Colaborarea autorităţile sanitar - veterinare
competente teritorial cu inspectoratele teritoriale
de regim silvic şi de vânătoare, cu asociaţiile
vânătorilor şi pescarilor sportivi din România şi
cu Asociaţia Ornitologică Română, în scopul
culegerii de date referitoare la speciile de păsări
sălbatice existente pe teritoriul României şi la
starea de sănătate a acestora.
Supraveghere activă Grupa de animale ţintă: păsări domestice din
exploataţiile comerciale, îndeosebi cele care sunt
situate în zone cu risc crescut sau nu deţin
condiţii severe de biosecuritate.
Păsări domestice din exploataţiile noncomerciale,
situate în zone cu risc crescut.
Păsări sălbatice prevăzute în Partea 2 din Anexa
II la Decizia 2010/367/UE.
Pentru păsări domestice:
1. examene serologice - RIHA H5/H7;
141
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Medicii veterinari oficiali în colaborare cu
asociaţiile de profil prevăzute în coloana nr. 2.
Perioada execuţiei: perioada migraţiei şi când se
constată existenţa unor factori de risc.
Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
deţine responsabilitatea recoltării, ambalării,
etichetării şi expedierii probelor la DSVSA sub
controlul şi responsabilitatea medicului veterinar
oficial.
Perioada execuţiei: pe toată durata unui an
calendaristic, cu transmiterea datelor la Comisia
Europeană în sistem on-line.

2. examene virusologice – teste de biologie
moleculara, izolare de virus, tipizare, secvenţiere,
analize filogenetice.
Pentru păsări sălbatice:
1. eşantionare;
2. examene de laborator virusologice - teste de
biologie moleculară, izolare de virus, tipizare,
secvenţiere, analize filogenetice.
La păsările domestice, gripa aviară se
suspicionează la obţinerea de rezultate pozitive
la examenul serologic şi se confirmă prin
examene virusologice.
La păsările sălbatice, gripa aviară se
suspicionează prin teste de biologie moleculară
şi se confirmă prin teste de izolare de virus.
3. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011
SUPRAVEGHERE
1
1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 250 de
găini de reproducţie sunt incluse în program.
2. Un efectiv de găini de reproducţie este
reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de
găini de reproducţie ce împart aceeaşi unitate de
producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau
în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în
acelaşi scop.
3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S.
Typhimurium (inclusiv tulpinile monofazice de S.
typhimurium), S. Infantis şi S. Hadar, S. Virchow.
4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor
incluse în program este disponibilă la nivelul
fiecărei DSVSA.
5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a
recoltării de probe din cadrul controlului realizat
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Cadrul legal:
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 17
noiembrie 2003 privind controlul salmonellei şi al
altor agenţi zoonotici specifici, prezenţi în reţeaua
alimentară;
2. Regulamentul (UE) nr. 200/2010 al Comisiei
din 10 martie 2010 de punere în aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al
Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce
priveşte obiectivul UE de reducere a prevalenţei
anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele
reproducătoare adulte din specia Gallus gallus;
3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al Comisiei
din 1 august 2006 de punere în aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al
142
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp.
se efectuează în conformitate cu amendamentul
1 al standardului EN/ISO 6579-
2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor
şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală
de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul
1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în
fecale de animale şi în probele de mediu din
etapa de producţie primară.”
2. Probele de materii fecale, tampoanele şosete
şi praf recoltate în cadrul Programului naţional
de control a salmonelozelor zoonotice la găinile
de reproducţie din România pentru anul 2011 se
testează numai în cadrul LSVSA agreate de
către LNR pentru Salmoneloze animale din
cadrul IDSA.

B. Programul de control oficial - probele
recoltate în cadrul Programului Naţional de Control
al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducţie
din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai
de personal instruit în acest scop
cel puţin 150g fiecare din fiecare efectiv(hală
populată);
2. la sol:
i) 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă
(tampoane “şosete“) din fiecare efectiv (hală
populată), sau
ii) cel puţin o pereche de încălţăminte de unică
folosinţă şi o probă de praf din fiecare efectiv (hală
populată) sau
iii) cel puţin 2 probe compuse de materii fecale
proaspete din fiecare efectiv (hală populată).
a) Control oficial de rutină în toate efectivele (hale
populate) din exploataţie:
1. o prelevare oficială de rutină în termen de 4
săptămâni de la începutul perioadei de ouat sau de
la mutarea păsărilor în unitatea de ouat;
2. o prelevare oficială de rutină spre sfârşitul
perioadei de ouat, cel mai devreme cu 8 săptămâni
înainte de terminarea ciclului de producţie;
3. o prelevare oficială de rutină în cursul
producţiei, într-un moment suficient de îndepărtat
de cele 2 prelevări anterioare.
Se prelevează următoarele categorii de probe:
i) în baterii - cel puţin 2 probe de materii fecale de
cel puţin 150 g fiecare din fiecare efectiv(hală
populată);
ii) la sol - 5 perechi de încălţăminte de unică
folosinţă (tampoane “şosete“), din fiecare efectiv
(hală populată), sau cel puţin o pereche de
încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf
din fiecare efectiv (hală populată) ori cel puţin 2
probe compuse de materii fecale proaspete din
fiecare efectiv (hală populată).
b) Prelevarea oficială pentru confirmare:
1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru
confirmare se prelevează şi probe suplimentare
pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni
sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene
compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate
efectivele din exploataţie.
144

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini
de reproducţie incluse în cadrul Programului
naţional de control al salmonelozelor zoonotice în
efectivele de găini de reproducţie din România
pentru anul 2011 este opţională şi se face în
conformitate cu prevederile art. 3 din
Regulamentul (CE) nr. 1177/2006.
Această acţiune se realizează numai la solicitarea
scrisă a proprietarului/administratorului, cu
aprobarea DSVSA, care are obligativitatea
înştiinţării în scris a Direcţiei Generale Sanitare
Veterinare din cadrul ANSVSA.
2. în caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de
Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C
din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003
şi prevederile Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie
din România pentru anul 2011.
3. după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv,
este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de
verificare a eficienţei decontaminării; în cazul în
care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei
decontaminării nu sunt corespunzătoare, se repetă
acţiunile de decontaminare, după care se
recoltează încă o dată teste oficiale de verificare a
eficienţei decontaminării.
4. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011
SUPRAVEGHERE
1
1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 350
găini ouătoare (Gallus gallus) ce produc ouă
destinate consumului uman vor fi incluse în
program.
2. Un efectiv de găini ouătoare este reprezentat
grup sau mai multe grupuri de găini ouătoare ce
împart aceeaşi unitate de producţie, sunt
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Cadrul legal:
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
2. Regulamentul (CE) nr. 1168/2006 al Comisiei
din 31 iulie 2006 de punere în aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al
Parlamentului European şi al Consiliului cu privire
la stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere a
145
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp.
se efectuează în conformitate cu amendamentul
1 al standardului EN/ISO 6579-
2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor
şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală
de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul
1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în
fecale de animale şi în probele de mediu din

adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă
de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop.
3. Serotipuri relevante: S. enteritidis, S.
typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S.
typhimurium
4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor
incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui
DSVSA.
5. Programarea caledaristică a recoltării de probe
din cadrul controlului realizat de către operatorul
economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie
şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite
DSVSA şi este supusă aprobării acesteia.
prevalenţei anumitor serotipuri de salmonela la
găinile ouătoare din specia Gallus gallus şi de
modificare a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005;
3. Regulamentul Parlamentului European şi al
Consiliului nr. 1237/2007 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 şi a Deciziei
2006/696/CE cu privire la comercializarea ouălor
provenite din efectivele de găini ouătoare infectate
cu Salmonella, cu modificările şi completările
ulterioare;
4. Prevederile Programul naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din
România pentru anul 2011 aprobat prin Decizia
2010/712/UE;
5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare
146
etapa de producţie primară.”
2. Probele de materii fecale, tampoanele şosete
şi praf recoltate în cadrul Programul naţional de
control al salmonelozelor zoonotice la găinile
ouătoare din România pentru anul 2011 se
testează numai în cadrul LSVSA agreate de
către LNR pentru Salmoneloze zoonotice din
cadrul IDSA.
3. Probele oficiale pentru testarea prezenţei
agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor
al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul
Programul naţional de control al salmonelozelor
zoonotice la găinile ouătoare din România
pentru anul 2011 se testează în cadrul LSVSA
în cadrul cărora se realizează controlul
substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi
sulfamide.
4. Punerea pe piaţă a ouălor provenite din
efective de găini ouătoare ce produc ouă
destinate consumului uman se face în
conformitate cu prevederile Regulamentului
(CE) nr. 1237/2007 al Comisiei din 23
octombrie 2007 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al
Parlamentului European şi al Consiliului şi a
Deciziei 2006/696/CE în ceea ce priveşte
introducerea pe piaţă a ouălor provenind din
efective de găini ouătoare infectate cu
Salmonella.
5. Utilizarea produselor antimicrobiene în
exploataţiile incluse în program este permisă
numai cu respectarea prevederilor art. 2 din
Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.
5. Lunar se efectuează raportarea probelor
prelevate în cadrul Programul naţional de
control al salmonelozelor zoonotice la găinile
ouătoare din România pentru anul 2011
(probele de autocontrol şi probele oficiale) de
către responsabilul din cadrul DSVSA la DGSV
din cadrul ANSVSA.

A.Controlul realizat de către operatorul
economic (autocontrol) - probele recoltate în
cadrul Programul naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din
România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de
personal instruit în acest scop
B. Programul de control oficial - probele
recoltate în cadrul Programul naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din
România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de
personal instruit în acest scop
Se recoltează probe din toate efectivele (hale
populate), astfel:
a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pt fiecare
500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre potrivit
prevederilor lit. B din Anexa II la Regulamentul
(CE) nr. 2160/2003;
b) tineret - cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca
păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în
unitatea de ouat din fiecare efectiv (hale
populate) ;
Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane
şosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din
fiecare efectiv (hală populată);
c) adulte - la un interval de 15 săptămâni din
fiecare efectiv (hală populată):
1. în baterii - cel puţin 2 probe de materii fecale de
cel puţin 150g fiecare din fiecare efectiv (hală
populată);
2. la sol - 2 perechi de încălţăminte de unică
folosinţă (tampoane “şosete“).
Prelevarea oficială de probe de realizează:
a) în toate efectivele (halele populate) o dată pe an;
b) la vârsta de 24 săptămâni ( ± 2 săptămâni) a
unui efectiv nou ce a fost introdus într-o
hală/adăpost în care efectivul anterior a fost
depistat pozitiv pentru Salmonella enteritidis sau
Salmonella typhimurium;
c) când se suspectează o infecţie cu S.enteritidis
sau S.typhimurium, ca rezultat al investigaţiei
epidemiologice asupra focarelor de toxiinfecţie
alimentară;
d) în toate efectivele din exploataţie în cazul în
care se confirmă în urma controlului oficial sau în
urma autocontrolului prezenţa Salmonellei
enteritidis sau a Salmonellei typhimurium într-unul
dintre efectivele din exploataţie;
e) în cazul în care autoritatea competentă
consideră necesar.
În cadrul controlului oficial se recoltează:
1. în baterii - 2 probe compuse de materii fecale
147

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini
ouătoare incluse în cadrul Programul naţional de
control al salmonelozelor zoonotice la găinile
ouătoare din România pentru anul 2011 este
proaspete plus cel puţin o probă compusă de
materii proaspete în funcţie de mărimea
efectivului, sau
2. la sol - 2 perechi de încălţăminte de unică
folosinţă (tampoane “şosete“), plus cel puţin o
pereche de încălţăminte de unică folosinţă
(tampoane şosete) în funcţie de mărimea
efectivului.
DSVSA poate decide înlocuirea unei probe
compuse de materii fecale proaspete sau a unei
perechi de încălţăminte de unică folosinţă
(tampoane şosete) recoltate în cadrul controlului
oficial cu o probă oficială de praf de cel puţin
100g.
Odată cu prelevarea oficială a probelor prevăzută
la lit. b), c), d) şi e) se verifică documentele care
atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi
antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru
testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a
efectului inhibitor al proliferării bacteriene
compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate
efectivele din exploataţie
În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de
Salmonella relevante se aplică prevederile lit. D
din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003
şi prevederile Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din
România pentru anul 2011.
După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv,
este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de
verificare a eficienţei decontaminării.
În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a
eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare,
se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care
se vor recolta încă o dată teste oficiale de
verificare a eficienţei decontaminării.
148

opţională şi se face în conformitate cu prevederile
art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006.
Această acţiune se realizează numai la solicitarea
scrisă a proprietarului/administratorului, cu
aprobarea DSVSA, care are obligativitatea
înştiinţării în scris a Direcţiei Generale Sanitare
Veterinare din cadrul ANSVSA.
5. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011
SUPRAVEGHERE
1
1. Toate exploataţiile cu efective de pui de carne
(broileri) ce cuprind cel puţin 500 de păsări din
specia Gallus gallus vor fi incluse în program.
2. Un efectiv de pui de carne (broileri) este
reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de
pui de carne (broileri) ce împart aceeaşi unitate de
producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu - aer
sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate
în acelaşi scop.
3. Serotipuri relevante: S. enteritidis, S.
Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S.
Typhimurium.
4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor
incluse în program este disponibilă la nivelul
fiecărei DSVSA.
5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a
recoltării de probe din cadrul controlului realizat
de către operatorul economic (autocontrol) pentru
fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din
exploataţie se trimite DSVSA şi este supus
aprobării acesteia.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Cadrul legal:
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
2. Regulamentul (CE) nr. 646/2007 al Comisiei
din 12 iunie 2007 de punere în aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al
Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce
priveşte obiectivul comunitar de diminuare a
prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella
Typhimurium la puii de carne şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1091/2005;
3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;
4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările ulterioare;
5. Programul naţional de control al salmonelozelor
zoonotice în efectivele de broileri din România
pentru anul 2011, aprobat prin Decizia
2010/712/UE.
Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
149
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp.
se efectuează în conformitate cu amendamentul
1 al standardului EN/ISO 6579-
2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor
şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală
de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul
1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în
fecale de animale şi în probele de mediu din
etapa de producţie primară.”
2.Probele de încălţăminte de unică folosinţă
(tampoane “şosete“) recoltate în cadrul
Programul naţional de control al salmonelozelor
zoonotice în efectivele de broileri din România
pentru anul 2011 se testează numai în cadrul
LSVSA agreate de către LNR pentru
Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA.
3. Probele oficiale pentru testarea prezenţei
agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor
al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul
Programul naţional de control al salmonelozelor
zoonotice în efectivele de broileri din România
pentru anul 2011 se testează în cadrul LSVSA
în cadrul cărora se realizează controlul
substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi
sulfamide.
4. Utilizarea produselor antimicrobiene în

A. Controlul realizat de către operatorul
economic (autocontrol) - probele recoltate în
cadrul Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri
din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai
de personal instruit în acest scop.
B. Programul de control oficial - probele
recoltate în cadrul Programul naţional de control al
salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri
din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai
de personal instruit în acest scop
Fiecare efectiv de pui de carne din exploataţie
(hală populată) va fi testat într-un interval de 3
săptămâni înainte de începerea depopulării şi
expedierii păsărilor către abator. Pentru ca puii de
carne să poată fi expediaţi către abator, este
obligatoriu să se cunoască rezultatul testării şi să
se completeze documentele care furnizează
informaţiile privind lanţul alimentar.
Probele constau în 2 perechi de încălţăminte de
unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare
efectiv (hală populată).
Prelevarea oficială de probe de realizează:
a) anual din cel puţin un efectiv de pui de carne
din cel puţin 10% din exploataţii;
b) din toate efectivele din exploataţie în cazul în
care în aceea exploataţie a fost depistat un efectiv
pozitiv pentru S. enteritidis şi/sau typhimurium la
controlul realizat la iniţiativa operatorului
(autocontrol);
c) din toate efectivele nou introduse într-o
exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau
Salmonella typhimurium a fost depistată într-un
efectiv anterior;
d) ori de câte ori este necesar.
Probele constau în 2 perechi de încălţăminte de
unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare
efectiv (hală populată).
Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la
150
exploataţiile incluse în program este permisă
numai cu respectarea prevederilor art. 2 al
Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.
5. Lunar se efectuează raportarea probelor
prelevate în cadrul Programul naţional de
control al salmonelozelor zoonotice în
efectivele de broileri din România pentru anul
2011 (probele de autocontrol şi probele oficiale)
de către responsabilul din cadrul DSVSA la
Direcţia Generală Sanitară Veterinară din cadrul
ANSVSA.

lit. b) se verifică documentele relevante care atestă
că păsărilor nu li s-au administrat agenţi
antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru
testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a
efectului inhibitor al proliferării bacteriene
compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate
efectivele din exploataţie.
În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de
Salmonella relevante se aplică prevederile Anexei
lit. E din Anexa II la Regulamentul (CE) nr.
2160/2003 şi prevederile Programului naţional de
control al salmonelozelor zoonotice în efectivele
de broileri din România pentru anul 2011.
După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv,
este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de
verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în
care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei
decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor
repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor
recolta încă o dată teste oficiale de verificare a
eficienţei decontaminării.
6. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România pentru anul 2011
6.1. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat
SUPRAVEGHERE
1
1. Sunt incluse în program toate exploataţiile cu
efective de curcani pentru îngrăşat ce cuprind cel
puţin 500 de curcani pentru îngrăşat.
2. Un efectiv de curcani pentru îngrăşat este
reprezentat de grup sau mai multe grupuri de
curcani pentru îngrăşat ce împart aceeaşi unitate
de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer
sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate
în acelaşi scop
3. Serotipuri relevante: S. enteritidis, S.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Cadrul legal:
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
2. Regulamentul (CE) nr. 584/2008 al Comisiei
din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al
Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce
priveşte obiectivul comunitar de diminuare a
prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella
Typhimurium la curcani;
3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;
4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările ulterioare;
151
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp.
se efectuează în conformitate cu amendamentul
1 al standardului EN/ISO 6579-
2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor
şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală
de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul
1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în
fecale de animale şi în probele de mediu din
etapa de producţie primară.”
2. Probele de încălţăminte de unică folosinţă

Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S.
typhimurium.
4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor
incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui
DSVSA.
5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a
recoltării de probe din cadrul controlului realizat
de către operatorul economic (autocontrol) pentru
fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din
exploataţie se trimite DSVSA şi este supus
aprobării din partea acestuia.
A. Controlul realizat de către operatorul
economic (autocontrol) - probele recoltate în
cadrul Programul naţional de control al
salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani
pentru îngăşat sunt recoltate numai de personal
instruit în acest scop.
B. Programul de control oficial - probele
recoltate în cadrul Programul naţional de control al
5. Prevederile Programul naţional de control al
salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani
din România pentru anul 2011 aprobat prin
Decizia 2010/712/UE.
Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
Fiecare efectiv de curcani pentru îngrăşat din
exploataţie (fiecare hală populată) este testat întrun
interval de 3 săptămâni înainte de începerea
depopulării şi expedierii păsărilor către abator.
Pentru ca curcanii pentru îngrăşat să poată fi
expediaţi către abator, este obligatoriu să se
cunoască rezultatul testării şi să se completeze
documentele care furnizează informaţiile privind
lanţul alimentar.
Probele recoltate constau în 2 perechi de
încălţăminte de unică folosinţă (tampoane
“şosete“) pentru fiecare efectiv.
Prelevarea oficială de probe de realizează:
a) anual din cel puţin 10% din exploataţii;
152
(tampoane “şosete“) recoltate în cadrul
Programului Naţional de Control a
salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru
îngrăşat se testează numai în cadrul LSVSA
agreate de către LNR pentru Salmoneloze
zoonotice din cadrul IDSA.
3. Probele oficiale pentru testarea prezenţei
agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor
al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul
Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice în efectivele de
curcani pentru îngăşat se testează în cadrul
LSVSA în cadrul cărora se realizează controlul
substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi
sulfamide.
4. Utilizarea produselor antimicrobiene în
exploataţiile incluse în program este permisă
numai cu respectarea prevederilor art. 2 al
Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.
5. Lunar se efectuează raportarea probelor
prelevate în cadrul Programul naţional de
control al salmonelozelor zoonotice în
efectivele de curcani pentru îngăşat (probele de
autocontrol şi probele oficiale) de către
responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia
Generală Sanitară Veterinară din cadrul
ANSVSA.

salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani
pentru îngăşat sunt recoltate numai de personal
instruit în acest scop.
b) din toate efectivele din exploataţie în cazul în
care în aceea exploataţie a fost depistat un efectiv
pozitiv pentru S. enteritidis şi/sau typhimurium la
controlul realizat la iniţiativa operatorului
(autocontrol);
c) din toate efectivele noi introduse într-o
exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau
Salmonella typhimurium a fost depistată într-un
efectiv anterior;
d) ori de câte ori este necesar.
Probele recoltate constau în 2 perechi de
încălţăminte de unică folosinţă (tampoane
“şosete“) pentru fiecare efectiv.
În cazul prelevării de probe oficiale în
conformitate cu prevederile lit. b), se recoltează
probe pentru testarea prezenţei agenţilor
antimicrobieni sau a efectului inhibitor al
proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci
păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.
Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la
lit. b) se verifică documentele relevante care atestă
că păsărilor nu li s-au administrat agenţi
antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru
testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a
efectului inhibitor al proliferării bacteriene
compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate
efectivele din exploataţie.
În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de
Salmonella relevante se aplică prevederile lit. E
din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003
şi prevederile Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru
îngrăşat.
După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv,
este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de
verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în
care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei
decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor
repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor
recolta încă o dată teste oficiale de verificare a
eficienţei decontaminării.
153

6.2. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie
SUPRAVEGHERE
1
1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 250 de
curcani de reproducţie sunt incluse în program.
2. Un efectiv de curcani de reproducţie este
reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de
curcani de reproducţie ce împart aceeaşi unitate
de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer
sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate
în acelaşi scop.
3. Serotipuri relevante: S. enteritidis, S.
Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S.
typhimurium.
4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor
incluse în program este disponibilă la nivelul
fiecărei DSVSA.
5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a
recoltării de probe din cadrul controlului realizat
de către operatorul economic (autocontrol) pentru
fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din
exploataţie se trimite DSVSA şi este supus
aprobării din partea acestuia.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Cadrul legal:
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
2. Regulamentul Parlamentului European şi al
Consiliului nr. 584/2008;
3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;
4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al
Comisieidin 18 martie 2009 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al
Parlamentului European şi al Consiliului şi a
Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce
priveşte controlul şi testarea Salmonellei în
efectivele de reproducţie din specia Gallus gallus
şi de curcani;
5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările ulterioare;
6. Prevederile Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la curcanii de
reproducţie, aprobat prin Decizia 2010/712/UE.
Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare
A. Controlul realizat de către operatorul Categorii de testat şi frecvenţa:
154
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp.
se efectuează în conformitate cu amendamentul
1 al standardului EN/ISO 6579-
2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor
şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală
de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul
1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în
fecale de animale şi în probele de mediu din
etapa de producţie primară.”
2. Probele de materii fecale, tampoanele şosete
şi praf recoltate în cadrul Programului naţional
de control al salmonelozelor zoonotice la
curcanii de reproducţie se testează numai în
cadrul LSVSA agreate de către LNR pentru
Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA.
3. Probele oficiale pentru testarea prezenţei
agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor
al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul
Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la curcanii de
reproducţie se testează în cadrul LSVSA în
cadrul cărora se realizează controlul
substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi
sulfamide.
4. Utilizarea produselor antimicrobiene în
exploataţiile incluse în program este permisă
numai cu respectarea prevederilor art. 2 al
Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.
5. Lunar se efectuează raportarea probelor
prelevate în cadrul Programului naţional de
control al salmonelozelor zoonotice la curcanii
de reproducţie (probele de autocontrol şi probe
oficiale) de către responsabilul din cadrul
DSVSA la Direcţia Generală Sanitară
Veterinară din cadrul ANSVSA.

economic (autocontrol) - probele recoltate în
cadrul Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la curcanii de
reproducţie sunt recoltate numai de personal
instruit în acest scop.
B. Programul de control oficial - probele
recoltate în cadrul Programului naţional de control
al salmonelozelor zoonotice la curcanii de
reproducţie sunt recoltate numai de personal
instruit în acest scop.
a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pt fiecare
500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre, potrivit lit. B
din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
b) tineret, potrivit lit. B din Anexa II la
Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, din toate
efectivele (hale populate) din exploataţie:
1. la 4 săptămâni;
2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările
să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea
de ouat.
Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane
şosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din
fiecare efectiv (hală populată).
c) adulte - din trei în trei săptămâni din toate
efectivele (hale populate):
1. 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă
(tampoane “şosete“) dintr-un efectiv (hale
populate), sau
2. cel puţin o pereche de încălţăminte de unică
folosinţă şi o probă de praf dintr-un efectiv (hală
populată), sau
3. cel puţin 2 probe compuse de materii fecale
proaspete de cel puţin 150g fiecare dintr-un efectiv
(hală populată).
Prelevarea oficială de probe de realizează prin:
A. Control oficial de rutină în toate efectivele din
exploataţie:
1. o dată/an, din toate efectivele (hale populate)
din toate exploataţiile de curcani de reproducţie
adulţi cu vârsta cuprinsă între 30 şi 45 de
săptămâni;
2. din toate efectivele noi introduse într-o
exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau
Salmonella typhimurium a fost depistată într-un
efectiv anterior;
3. în toate exploataţiile de curcani de reproducţie
de elită, străbunici şi bunici;
4. ori de câte ori este necesar.
Se recoltează următoarele probe:
a) 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă
(tampoane “şosete“) dintr-un efectiv (hale
populate), sau
155

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de curcani
de reproducţie incluse în cadrul Programului
naţional de control al salmonelozelor zoonotice la
curcanii de reproducţie este opţională şi se face în
conformitate cu prevederile art. 3 din
Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.
Această acţiune se realizează numai la solicitarea
scrisă a proprietarului/administratorului, cu
aprobarea DSVSA care au obligativitatea
înştiinţării în scris a Direcţiei Generale Sanitare
Veterinare din cadrul ANSVSA.
b) cel puţin o pereche de încălţăminte de unică
folosinţă şi o probă de praf dintr-un efectiv (hală
populată), sau
c) cel puţin 2 probe compuse de materii fecale
proaspete de cel puţin 150g fiecare dintr-un efectiv
(hală populată).
B. Prelevarea oficială pentru confirmare
1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru
confirmare se prelevează şi probe suplimentare
pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni
sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene
compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate
efectivele din exploataţie.
2. în caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de
Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C
din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003
şi prevederile Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la curcanii de
reproducţie.
3. după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv,
este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de
verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în
care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei
decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor
repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor
recolta încă o dată teste oficiale de verificare a
eficienţei decontaminării.
156

7. Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru anul 2011
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
1
2
Supraveghere pasivă 1.Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a
documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc
transporturile de animale ce provin din alte state membre ale Uniunii
Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie
2. Examen clinic pasiv.
Supraveghere activă 1. Inspecţia animalelor receptive din specii domestice şi sălbatice
existente pe teritoriul României:
a) animale situate în localităţile sau efectivele ţintă;
b) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului
intracomunitar şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe
durata perioadei de aşteptare;
c) rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate,
rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului
intracomunitar sau cele importate din ţări terţe cu destinaţia
abatorizare;
d) rumegătoarele sălbatice cu ocazia recoltării de trofee, selecţie şi alte
acţiuni ce sunt prevăzute în Legea nr. 407/2006, cu modificările şi
completările ulterioare.
157
NIVELUL EXECUŢIEI
3
Fermieri şi muncitori implicaţi
zilnic în relaţia cu animalele,
medicii veterinari de liberă
practică care trebuie, conform
legii, să raporteze orice caz de
îmbolnăvire.
1. Medicii veterinari oficiali din
cadrul DSVSA şi/sau cei de liberă
practică împuterniciţi.
2. Acţiunile de inspecţie
planificată vor fi efectuate,
certificate şi cuantificate de către
medici veterinari oficiali conform
instrucţiunilor prevăzute în
legislaţia în vigoare.
3. Examenele serologice de
supraveghere, se efectuează la
LSVSA desemnate şi/sau LNR
din cadrul IDSA. Testele de
seroneutralizare se efectuează la
LNR din cadrul IDSA
4. Examenele PCR şi virusologice
se efectuează la LNR din cadrul
IDSA, iar probele pentru
confirmarea serotipului viral se
trimit de IDSA cu aprobarea
ANSVSA, la Laboratorul
Comunitar de Referinţă pentru
bluetongue şi/sau la alte
laboratoare internaţionale de
referinţă.
5. Examenele de identificare a
genului şi speciei vectorilor
culicoizi se efectuează la LSVSA

2. Supravegherea serologică:
A. În perioada de linişte epidemiologică, se realizează în conformitate
cu Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru
anul 2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE, pentru a se asigura
depistarea la o prevalenţă de 2% şi o confidenta de 95%.
B. În exploataţiile în care s-au introdus animale receptive din zone de
restricţie seropozitive, vaccinate sau imunizate prin infecţie naturală,
ori material seminal recoltat de la tauri rezidenţi în zone de restricţie,
supravegherea serologică se efectuează pe animale indigene
seronegative din exploataţia respectivă sau din cea mai apropiată
exploataţie din vecinătate pentru a asigura depistarea la o prevalenţă
de 2% şi o confidenţă de 95%.
C. În cazul importului sau achiziţiei prin schimburi intracomunitare:
Toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului
intracomunitar nevaccinate sau netrecute prin infecţie naturală şi toate
rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de
aşteptare.
3. Supravegherea prin detecţia genomului viral, pe probe de sânge
prelevate pe EDTA imediat după fătare, de la produşii obţinuţi din
mame seropozitive la bluetongue (vaccinate ori imunizate natural),
care provin din zone de restricţie, în baza derogărilor prevăzute în
Regulamentul (CE) nr. 1266/2007 al Comisiei din 26 octombrie 2007
referitor la normele de punere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a
Consiliului în ceea ce priveşte combaterea, monitorizarea,
supravegherea febrei catarale ovine, precum şi restricţiile privind
deplasările unor animale din specii receptive la aceasta, cu
amendamentele ulterioare, sau provin din zone care au fost supuse
restricţiilor pentru bluetongue şi au fost incluse în cadrul unui program
de vaccinare dar care au ieşit din zona de restricţie la sfârşitul anului
2010 sau vor ieşi în cursul anului 2011.
158
desemnate; probele pentru
confirmarea speciilor de vectori
se trimit de IDSA cu aprobarea
ANSVSA, la Laboratorul
Comunitar de Referinţă pentru
bluetongue şi/sau la alte
laboratoare internaţionale de
referinţă.
6. Localităţile şi efectivele ţintă,
sunt stabilite de DSVSA de
comun acord cu LNR din cadrul
IDSA.
7. Probele de ser pentru
supravegherea serologică şi
probele de sânge prelevate pe
EDTA pentru detecţia genomului
viral bluetongue prin PCR se
transportă la laborator în decurs
de maximum 48 ore de la
prelevare. Din momentul
prelevării şi până la recepţia
probelor în laborator, acestea se
menţin permanent la tempertaura
de refrigerare (+4 - +8 o C).

4. Supravegherea prin examene de detecţie a genomului viral şi de
izolare a virusului pe probe prelevate de la animale la care datele
epidemiologice, alături de informaţii obţinute prin investigaţii
serologice şi/sau clinice ori anatomopatologice, conduc către
suspicionarea bluetongue ori a riscului de bluetongue.
5. Supravegherea virusologică sau prin teste de biologie moleculară a
rumegătoarelor sălbatice moarte, vânate în condiţii normale ori vânate
datorită faptului că prezintă simptome ce ar putea fi atribuite
bluetongue
6. Monitorizarea vectorilor şi a parametrilor mediului ambiant insecte
din genul Culicoides:
a) în perioada de linişte epidemiologică se realizează în conformitate
cu Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru
anul 2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE.
b) în situaţia apariţiei bluetongue în ţările vecine, a extinderii zonelor
de restricţie din ţările vecine pe teritoriul României, a depistării unor
specii noi de vectori competenţi şi în alte situaţii de risc major pentru
bluetongue, prin capturarea sistematică de vectori cu capcane mobile,
pe durata sezonului de activitate intensă a vectorilor în perioada mai –
octombrie, conform unui grafic stabilit ad hoc.
8. Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2011
8.1. Encefalopatia Spongiformă Bovină
SUPRAVEGHERE
1
I. Supraveghere pasivă
Semnalarea tuturor
animalelor bănuite de a fi
infectate cu o formă de ESB
şi atunci când prezenţa unei
forme de ESB nu poate fi
exclusă printr-o examinare
clinică, efectuarea pe
animalele respective a unor
CONDUITA DE EXECUŢIE
2
1. Supraveghere şi/sau monitorizare
conform prevederilor Regulamentului
(CE) nr. 999/2001 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 22 mai
2001 de stabilire a unor reglementări
pentru prevenirea, controlul şi
eradicarea anumitor forme
transmisibile de encefalopatie
spongiformă, cu amendamentele
159
PRECIZĂRI TEHNICE
3
1. Raport lunar transmis la ANSVSA, de către DSVSA
privind situaţia bovinelor suspecte clinic de ESB, precum
şi situaţia rezultatelor testelor efectuate la bovinele
suspecte de ESB, în condiţii de linişte epidemiologică.
2. Probele prelevate de la bovinele suspecte de ESB, se
transmit la LNR pentru EST din cadrul IDSA (LNR-EST)
pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
8. Punctele de recoltare a
vectorilor, sunt stabilite de către
DSVSA de comun acord cu LNR
din IDSA şi, atunci când este
necesar, cu grupul de experţi
pentru bluetongue, constituit de
ANSVSA.
9. Înregistrarea coordonatelor de
latitudine, longitudine şi
altitudine pentru fiecare punct de
colectare a vectorilor se face cu
mijloace GPS.
NIVELUL EXECUŢIEI
4
1. Proprietarii şi
deţinătorii de bovine au
obligaţia anunţării
medicilor veterinari de
liberă practică
împuterniciţi şi a
medicilor veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA cu privire la
oricare semne clinice
nervoase.

teste de depistare în
laborator;
II. Supraveghere activă
Efectuarea de teste de
depistare pe animalele care
nu au fost semnalate ca
fiind bănuite de a fi
infectate cu o formă de
EST, precum animalele
sacrificate de urgenţă,
animalele care prezintă
semne de boală în
momentul inspecţiilor antemortem,
animalele găsite
moarte, animalele sănătoase
sacrificate şi animalele
sacrificate în legătură cu un
caz de EST, în special
pentru a determina evoluţia
şi prevalenţa formelor de
EST pe teritoriul României
sau într-unul din judeţele
acesteia.
ulterioare.
2. Supraveghere clinică în caz de
suspiciune sau de confirmare a bolii.
1. Supraveghere prin examene de
laborator.
2. Supraveghere şi/sau monitorizare
conform prevederilor Regulamentului
(CE) nr. 999/2001, cu amendamentele
ulterioare.
1. Raport lunar transmis la ANSVSA de către DSVSA, în
condiţii de linişte epidemiologică.
2. Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA,
nominalizaţi prin decizie a directorului executiv al
acesteia, pentru controlul ESB, centralizează în mod
corelativ şi transmit lunar la Direcţia Generală Sanitară
Veterinară din cadrul ANSVSA, situaţia privind numărul
testelor rapide efectuate la bovinele din grupele ţintă de
testare, tipul de test rapid efectuat şi rezultatele testelor
rapide efectuate în vederea raportării la Comisia
Europeana a datelor de monitorizare a ESB.
3. Prelevarea probelor de creier se realizează prin:
a) tehnica de prelevare a creierului integral;
b) tehnica foramen magnum se efectuează conform
instrucţiunilor, în spaţii special amenajate în abatoarele
autorizate sau în sălile de necropsie din incinta
laboratoarelor EST sau în spaţii destinate prelevării de
probe din incinta unităţilor de procesare categoria 1,
unităţilor intermediare categoria 1 şi de incinerare care
recepţionează cadavre categoria 1 cu respectarea
măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale
la om.
4. Conform prevederilor anexei III la Regulamentul (CE)
nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, probele de
creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24
luni, sacrificate în regim de urgenţă, cu semne clinice la
inspecţia antemortem, precum şi probele de creier
provenite de la toate bovinele sănătoase în vârstă de peste
30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se
prelevează prin tehnica foramen magnum numai în
abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine.
160
2. Medicii veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA şi/sau medicii
veterinari de liberă
practică împuterniciţi
prelevează capul
animalelor moarte,
sacrificate, ucise în scop
de diagnostic, suspecte de
ESB şi transmit probele la
LNR pentru EST din
cadrul IDSA în vederea
efectuării testelor
specifice de laborator.
1. Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
2. Medicii veterinari
epidemiologi din cadrul
DSVSA, nominalizaţi
prin decizie a directorului
executiv al acesteia,
pentru controlul ESB.
3. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial.
4. Recoltarea probelor de
creier se realizează cu
truse de unică folosinţă în
baza procedurilor stabilite
conform legii, numai de
medicii veterinari
abilitaţi.
5. Examinarea probelor se
realizează la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.

5. De la toate bovinele domestice şi rumegătoarele din
mediul silvic şi exotice, care prezintă semne clinice
nervoase/suspecte de ESB, se prelevează creierul în
întregime în vederea examinării de laborator pentru ESB,
inclusiv cu trunchi cerebral şi se efectuează investigaţii
complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky, listerioză,
precum şi pentru alte boli, după caz.
6. De la toate bovinele suspecte de ESB, indiferent de
vârstă, care după 15 zile de observaţie clinică rămân
suspecte de ESB, precum şi de la toate bovinele în vârstă
de peste 24 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de
eradicare a ESB, se prelevează si se trimite capul
nedeschis la LNR-EST în vederea efectuării examenelor
de laborator speciale pentru ESB.
7.Transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate
pentru diagnosticul ESB, după caz, se efectuează cât mai
curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe,
conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în
vigoare.
8. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru
ESB se realizează în exclusivitate în cadrul reţelei
naţionale de laboratoare de morfopatologie din LSVSA
ale DSVSA (LM), coordonate tehnic de LNR-EST din
cadrul IDSA.
9. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele
precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza
prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de
diagnostic şi vaccinuri şi a prevederilor Regulamentului
(CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.
10. De la animalele moarte, precum si de la animalele
sacrificate şi confiscate în abator sau in diverse
exploataţii, probele de creier vor fi procesate prin test
rapid, conform punctului 9 de mai sus şi histologic,
conform procedurii specifice, cu aplicarea de metode de
colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz,
conform precizărilor LNR-EST. Probele cu rezultat
histologic pozitiv şi/sau test rapid pozitiv se vor trimite la
LNR-EST.
11.Confirmarea diagnosticului se efectuează în
exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.
12. Evidenţele privind efectivele de bovine indigene şi
din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de
exploatare, sex şi vârstă se întocmesc şi se actualizează
zilnic de specialiştii epidemiologi din fiecare DSVSA.
161

Monitorizarea şi eradicarea se
realizează în conformitate cu
Programul pentru eradicarea şi
monitorizarea encefalopatiilor
spongiforme transmisibile pentru anul
2011, aprobat prin Decizia
2010/712/UE.
INSPECŢIA ANIMALELOR
ABATORIZATE
I. ANIMALE VII 1. Până în momentul în care prin examenul de laborator
se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul
animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi
investigaţiei pentru ESB nu se va utiliza pentru consum
şi nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor
cosmetice şi a medicamentelor;
Se examinează ante- şi post-mortem. 2. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii
se realizează conform prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
Carnea, organele şi subprodusele se confiscă aplicându-se
prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE)
nr.1069/2009.
3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
II. CARNE şi ORGANE
Examinarea carcaselor se efectuează
în unităţi de tăiere autorizate/aprobate
sanitar-veterinar, de către medici
veterinari oficiali.
amendamentele ulterioare.
Medicii oficiali din abatoare recoltează şi trimit, în fiecare
lună, la laboratoarele de morfopatologie nominalizate,
probe pentru depistarea materialului de risc specific,
SNC, în carne.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
162
1. Medic veterinar oficial
din cadrul DSVSA
Confirmarea
diagnosticului se
efectuează în
exclusivitate la LNR -
EST din IDSA
1. Medic veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
şi/sau, după caz, la LNR
din cadrul IDSA.

8.2. Scrapia la ovine si caprine
SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUŢIE
PRECIZĂRI TEHNICE
NIVELUL EXECUŢIEI
1
2
3
4
I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere şi/sau 1.Raport lunar transmis la ANSVSA, de către DSVSA, 1. Proprietarii şi deţinătorii
Semnalarea tuturor monitorizare conform privind situaţia ovinelor şi caprinelor suspecte clinic de de ovine şi caprine au
animalelor bănuite de a fi Regulamentului (CE) nr. scrapie, precum şi situaţia rezultatelor testelor efectuate la obligaţia anunţării medicilor
infectate cu o formă de EST 999/2001, cu amendamentele ovinele şi caprinele suspecte de EST, în condiţii de linişte veterinari de liberă practică
şi, atunci când prezenţa unei ulterioare.
epidemiologică.
împuterniciţi şi/sau a
forme de EST nu poate fi
medicilor veterinari oficiali
exclusă printr-o examinare 2. Supraveghere clinică în caz 2.Probele prelevate de la ovinele şi caprinele suspecte de din cadrul DSVSA asupra
clinică, efectuarea pe de suspiciune sau de scrapie se transmit la LNR - EST din cadrul IDSA pentru a fi oricărei suspiciuni de
animalele respective a unor confirmare a bolii.
supuse examinarilor specifice, conform prevederilor scrapie - semne clinice
teste de depistare în laborator.
Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele nervoase ce nu pot fi
ulterioare.
atribuite, pe baza
anamnezei şi a examenului
clinic, altor boli cu
simptomatologie nervoasă.
II. Supraveghere activă
Efectuarea de teste de
depistare pe animalele care
nu au fost semnalate ca fiind
bănuite de a fi infectate cu o
formă de EST, precum
animalele sacrificate de
urgenţă, animalele care
1. Supraveghere prin
examene de laborator.
2. Supraveghere şi/sau
monitorizare conform
prevederilor Regulamentului
(CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
3. Genotiparea ovinelor
1.Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special
amenajate în abatoarele autorizate sau sau în sălile de
necropsie din incinta laboratoarelor EST sau în spaţii destinate
prelevării de probe din incinta Unităţilor de procesare
categoria 1, unităţilor intermediare categoria 1 si de incinerare
care recepţionează cadavre categoria 1 cu respectarea
măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la
om; prelevarea probelor de creier se efectuează astfel încât să
se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce priveşte
163
2. Medicii veterinari de
liberă practică împuterniciţi
şi/sau medicii veterinari
oficiali din cadrul DSVSA
prelevează capul animalelor
moarte sacrificate sau ucise
în scop de diagnostic,
suspecte de scrapie şi
transmit probele la LNR
pentru EST din cadrul IDSA
în vederea efectuării testelor
specifice de laborator
1. Medicul veterinar de
liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar
oficial.
2. Recoltarea probelor de
creier se realizează cu truse
de unică folosinţă în baza

prezintă semne de boală în
momentul inspecţiilor antemortem,
animalele găsite
moarte, animalele sănătoase
sacrificate şi animalele
sacrificate în legătură cu un
caz de EST, în special pentru
a determina evoluţia şi
prevalenţa formelor de EST
pe teritoriul unei ţări sau întruna
din regiunile acesteia.
conform prevederilor
Regulamentului
Parlamentului European şi al
Consiliului nr. 999/2001/CE,
cu amendamentele ulterioare,
şi ale Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 133/2005
privind aprobarea Normei
sanitare veterinare care
stabileşte cerinţele minime
pentru studiul genotipurilor
de proteine prionice la rasele
de ovine.
4. Efectuarea testelor
moleculare discriminatorii
conform prevederilor
Regulamentul (CE) nr.
999/2001, cu amendamentele
ulterioare.
originea, vârsta, rasa, tipul de producţie sau orice alte
caracteristici. Probele prelevate trebuie să fie reprezentative
pentru fiecare regiune şi sezon. Eşantionarea multiplă în
aceeaşi turmă trebuie evitată pe cât posibil.
2. Se prelevează probe de creier provenite de la ovinele şi
caprinele în vârstă de peste 18 luni din grupele ţintă,:
a) animale sănătoase sacrificate pentru consum uman;
b) animale nesacrificate pentru consum uman;
c) animale din turmele infectate care au fost ucise pentru
distrugere,
conform prevederilor capitolului A, partea II, pct. 2, 3 şi 5 din
anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
3. De la ovinele si caprinele în vârstă de peste 18 luni, din
grupele tinta supuse testarii pentru EST, cu excepţia ovinelor
şi caprinelor încadrate în grupa ţintă “suspecte de EST”
înscrise la pct. 4 din prezenta coloană, se prelevează
obligatoriu următoarele probe: cerebel, trunchi cerebral, cortex
cerebral, măduvă rahidiană din regiunea cervicală si
limfonoduri retrofaringiene.
4. De la toate ovinele şi caprinele încadrate în grupa ţintă
“suspecte de EST”, indiferent de vârstă, care după 15 zile de
observaţie clinică rămân suspecte de EST, precum şi de la
toate ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni, moarte sau
ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, se prelevează şi
se trimite capul nedeschis la LNR-EST, în vederea efectuării
examenelor de laborator speciale pentru EST.
5. DSVSA trebuie să urmărească, prin programele proprii de
monitorizare, să se prelevează probe de creier provenite de la
ovinele si caprinele în vârstă de peste 18 luni din toate
exploataţiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar cu peste
100 de animale şi exploataţiile unde nu au fost depistate
niciodată cazuri de scrapie, pe parcursul mai multor ani
consecutivi de eşantionare.
6.Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA, numiţi
prin decizie a directorului executiv, pentru controlul EST,
centralizează în mod corelativ şi transmit lunar la Direcţia
Generală Sanitară Veterinară din ANSVSA situaţia privind
numarul testelor rapide efectuate la ovinele si caprinele
existente pe raza de activitate a DSVSA, pentru fiecare grup
164
procedurilor stabilite
conform legii, numai de
medicii veterinari instruiţi în
acest sens.
3. Examinarea probelor se
realizează la LSVSA şi/sau,
după caz, la LNR din cadrul
IDSA.

ţintă de testare, tipul de test rapid efectuat şi rezultatele
testelor rapide efectuate în vederea raportării la Comisia
Europeana a datelor de monitorizare şi eradicare a scrapiei.
7. Genotiparea tuturor ovinelor pozitive confirmate de LNR-
EST, conform capitolului A, Partea II, pct. 8.1 din anexa III la
Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele
ulterioare.
8. Genotiparea ovinelor din turma infectată (focar), în situaţia
în care se adoptă aplicarea măsurilor de eradicare din
Capitolul A, pct. 2 şi 3 lit. (b) pct. (ii) din anexa VIII la
Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele
ulterioare.
9. Genotiparea prin selectie a ovinelor, conform Capitolul A,
Partea II, pct. 8.2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr.
999/2001, cu amendamentele ulterioare.
10. Genotiparea, in vederea cresterii rezistentei genetice a
ovinelor la scrapie, a 3000 de berbeci de reproductie proveniti
din judete unde au fost confirmate focare de scrapie.
11. Probele pentru genotipare prin selectie se vor preleva de la
ovinele sacrificate pentru consumul uman, ovinele moarte şi
ovinele vii.
12. În vederea genotipării se recoltează probe de sânge pe
EDTA pentru ovinele vii şi probe de creier în cazul cazurilor
de scrapie confirmate şi a ovinelor moarte. Genotiparea se
realizează de către structura competentă din cadrul IDSA.
13.Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se
efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje
etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în
vigoare.
14. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST la
ovine şi caprine, se realizează în cadrul reţelei naţionale de
laboratoare de morfopatologie din LSVSA ale DSVSA,
coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA.
15. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele
precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor
Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi
vaccinuri şi a cerinţelor specificate în Regulamentul (CE) nr.
999/2001, cu amendamentele ulterioare.
16. De la animalele moarte precum si de la animalele
sacrificate şi confiscate în abator sau in diverse exploataţii,
165

INSPECŢIA ANIMALELOR
ABATORIZATE
I. ANIMALE VII
Se examinează ante şi postmortem.
II. CARNE şi ORGANE
Examinarea carcaselor se
efectuează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar-veterinar,
de către medici veterinari
oficiali.
probele de creier vor fi procesate prin test rapid, conform
punctului 13 de mai sus şi histologic, conform procedurii
specifice, cu aplicarea de metode de colorare HE, HEA,
Mann, Pappenheim s.a., după caz, conform precizărilor LNR-
EST din cadrul IDSA. Probele cu rezultat histologic pozitiv
şi/sau test rapid pozitiv se vor trimite la LNR-EST din cadrul
IDSA.
17. Confirmarea diagnosticului, inclusiv discrimnarea suselor
responsabile de infectiile prionice, se efectuează în
exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.
18.Până în momentul în care prin examenul de laborator se va
stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor
care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru scrapie
nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea
produselor alimentare, a produselor cosmetice şi
medicamentelor;
19. Evidenţele privind efectivele de ovine si caprine indigene
şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de
exploatare, sex şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de
specialiştii epidemiologi din fiecare DSVSA.
1. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se
realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
2. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă, aplicându-se
prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE)
nr.1069/2009, cu amendamentele ulterioare.
3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor
Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele
ulterioare.
166
Medic veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
1. Medic veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR din
cadrul IDSA.

Monitorizarea şi eradicarea se
realizează în conformitate cu
Programul pentru eradicarea
şi monitorizarea
encefalopatiilor spongiforme
transmisibile pentru anul
2011, aprobat prin Decizia
2010/712/UE.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările
şi completările ulterioare.
8.3. Boala cronică cahectizantă a cervideelor - BCCC şi EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate
SUPRAVEGHERE
1
I. Supraveghere pasivă
Semnalarea tuturor
animalelor bănuite de a fi
infectate cu o formă de
EST şi, atunci când
prezenţa unei forme de
EST nu poate fi exclusă
printr-o examinare clinică,
efectuarea pe animalele
respective a unor teste de
depistare în laborator.
II. Supraveghere activă
Efectuarea de teste de
depistare pe animalele
care nu au fost semnalate
ca fiind bănuite de a fi
infectate cu o formă de
EST, precum animalele
CONDUITA DE EXECUŢIE
2
1. Supraveghere şi/sau
monitorizare conform
Regulamentului (CE) nr.
999/2001,
cu amendamentele ulterioare
2. Supraveghere clinică în caz
de suspiciune sau de
confirmare a bolii.
1. Supraveghere prin
examene de laborator
2. Supraveghere şi/sau
monitorizare conform
prevederilor Regulamentului
(CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare,
PRECIZĂRI TEHNICE
3
Prelevarea probelor provenite de la cervideele suspecte de
BCCC şi transmiterea la Laboratorul Naţional de Referinţă,
pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare
1.Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special
amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie
din incinta laboratoarelor EST sau la nivelul fondurilor de
vânătoare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii
unor boli infecţioase de la animale la om;
2. Se preleveaza probele de creier provenite de la cervidee în
vârstă de peste 18 luni din grupele ţintă:
167
NIVELUL EXECUŢIEI
4
Orice persoană care
observă semne nervoase la
cervidee are obligaţia
anunţării medicilor
veterinari oficiali din
cadrul DSVSA asupra
oricărei suspiciuni de
BCCC - semne clinice
nervoase ce nu pot fi
atribuite, pe baza
anamnezei şi a examenului
clinic, altor boli cu
simptomatologie nervoasă
1. Medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
2. Recoltarea probelor de
creier se realizează cu truse
de unică folosinţă în baza
procedurilor stabilite
conform legii, numai de

sacrificate de urgenţă,
animalele care prezintă
semne de boală în
momentul inspecţiilor
ante-mortem, animalele
găsite moarte, animalele
sănătoase sacrificate şi
animalele sacrificate în
legătură cu un caz de EST,
în special pentru a
determina evoluţia şi
prevalenţa formelor de
EST pe teritoriul unei ţări
sau într-una din regiunile
acesteia.
pentru bovidee, cervidee şi
alte rumegătoare aflate în
mediu silvatic sau în
captivitate.
a) cervidee sănătoase vânate
b) cervidee sănătoase sacrificate în abatoare
c) cervidee prezentând semne clinice de boală
d) cervidee rănite sau ucise pe şosele
e) cervidee moarte/ucise,
conform prevederilor Deciziei 2007/182/CE a Comisiei din
19 martie 2007 privind un studiu asupra bolii cronice
caşectizante a cervidelor.
3. Pentru genotipare se recoltează probe de creier pentru
cazurile de BCCC confirmate. Genotiparea se realizează de
Serviciul de biologie moleculară şi organisme modificate
genetic din cadrul IDSA.
4. Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se
efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje
etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în
vigoare.
5. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST la,
cervidee, alte specii de rumegătoare mici sălbatice, se
realizează în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de
morfopatologie LM din LSVSA ale DSVSA, coordonate
tehnic de LNR pentru Encefalopatii Spongiforme
Transmisibile LNR -EST din cadrul IDSA.
6. Metodele uzitate pentru diagnosticul BCCC sunt cele
precizate de LNR - EST din IDSA în baza prevederilor
Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi
vaccinuri şi a cerinţelor specificate în Regulamentul (CE) nr.
999/2001,cu amendamentele ulterioare.
7. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la
LNR - EST din cadrul IDSA.
8. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va
stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor
care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru BCCC
nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea
produselor alimentare, a produselor cosmetice şi
medicamentelor.
168
medicii veterinari instruiţi
în acest sens.
3. Examinarea probelor se
realizează la LSVSA,
şi/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.

INSPECŢIA
ANIMALELOR
ABATORIZATE
I. ANIMALE VII
Se examinează ante şi postmortem.
II. CARNE şi ORGANE
Examinarea carcaselor se
efectuează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar-veterinar,
de către medici veterinari
oficiali.
Monitorizarea şi eradicarea
se realizează în conformitate
cu Programul pentru
eradicarea şi monitorizarea
encefalopatiilor spongiforme
transmisibile pentru anul
2011, aprobat prin Decizia
2010/712/UE.
1. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se
realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
2. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă, aplicându-se
prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE)
nr.1069/2009.
9. Programul pentru supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei la vulpi în România pentru anul 2011
SUPRAVEGHERE
1
Vaccinarea antirabică cu momeli
vaccinale a întregului efectiv de vulpi prin
distribuire aeriană şi manuală pe întregul
teritoriu al României.
Vaccinurile antirabice vii folosite pentru
vaccinarea orală a vulpilor trebuie să
îndeplinească cerinţele Farmacopeei
Europene şi recomandările Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii în privinţa
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Vaccinarea vulpilor se va desfăşura în două campanii, de primăvară şi
de toamnă, cu o distribuire predominant aeriană, cu avionul şi/sau
elicopterul, distribuindu-se 20 doze vaccinale/campanie/km 2 , evitânduse
teritoriul localităţilor, al luciului de apă, autostrăzilor, etc. În aceste
zone, precum şi în zonele submontane până la altitudinea de 1000 m,
distribuirea de momeli vaccinale se va face manual, la vizuină, prin
depunerea acestora la gurile de intrare în vizuină.
Numărul de momeli aplicate la vizuină va fi de 25 doze
vaccinale/campanie/km 2 .
169
Medic veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
1. Medic veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
NIVELUL EXECUŢIEI
3
Vaccinarea orală a vulpilor se
face prin distribuirea momelilor
vaccinale cu ajutorul avioanelor
sau elicopterelor, pe suprafeţe
întinse sau în zonele greu
accesibile, iar in jurul
localităţilor, manual, prin
gestionarii fondurilor de
vânătoare, cu asistenţă din

eficacităţii şi siguranţei în utilizarea
acestora.
Supraveghere activă: se vor preleva probe
de la vulpile găsite moarte sau împuşcate.
Grupa de animale ţintă:
vulpi din mediul silvatic.
Prelevare probe şi examen de laborator: probele se recoltează,
transportă cu respectarea exigentelor Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 25/2008.
1. Supravegherea virusologică:
Testul de imunofluorescenţă directă (IFD)
În privinţa supravegherii rabiei se vor preleva probe de la animalele
suspecte în urma examinării clinice şi de la cele găsite moarte.
Incidenţa virusului rabic se va efectua pe 4-8 probe/100 km², prioritate
vor avea probele provenite de la animale care manifestă comportament
de animal turbat.
2. Supravegherea serologică:
Test imunoenzimatic (ELISA), care permite determinarea cantitativă a
anticorpilor antirabici postvaccinali din serurile recoltate de la vulpe.
Se vor recolta de la vulpile vânate sau de la vulpile moarte probe
pentru testarea nivelului de anticorpi.
Testul pentru depistarea markerului tetraciclină:
Controlul eficacităţii vaccinării se realizează prin depistarea prezenţei
biomarkerului tetraciclină în întreaga aria de vaccinare prin
examinarea oaselor şi dinţilor (mandibulei) vulpilor împuşcate, la
microscop în lumină ultravioletă. Această identificare a tetraciclinei
are rol important în monitorizarea consumului de momeli vaccinale de
către speciile ţintă (vulpi), cât şi în identificarea cauzelor de eşec a
vaccinării.
La 45 de zile după fiecare campanie de vaccinare, va fi efectuată
vanătoarea de vulpi în scopul evaluarii eficienţei vaccinării, pentru
aceasta vor fi împuşcate 4 vulpi/100 km 2 .
De la vulpile vânate se vor recolta probe pentru testarea nivelului de
anticorpi (ELISA), precum şi pentru detectarea biomarkerului
tetraciclinei.
170
partea medicilor veterinari
oficiali.
1. Personalul fondurilor de
vânătoare instruit în cadrul
DSVSA, medicul veterinar
oficial al DSVSA şi medicul
veterinar de liberă practică,
după caz.
2. Examenele virusologice de
supraveghere, se efectuează la
LSVSA desemnate şi/sau LNR
din cadrul IDSA.
3. Testele ELISA şi Testele
pentru depistarea markerului
tetraciclină se efectuează la
LNR din cadrul IDSA.

CAPITOLUL III
EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR
SECŢIUNEA 1 - DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE LA ANIMALE
Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
I. ANIMALE VII
I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele,
1.
Bovinele,
caprinele,
leporidele
ovinele,
porcinele şi
se supun
leporidele
Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea
Capitolul I din prezentele Norme metodologice
inspecţiei ante - mortem în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar - veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
II. CARNE şi ORGANE
Se recoltează organe în următoarele cazuri:
a) de la animalele reacţionate pozitiv, dubioase sau neconcludente la
testele pentru brucella;
b) de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la carcase
cu leziuni suspecte de bruceloză.
II. CARNE şi ORGANE III. MĂSURI
BRUCELOZA*
Inspecţia post - mortem a 1. În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau
carcaselor se efectuează în neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care
unităţi de tăiere autorizate există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să
sanitar - veterinar, de către fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate
medici veterinari oficiali precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a
sau de către personalul celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în
auxiliar oficial.
abator.
2. Carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a
permis punerea în evidenţă a unei bruceloze acute trebuie să fie
declarată improprie pentru consumul uman.
3. Mamelele, tractusul genital şi sângele care provin de la animalele la
care a fost depistată o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de
depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru consumul
uman, se confiscă şi se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o
III. LAPTE
leziune de acest tip.
Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacţie pozitivă
la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi utilizat pentru
consum uman.
CAMPILOBACTERIOZA*
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele, porcinele
171
I. ANIMALE VII - bovine, ovine, porcine, păsări.
Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
şi păsările se supun Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
inspecţiei ante - mortem în
unităţi de tăiere autorizate II. CARNE
sanitar - veterinar, de către Recoltarea de probe de carne de pasăre (carne tranşată/porţionată, cu sau
medici veterinari oficiali fără piele, cu sau fără os) din reţeaua de desfacere cu amănuntul.
sau de către
auxiliar oficial.
personalul Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din
cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV şi în
cadrul LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV.
2.
ECHINOCOCOZA*
II. CARNE
1. Inspecţia post - mortem a
carcaselor se efectuează în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar - veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
2. Recoltarea de probe de
carne de pasăre (carne
tranşată/ porţionată, cu sau
fără piele, cu sau fără os),
de către medici veterinari
oficiali, din reţeaua de
desfacere cu amănuntul,
pentru testarea
Campylobacter spp.,
conform programului
specific
ANSVSA.
elaborat de
I. ANIMALE VII
Animalele din speciile
172
III. MĂSURI
Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat
prezenţa de specii de Campylobacter termofile.
1. Carnea şi organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi
consumate, nefiind supuse restricţiilor sanitare veterinare.
2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute
în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de
către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea
infecţiei în ferme.
3. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
monitorizare/recoltare de probe:
a) programul HACCP şi în mod special formulele de tratament termic în
toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte,
moluşte;
b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine,
ovine şi porcine;
c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate
unităţile de procesare şi alimentaţie publică;
d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a
alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie
publică.
Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, la tulpinile de Campylobacter jejuni şi Campylobacter
coli, izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine,
porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa. Se va testa rezistenţa
antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un
risc pentru sănătatea publică.
Tulpinile de Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi
colecţie.
I. ANIMALE VII
A se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
(HIDATIDOZA)
receptive tăiate pentru II. CARNE ŞI ORGANE
consum uman se supun Se examinează fiecare carcasă şi organele de bovine, porcine, ovine,
inspecţiei ante - mortem în caprine, ecvine şi cervide destinate consumului uman.
unităţi de tăiere autorizate III. MĂSURI GENERALE
sanitar-veterinar, de către Interzicerea prezenţei câinilor în abatoare si ferme.
medici veterinari oficiali IV. MĂSURI SPECIFICE
3.
sau de către personalul Carnea şi organele infestate se supun următoarelor măsuri:
auxiliar oficial.
a) Carnea şi organele infestate şi/sau cu chişti hidatici se declară
II. CARNE ŞI ORGANE
improprii consumului uman, se denaturează şi se îndepărtează în
condiţii de siguranţă;
Inspecţia post - mortem a b) Se recoltează fragmente de organe cu modificări chistice de către
carcaselor se efectuează în medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul
unităţi de tăiere autorizate abatoarelor şi se transmit la LSVSA pentru efectuarea examenelor de
sanitar-veterinar, de către laborator în vederea stabilirii genului Echinococcus (examen
medici veterinari oficiali parazitologic şi morfopatologic); probele pozitive pentru genul
sau de către personalul Echinococcus se transmit la LNR pentru Echinococcus din cadrul IDSA
auxiliar oficial.
pentru identificarea speciei.
c) Grăsimea se dă în consum fără restricţii;
d) Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru folosirea în
alimentaţia carnivorelor.
I. ANIMALE VII
I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele
Bovinele, ovinele, caprinele
şi porcinele se supun
Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din
prezentele Norme metodologice.
4.
LISTERIOZA*
inspecţiei ante - mortem în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
II.a. CARNE ŞI ORGANE
În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os
lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii
uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la
frigider (4-8
II. CARNE, PRODUSE
DIN CARNE, PRODUSE
LACTATE, PEŞTE ŞI
PRODUSE DIN
PESCUIT
1.Inspecţia post - mortem se
efectuează în unităţi de
tăiere autorizate sanitarveterinar,
de către medici
veterinari oficiali sau de
173
o C) timp de 48 de ore.
II. b. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI
PRODUSE DIN PESCUIT:
Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din
cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează la IISPV.
III. MĂSURI
1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea, care nu
prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în
produse supuse tratamentului termic.
2. În cazul confirmării prezenţei L. monocytogenes în produse din
carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag
din consum se declară improprii consumului uman, se denaturează şi
se îndepărtează în condiţii de siguranţă, conform Regulamentului (CE)
nr.1069/2009, cu amendamentele ulterioare.

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
către personalul auxiliar 3. Tulpinile de L. monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine
oficial.
animală, se trimit la IISPV pentru confirmare.
4. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
2. Recoltarea probelor de monitorizare/recoltare de probe:
către medici veterinari a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului
oficiali şi efectuarea
HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate
unităţile de procesare carne roşie, lapte, peşte, moluşte;
examenelor în LSVSA şi în b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în
IISPV.
toate unităţile de procesare, alimentaţie publică, în mod special
contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate
pentru consum, cu termen lung de valabilitate;
c) Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la
temperatura de refrigerare (brânzeturi cu pastă moale, produse din
carne tip pate şi produse din carne feliate, produse din carne sau
peşte ambalate sub vid);
d) Prelevarea de teste de sanitaţie de pe suprafeţele cu care vin în
contact alimentele după tratamentul termic în cadrul Programului de
autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte,
peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică;
e) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în procesare,
unde este cazul, în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de
procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi
în unităţile de alimentaţie publică, în vederea efectuării examenului
microbiologic;
f) Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate
pentru consum în unităţile de alimentaţie publică, de către
personalul angajat.
174

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele,
caprinele, porcinele,
cabalinele şi păsările se
I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline,
lagomorfe, păsări):
Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează
conform normelor sanitare veterinare în vigoare - a se vedea Capitolul I
din prezentele Norme metodologice.
supun inspecţiei ante -
mortem în abatoare
II. CARNE şi SUBPRODUSE COMESTIBILE
5.
SALMONELOZA*
autorizate sanitar-veterinar, Programul de control pentru Salmonella, în conformitate cu
de către medici veterinari reglementările Uniunii Europene, cuprinde recoltarea de probe şi
oficiali sau de către analize, după cum urmează :
1. Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline:
personalul auxiliar oficial.
se recoltează probe de pentru analiza Salmonella spp. se realizează prin
II. CARNE şi metoda nedistructivă cu ajutorul bureţilor abrazivi de pe suprafaţa
carcasei conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu
SUBPRODUSE
amendamentele ulterioare, şi programului specific elaborat de
COMESTIBILE
ANSVSA.;
1. Inspecţia post - mortem a
2. Carcase de păsări: se recoltează porţiuni din pielea gâtului, conform
prevederilor Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele
carcaselor şi organelor ulterioare, şi programului specific elaborat de ANSVSA.
precum şi recoltarea de Recoltarea de probe este efectuată de către inspectorii din cadrul
probe se efectuează în DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV şi în cadrul
abatoare autorizate sanitar- LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV.
veterinar, de către medici
III. MĂSURI:
veterinari oficiali sau de
A. 1. În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat se declară improprie
către personalul auxiliar consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată
oficial.
salmoneloza acută.
În cazul identificării în carnea roşie şi în carnea de vânat a prezenţei S.
2. Verificarea şi recoltarea enteritidis şi/sau S. typhimurium, aceasta se declară improprie
de probe include şi sălile de consumului uman.
tranşare sau unităţile de În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la carnea roşie şi
tranşare şi reambalare a carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în mod
cărnii roşii şi a cărnii de condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere
sanitară veterinară şi consecutiv executării unui control microbiologic
pasăre, precum şi depozitele
pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este
destinate pentru aceste corespunzătoare microbiologic.
cărnuri.
2. În cazul produselor din carne roşie, carne de vânat şi carne de pasăre
la care s-a decelat prezenţa S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, acestea
3. Recoltarea de probe de se declară improprii consumului uman.
piele, din zona gâtului, de la În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la produsele din
carcase de pasăre, de către carne roşie şi carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele
medici veterinari oficiali, de produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub
la nivelul abatoarelor,
supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control
microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea
pentru testarea Salmonella sunt corespunzătoare microbiologic.
spp., conform programului 3. a) În cazul loturilor de păsări destinate abatorizării care provin din
specific elaborat de efective de păsări în care a fost decelată prezenţa S. enteritidis şi/sau S.
175

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
ANSVSA.
typhimurium în probele recoltate în cadrul controalelor oficiale, aceste
loturi vor fi tăiate în partidă separată şi se vor recolta în mod obligatoriu
în abator probe de piele din zona gâtului de la carcasele de păsări după
răcire, conform procedurii elaborate de către ANSVSA, probe care vor
III. OUĂ
fi trimise la laborator pentru efectuarea analizelor în vederea decelării S.
enteritidis şi/sau S. typhimurium.
Verificarea şi recoltarea de
b) În cazul identificării S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele de
probe se efectuează în piele recoltate din zona gâtului de la carcasele de păsări,din abator,
centre de colectare, centre tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum
de ambalare ouă unităţi uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub
producere ouă lichide, supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control
unităţi de procesare ouă, microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta
este corespunzătoare microbiologic.
depozite, unităţi de
Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial,
alimentaţie publică şi unităţi având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor.
de desfacere autorizate şi c) În cazul identificării S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele de
înregistrate sanitar- piele recoltate din zona gâtului de la carcasele de păsări în abator, se vor
veterinar, de către medici recolta în mod obligatoriu probe de carne ce vor fi trimise la laborator
veterinari oficiali sau de
pentru efectuarea analizelor în vederea decelării S. enteritidis şi/sau S.
typhimurium.
către personalul auxiliar d) Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în fermă s-a
oficial - a se vedea decelat prezenţa în mod sporadic de Salmonella spp., serotipurile S.
Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele, şi
prezentul capitol.
luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât şi la abator.
e) În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în
mod sporadic Salmonella spp., serotipurile S. gallinarum, S. pullorum,
S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele, tăiate în partidă separată,
IV. ALIMENTE DE carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat,
ORIGINE ANIMALĂ după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară
şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă
Alimentele de origine de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare
animală sunt supuse microbiologic.
analizelor de laborator Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial
pentru Salmonella, conform având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor.
legislaţiei în vigoare - a se
f) În cazul decelării serotipurilor S. galinarum, S. pullorum, S. ifantis, S.
berta, S. thompson şi altele în produsele din carne de pasăre şi/sau alte
vedea Secţiunile 1, 2, 3 şi 4
produse care au în compoziţie carne de pasăre, se aplică următoarea
din prezentul capitol. procedură:
i) produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic
se declară improprii consumului uman;
V. HRANA ANIMALĂ ii) produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic,
se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui
(Furaje) – a se vedea
control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că
Capitolul III, Secţiunea 9 acestea sunt corespunzătoare microbiologic;
din prezentele Norme iii) semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse
metodologice
unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman;
iv) în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat
Salmonella spp., supravegherea sanitară veterinară va superviza
176

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
înregistrarea grafică a temperaturilor şi a duratei tratamentului termic,
consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de
fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic;
DSVSA organizează şi monitorizează programul pentru recoltarea
probelor în vederea decelării germenilor din genul Salmonella.
DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA orice situaţie în care se
depistează germenii din genul Salmonella la animale vii, produsele
acestora, alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării
măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum şi de a efectua
investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau
contaminare.
g) Loturile de carne de pasăre separată mecanic la care s-a decelat
serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium se declară improprii
consumului uman; loturile din carne de pasăre separată mecanic la care
s-a decelat Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S.
ifantis, S. berta, S. thompson. S. Virchow şi altele) se prelucrează sub
supraveghere sanitară veterinară în produse din carne tratate termic, în
unităţi autorizate sanitar-veterinar care dispun de echipamente tehnice
dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi duratei
tratamentului şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă
de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare
microbiologic.
4. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care
sunt suspicionate a fi contaminate/care sunt contaminate cu anumite
serotipuri de Salmonella, pentru care a fost stabilit un obiectiv de
reducere a prevalenţei (de ex., S. enteritidis şi/sau S. typhimurium.), sau
care au fost identificate ca fiind sursa de infecţie în cadrul unui focar
specific de toxiinfecţie alimentară la om, se pot admite în consum uman
numai după ce au fost supuse unui tratament, astfel încât să se
garanteze distrugerea serotipului S. enteritidis şi/sau S. typhimurium.
Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt
suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu Salmonella spp:
a) sunt considerate ouă de categoria B, conform art. 2 alin. (4) din
Regulamentul (CE) nr. 589/2008 al Comisiei din 23 iunie 2008 de
stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.
1234/2007 al Consiliului privind standardele de comercializare
aplicabile ouălor;
b) sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piaţă, conform
art.10 din Regulamentul (CE) nr. 589/2008;
c) sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care
DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către
operatorul de industrie alimentară, în vederea prevenirii contaminării
încrucişate cu ouă provenite din alte efective.
177
B. În toate cazurile în care a fost depistată prezenţa Salmonella spp. în
carnea roşie, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau în
furaje tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare şi
tipizare.

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
C. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor inspecţiei ante şi
post - mortem, precum şi a rezultatelor pozitive obţinute în urma
examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către
fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în
ferme.
Măsurile anterior precizate luate în cazul cărnii roşii, cărnii de vânat,
cărnii de pasăre şi ouălor se notifica ANSVSA.
D. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
monitorizare/recoltare de probe:
i) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului
HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate
unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte,
ouă;
ii) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate
unităţile de procesare şi alimentaţie publică;
iii) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi
alimentaţie publică;
iv) Efectuarea examenelor medicale periodice ale operatorilor de
industrie alimentară în vederea identificării şi eliminării purtătorilor de
germeni din genul Salmonella din toate unităţile de procesare şi
alimentaţie publică;
v) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a
alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie
publică.
vi) În toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat
serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele de carne roşie,
carne de vânat, carne de pasăre, produse din carne, carne preparată,
carne tocată, carne separată mecanic, lapte şi produse din lapte, peşte şi
produse din pescuit, ouă şi produse din ouă, DSVSA comunică
medicilor veterinari oficiali din unităţile situate pe teritoriul judeţelor în
care au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele de
provenienţă a animalelor, prin SRAAF.
vii) În toate cazurile în care, la examenul microbiologic s-a izolat
serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, carnea roşie, carnea de
vânat, carnea de pasăre, produsele din carne, carnea preparată, carnea
tocată şi carnea separată mecanic, laptele şi produsele din lapte, peştele
şi produsele din pescuit şi produsele din ouă se declară improprii
consumului uman.
I. ANIMALE VII
I. ANIMALE VII - porci domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte
TRICHINELOZA*
Animalele tăiate pentru
consum uman, respectiv
porci domestici, mistreţi,
specii receptive
Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive – a se
vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
urşi, cabaline şi alte specii
receptive, trebuie examinate
la tăiere pentru Trichinella
II.CARNE
Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. se face conform
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2075/2005, cu amendamentele
178

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
spp.
ulterioare.
II. CARNE
Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr-una din
următoarele metode, după cum urmează:
1. Carnea proaspătă 1. Metoda digestiei:
provenită de la speciile de a) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective, utilizând un
animale receptive se admite agitator magnetic – metoda de referinţă;
pentru consum uman numai b) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective cu asistenţă
după efectuarea examenului mecanică:
pentru decelarea Trichinella i) tehnica sedimentării- metoda echivalentă;
6.
spp. de către medici ii) tehnica de izolare prin filtrare-metoda echivalentă.
veterinari oficiali sau c) metoda de digestie automată pentru eşantioane combinate/colective
medici veterinari de liberă până la 35g – metoda echivalentă.
practică împuterniciţi de 2. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în condiţiile
către DSVSA.
prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2075/2005, cu amendamentele
2. Efectuarea examenului
pentru decelarea Trichinella
spp. poate fi realizata şi de
ulterioare.
Marcarea cărnii care a fost supusă examenului pentru decelarea
Trichinella spp. se efectuează conform prevederilor legale.
personalul auxiliar oficial
III. MĂSURI
sau de personalul din
a) Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată Trichinella spp.
unităţile de tăiere autorizate
se declară improprie consumului uman.
sanitar-veterinar, care îşi
b) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piaţă a cărnii
desfăşoară activitatea sub
la care a fost depistată Trichinella, vor dispune distrugerea acestora,
supravegherea şi
vor iniţia investigaţii epidemiologice în vederea identificării fermei
responsabilitatea medicului
şi a eliminării surselor.
veterinar oficial sau a
c) În situaţia în care se constată că produsele din carne, carnea
medicului veterinar de
preparată şi carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la
liberă practică împuternicit,
baza declanşării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au
decizia finală privind
obligaţia ca în timpul investigaţiilor din cadrul anchetei
admiterea în consum a
epidemiologice să recolteze şi să examineze toate probele suspecte.
cărnii fiind luată de către
d) Toate eşantioanele pozitive sunt trimise la LNR din cadrul IISPV
medicul veterinar oficial.
pentru a fi identificate speciile de Trichinella în cauză.
3. În conformitate cu
prevederile art. 5 din
Regulamentul (CE) nr.
2075/2005 al Comisiei din 5
decembrie 2005 de stabilire
a normelor specifice
aplicabile controalelor
oficiale privind prezenţa de
179

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2
Trichinella în carne, cu
3
amendamentele ulterioare,
tot personalul implicat în
examinarea probelor pentru
decelarea Trichinella spp.
trebuie să fie instruit
corespunzător şi să participe
la:
a) un program de control al
testelor utilizate pentru
decelarea Trichinella spp;
b) o evaluare periodică a
procedurilor de testare,
înregistrare şi analiză
utilizate în laborator.
4. Examenul pentru
decelarea Trichinella spp.
se efectuează în cadrul
institutelor naţionale de
referinţă, la LSVSA din
cadrul DSVSA, în
circumscripţiile sanitar -
veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor, în
laboratoarele din
circumscripţiile sanitar -
veterinare de asistenţă, în
laboratoarele special
amenajate şi dotate pentru
decelarea trichinei din
abatoarele în care se
sacrifică porcine şi/sau
cabaline, ori în
laboratoarele din unităţile
care manipulează carne de
vânat sălbatic.
180

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
5. Contravaloarea
examenelor pentru
decelarea trichinei se va
efectua în conformitate cu
prevederile
vigoare.
legale în
7.
TUBERCULOZA*
(produsă de Mycobacterium Bovis)
I. ANIMALE VII -
bovinele, caprinele,
porcinele, leporidele şi
vânatul sălbatic:
- se supun examenului ante
mortem în unităţi de tăiere
autorizate sanitar-veterinar,
de către medici veterinari
oficiali sau de către
personalul auxiliar oficial.
II. CARNE şi ORGANE
1. Inspecţia post - mortem a
carcaselor şi organelor se
efectuează în unităţi de
tăiere autorizate sanitarveterinar,
de către medici
veterinari oficiali sau de
către personalul auxiliar
oficial.
2. În cadrul inspecţiei post -
mortem se examinează
inclusiv ganglionii limfatici
ai capului şi organelor.
3. În cazul în care nu s-au
constatat semne clinice
specifice la examenul ante
mortem, animalele se
dirijează la tăiere în condiţii
normale, în caz contrar
animalele se dirijează la
181
I. ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi
vânatul sălbatic:
Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice şi/sau
serologice pentru tuberculoză şi expedierea animalelor reagente către
abator în vederea sacrificării în partidă separată - a se vedea Capitolul I
din prezentele Norme metodologice.
II. CARNE şi ORGANE
Se recoltează probe în următoarele cazuri:
a) În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau
serologice, la care după tăiere prin inspecţia post - mortem nu se
constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici:
1. submaxilari, retrofaringieni, bronhici;
2. mediastinali, eventual şi mezenterici, dacă sunt măriţi în volum,
portali şi retromamari.
b) În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni
şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice,
după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare.
Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi.
În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni.
c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de
suspiciune/leziuni detectate la examenul post - mortem.
III. MĂSURI
a) În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau
neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte
motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie
sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate
precautiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a
celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului
prezent în abator;

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
tăiere în partidă separată. b) Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se
aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în
conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în
vigoare;
c) Toată carnea care provine de la animale la care inspecţia postmortem
a permis punerea în evidentă a unor leziuni
tuberculoase în mai multe organe sau părţi ale carcasei trebuie
să fie declarată improprie pentru consumul uman;
d) În cazul în care a fost evidentiată o leziune tuberculoasă în
ganglionii limfatici ai aceluiaşi organ sau în aceeaşi parte a
carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei şi
ganglionii limfatici asociati trebuie să fie declarata improprii
pentru consumul uman.
ESCHERICHIA COLI
VEROTOXIGENĂ*
III. LAPTE CRUD
A) În exploataţiile de
animale
lapte.
producătoare de
B) În unităţi de procesare a
laptelui supuse autorizării
şi/sau înregistrării sanitare
veterinare.
I. ANIMALE VII
Bovinele şi ovinele se
supun examenului ante
mortem în unităţi de tăiere
182
III. MĂSURI
LAPTE CRUD
A.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la
testul unic (TU) în perioadă de 42 zile până la efectuarea testului
comparativ simultan (TCS) nu va fi utilizat în consum uman.
A.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de
boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite
din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză poate fi livrat
pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse
lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o
reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.
B.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la TU
(în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepţionat şi
admis la procesare în unităţile supuse înregistrării sanitare veterinare
(centrele de prelucrare a laptelui) şi în unităţile de procesare autorizate
sanitar-veterinar.
B.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de
boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite
din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză, poate fi
recepţionat şi utilizat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea
obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament
termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.
I. ANIMALE VII (bovine)
Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din
prezentele Norme metodologice.

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2
autorizate sanitar-veterinar,
de către medici veterinari
3
oficiali sau de către
personalul auxiliar oficial.
8.
9.
INFLUENŢA AVIARĂ**
II. CARNE
Recoltarea de probe de
carne tocată de bovine şi
ovine, probe de carne
tocată tocată amestec, care
conţine carne de bovine şi
ovine, precum şi probe de
carne preparată de bovine şi
ovine, de către medici
veterinari oficiali, din
reţeaua de desfacere cu
amănuntul, conform
programului specific pentru
monitorizarea prevalenţei E.
coli O157 elaborat de
ANSVSA.
III. LAPTE CRUD
I. PĂSĂRI VII
Păsările vii se supun
183
II. CARNE
Se recoltează probe de carne tocată de bovine şi ovine, probe de carne
tocată tocată amestec, care conţine carne de bovine şi ovine, precum şi
probe de carne preparată de bovine şi ovine.
Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din
cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV şi în
cadrul LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV.
Tulpinile de E. coli verotoxigene trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi
colecţie.
III. MĂSURI
Carne
1. În cazul izolării E. coli O157, carnea tocată de bovine şi ovine, carnea
tocată tocată amestec, care conţine carne de bovine şi ovine, precum şi
carnea preparată de bovine şi ovine se confiscă şi denaturează.
2. Medicul veterinar oficial controlează prin
supraveghere/monitorizare/recoltare de probe:
a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP în toate unităţile de abatorizare bovine şi
în mod special a formulelor de tratament termic în toate
unităţile de procesare şi alimentaţie publică;
b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de
bovine, ovine si caprine;
c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în
toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod
special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata
preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi;
d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul
angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile
de alimentaţie publică.
IV. LAPTE
Respectarea igienei mulsului.
I. PĂSĂRI VII
A se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
examenului ante mortem în II. MĂSURI:
unităţi de tăiere autorizate 1. DSVSA au obligaţia de a notifica prin SRAAF în regim de urgenţă
sanitar-veterinar şi în ferme, cazurile suspecte.
de către medici veterinari 2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
oficiali sau de către monitorizare/recoltare de probe:
personalul auxiliar oficial. a) respectarea măsurilor de curăţire, spălare şi dezinfecţie a
mijloacelor de transport şi cuştilor;
b) abatorizarea pe loturi urmată de dezinfecţia între tăieri;
c) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP în toate unităţile de abatorizare a
păsărilor;
d) prevenirea contaminării încrucişate în timpul tăierii şi
procesării;
e) îndepărtarea subproduselor rezultate în urma abatorizării
păsărilor, respectiv pene, viscere şi a cadavrelor în condiţii de
siguranţă;
f) interzicerea prezenţei animalelor indezirabile, cum ar fi câinii,
pisicile, rozătoarele în incinta abatoarelor de păsări;
g) interzicerea recuperării subproduselor pentru alimentaţia
carnivorelor.
I. ANIMALE VII
3. În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator
care intră în contact cu păsările vii destinate abatorizării şi/sau carcase.
I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele, vânatul
10.
sălbatic
Bovinele, ovinele,
Supraveghere – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme
caprinele, ecvinele si
metodologice.
vânatul sălbatic se supun
RABIA **
examenului ante mortem în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar-veterinar de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
II. CARNE ŞI ORGANE
Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic, inclusiv
bioprobă şi histologic.
Diagnostic diferenţial EST, Aujeszky şi Listeria, conform Capitolul I
din prezentele Norme metodologice.
II. CARCASE
Inspecţia post - mortem a
carcaselor precum şi
recoltarea de probe se
efectuează în unităţi de
tăiere autorizate sanitar-
184
III. MĂSURI
a) În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut
mai mult de 6 zile de la muşcătura infectantă se declară impropriu
consumului uman animalul în întregime;
b) În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin de 6 zile
de la muşcătură, fără semne clinice de turbare, se declară
impropriu consumului uman locul muşcăturii, capul şi coloana

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
veterinar, de către medici vertebrală;
veterinari oficiali sau de c) Restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează pentru
către personalul auxiliar
oficial.
consum uman, fără restricţii.
11.
BOTULISM **
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele,
caprinele, porcinele şi
leporidele se supun
inspecţiei ante - mortem în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
II. CARNE şi ORGANE -
bovine, ovine, caprine,
porcine şi leporide
Inspecţia post - mortem a
carcaselor se efectuează în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
III. Produse din carne,
lapte, peste sau produse
compuse in recipienti
ermetic inchisi
Controlul organoleptic al
recipienţilor in vederea
identificării eventualelor
modificări ulterioare
obţinerii, verificarea
închiderii acestora,
termostatarea, de către
185
I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi
leporide
Supraveghere specii receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele
Norme metodologice.
II. CARNE, ORGANE ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ
În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de
origine animală.
Determinarea prezenţei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă
pe şoareci şi testele imunologice ELISA, RIA.
III. MĂSURI
1. În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară
improprie consumului uman;
2. În cazul în care se identifică prezenţa toxinei botulinice în produse
de origine animală, acestea se distrug;
3. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA toate situaţiile de
suspiciune şi confirmare a cazurilor de botulism sau orice situaţie în
care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine animală
sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum şi de a
efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de
infecţie sau contaminare;
4. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
monitorizare/recoltare de probe:
a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP şi în mod special a formulelor de
tratament termic, durata, presiunea şi temperatura de
sterilizare şi/sau pasteurizare în toate unităţile de procesare
carne, lapte, peşte;
b) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării
încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie
publică;
c) identificarea şi eliminarea conservelor şi semiconservelor
bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale ca
urmare a controlului oficial în unităţile de procesare,

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
medicii veterinari oficiali.
Controlul modului în care
depozitare şi comercializare.
sunt respectaţi şi
monitorizaţi parametrii de
tratament termic etc., de
către medicii veterinari
oficiali.
12.
LEPTOSPIROZA **
I. ANIMALE VII
Bovinele, cabalinele şi
porcinele se supun
inspecţiei ante - mortem în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
II. CARNE şi ORGANE
Inspecţia post - mortem a
carcaselor şi organelor se
efectuează în unităţi de
tăiere autorizate sanitarveterinar,
de către medici
veterinari oficiali sau de
către personalul auxiliar
oficial.
186
I. ANIMALE VII -bovine, porcine, cabaline
Supraveghere serologică prin examene de laborator - a se vedea
Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
II. CARNE şi ORGANE
Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate ;
III. MĂSURI
1. Carnea şi organele:
a) Se declară improprii consumului uman în totalitate carcasele
icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale
musculaturii;
b) Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenţei
leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului
bacteriologic pozitiv;
c) Grăsimea se dă în consum după topire, iar glandele endocrine şi
sângele se confiscă;
d) Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.
2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
monitorizare/recoltare de probe:
a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă şi a
programului HACCP în toate unităţile de procesare şi
alimentaţie publică;
b) Evitarea contaminării carcaselor cu excreţii de la speciile
receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere şi inspecţie
adecvate care includ protejarea vezicii urinare şi a rinichilor;
c) Îndepărtarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a excreţiilor
de la speciile receptive, din boxele de aşteptare;
d) Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreţii
provenite de la speciile receptive;
e) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare,
precum şi în unităţile de alimentaţie publică;
În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator
care intra în contact cu animalele vii destinate abatorizării şi/sau

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
III. LAPTELE
carcase.
3. Laptele:
a) Respectarea igienei mulsului;
b) Evitarea contaminării cu excreţii provenite de la animalele
receptive.
I. ANIMALE VII
I. ANIMALE VII - porcine, ovine, cabaline, păsări
Porcinele, ovinele,
cabalinele şi păsările se
Supraveghere - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme
metodologice.
supun examenului ante
mortem în unităţi de tăiere II. CARNE şi ORGANE
autorizate sanitar-veterinar
1. porcine, ovine, cabaline:
de către medici veterinari
oficiali sau de către a) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu
personalul auxiliar oficial.
leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi în vederea examinării
13.
II. CARNE şi ORGANE
bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor
sanitare veterinare;
1. porcine, ovine, cabaline b) în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii
TUBERCULOZA**
(alta decât cea produsă de
Mycobacterium Bovis)
limfatici cu leziuni.
a) Inspecţia post - mortem a
2. păsări: în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu
carcaselor şi organelor se
leziuni (ficat, splină).
efectuează în unităţi de
tăiere autorizate sanitar-
III. MĂSURI
veterinar, de către medici
veterinari oficiali sau de 1. porcine, ovine, cabaline:
către personalul auxiliar măsurile de abator la carne şi organe se aplică în funcţie de
oficial.
localizarea şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu
b) La inspecţia post -
mortem se examinează
inclusiv ganglionii limfatici
ai capului şi organelor.
prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.
2. păsări:
Măsurile de abator pentru carne şi organe se aplică în funcţie de
localizarea şi extinderea leziunilor.
Se declară improprii consumului uman carcasele şi organele în caz de:
c) În cazul în care nu s-au a) infecţie generalizată;
constatat semne clinice b) leziuni pe organe însoţite de cahexie şi infiltraţii în
specifice la examenul ante
musculatură.
mortem, animalele se În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe
dirijează la tăiere în condiţii organe se confiscă organele cu leziuni, iar carnea se admite în consum
normale, în caz contrar
animalele se dirijează la
tăiere în partidă separată.
după sterilizare prin fierbere.
187

Nr.
Boala
Strategia şi conduita de
crt.
Precizări tehnice***
execuţie
0 1 2 3
2. păsări
Pasările se supun inspecţiei
post - mortem individuale
după tăiere, prin examinarea
carcasei şi organelor.
14.
YERSINIOZA **
ANISAKIDOZA **
ŞI ALTE PARAZITOZE LA PEŞTI
I. ANIMALE VII
Porcinele se supun
inspecţiei ante - mortem în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
II. CARNE
1.Inspecţia post - mortem a
carcaselor şi organelor de
porcine se efectuează în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
1. Fiecare lot de peşte,
icrele şi lapţii se supun
examenului prin inspecţie
vizuală.
2. Se prelevează probe
reprezentative din fiecare
188
I. ANIMALE VII - porcine :
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator - a se vedea Capitolul I
din prezentele Norme metodologice.
II. LA NIVELUL ABATOARELOR
1. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
monitorizare/recoltare de probe:
a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP şi în mod special a formulelor de
tratament termic în toate unităţile de procesare a cărnii de porc;
b) prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de
tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de
plastic;
c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în
toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod
special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata
preparate pentru consum cu termen lung de valabilitate;
d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul
angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile
de alimentaţie publică.
Programul specific elaborat de ANSVSA în baza specificaţiilor tehnice
transmise de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor –
EFSA.
Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din
cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV.
I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de peşte, icrele şi
lapţii sunt supuse inspecţiei vizuale randomizate de către medici
veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial în vederea
depistării şi îndepărtării paraziţilor vizibili cu ochiul liber.
II. MĂSURI
Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
monitorizare/recoltare de probe modul în care se prelucrează peştele,

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
lot de peşte, icre şi lapţi. icrele şi lapţii:
a) peştele parazitat sau părţile parazitate din acesta nu vor fi
comercializate pentru consum uman;
15.
b) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare
doar la nivelul viscerelor şi care pot fi îndepărtate în totalitate,
se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară
într-o unitate autorizată sanitar-veterinar care dispune de
facilitaţi pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate şi în
care sunt respectate condiţiile de igienă pentru evitarea
posibilităţilor de contaminare;
c) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare la
nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi a viscerelor
se declară impropriu pentru consum uman şi nu se acceptă
valorificarea acestuia pentru consumul uman.
16.
CISTICERCOZA **
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele şi
porcinele se supun
inspecţiei ante - mortem în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
II. CARNE ŞI ORGANE
1. Carnea proaspătă
provenită de la animale
receptive se supune
inspecţiei post - mortem
imediat după tăiere.
2. Inspecţia post - mortem a
carcaselor se efectuează în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
189
I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, porcinele
Supravegherea prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din
prezentele Norme metodologice.
II. CARNE ŞI ORGANE
Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată
consumului uman.
III. MĂSURI
1. Carnea şi organele infestate trebuie să fie declarate improprii pentru
consumul uman, cu următoarele precizări:
a) în cazul infestaţiei generalizate sau dacă musculatura prezintă
modificări senzoriale carnea şi organele se declară improprii
consumului uman;
b) în cazul infestaţiei localizate, porţiunile infestate se confiscă,
iar restul cărnii se poate pune în consum condiţionat după
tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când
caracterele senzoriale ale cărnii, organelor şi subproduselor
sunt normale;
c) grăsimea de porc se topeşte la 100 0 C după care se poate utiliza
pentru consum;
d) masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără
restricţii, dacă nu prezintă chişti.
2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
monitorizare/recoltare de probe:
a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP şi în mod special a formulelor de

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita de
execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie;
b) respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi
alimentaţie publică;
c) interzicerea prezenţei câinilor în abatoare.
I. ANIMALE VII
I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele,
17.
Bovinele, ovinele,
caprinele, cabalinele şi
porcinele se supun
inspecţiei ante - mortem în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
porcinele:
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile
receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
II. MĂSURI:
a) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au
existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare
în partidă separată;
b) în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate
sub restricţii şi se recoltează porţiuni de splină, ganglioni
limfatici şi os lung nedeschis;
ANTRAX **
(B-051)
II. CARNE şi ORGANE
Inspecţia post - mortem a
carcaselor se efectuează în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
c) în toate situaţiile în care se suspicionează o formă de antrax în
abator trebuie suspendate toate activităţile până la confirmarea
diagnosticului;
d) în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate
carcasele contaminate trebuie distruse şi îndepărtate în condiţii
de siguranţă;
e) reluarea activităţii se poate face numai după efectuarea unei
dezinfecţii severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână
în contact timp de 8 ore cu suprafeţele supuse dezinfecţiei;
f) în toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă o
formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la
om/personalul operator şi a contaminării mediului de lucru.
Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici,
cu modificările şi completările ulterioare:
* Zoonoze care trebuie monitorizate;
**Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situaţia epidemiologică.
*** MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR - COMUNICAREA REZULTATELOR CONTROALELOR:
1. Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze şi să evalueze rezultatele activităţilor din cadrul controlului.
2. a) În cazul în care controlului pun în evidenţă prezenţa unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea
periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta.
190

Nr.
crt.
b) În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producţiei primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar
de liberă practică împuternicit responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploataţia de origine, operatorul din sectorul alimentar, DSVSA şi
după caz, fondul de vânătoare respectiv.
c) În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o ţară terţă, medicul veterinar oficial
trebuie să informeze DSVSA.
3. Rezultatele controalelor şi testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA şi DSVSA.
4. Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecţii ante - mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activităţi de control, suspectează prezenţa
unui agent infecţios menţionat în lista A a OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA şi să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile şi precauţiile care se impun
pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecţios, în conformitate cu legislaţia comunitară care se aplică.
Categorie
1. Unităţi cu
activitate generală
2. Carne de ongulate
domestice
Secţiunea 2 - CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE AUTORIZATE SANITAR –VETERINAR
UNITATEA
PRIN AUDIT, VERIFICARE
SUPRAVEGHERE, MONITORIZARE
(***)
I . AUDIT medicii veterinari din cadrul
Serviciului de Igienă Veterinară şi
Epidemiologie al DSVSA
II. Verificare, supraveghere medicii
veterinari oficiali din cadrul unităţilor
sau/şi CSVSA
Categ. III Categ. II Categ. I
1. 2. 3. 4.
a) Depozit
frigorific
b) Unitate de
reambalare
c) Piaţă en-gros
a) Abator
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Săptămânal Lunar Trimestrial
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Săptămânal Lunar Trimestrial
I. Semestrial Anual 18 luni
II. Săptămânal Lunar Trimestrial
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Permanent Permanent
CONDUITA CONTROALELOR OFICIALE
PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele prevăzute la
Natura probei
Secţiunea 4 din prezentul capitol
191
5.
Produse depozitate care
necesită regim termic
Produse alimentare de
origine animală
Produse expuse la vânzare
Ţesut muscular,
subproduse comestibile
Probe de pe suprafaţa
carcaselor de bovine,
ovine, caprine, cabaline,
porcine
Precizări
tehnice*) **)
Categ. III Categ. II Categ. I
6. 7. 8. 9.
O dată pe trimestru pentru
fiecare categorie de
produse
O dată pe trimestru pentru
fiecare categorie de produse
reambalate
O dată pe lună pentru
fiecare categorie de
produse.
O dată pe lună pentru
fiecare specie
O dată pe lună conform
reglementărilor UE în
vigoare sau programelor
specifice aplicate
suplimentar în cazul
unităţilor autorizate pentru
export in ţări terţe
O dată pe
semestru pentru
fiecare categorie
de produse
O dată pe
semestru pentru
fiecare categorie
de produse
reambalate
O dată pe
semestru pentru
fiecare categorie
de produse
O dată pe
trimestru pentru
fiecare specie
O dată pe
trimestru conform
reglementărilor
UE în vigoare sau
programelor
specifice aplicate
suplimentar în
O dată pe an
pentru fiecare
categorie de
produse
O dată pe an
pentru fiecare
categorie de
produse
reambalate
O dată pe an
pentru fiecare
categorie de
produse
O dată pe
semestru pentru
fiecare specie
O dată pe
semestru
conform
reglementărilor
UE în vigoare
sau
programelor
1. Recoltarea de
probe se
efectuează de
către DSVSA în
scop bine
determinat în
cadrul controlului
oficial, în vederea
verificării
siguranţei
produsului şi a
conformităţii
alimentului cu
criteriile de
siguranţă
prevăzute în
Regulamentul
(CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare, după
cum urmează:
a) verificarea
siguranţei

3. Carne de pasăre şi
de lagomorfe
4. Carne de vânat de
crescătorie
b) Unitate de
tranşare
a) Abator
b) Unitate de
tranşare
a) Abator
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Permanent Permanent
I. Lunar Trimestrial
Semestrial
II. Permanent Permanent Permanent
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Permanent Permanent
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Permanent Permanent
Carne tranşată
Probă comună de piele
recoltate din zona gâtului
de la carcase de pasăre
(broileri şi curcani) pentru
testarea Salmonella spp.
Carne tranşată
Ţesut muscular, organe
(ficat, rinichi, splină,
ganglioni).
Probe de pe suprafaţa
carcaselor de bovine,
porcine
192
O dată pe trimestru pentru
fiecare categorie de carne
pe specii.
O dată pe lună conform
reglementărilor UE în
vigoare sau programelor
specifice aplicate
suplimentar în cazul
unităţilor autorizate pentru
export în ţări terţe
O dată pe trimestru pentru
fiecare categorie de carne
pe specii
O dată pe lună pentru
fiecare specie
O dată pe lună conform
reglementărilor UE în
vigoare sau a programelor
specifice aplicate
suplimentar în cazul
unităţilor autorizate pentru
export in ţări terţe
cazul unităţilor
autorizate pentru
export în ţări terţe
O dată pe
semestru pentru
fiecare categorie
de carne pe specii.
O dată pe
trimestru conform
reglementărilor
UE în vigoare sau
programelor
specifice aplicate
suplimentar în
cazul unităţilor
autorizate pentru
export în ţări terţe
O dată pe
semestru pentru
fiecare categorie
de carne pe specii.
O dată pe
trimestru pentru
fiecare specie
O dată pe
trimestru conform
reglementărilor
UE în vigoare sau
a programelor
specifice aplicate
suplimentar în
cazul unităţilor
autorizate pentru
export in ţări terţe
specifice
aplicate
suplimentar în
cazul unităţilor
autorizate
pentru export în
ţări terţe
O dată pe an
pentru fiecare
categorie de
carne pe specii.
O dată pe
semestru
conform
reglementărilor
UE în vigoare
sau
programelor
specifice
aplicate
suplimentar în
cazul unităţilor
autorizate
pentru export în
ţări terţe
O dată pe an
pentru fiecare
categorie de
carne pe specii.
O dată pe
semestru pentru
fiecare specie
O dată pe
semestru
conform
reglementărilor
UE în vigoare
sau a
programelor
specifice
aplicate
suplimentar în
cazul unităţilor
produsului şi,
respectiv, a
conformităţii
alimentului din
punct de vedere
microbiologic cu
criteriile de
siguranţă
prevăzute în
Regulamentul
(CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare;
b) verificarea
siguranţei
produsului şi,
respectiv, a
conformităţii
alimentului din
punct de vedere
microbiologic cu
criteriile de
siguranţă care nu
sunt prevăzute de
legislaţia
comunitară, dar
care sunt cuprinse
în legislaţia
naţională;
c) obţinerea de
informaţii privind
statusul
microbiologic a
unor alimente
comercializate pe
piaţă;
d) verificarea
sistemului de
proceduri şi
programe
implementate de
către operatorii
cu activitate în
domeniul
alimentar în
vederea asigurării
siguranţei
alimentelor
(proceduri de
bune practici de
igienă şi
producţie,
program HACCP,

5. Carne de vânat
salbatic
6. Carne tocată,
preparată şi carne
separată mecanic
b) Unitate de
tranşare a cărnii
de vânat de
crescătorie
a) Unitate care
manipulează
carnea de vânat
salbatic
b) Unitate de
tranşare a cărnii
de vânat
salbatic
a) Unitate
pentru carne
tocată
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Permanent Permanent
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Permanent Permanent
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Permanent Permanent
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Săptămânal Lunar
Carne tranşată O dată pe trimestru pentru
fiecare specie intrată la
tranşare şi o dată pe
trimestru din carnea
tranşată
Produse finite O dată pe trimestru pentru
fiecare categorie de
produse.
Carne tranşată
193
O dată pe semestru pentru
fiecare specie şi categorie
de carne tranşată
Produse finite O dată pe trimestru
comform prevederilor
Regulamentului (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
O dată pe
semestru pentru
fiecare specie
intrată la tranşare
şi o dată pe
semestru din
carnea tranşată
O dată pe
trimestru pentru
fiecare categorie
de produse.
O dată pe an
pentru fiecare
specie şi categorie
de carne tranşată
O dată pe
semestru comform
prevederilor
Regulamentului
(CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
autorizate
pentru export in
ţări terţe
O dată pe an
pentru fiecare
specie intrată la
tranşare şi o
dată pe an din
carnea tranşată
O dată pe
trimestru
pentru fiecare
categorie de
produse.
O dată la 18
luni pentru
fiecare specie şi
categorie de
carne tranşată
O dată pe an
comform
prevederilor
Regulamentului
(CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
sistem de
trasabilitate,
proceduri de
retragere/rechemare,
evitarea
contaminării
încrucişate şi/sau
a contaminăriii
post - tratament
termic);
e) verificarea
conformităţii
alimentului/
lotului/ loturilor
suspicionate;
f) dezvoltarea
investigaţiilor în
cursul anchetelor
de toxiinfecţii
alimentare,
reclamaţiilor,
sesizărilor;
g) obţinerea de
informaţii cu
privire la noi
hazarde, rezultate
în urma evaluării
riscului.
2. În cazul în care
în urma
controlului se
suspicionează sau
se constată o
neconformitate
care necesită
investigaţii de
laborator
recoltarea de
probe va fi
însoţită
întotdeauna şi de
o notă de control,
în care autoritatea
sanitară
veterinară locală
va înscrie
rezultatul
controlului oficial
şi va argumenta
scopul recoltării.
3. Recoltarea de
probe de către
autoritatea
sanitară

194
veterinară locală
se realizează
planificat în baza
unei strategii
stabilite de către
DSVSA, care
trebuie să
urmărească
obţinerea de
informaţii – date
comparabile,
necesare
autorităţii
sanitare
veterinare locale.
În stabilirea
strategiei de
recoltare DSVSA
trebuie să ţină
cont de
următoarele
principii de:
a) recoltare
randomizată şi
reprezentativă
pentru lot;
b) recoltare
selectivă – când
se adresează unor
categorii de
alimente cu risc
înalt (în baza
informaţiilor,
investigaţiilor şi a
experienţei
anterioare);
c) recoltare în
caz de suspiciune
– care se bazează
pe o analiză şi o
experienţă
privind lotul şi
circumstanţele
recoltării (de
exemplu,
recoltarea
efectuată ca parte
a investigaţiei în
focarele de TIA,
sau în timpul unei
evaluări a
programului
HACCP în urma
cărora se
constată

) Unitate
pentru carne
preparată
c) Unitate
pentru carne
separată
mecanic
7. Produse din carne Unitate de
procesare
8. Moluşte bivalve
vii
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent
Săptămânal Lunar
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Săptămânal Lunar
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Permanent Permanent
a) Centru de I. Lunar Trimestrial Semestrial
colectare
II. Săptămânal Lunar Trimestrial
b) Centru de I. Lunar Trimestrial Semestrial
purificare II. Saptămânal Lunar Trimestrial
Produse finite O dată pe trimestru
comform prevederilor
Regulamentului (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Produse finite O dată pe semestru pentru
fiecare
categorie carne
Produse finite O dată pe trimestru
comform prevederilor
Regulamentului (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Moluşte bivalve vii
Apă de contact
Moluşte bivalve vii
Apa de contact
195
O dată pe
semestru comform
prevederilor
Regulamentului
(CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
O dată pe an
pentru fiecare
categorie carne
O dată pe
semestru comform
prevederilor
Regulamentului
(CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
O dată pe trimestru O dată pe
semestru
O dată pe trimestru O dată pe
semestru
O dată pe an
comform
prevederilor
Regulamentului
(CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
O dată la 18
luni pentru
fiecare
categorie carne
O dată pe an
comform
prevederilor
Regulamentului
(CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
O dată pe an
O dată pe an
deficienţe care
afectează
siguranţa
produsului).
În scopul
obţinerii de date
relevante, al
monitorizării şi al
supravegherii
corespunzătoare a
riscului
microbiologic pe
întreg lanţul
alimentar,
DSVSA trebuie
să ţină cont în
elaborarea
strategiei de
recoltare ca
frecvenţa şi
procedura de
recoltare să se
aleagă în funcţie
de tipul de microorganism
sau
toxină şi tipul de
aliment implicat
(perisabil, stabil).

9. Peşte şi produse
din pescuit
10. Lapte crud şi
produse din lapte
a) Vas fabrică Semestrial Anual La 18 luni Peşte si produse din
pescuit
b) Vas
congelator
c) Unitate
pentru produse
proaspete din
pescuit
(cherhana)
*****
d) Unitate
procesare a
produselor din
Semestrial Anual La 18 luni Peşte si produse din
pescuit congelate
I. Trimestrial
Semestrial Anual Peşte si produse din
pescuit pescuite
II. Săptămânal Lunar Trimestrial Produse proaspete din
pescuit obţinute
196
O dată pe semestru pe
fiecare specie
O dată pe semestru pe
fiecare specie
O dată pe semestru pentru
fiecrare specie
O dată pe trimestru pentru
fiecare categorie de produse
din pescuit obţinute
I. Lunar Trimestrial Semestrial Materii prime O dată pe trimestru pentru
fiecare categorie
pescuit II. Săptămânal Lunar Trimestrial Produse finite O dată pe trimestru pentru
fiecare categorie de produse
obţinute
e) Piaţă de
licitaţie
f) Piaţă de
desfacere
a) Exploataţii
de animale
producătoare de
lapte care
livrează laptele
la unităţile de
procesare ****
b) Unitate de
procesare a
laptelui materie
primă
I. Trimestrial
Semestrial Anual
II. Lunar Trimestrial Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Lunar Trimestrial Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Lunar Trimestrial Semestrial
Produse valorificate O dată semestru de la 1%
dintre comercianţi
Produse valorificate O dată semestru de la cel
putin 1% dintre comercianţi
Lapte crud materie primă O dată pe trimestru , pentru
1% din obiective care
livreaza cea mai mare
cantitate de lapte -
determinarea parametrilor
din Regulamentul (CE) nr.
853/2004
O dată pe an pe
fiecare specie
O dată pe an pe
fiecare specie
O dată pe an pe
fiecare specie
O dată pe
semestru pentru
fiecare categorie
de produse din
pescuit obţinute
O dată pe
semestru pentru
fiecare categorie
O dată pe
semestru pentru
fiecare categorie
de produse
obţinute
O dată an de la 1%
dintre comercianţi
O dată an de la 1%
dintre comercianţi
O dată pe
semestru , pentru
1% din obiective
care livrează cea
mai mare cantitate
de lapte -
determinarea
parametrilor din
Regulamentul
(CE) nr. 853/2004
I. Trimestrial Semestrial Anual Lapte crud materie primă O dată pe trimestru O dată pe
înainte de procesare
semestru
II. Permanent Săptămâna Lunar
O dată pe lună pentru O dată pe
l
Produse finite, inclusiv fiecare categorie de produse trimestru pentru
lapte pasteurizat pentru finite obţinute
fiecare categorie
determinarea fosfatazei
de produse finite
alcaline
obţinute
c) Unitate de
procesare a
produselor
I. Trimestrial Semestrial Anual
lactate II. Săptămânal Lunar Semestrial
Materie primă intrată la
procesare, inclusiv lapte
pasteurizat, alte produse
finite
O dată pe lună pentru
fiecare categorie in parte
O dată pe
trimestru pentru
fiecare categorie
în parte
O dată la 18
luni pe fiecare
specie
O dată la 18
luni pe fiecare
specie
O dată la 18
luni pe fiecare
specie
O dată pe an
pentru fiecare
categorie de
produse din
pescuit obţinute
O dată pe an
pentru fiecare
categorie
O dată pe an
pentru fiecare
categorie de
produse
obţinute
O dată la 18
luni de la 1%
dintre
comercianţi
O dată la 18
luni de la 1%
dintre
comercianţi
O dată pe an ,
pentru 1% din
obiective care
livrează cea
mai mare
cantitate -
determinarea
parametrilor
din
Regulamentul
(CE) nr.
853/2004
O dată pe an
O dată pe
semestru pentru
fiecare
categorie de
produse finite
obţinute
O dată pe
semestru pentru
fiecare
categorie în

11. Ouă şi produse din
ouă
12. Pulpe de broască
şi melci
13. Grăsimi animale,
untură, jumări
14. Gelatină
15. Colagen
a) Centru de
ambalare a
ouălor
b) Unitate
pentru
producere a
ouălor lichide
c) Unitate de
procesare a
ouălor
Unitate de
procesare
a) Centru de
colectare a
grăsimilor
animale
b) Unitate de
procesare a
grăsimilor
animale
a) Centru de
colectare a
materiilor
prime pentru
gelatină
b) Unitate de
procesare a
gelatinei
a) Centru de
colectare a
materiilor
prime pentru
colagen
b) Unitate de
procesare a
colagenului
16. Alte activităţi a) Unitate de
procesare a
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
Ouă O dată pe trimestru O dată pe
semestru
Ouă şi/sau
produse finite
Ouă si/sau
produse finite
Materii prime şi produse
finite
I. Trimestrial Semestrial Anual Materii prime şi produse
finite
197
O dată pe trimestru pentru
ouă şi/sau pentru fiecare
categorie de produse
obţinute
O dată pe trimestru pentru
ouă şi/sau pentru fiecare
categorie de produse
obţinute
O dată pe lună pentru
materii prime şi o dată pe
trimestru pentru produsele
finite
Materii prime O dată pe semestru pe
fiecare categorie în parte
Produse finite O dată pe trimestru pe
fiecare categorie în parte
Materii prime O dată pe semestru pe
fiecare categorie in parte
Produse finite O dată pe trimestru pe
fiecare categorie in parte
Materii prime O dată pe semestru pe
fiecare categorie în parte
Produse finite O dată pe trimestru pe
fiecare categorie în parte
O dată pe trimestru pentru
mierea intrată la procesare
O dată pe
semestru pentru
ouă
şi/sau pentru
fiecare categorie
de produse
obţinute
O dată pe
semestru pentru
ouă
şi/sau pentru
fiecare categorie
de produse
obţinute
O dată pe
semestru
O dată pe an pe
fiecare categorie
în parte
O dată pe trimesru
pe fiecare
categorie în parte
O dată pe an pe
fiecare categorie
în parte
O dată pe
semestru pe
fiecare categorie
în parte
O dată pe an pe
fiecare categorie
în parte
O dată pe
semestru pe
fiecare categorie
în parte
O dată pe
semestru pentru
parte
O dată pe an
O dată pe an
pentru ouă
şi/sau
pentru fiecare
categorie de
produse
obţinute
O dată pe an
pentru ouă
şi/sau
pentru fiecare
categorie de
produse
obţinute
O dată pe an
O dată la 18
luni pe fiecare
categorie în
parte
O dată pe
trimesru pe
fiecare
categorie în
parte
O dată la 18
luni pe fiecare
categorie în
parte
O dată la 18
luni pe fiecare
categorie în
parte
O dată la 18
luni pe fiecare
categorie în
parte
O dată pe an pe
fiecare
categorie în
parte
O dată pe an
pentru mierea

mierii de albine
şi/sau a altor
produse apicole
b) Mijloc de
transport
II. Lunar Trimestrial Semestrial şi/sau fiecare categorie de
produse in parte obţinute
Anual
De pe suprafaţa interioară
şi echipamentele din
interior
198
Probe de sanitaţie în caz de suspiciune
mierea intrată la
procesare şi/sau
fiecare categorie
de produse in
parte obţinute
intrată la
procesare şi/sau
fiecare
categorie de
produse in
parte obţinute
* I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA, respectiv PIF au următoarele obligaţii şi dispun următoarele măsuri:
A. DSVSA notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă.
1. DSVSA declanşează ancheta în scopul:
a) identificării lotului/loturilor suspecte;
b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/produse;
c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor;
d) identificării cauzei/pericolului;
e) evaluării pericolelor/riscului;
f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.
2. DSVSA realizează controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
3. DSVSA realizează verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
4. DSVSA realizează supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de
alimentul suspect/incriminat;
5. DSVSA dispune reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinelor de analiză;
6. DSVSA realizează verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.),
precum şi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înregistrate în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat);
7. DSVSA realizează includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de risc şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.);
8. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolelor/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA poate dispune, după caz, măsura de reducere sau de oprire a producerii alimentului incriminat;
9. DSVSA realizează centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA;
B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, DSVSA şi PIF dispun măsuri în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare care stabileşte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din ţări terţe, cu modificările şi completările ulterioare.
1. În situaţia în care, urmare a controalelor prevăzute în Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată, PIF şi
DSVSA iau următoarele măsuri:
a) notificarea ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză;
b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine - următoarele 10 transporturi care au aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând
recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
2. În situaţia în care controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
În cazul în care, controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
C. DSVSA se asigură că, în caz de obţinere de rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea
publică, operatorii economici cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:
1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz;
2. notifică în regim de urgentă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la
reducerea infecţiei în ferme;
3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă;
4. iniţiază în regim de urgenţă, procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi
vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea;
5. colaborează cu autorităţile sanitar- veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat şi furnizează în timp util
documentaţia solicitată de către ANSVSA;
6. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi eliminarea
cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/pericolului pentru alimentul implicat.
** Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (prevăzute la coloana 6) vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele Norme
metodologice, după cum urmează:
1. în cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar-veterinară locală prelevează probe pentru efectuarea analizelor de
laborator;
2. ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA poate dispune creşterea frecvenţei controalelor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu.

*** Rezultatele auditurilor, verificărilor etc. se vor finaliza cu întocmirea unui document (raport de audit, notă de constatare, proces - verbal etc.), care va fi adus la cunoştinţa operatorului, în care vor înscrise
aspectele constatate si dupa caz, masuri, remedieri de deficinte ca urmare a recontrolului etc.
**** Inclusiv centrele de colectare a laptelui.
***** Inclusiv centru de colectare peşte, fermă cu centru integrat.
Fişa de evaluare care cuprinde criteriile în baza cărora se realizează încadrarea pe grupe de risc a unităţilor care produc, prelucrează şi depozitează
produse de origine animală, întocmită o dată la 6 luni de către medicii veterinari oficiali din cadrul Serviciului de Igienă Veterinară şi Epidemiologie al DSVSA
Denumirea societăţii comerciale Data auditului:
Sediul societăţii comerciale
Adresa unităţii de producţie
Activitatea pentru care a fost emisă autorizaţia
Număr de autorizare
Categoria Criteriile de evaluare Evaluare Punctaj
1. Caracteristicile
unităţii
2. Capacitate de
producţie
3. Caracteristicile
produsului
4. Sistemul de
autocontrol
5. Criterii
specifice
6. Antecedente
1a
1b
2a
2b
3a
3b
4a
4b
5a
5b
6a
Dată construcţiei sau
a renovării
semnificative
Condiţii generale de
întreţinere a unităţii
şi echipamentelor
Dimensiunile unităţii
şi capacitatea de
producţie
Aria de distribuţie a
produselor
Categoria de
alimente
Construcţie nouă
(0)
Foarte bune
(0)
Destinaţia utilizării Aliment care nu
poate fi consumat
decât după un
tratament termic (0)
Proceduri
preoperaţionale
Renovare recentă
(10)
Bune
(20)
Relativ recenta
(20)
Acceptabile
(40)
199
Veche
(30)
Insuficiente
(70)
Foarte mici (0) Mici (15) Medii (30) Mari (50)
Locală (0) Naţională (15) Comunitară
(30)
Ţări terţe
(50)
A (0) B (15) C (30) D (50)
Complete şi
implementate (0)
Program HACCP Aplicat şi adecvat
(0)
Trasabilitatea Sistem elaborat şi
implementat
(0)
Criterii
Plan de control
microbiologice elaborat şi respectat
(0)
Istoric - nereguli sau
neconformităţi
Nesemnficative sau
constatate în
formale (0)
verificările
anterioare
Aliment care poate
fi consumat înaintea
gatirii sau
transformării (15)
Necesită completări
şi sunt implementate
(15)
Carenţe minore
(15)
Sistem elaborat,
parţial implementat
(15)
Plan de control
elaborat şi parţial
respectat (15)
Nesemnficative sau
formale repetate
(30)
Aliment din categoria
B, C şi D gata pentru
consum (30)
Necesită completări şi
sunt implementate
parţial (20)
Carenţe majore (40)
Sistem în curs de
elaborare şi
implementare (30)
Plan de control în curs
de elaborare şi
implementare (30)
Substanţiale sau grave,
izolate şi rezolvate (60)
Alimente pentru
categorii speciale (copii,
bolnavi etc.) (50)
Nu sunt elaborate şi nu
sunt implementate (40)
Inadecvat, neaplicat
(60)
Sistem neelaborat şi
neimplementat
(50)
Plan de control
neelaborat şi
neimplementat (50)
Substanţiale sau grave,
izolate şi rezolvate
(100)
Factor de
corecţie
0.12
0.1
0.18
0.2
0.2
0.2
Medic veterinar
oficial:
Total Nota

Categoriile de risc, criterii şi punctaje pentru încadrarea unităţilor de industrie alimentară în baza analizei riscului:
1. CATEGORIA I II– Unităţi cu risc înalt – peste 50 de puncte;
2. CATEGORIA II – Unităţi cu risc mediu – între 30 şi 50 de puncte;
3. CATEGORIA I – Unităţi cu risc scazut – mai puţin de 30 de puncte.
Clasificarea alimentelor in funcţie de risc:
1. Grupa A – lapte praf, lapte UHT sau altfel sterilizat, brânzeturi opărite sau maturate mai mult de 6 luni, conservele, mierea, peşte uscat;
2. Grupa B – Produse din carne crud uscate sau/şi maturate, produse din carne semiuscate, produse din carne tratate termic, smântană,lapte pasteurizat, unt, branzeturi maturate mai mult de 60 de zile, lapte bătut,
iaurt, produse din lapte fermentate, produse din ouă pasteurizate sau sterilizate, paste cu carne;
3. Grupa C – Carne proaspată de la bovine, cabaline, porcine, caprine, ovine, păsări şi lagomorfe, carne tocată şi carne preparată, branza proaspată sau maturată mai puţin de 60 zile, peşte proaspat, fileuri de peşte,
ouă;
4. Grupa D – Lapte crud, produse din lapte nepasteurizate, produse din peşte preparate, icre, produse din peşte afumate, marinate, moluşte, produse din carne tăiate, sosuri proaspete.
1.
Nr.
crt.
0
Carne
Categoria
de produs/
activitate
SECŢIUNEA 3 - CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE ÎNREGISTRATE SANITAR –VETERINAR
Unitatea
CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN VERIFICARE/TESTARE/RECOLTARE DE PROBE
Frecvenţa
verificărilor/
supravegherii/ monitorizării
efectuate de medicii veterinari
oficiali, CSVSA, Serviciul de Igienă
Veterinară şi Epidemiologie al
DSVSA
200
Natura probei
Recoltare de probe pentru examene de laborator
Frecvenţa recoltării probelor pentru
examenele prevăzute la Secţiunea 4
din prezentul capitol
Precizări tehnice*
1. 2. 3. 4. 5. 6.
a) Carmangerie Lunar
b) Măcelărie
Lunar
Materii prime
Produse finite
Carne proaspătă
Anual pentru fiecare specie
Semestrial, pentru fiecare categorie
de produse, conform prevederilor
Regulamentului (CE) nr.
2073/2005, cu amendamentele
ulterioare
Anual pentru fiecare specie
1. Recoltarea de probe se
efectuează de către DSVSA
în scop bine determinat în
cadrul controlului oficial, în
vederea verificării
siguranţei produsului şi
respectiv a conformităţii
alimentului cu criteriile de
siguranţă prevăzute în
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare,
după cum urmează:
a) verificarea siguranţei
produsului şi, respectiv, a
conformităţii alimentului
din punct de vedere
microbiologic cu criteriile

c) Centru colectare a
vânatului sălbatic***
Semestrial
în sezoanele de vânătoare
201
- -
de siguranţă prevăzute în
Regulamentul Comisiei nr.
2073/2005/CE, cu
amendamentele ulterioare;
b) verificarea siguranţei
produsului şi respectiv a
conformităţii alimentului
din punct de vedere
microbiologic cu criteriile
de siguranţă care nu sunt
prevăzute de legislaţia
comunitară, dar care sunt
cuprinse în legislaţia
naţională;
c) obţinerea de informaţii
privind statusul
microbiologic a unor
alimente comercializate pe
piaţă;
d) verificarea sistemului de
proceduri şi programe
implementate de către
operatorii cu activitate în
domeniul alimentar în
vederea asigurării siguranţei
alimentelor (proceduri de
bune practici de igienă şi
producţie, program HACCP,
sistem de trasabilitate,
proceduri de
retragere/rechemare,
evitarea contaminării
încrucişate şi/sau a
contaminăriii post tratament
termic);
e) verificarea conformităţii
alimentului/ lotului/ loturilor
suspicionate;
f) dezvoltarea investigaţiilor
în cursul anchetelor de
toxiinfecţii alimentare,
reclamaţiilor, sesizărilor;
g) obţinerea de informaţii cu

Lapte
d) Centru pentru
sacrificarea păsărilor şi/sau
lagomorfelor la nivelul
fermei
a) Centru de prelucrare a
laptelui **
Semestrial Carcase păsări/lagomorfe
Semestrial Produse finite
202
Semestrial, conform prevederilor
Regulamentului (CE) nr.
2073/2005, cu amendamentele
ulterioare
Semestrial pentru fiecare categorie
de produse obţinute, conform
prevederilor Regulamentului (CE)
nr. 2073/2005, cu amendamentele
privire la noi hazarde,
rezultate în urma evaluării
riscului.
2. În cazul în care în urma
controlului se suspicionează
sau se constată o
neconformitate care necesită
investigaţii de laborator
recoltarea de probe va fi
însoţită întotdeauna şi de o
notă de control, în care
autoritatea sanitară
veterinară locală va înscrie
rezultatul controlului oficial
şi va argumenta scopul
recoltării.
3. Recoltarea de probe de
către autoritatea sanitară
veterinară locală se
realizează planificat în baza
unei strategii stabilite de
către DSVSA, care trebuie
să urmărească obţinerea de
informaţii – date
comparabile, necesare
autorităţii sanitare
veterinare locale.
În stabilirea strategiei de
recoltare DSVSA trebuie să
ţină cont de următoarele
principii de:
a) recoltare randomizată şi
reprezentativă pentru lot;
b) recoltare selectivă – când
se adresează unor categorii
de alimente cu risc înalt (în
baza informaţiilor,
investigaţiilor şi a
experienţei anterioare);
c) recoltare în caz de
suspiciune – care se bazează
pe o analiză şi o experienţă
privind lotul şi
circumstanţele recoltării (de
exemplu, recoltarea
efectuată ca parte a
investigaţiei în focarele de
TIA, sau în timpul unei
evaluări a programului
HACCP în urma cărora se
constată deficienţe care
afectează siguranţa
produsului).
În scopul obţinerii de date
relevante, al monitorizării şi

2.
3.
4.
5.
Peşte şi produse din
pescuit
Miere
Alimentaţie publică
şi alte activităţi
6. Prepararea
mâncărurilor la
comandă
7.
Produse
primăre
destinate
vânzării
directe
203
ulterioare
a) Ambarcaţiune
comercială de pescuit Anual
Igiena suprafetelor ce intră în
contact cu peştele
Anual - teste de sanitatie
b) Punct de debarcare *** Anual Peşte Anual - pentru fiecare specie
c) Magazin de desfacere
(pescărie)
d) Centru de colectare a
batracienilor,
gasteropodelor
a) Centru colectare a mierii
şi a altor produse apicole
b) Centre de extracţie a
mierii
c) Magazin de desfacere a
mierii
a) Restaurant şi alte unităţi
în care se prepară şi
servesc mâncăruri gătite;
b) Pizzerie;
c) Laborator patiserie;
d) Pensiuni turistice;
e) Unităţi cu vânzare prin
internet;
f)Depozit alimentar;
g)Hipermarket;
h) Supermarket;
i) Cantină.
Magazin alimentar
Anual Peşte şi produse din peşte Anual pentru fiecare categorie de
produse
Anual
Batracieni, gasteropode Anual - pentru fiecare specie
Anual Miere şi produse apicole
Anual - pentru fiecare categorie de
produse
Anual Miere Anual - în perioada iulie-septembrie
Anual Miere
Anual
Anual
Catering Trimestrial
a) vânat sălbatic;
b) carne pasăre şi
lagomorfe;
c) peşte proaspăt;
d) melci şi moluşte bivalve
e) ouă;
f) miere de albine
g) lapte.
Anual
Materii prime şi
produse finite
Materii prime, semipreparate
şi produse finite
Produse finite
a) vânat sălbatic;
b) carne pasăre şi lagomorfe;
c) peşte proaspăt;
d) melci şi moluşte
bivalve;
e) ouă;
f) miere de albine;
g) lapte crud.
*I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA, respectiv PIF au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri:
A. 1. DSVSA notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă;
2. DSVSA declanşează ancheta în scopul:
a) identificării lotului/loturilor suspecte;
b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/au fost produse;
c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor;
Anual - pentru fiecare categorie de
miere
În caz de reclamaţii, sesizări,
suspiciuni sau toxiinfecţii
alimentare
În caz de reclamaţii, sesizări,
suspiciuni sau toxiinfecţii
alimentare
Trimestrial - pentru fiecare
categorie în parte
În caz de reclamaţii, suspiciuni sau
toxiinfecţii alimentare
al supravegherii
corespunzătoare a riscului
microbiologic pe întreg
lanţul alimentar, DSVSA
trebuie să ţină cont în
elaborarea strategiei de
recoltare ca frecvenţa şi
procedura de recoltare să se
aleagă în funcţie de tipul de
micro-organism sau toxină
şi tipul de aliment implicat
(perisabil, stabil).

d) identificării cauzei/pericolului;
e) evaluării pericolului/riscului;
f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.
3. DSVSA realizează controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
4. DSVSA realizează verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
5. DSVSA realizează supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de
alimentul suspect/incriminat;
6. DSVSA realizează reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinului de analiză;
7. DSVSA realizează verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de pericol şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatură etc.),
precum şi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înscrise în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat);
8. DSVSA realizează includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatură,
etc.);
9. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolului/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA poate dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat;
10. DSVSA realizează centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA;
B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, DSVSA şi PIF dispun măsuri în baza prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modifcările şi completările
ulterioare.
1. În situaţia în care, în urma controalelor prevăzute în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006, cu modifcările şi completările ulterioare, se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată, PIF şi DSVSA
iau următoarele măsuri:
a) notificarea la ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză;
b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi din aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând
recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006);
2. În situaţia în care, controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr.206/2006, cu modifcările şi completările ulterioare.
În cazul în care controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art.20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr.206/2006, cu modifcările şi completările ulterioare.
II. DSVSA se asigură că, în caz de obţinere a unor rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru
sănătatea publică, operatorii economici cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:
1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz;
2. notifică în regim de urgenţă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă
la reducerea infecţiei în ferme;
3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă;
4. iniţiază în regim de urgenţă procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi
vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea produsului;
5. colaborează cu autorităţile veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminat şi furnizează în timp util documentaţia
solicitată de către ANSVSA;
6. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi eliminarea
cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/hazardului pentru alimentul implicat.
În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa de prelevare a probelor poate fi mărită până la identificarea şi eliminarea cauzei.
Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice, menţionate la coloana 6, vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme
metodologice, după cum urmează:
a) în cazul în care în urma controalelor se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar- veterinară competentă prelevează probe pentru efectuarea analizelor
de laborator;
b) ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA poate dispune creşterea frecvenţei controalelor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu.
** Include şi centrele de prelucrare a laptelui independente sau integrate în cadrul exploataţiilor, dozatoarele de comercializare a laptelui.
*** Inclusiv fermele piscicole (bazin piscicol, păstrăvărie) care livrează peşte pentru consum uman.
204

Nr.
crt.
Categorie de produse
SECŢIUNEA 4 - EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ
Nr.
unităţi/
probă (3)
PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII*
Analize microbiologice / parazitologice Analize fizico-chimice
Examen
organoleptic Criterii Metoda (1)
205
Referenţial
interpretare
rezultate (2)
Criterii Metoda (1)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
Alimente cu destinaţie
nutriţională specială, altele
decât cele reglementate în
atribuţiile Ministerului
Sănătăţii (11)
Alimente gata pentru
consum ce constituie suport
de creştere pentru L.
monocytogenes, altele decât
cele destinate sugarilor şi
alimente gata preparate în
scopuri medicale speciale
Alimente gata pentru
consum ce nu constituie
suport de creştere pentru L.
monocytogenes, altele decât
cele destinate sugarilor şi
alimente gata preparate în
scopuri medicale speciale
(11)(12)
Carcase de bovine, ovine,
caprine, cabaline (13)
5 DA
5 DA
5 Da
5
Listeria
monocytogenes
Listeria
monocytogenes
Listeria
monocytogenes
DA Număr total de
germeni
DA
EN ISO 11290-1
EN ISO 11290-
1,2
EN ISO 11290-1
EN ISO 4833
Enterobacteriaceae ISO 21528-2
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Referenţial
interpretare
rezultate (2)
- - -
- - -
- - -
- - -
- - -

5. Carcase de suine (13)
6.
7.
Carcase de păsări, respectiv
pui broileri şi curcani
Carne de vânat sălbatic
Carne proaspătă şi
subproduse comestibile
5
5
7 (test
chimic)
20 (test
scurgere)
DA
Salmonella EN ISO 6579
DA Număr total de
germeni
DA
DA
DA
DA
1 DA
EN ISO 4833
Enterobacteriaceae ISO 21528-2
Salmonella EN ISO 6579
Samonella/25 g de
probă comună din
pielea gâtului
recoltate
Determinare specie
(numai pentru
carnea proaspătă -
atunci când se
impune)
EN ISO 6579
206
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
- - -
Metoda USDA-
FSIS (cu
exceptia cărnii
de vânat)
- - -
- - -
- - -
- - -
- - -
Determinarea
conţinutului
în apă la
carnea de
pasăre (25)
Testul chimic
şi/sau testul de
scurgere,
conform
Regulamentului
(CE) nr.
543/2008 al
Comisiei din 16
iunie 2008 de
stabilire a
normelor de
aplicare a
Regulamentului
(CE) nr.
1234/2007 al
Consiliului în
ceea ce priveşte
standardele de
comercializare
a cărnii de
pasăre
Regulamentul
(CE) nr.
543/2008
- - - -

8.
9.
10.
Carne tocată şi carne
preparată destinată să fie
consumată crudă
Carne tocată şi carne
preparată provenită de la
păsări, destinată să fie
consumată gătită
Carne tocată şi carne
preparată provenită de la
alte specii decât pasăre,
destinată
să fie consumată gătită
1 DA
5 piese
tranşate de
pasăre
5
- - -
- - -
- - -
DA - - -
DA Salmonella EN ISO 6579
DA
Listeria
monocytogenes
EN ISO 11290-
1,2
5 DA Salmonella EN ISO 6579
5 DA Salmonella EN ISO 6579
5
DA
1 DA
Număr total de
germeni (15)
EN ISO 4833
DA E. coli (16) ISO 16649-1,2
Determinare specie
atunci când este
cazul
Metoda USDA-
FSIS
207
-
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Azot uşor
hidrolizabil
Reacţia
Kreis
Reacţia
pentru H2S
Reacţia
Nessler
Determinarea
raportului apă
/ proteină la
carnea de
pasăre (25)
SR 9065-7
SR 9065-10
SR 9065-11
SR 9065-8
Testul chimic,
conform
Regulamentului
(CE) nr.
543/2008
SR 2713, SR
3275, SR 2443
SR 2713, SR
3275, SR 2443
SR 2713, SR
3275, SR 2443
SR 2713, SR
3275, SR 2443
Regulamentul
(CE) nr.
543/2008
- - -
- - -
- - -
- - -
- - -
- - -
- - - -

11. Carne separată mecanic (17)
1 DA
5
1
1
DA
- - -
- - -
- - -
- - -
Salmonella EN ISO 6579
Număr total de
germeni
EN ISO 4833
Escherichia coli (16) ISO 16649-1,2
Determinare specie
atunci când este
cazul
Metoda USDA-
FSIS
208
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
- - -
Azot uşor
hidrolizabil
(carne
tocată)
SR 9065-7 -
Reacţia
Kreis SR 9065-10
Conţinut de
grăsimi
(carne
tocată)
Raport ţesut
conjunctiv/
proteine din
carne (carne
tocată)
SR ISO
1444
SR ISO
3496/A1
SR ISO 937
-
Art 4 din
Regulamentul
(CE) nr.
1162/2009 al
Comisiei din 30
noiembrie 2009
de stabilire a unor
măsuri tranzitorii
de aplicare a
Regulamentelor
(CE) nr.
853/2004, (CE)
nr. 854/2004 şi
(CE) nr.
882/2004 ale
Parlamentului
European şi ale
Consiliului
Art 4 din
Regulamentul
(CE) nr.
1162/2009
- - -
- - -
- - -
- - - -
Azot uşor
hidrolizabil
SR 9065-7
SR 2713, SR
3275, SR 2443

12.
13.
14.
Produse din carne destinate
a fi consumate crude
Produse din carne de pasăre
destinate să fie preparate
(gătite)
5 DA Salmonella EN ISO 6579
5 DA Salmonella EN ISO 6579
1 DA
1
Determinare specie
atunci când este
cazul
209
Cu excepţia
produselor pentru
care procesul de
fabricaţie sau
compoziţia
produsului elimină
riscul de
contaminare cu
Salmonella,
conform
Regulamentului
(CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
DA - - -
- - -
- - -
Metoda ELISA - - - -
Reacţia
Kreis
SR 9065-10
Ordinul
ministrului
agriculturii,
pădurilor şi
dezvoltării rurale,
al ministrului
sănătăţii publice,
al preşedintelui
Autorităţii
Naţionale pentru
Protecţia
Consumatorilor şi
al preşedintelui
ANSVSA nr.
560/1.271/339/
210/2006 pentru
aprobarea
Normelor cu
privire la
comercializarea
produselor din
carne, cu
completările
ulterioare

Produse din carne tratate
termic
- - -
210
Reacţia
pentru H2S
SR 9065-11
- - - Apă ISO 1442
- - -
Substanţe
grase
SR ISO
1444
Ordinul
ministrului
agriculturii,
pădurilor şi
dezvoltării rurale,
al ministrului
sănătăţii publice,
al preşedintelui
Autorităţii
Naţionale pentru
Protecţia
Consumatorilor şi
al preşedintelui
ANSVSA nr.
560/1.271/339/
210/2006, cu
completările
ulterioare
Ordinul
ministrului
agriculturii,
pădurilor şi
dezvoltării rurale,
al ministrului
sănătăţii publice,
al preşedintelui
Autorităţii
Naţionale pentru
Protecţia
Consumatorilor şi
al preşedintelui
ANSVSA nr.
560/1.271/339/
210/2006, cu
completările
ulterioare
Ordinul
ministrului
agriculturii,
pădurilor şi
dezvoltării rurale,
al ministrului
sănătăţii publice,
al preşedintelui
Autorităţii
Naţionale pentru
Protecţia
Consumatorilor şi
al preşedintelui
ANSVSA nr.
560/1.271/339/
210/2006, cu
completările
ulterioare

- - - NaCl
- - -
- - -
211
Proteine
totale
Azot uşor
hidrolizabil
SR
1841/1,2
SR ISO 937
SR 9065-7
Ordinul
ministrului
agriculturii,
pădurilor şi
dezvoltării rurale,
al ministrului
sănătăţii publice,
al preşedintelui
Autorităţii
Naţionale pentru
Protecţia
Consumatorilor şi
al preşedintelui
ANSVSA nr.
560/1.271/339/
210/2006, cu
completările
ulterioare
Ordinul
ministrului
agriculturii,
pădurilor şi
dezvoltării rurale,
al ministrului
sănătăţii publice,
al preşedintelui
Autorităţii
Naţionale pentru
Protecţia
Consumatorilor şi
al preşedintelui
ANSVSA nr.
560/1271/339/
210 /2006, cu
completările
ulterioare
Ordinul
ministrului
agriculturii,
pădurilor şi
dezvoltării rurale,
al ministrului
sănătăţii publice,
al preşedintelui
Autorităţii
Naţionale pentru
Protecţia
Consumatorilor şi
al preşedintelui
ANSVSA nr.
560/1.271/339/
210/2006, cu
completările
ulterioare

1
- - -
-
212
- -
Raport
maxim
colagen/
proteină
Nitrit de
sodium
(pentru
produse din
carne
netratate
termic,
afumate şi
uscate)
SR ISO
3496/A1
SR ISO 937
SR EN
12014-3
Ordinul
ministrului
agriculturii,
pădurilor şi
dezvoltării rurale,
al ministrului
sănătăţii publice,
al preşedintelui
Autorităţii
Naţionale pentru
Protecţia
Consumatorilor şi
al preşedintelui
ANSVSA nr.
560/1.271/339/
210/2006, cu
completările
ulterioare
Ordinul
ministrului
sănătăţii şi
familiei şi al
ministrului
agriculturii,
alimentaţiei şi
pădurilor nr.
438/295/2002
pentru
aprobarea
Normelor
privind aditivii
alimentari
destinaţi
utilizării în
produsele
alimentare
pentru
consumul
uman, cu
modificările şi
completările
ulterioare

15. Conserve din carne
16.
17.
Crustacee şi moluşte
decochiliate gătite
Produse decorticate şi
decochiliate provenite de la
crustacee şi moluşte gătite
Moluşte bivalve vii,
echinoderme, tunicate şi
gasteropode vii
1 (5
recipiente
conform
SR 8924
5
DA
DA
5 DA
- - -
Analiza
microbiologica
(atunci cand este
cazul)
Salmonella EN ISO 6579
Listeria
monocytogenes
(numai pentru cele
care se consumă ca
atare)
213
Proteină
vegetală
Tehnică
Real – Time
PCR
Ordinul
ministrului
agriculturii,
pădurilor şi
dezvoltării rurale,
al ministrului
sănătăţii publice,
al preşedintelui
Autorităţii
Naţionale pentru
Protecţia
Consumatorilor şi
al preşedintelui
ANSVSA nr.
560/1.271/339/
210/2006, cu
completările
ulterioare
SR 8924 - - - -
EN ISO 11290-
1,2
5 DA E.coli ISO TS 16649-3
5 DA
Stafilococ
coagulazo-pozitivi
EN ISO 6888-
1,2
5 DA Salmonella EN ISO 6579
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
- - -
- - -
- - -
- - -
- - -

18.
19.
Moluşte, crustacee întregi
sau decochiliate
/decojite refrigerate sau
congelate, fructe de mare
refrigerate, congelate şi
altele
Pulpe de broască, melci fără
cochilie congelaţi
Produse din pescuit
proaspete (5)
1 (18) DA E.coli (16)
ISO TS 16649-3
5 DA Salmonella EN ISO 6579
214
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
9 DA - - -
1 DA
Examen
parazitologic
Regulamentul
(CE) nr.
2074/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2074/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Histamina
(numai
pentru
produsele
din speciile
de peşti
asociate cu
cantităţti
mari de
histidină) (9)
(25)
- - -
- - -
HPLC conform
Regulamentul
Comisiei
nr.2073/2005/
CE, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul
Comisiei
nr.2073/2005/
CE, cu
amendamentele
ulterioare
- - -

20.
Produse din pescuit
preparate (6)
1 DA - - -
5 DA
1 DA
Listeria
monocytogenes
(numai pentru cele
care se consuma ca
atare)
Examen
parazitologic
EN ISO 11290-
1,2
Regulamentul
(CE) nr.
2074/2005, cu
amendamentele
ulterioare
215
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2074/2005, cu
amendamentele
ulterioare
1 DA - - -
9 DA - - -
Prospeţime
ABVT
(numai la
produsele
proaspete şi
preparate)
Regulamentul
Comisiei
nr.2074/2005/
CE, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul
(CE) nr.
1022/2008 al
Comisiei din 17
octombrie 2008
de modificare a
Regulamentului
(CE) nr.
2074/2005 în
privin a
valorilor limită
pentru azotul
bazic volatil total
(ABVT)
- - -
- - -
Prospeţime
ABVT
(numai la
produsele
proaspete şi
preparate)
Histamina
(la speciile
din familiile
Scombridae
şi
Clupeidae)
(25)
Regulamentul
(CE) nr.
2074/2005, cu
amendamentele
ulterioare
HPLC
Regulamentul
(CE) nr.
1022/2008
Regulamentul
(CE) nr.
1441/2007 al
Comisiei din 5
decembrie 2007
de modificare a
Regulamentului
(CE) nr.
2073/2005
privind criteriile
microbiologice
pentru produsele
alimentare

21.
22.
Produse din pescuit
transformate (7)
Carne de peşte separată
mecanic (10)
5 DA
Listeria
monocytogenes
(numai pentru cele
care se consumă ca
atare)
EN ISO 11290-
1,2
216
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
9 DA - - -
- - -
Histamina
(numai
pentru
produsele
maturate în
saramură
obţinute din
speciile de
peşti
asociate cu
cantităţi
mari de
histidină) (9)
(25)
1 DA - - - Benzpireni
5
DA
Număr total de
germeni
HPLC conform
Regulamentul(
CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Numai pentru
produsele ce au
fost supuse unui
tratament de
afumare,
conform
Regulementului
(CE) nr.
1881/2006
Regulamentul
(CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul
(CE) nr.
1881/2006
EN ISO 4833 EN ISO 4833 - - -
DA Escherichia coli ISO 16649-1,2 ISO 16649-1,2 - - -
DA Salmonella EN ISO 6579 EN ISO 6579

23. Conserve din peşte (8)
24.
25.
Lapte crud provenit din
unităţile de procesare a
laptelui materie primă
Lapte crud destinat
procesării provenit din
exploataţiile de vaci
producătoare de lapte
Brânză, unt şi smântână
obţinute din lapte crud sau
lapte ce a fost supus unui
tratament termic mai scăzut
decât pasteurizare
Alte produse lactate din
lapte netratat termic
1 1 (5
recipiente
conform
SR 8924)
5
DA
1 DA
DA
Analiza
microbiologică a
recipientelor
închise ermetic
(atunci când este
cazul)
Număr total de
germeni (pentru
laptele crud)
Număr celule
somatice (pentru
laptele crud)
Listeria
monocytogenes
(numai pentru
laptele crud sau
produsele
destinate
consumului ca
atare)
Salmonella (numai
pentru produsele
cuprinse la pct.
1.11, 2.2.2, 2.2.4,
2.2.6, din Anexa
nr. 1 la
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare (20) )
Stafilococi
coagulazo pozitivi
(numai pentru
produsele cuprinse
la pct. 1.11, 1.21,
2.2.2, 2.2.3, 2.2.4
din Anexa nr. 1 la
SR 8924 - - - -
EN ISO 4833
EN ISO 13366-1
sau ISO 13366-
2 (19)
EN ISO 11290-
1,2
EN ISO 6579
EN ISO 6888-
1,2
217
Regulamentul (CE)
nr. 853/2004
Regulamentul (CE)
nr. 853/2004
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
- - -
- - -
- - -
- - -
- - -

Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare)
Enterotoxina
stafilococică (Dacă
se detectează valori
mai mari de 10 5
CFU/g stafilococi
coagulazo-pozitivi)
Escherichia coli
(21) (numai pentru
produsele cuprinse
la pct. 1.11, 1.21,
2.2.2, 2.2.4, si 2.2.6
din Anexa nr. 1 la
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare)
Metoda
europeană de
screening a EU-
RL pentru
stafilococi
coagulazopozitivi
ISO 16649-1,2
218
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
1 DA - - -
- - -
- -
Punct
crioscopic
(pentru
laptele crud)
Densitate
(pentru
laptele crud)
Prospeţime
determinarea
acidităţii
(pentru lapte
crud şi
produse
lactate
acide)
EN ISO
5764
SR 2418
Anexa A
SR
2418/2008
Anexa B
SR ISO
11869
SR ISO
6091
-
SR 2418
SR 3665
SR 3664

26.
Lapte pasteurizat
şi alte produse lactate
lichide pasteurizate
Brânzeturi maturate şi
nematurate, produse din
lapte sau din zer ce a fost
supus tratamentului termic
Alte produse lactate şi
subproduse din lapte tratat
termic
Îngheţată şi deserturi pe
bază de produse lactate,
congelate
5 DA
Enterobacteriaceae
(numai pentru
produsele cuprinse
la pct. 2.2.1 (22) şi
2.2.8 (23) din Anexa
nr. 1 la
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare)
Listeria
monocytogenes
(numai pentru
produsele destinate
consumului ca
atare)
Escherichia coli (21)
(numai pentru
produsele cuprinse
la pct. 2.2.2, 2.2.4,
2.2.5, din Anexa
nr. 1 la
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare)
Stafilococi
coagulazo pozitivi
(numai pentru
produsele cuprinse
la pct. 1.21, 2.2.2,
2.2.4 si 2.2.5 din
Anexa nr. 1 la
Regulamentul CE
2073/2005)
Enterotoxina
stafilococică (Dacă
se detectează valori
mai mari de 10 5
CFU/g stafilococi
coagulazo-pozitivi)
ISO 21528-1,2
EN ISO 11290-
1,2
ISO 16649-1,2
EN ISO 6888-
1,2
Metoda
europeană de
screening a EU-
RL pentru
stafilococi
coagulazopozitivi
219
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
- - -
- - -
- - -
- - -
- - -

Salmonella (numai
pentru produsele
cuprinse la pct.
1.13 din Anexa nr.
1 la
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare (20) )
EN ISO 6579
220
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
1 DA - - -
1 DA - - -
1 DA - - -
- - -
Determinare
a activităţii
fosfatazei
alkaline
(pentru lapte
pasteurizat)
(25)
Determinare
a acidităţii
(pentru lapte
pasteurizat,
îngheţată,
smântână)
Determinare
a grăsimii
(lapte
pasteurizat,
smântână,
unt, brânză
telemea)
ISO 11816-1
SR 143
anexa B
SR ISO
6092
SR ISO
6091
SR ISO
2446
SR EN ISO
2450
SR EN ISO
3727-3
SR ISO
3433
Regulamentul
(CE) nr.
1664/2006 al
Comisiei din 6
noiembrie 2006
de modificare a
Regulamentului
(CE) nr.
2074/2005 în
ceea ce priveşte
dispoziţiile de
aplicare privind
anumite produse
de origine
animală destinate
consumului uman
şi de abrogare a
anumitor
dispoziţii de
aplicare
SR 143
SR 2444
SR 7001
SR 1981

27.
Lapte praf şi zer praf
5
1 DA - - -
DA
Salmonella
Enterobacteriaceae,
(numai pentru
produsele cuprinse
la pct. 1.12, 1.21,
2.2.7 (22) din Anexa
nr. 1 la
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare)
Listeria
monocytogenes,
(pentru produsele
care se consuma ca
atare)
Stafilococi
coagulazo-pozitivi,
(numai pentru
produsele cuprinse
la pct. 1.12, 1.21,
2.2.7 (22) din Anexa
nr. 1 la
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare)
EN ISO 6579
ISO 21528-2
EN ISO 11290-
1,2
EN ISO 6888-
1,2
221
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Determinare
a clorurii de
sodiu
(brânza
telemea)
EN ISO
5943
SR 1981
- - -
- - -
- - -
- - -

28. Ouă pentru consum
29.
30.
Alimente gata preparate
care conţin ouă crude, cu
excepţia produselor care în
timpul procesului de
fabricare sau datorită
compoziţiei produsului
elimină riscul de Salmonella
Produse din ouă, cu excepţia
produselor care în timpul
procesului de fabricaţie sau
datorită compoziţiei elimină
riscul de Salmonella
1
1 (minim
5 bucăţi)
DA
DA
Enterotoxina
stafilococică (Dacă
se detectează valori
mai mari de 10 5
CFU/g stafilococi
coagulazo-pozitivi)
Salmonella
(continut şi coajă)
-
Metoda
europeană de
screening a EU-
RL pentru
stafilococi
coagulazopozitivi
5 DA Salmonella EN ISO 6579
5 DA Salmonella EN ISO 6579
5 DA Enterobacteriacee
222
-
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
-
Prospeţime
determinarea
acidităţii
- -
ISO 6091
(metodă de
referinţă)
ISO 6092
(metodă de
rutină)
SR ISO 5559
EN ISO 6579 - - - -
EN ISO 21528-
2
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
1 DA - - -
- - -
- - -
- - -
Concentraţia
de acid
butiric 3 OH
-
Regulamentul
(CE) nr.
853/2004

1 DA - - -
31. Gelatină şi colagen 5 DA Salmonella EN ISO 6579
32. Miere de albine 1 DA
223
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
- - -
- - -
- - -
Conţinutul
de acid
lactic în
cazul
materiei
prime
utilizate
pentru
fabricarea
produselor
din ouă
-
Regulamentul
(CE) nr.
853/2004
- - -
Conţinut de
fructoză şi
glucoză
(exprimat ca
zahar
invertit)
Conţinut de
zaharoză
Conţinut de
apă
SR 784-3
SR 784-3
SR 784-3
- - - Aciditate SR 784-3
- - -
Indice
diastazic
SR 784-3
- - - HMF SR 784-3
Directiva
2001/110/CE a
Consiliului din
20 decembrie
2001 privind
mierea,
SR 784-2
Directiva
2001/110/CE,
SR 784-2
Directiva
2001/110/CE,
SR 784-2
Directiva
2001/110/CE,
SR 784-2
Directiva
2001/110/CE
SR 784-2
Directiva
2001/110/CE
SR 784-2

33.
34.
Preparate şi semipreparate
culinare prelucrate din
materii prime, de origine
animală
Formulă
uscată
pentru
sugari şi
alimente
dietetice
deshidratate
pentru
diferite
scopuri
medicale
speciale
destinate
sugarilor sub
6 luni,
formulă
uscată de
continuare
pentru copii
cu vârsta de
peste 6 luni
1. Formule
de început
deshidratate
şi produse
alimentare
dietetice
pentru
scopuri
medicale
speciale
destinate
sugarilor sub
şase luni (24)
2. Formule de
continuare
deshidratate
5 DA Salmonella EN ISO 6579 - - - -
5 DA
30
DA
Listeria
monocytogenes
(produse
alimentare gata de
consum)
Salmonella
EN ISO 11290-
1,2
ISO 6579
10 DA Enterobacteriaceae ISO 21528-1
30
DA
5 DA
30
5
DA
Cronobacter
spp.(Enterobacter
sakazakii)
Bacillus cereus
prezumtiv
Salmonella
ISO/TS 22964
EN/ISO 7932
ISO 6579
DA Enterobacteriaceae ISO 21528-1
224
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
- - -
* Operatorii din domeniul alimentar, în cadrul programelor de autocontrol elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, trebuie să monitorizeze toţi
parametrii relevanţi stabiliţi în prezenta secţiune, având în vedere specificul activităţii unităţii.
(1)
Se va utiliza revizia cea mai recentă a standardului;
(2)
referenţialul pentru interpretarea rezultatelor se poate modifica şi / sau completa în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice naţionale, comunitare şi internaţionale;
(3)
se va recolta o singură dată numărul de unităţi/probă prevăzute pentru o singură categorie de produse din care vor fi efectuate analizele de laborator microbiologice sau fizico-chimice,
conform rubricii „criterii”;

(4) pe documentul de însoţire al probei recoltate se va înscrie atât categoria generală de produs, cât şi indicaţia cuprinsă în paranteza din dreptul categoriei generale pentru a putea fi identificat
produsul conform Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare.
(5) produse proaspete – toate produsele din pescuit (întregi sau portionate), inclusiv produsele ambalate în vid sau în atmosfera modificată, care nu au fost supuse nici unui tratament care să
asigure păstrarea şi conservarea, altul decât răcirea;
(6) produse preparate – toate produsele din pescuit care au fost supuse unor operaţiuni care au afectat integritatea anatomică a acestora, cum ar fi: desolzirea, decapitarea, eviscerarea, jupuirea,
porţionarea, filetarea etc.;
(7) produse transformate – toate produsele din pescuit refrigerate sau congelate care au fost supuse unui proces fizic sau chimic cum ar fi: fierberea, prăjirea, afumarea, sărarea, blanşarea,
deshidratarea sau marinarea, asociate sau/nu cu alte ingrediente alimentare, sau oricare altă combinaţie a acestor tratamente;
(8) conserve din peşte – toate produsele din pescuit introduse în recipiente ermetic închise care au fost supuse unui tratament termic înalt (sterilizare) în măsură să asigure distrugerea,
inactivarea şi neproliferarea microorganismelor, indiferent de temperatura la care aceste produse pot fi depozitate;
(9) determinările de histamină se vor efectua la speciile de pesti din familiile Scombridae, Clupeidae, Engraulidae, Coryfenidae, Pomatomidae, Scombresosidae, din unitati de procesare,
depozite frigorifice, nave pescador, unitati de vanzare cu amanuntul etc.
(10) produse din pescuit separate mecanic– carnea obţinută imediat după filetare prin separarea mecanică a produselor din pescuit, sau obţinută din produse din pescuit întregi eviscerate şi
spălate în prealabil.
(11) Testele regulate pe baza criteriului nu sunt necesare, în condiţii normale, pentru următoarele produse gata pentru consum:
— produsele alimentare care au fost supuse unui tratament termic sau unei alte transformări eficiente pentru a elimina L. monocytogenes, în cazul în care recontaminarea nu este posibilă după
acest tratament (de exemplu, produsele tratate termic în ambalajul final);
— miere, moluşte bivalve vii.
(12) Produsele cu pH ≤ 4,4 sau aw ≤ 0,92, produsele cu pH ≤ 5,0 şi a w ≤ 0,94, produsele cu o perioadă de conservare mai mică de cinci zile sunt considerate în mod automat ca aparţinând
acestei categorii. Alte categorii de produse pot, de asemenea, aparţine acestei categorii, sub rezerva unei justificări ştiinţifice.
(13) Limitele (m şi M), conform Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, se aplică numai probelor prelevate prin metoda destructivă. Media logaritmică zilnică se
calculează prin luarea unei valori logaritmice a fiecărui rezultat individual al testului şi apoi prin recalcularea mediei respectivelor valori logaritmice.
(14) Cele 50 de probe sunt prelevate în cursul a 10 sesiuni de prelevare de probe consecutive în conformitate cu normele şi frecvenţele pentru prelevarea de probe stabilite de Regulamentul
(CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare.
(15) Acest criteriu nu se aplică pentru carnea tocată produsă la nivelul vânzării cu amănuntul, în cazul în care perioada de conservare a produsului este mai mică de 24 de ore.
(16) E. coli este folosit aici ca indicator al contaminării fecale.
(17) Aceste criterii se aplică în cazul cărnii separate mecanic (CSM) produse prin tehnicile prevăzute la pct. 3 din capitolul III al secţiunii V din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.
(18) O probă grupată conţinând minimum 10 animale individuale.
(19) se acceptă utilizarea metodelor de analiză alternative pentru laptele crud în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1664/2006, după cum urmează:
a) pentru stabilirea numărului total de germeni la 30°C, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de
norma SR EN ISO 16140/2003 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional. Relaţia de conversie dintre metoda alternativă utilizată şi metoda de referinţă definită mai
sus se stabileşte în conformitate cu standardul SR EN ISO 21187/2006;
b) pentru stabilirea numărului de celule somatice, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de
standardul ISO 8196 şi atunci când metodele sunt aplicate în conformitate cu standardul ISO 13366-2 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional.
(20) Excluzând produsele pentru care producătorul poate demonstra, spre satisfacţia autorităţilor competente, că datorită timpului de maturare şi a valorii aw a produsului, după caz, nu există
nici un risc de contaminare cu Salmonella.
(21) E. coli este folosit aici ca indicator al nivelului de igienă.
(22) Acest criteriu nu se aplică produselor destinate unei prelucrări ulterioare în sectorul alimentar.
(23) Numai îngheţata cu ingrediente pe bază de lapte.
(24) Trebuie efectuată testarea paralelă pentru Enterobacteriaceae şi Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii), cu excepţia cazului în care s-a stabilit o corelaţie între aceste microorganisme
la nivel de unitate de procesare individuală. În cazul în care se detectează Enterobacteriaceae într-unul dintre eşantioanele de produse testate la unitate de procesare individuală, lotul trebuie
testat pentru Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii). Este responsabilitatea producătorului de a demonstra, spre satisfacţia autorităţii competente, dacă există o astfel de corelaţie între
Enterobacteriaceae şi Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii).
(25) Programul se va desfăşura în cadrul IISPV şi LSVSA al DSVSA desemnate de ANSVSA la propunerea IISPV.
Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, la tulpinile de Salmonella spp, izolate din produse alimentare de origine animală
provenite de la bovine, porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa. Se va testa rezistenţa antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru
sănătatea publică.
Tulpinile de Salmonella spp., Listeria monocytogenes şi E. coli trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie.
225

În cazul probelor pozitive pentru enterotoxina stafilococică se vor trimite către IISPV atât tulpinile izolate de Stafilococ coagulazo-pozitiv, cât şi o cantitate de minim 150 grame din
proba pozitivă.
SECŢIUNEA 5 - DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE
SUPRAVEGHERE DE NECESITĂTE DISPUSE DE ANSVSA
Determinări microbiologice Determinări fizico-chimice
Teste de sanitaţie - metoda ATP total * )
Potabilitate apă - metoda ATP total * )
Determinarea eficienţei tratării termice a cărnii
Eficienţa pasteurizării laptelui
Determinarea numărului de celule somatice din laptele crud
* ) Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate.
Nr.
crt.
226
Examene pentru determinarea: pH-ului, aciditate, reacţiile Nessler, Kreis şi
H2S, decelare falsificare smântâna, în funcţie de produs.
Examene rapide pentru determinarea: azotiţi, azotaţi, peroxidaza, fosfataza,
uree, glucoza în funcţie de produs.* )
SECŢIUNEA 6 - SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR ÎN TIMPUL PRODUCŢIEI A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN
COMPOZIŢIA MATERIILOR PRIME ŞI PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ SAU VIN ÎN CONTACT CU ACESTEA
Produsul
Frecvenţa
controlului
1. Apă potabilă Reţea publică -
semestrial
Sursă proprie -
trimestrial
Examen
senzorial
Da
Examen microbiologic
Apa din reţea publică
E. coli
Enterococi
Apa din sursă proprie
E coli
Enterococi
Cl. Perfringes -
(inclusiv pentru spori)
Interpretare rezultate Examen fizico-chimic
Legea nr. 458/2002 privind
calitatea apei potabile, cu
modificările şi completările
ulterioare
Trimestrial pentru apa din
sursă proprie conform
conform prevederilor Legii
nr. 458/2002, cu modificările
şi completările ulterioare
pH SR ISO 10523
amoniu SR ISO 5664
azotiţi SR ISO
6777/A99
azotaţi SR ISO 7890/1
cloruri SR ISO 9297

2.
Materiale utilizate
pentru preambalarea
produselor de origine
animală
Semestrial Da
Număr total de germeni SR
EN ISO 4833
Bacterii coliforme
ISO 4831şi 4832
Drojdii şi mucegaiuri
ISO 21527-1
Ordinul ministrului sănătăţii nr.
976/1998 pentru aprobarea
Normelor de igienă privind
producţia, prelucrarea,
depozitarea, păstrarea,
transportul şi desfacerea
alimentelor.
NOTĂ:
Probele de apă recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluţie 2 % de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic.
Sau metode alternative
validate care să îndeplinească
condiţiile impuse de
prevederile Legii nr.
458/2002, cu modificările şi
completările ulterioare.
SECŢIUNEA 7 - EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE
Examene
Teste de sanitaţie (1)
Teste de sanitaţie (2)
Microbiologic
Număr total de germeni
Enterobacteriaceae
Bacterii coliforme
Stafilococ coagulazo-pozitivi
Unitatile in care se preleveaza teste de sanitatie
În unităţile autorizate/aprobate sanitar veterinar şi
unităţile înregistrate sanitar veterinar prevăzute în
Secţiunile 2 şi 3 din prezentul capitol.
Listeria monocytogenes (3) În unităţile care fabrică produse alimentare gata
pentru consum
(1)
Conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 976/1998 pentru aprobarea normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea
alimentelor.
(2)
Conform art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare.
(3)
Probele se prelevează din zonele de prelucrare şi din echipamentul utilizat la producţia produselor alimentare în timpul sau la sfârşitul etapei de producţie, iar pentru
aceste prelevări de probe, standardul ISO 18593 se foloseşte ca metodă de referinţă.
Notă:
Prelevarea testelor de sanitaţie se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma verificării/supravegherii/monitorizării se
suspicionează sau se constată o neconformitate.
Frecvenţa verificărilor/ supravegherii/monitorizării se face conform prevederilor Secţiunilor 2 şi 3 din prezentul capitol.
În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa controlului va fi mărită până la obţinerea de rezultate corespunzătoare.
227

Examene Frecvenţa Controlului
a) verificare;
b) supraveghere;
c) monitorizare.
Nr
crt.
1.
Examen de
laborator 1
Pesticide
organoclorurate
SECŢIUNEA 8 - CONTROLUL EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE DEZINSECŢIE ŞI DERATIZARE ÎN SECTORUL
SANITAR - VETERINAR
Controlul eficienţei operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare se
efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în
cazul în care în urma verificării/ supravegherii/monitorizării se
suspicionează sau se constată o neconformitate.
Frecvenţa verificărilor/supravegherii/monitorizării se stabileşte
conform prevederilor secţiunilor 2 şi 3 din prezentul capitol.
SECŢIUNEA 9 – EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR
228
Unităţile în care se controlează eficienţa operaţiunilor de
dezinsecţie şi deratizare
Unităţile autorizate/aprobate sanitar-veterinar şi unităţile
înregistrate sanitar-veterinar prevăzute în secţiunile 2 şi 3 din
prezentul capitol.
Substanţa Grupa de furaje/ matrici Tip supraveghere Unităţi controlate / operatori
Pesticide organoclorurate
şi PCB indicatoare
(ICES-7)
1 Examene corespunzatoare matricilor indicate.
Materii prime vegetale pentru nutreţuri
combinate: cereale boabe, subproduse,
seminţe întregi, oleaginoase şi derivate,
şroturi
Control
(probă planificată)
Făină de peşte Control
(probă planificată)
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Unităţi furnizoare şi depozite

2.
Micotoxine
Aflatoxina B1,
Ochratoxina A,
Zearalenona,
Deoxynivalenol
Fumonisina
T-2
Aflatoxina B1
Nutreţuri combinate pentru porci Control
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru păsări Control
(probă planificată)
Nutreţuri granulate pentru peşti de
crescătorie
Nutreţuri combinate pentru rumegătoare
(vaci de lapte)
Materii prime vegetale pentru nutreţuri
combinate: cereale boabe, subproduse
229
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru rumegătoare
Control
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru păsări Control
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru porci Control
(probă planificată)
Nutreţuri pentru cabaline Control
(probă planificată)
Nutreţuri granulate pentru peşti de
crescătorie
Control
(probă planificată)
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Unităţi producătoare de nutreţ
combinat

3.
Metale grele
Produse şi derivate din lapte, înlocuitori
de lapte praf Control
(probă planificată)
Deoxynivalenol – DON Nutreţuri combinate pentru porci Control
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru rumegătoare Control
(probă planificată)
Zearalenona
Nutreţuri combinate pentru porci Control
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru rumegătoare Control
(probă planificată)
OchratoxinaA
Nutreţuri combinate pentru porci Control
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru păsări Control
(probă planificată)
Fumonisina B1+B2
Nutreţuri combinate pentru porci Control
(probă planificată)
Nutreţuri pentru cabaline Control
(probă planificată)
Nutreţuri granulate pentru peşti de
crescătorie
Control
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru păsări
Control
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru rumegatoare Control
(probă planificată)
T-2 Materii prime vegetale pentru nutreţuri
combinate: cereale (ovăz şi produse din
ovăz)
Control
(probă planificată)
Pb,Cd, Hg 2 , As
2 Determinarea reziduurilor de Hg – pentru făină de peşte
Nutreţuri de volum: fibroase, masă verde
(inclusiv făinuri din lucernă, trifoi şi
iarbă), rădăcinoase, tuberculi şi derivate
Materii prime de origine minerală pentru
nutreţuri combinate: fosfaţi, carbonaţi
Aditivi furajeri: aminoacizi sintetici,
230
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Exploataţii comerciale
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Control Unităţi producătoare

4.
5.
Nitriţi
Seminţe de
buruieni şi plante
toxice
Nitriţi
Seminţe si fructe de
buruieni si plante cu
continut alcaloizi,
glicozizi si alte Substanţe
toxice
vitamine, microelemente, enzime
furajere, drojdii, acidifianţi, emulgatori,
antioxidanţi, coloranţi
(probă planificată) de nutreţ combinat
Făină de peşte Control
Unităţi furnizoare şi depozite
Premixuri vitamino-minerale şi
amestecuri minerale
Nutreţuri combinate: păsări, porci,
rumegătoare; nutreţuri granulate pentru
peşti de crescătorie
Nutreţuri pentru cabaline
Nutreţuri de volum: fibroase, masă verde,
rădăcinoase, tuberculi şi derivate
231
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Făină de peşte
Control
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru păsări Control
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru rumegătoare Control
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru porci Control
(probă planificată)
Nutreţuri granulate pentru peşti de
crescătorie
Nutreţuri pentru cabaline
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Materii prime vegetale pentru nutreţuri
combinate: cereale boabe, seminţe
întregi, oleaginoase şi derivate, şroturi
Control
(probă planificată)
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Exploataţii comerciale şi crescători
Exploataţii comerciale
Unităţi furnizoare şi depozite
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Unităţi producătoare de nutreţ
combinat
Unităţi producătoare de nutreţ
combinat
Unităţi producătoare de nutreţ
combinat
Unităţi producătoare de nutreţ
combinat
Unităţi producătoare de nutreţ
combinat

6.
Seminţe de plante
invazive cu
potenţial alergen
Alte substanţe
nedorite
(daunatori)
Proteine animale
procesate
(PAP-interdicţia
de furajare)
Ambrosia artemisiifolia
Claviceps spp.
Identificarea microscopică
a constituenţilor de origine
animală
Materii prime vegetale pentru nutreţuri
combinate: cereale boabe (seminţe de
grâu, secară, porumb, orz), oleaginoase
(soia, floarea soarelui)
Nutreţuri combinate pentru păsări (mei,
sorg, in, dughie şi amestecuri de seminţe
pentru hrana porumbeilor, păsărilor de
colivie, păsări de expoziţie)
Materii prime vegetale pentru nutreţuri
combinate: cereale boabe (grâu, ovăz,
orz, secară, triticale)
232
Monitorizare
(probă selectivă)
Monitorizare
(probă selectivă)
Control
(probă planificată)
Făină de peşte Control
(probă planificată)
Control
Premixuri, concentrate proteino-
(probă planificată)
vitamino-minerale şi zooforturi cu
Control
conţinut de proteină brută peste 5%
(probă planificată)
Control
Nutreţuri combinate pentru păsări (probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru rumegătoare
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Producători/ Furnizori/
Distribuitori/Importatori
Producători/ Furnizori/
Distribuitori/Importatori
Unităţi producătoare de nutreţ
combinat
Unităţi furnizoare şi depozite
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Exploataţii comerciale
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat pentru mai multe
specii
Mijloace de transport autorizate 3
Exploataţii comerciale
Exploataţii nonprofesionale
Unităţi producătoare de nutreţ
combinat
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat pentru mai multe
specii
Control Mijloace de transport autorizate

7. Melamină 4 Melamină
8.
Substanţe interzise
ca aditivi furajeri 5
Substanţe cu acţiune
antimicrobiană,
histomonostatică şi
coccidiostatică, promotori
de creştere
Amestecuri de uruieli pentru rumegătoare
- amestec unic
Nutreţuri combinate pentru porci
Produse şi derivate din lapte, înlocuitori
de lapte praf
Materii prime vegetale pentru nutreţuri
combinate (produse din soia sau pe baza
de soia)
Nutreţuri combinate pentru păsări
(pui de găină, curcani, raţe)
Nutreţuri combinate pentru porci
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Monitorizare
(probă selectivă)
Monitorizare
(probă selectivă)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Exploataţii comerciale
Exploataţii mixte rumegătoare/
nerumegătoare
Exploataţii nonprofesionale
Exploataţii comerciale
Exploataţii nonprofesionale
Unităţi producătoare de nutreţ
combinat
Mijloace de transport autorizate
Exploataţii comerciale
Exploataţii nonprofesionale
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat pentru mai multe
specii
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Exploataţii comerciale
Unităţi producătoare de nutreţ
combinat
Exploataţii comerciale
3
Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conţinut de făină proteică sau coccidiostatic (analiza prafului din
benă poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încrucişate.
4
Pentru produsele care au ca ţară de origine China sau care au fost ambalate în China.
5
Utilizarea ca aditivi furajeri a acestor substanţe este neautorizată pentru toate matricile şi unităţile prevăzute.
233

9.
Substanţe
coccidiostatice 6
(pentru furaje
nevizate)
Substanţe cu acţiune
histomonostatică şi
coccidiostatică
Nutreţuri combinate pentru rumegătoare
(bovine, ovine, caprine)
Nutreţuri combinate pentru păsări
(pui de găină, curcani, raţe, gâşte)
Nutreţuri combinate pentru porci
Nutreţuri combinate pentru rumegătoare
(bovine, ovine, caprine)
Nutreţuri pentru cabaline
10. Gosipol Gosipol liber Nutreţuri combinate cu continut declarat
de subproduse din seminţe de bumbac
11. Cupru total 7
Zinc total
Cupru total
Zinc total
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Monitorizare
(probă selectivă)
Nutreţuri combinate pentru porci Control
(probă planificată)
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Exploataţii comerciale
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Exploataţii comerciale
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Exploataţii comerciale
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Exploataţii comerciale
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Exploataţii comerciale /
Crescători
Unităţi producătoare de nutreţ
combinat
Unităţi producătoare de nutreţ
combinat
6
Combinaţii de analiţi/matrici/specii în acord cu limitele prevăzute în Directiva 2009/8/CE a Comisiei din 10 februarie 2009 de modificare a anexei I la Directiva
2002/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime ale transferului inevitabil de coccidiostatice sau histomonostatice în furajele
nevizate.
7
Reţetele furajere controlate sunt cele destinate categoriilor de vârstă de peste 12 săptămâni.
234

12.
Microorganisme
patogene
13. Dioxină, furnari
şi PCB
asemănătoare
dioxionelor
Salmonella spp.
Materii prime vegetale pentru nutreţuri
combinate – olaeginoase (soia boabe
tratată termic), şroturi (soia, rapiţă, in,
bumbac, floarea soarelui),
235
Control
(probă planificată)
Produse şi derivate din lapte, înlocuitori
de lapte praf Control
(probă planificată)
Făină de peşte Control
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru porci
Monitorizare
(probă selectivă)
Nutreţuri combinate pentru păsări
Hrană deshidratată pentru animalele de
companie
Hrană umedă pentru animalele de
companie
Monitorizare
(probă selectivă)
Control
(probă planificată)
Control
(probă planificată)
Enterobacteriaceae
Făină de peşte Control
(probă planificată)
Clostridium perfringens Făină de peşte Control
(probă planificată)
Listeria monocitogenes Siloz
Monitorizare
(silozuri şi semisilozuri) (prelevare la suspiciune)
Suma PCDD şi PCDF
PCB asemănătoare
dioxinelor
Nutreţuri combinate pentru porci
Control
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru păsări
Control
(probă planificată)
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Unităţi furnizoare şi depozite
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Unităţi producătoare
de hrană pentru animalele de
companie
Unităţi producătoare
de hrană pentru animalele de
companie
Unităţi furnizoare şi depozite
Unităţi furnizoare şi depozite
Exploataţii comerciale
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Notă:
Probă planificată - prelevare planificată (obiectivă) sau prelevare programată în conformitate cu programul cifric al acţiunilor de supraveghere;
Probă selectivă - prelevare selectivă sau prelevare suplimentară, urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconform ce impune o
supraveghere suplimentară, antecedente, studii de distribuiţie etc;

Prelevare la suspiciune - prelevare în cazul suspiciunii unor cauze care pot declanşa boli la animale sau la om, contaminare încrucişată etc.
BOVINE
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
1. A1 Urină
Muşchi
2. A2 Tiroidă
Urină
3. A3 Ser
Urină
SECŢIUNEA 10 - EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII, PRODUSELE ACESTORA,
FURAJE ŞI APĂ
Muşchi
4. A4 Urină
Ficat
5. A5 Urină
Ficat
6. A6 Urină
Muşchi
7. B1 Rinichi
Muşchi
Ficat
Locul de
prelevare
Exploataţii
Abator
Exploataţii
Abator
Exploataţii
Abator
Exploataţii
Abator
Exploataţii
Abator
Exploataţii
Abator
Categoria de
animale
Viţei
Tineret bovin
Vaci
Viţei
Tineret bovin
Vaci
Viţei
Tineret bovin
Vaci
Viţei
Tineret bovin
Vaci
Viţei
Tineret bovin
Vaci
Viţei
Tineret bovin
Vaci
Abator Viţei
Tineret bovin
Vaci
8. B2a Ficat Abator Viţei
Tineret bovin
Referenţial
interpretare rezultate
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind interzicerea utilizării în creşterea animalelor de fermă a unor substanţe cu acţiune
hormonală sau tireostatică şi a celor betaagonist, cu modificările şi completările ulterioare
Decizia 2005/34/CE a Comisiei din 11 ianuarie 2005 de stabilire a standardelor armonizate
privind testele pentru detectarea anumitor reziduuri în produsele de origine animală importate
din ţări terţe
Directiva 2008/97/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 de
modificare a Directivei 96/22/CE a Consiliului privind interzicerea utilizării anumitor
substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanțelor beta-agoniste în creşterea
animalelor
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Decizia 2003/181/CE a Comisiei din 13 martie 2003 de modificare a Deciziei 2002/657/CE în
ceea ce priveşte stabilirea limitelor de performanță minime necesare (LPMN) pentru anumite
reziduuri în alimentele de origine animală
Regulamentul (UE) nr. 37/2010 al Comisiei din 22 decembrie 2009 privind substanţele active
din punct de vedere farmacologic şi clasificarea lor în funcţie de limitele reziduale maxime din
produsele alimentare de origine animală
Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009 de
stabilire a procedurilor comunitare în vederea stabilirii limitelor de reziduuri ale substanţelor
farmacologic active din alimentele de origine animală, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.
236

9. B2b Ficat Abator Tineret bovin
Vaci
10. B2c Muşchi Abator Tineret bovin
Vaci
11. B2d Rinichi Abator Tineret bovin
Vaci
12. B2e Ficat Abator Viţei
Muşchi
Tineret bovin
13. B2f Urină
Ficat
Abator Viţei
Tineret bovin
Vaci
2377/90 al Consiliului şi de modificare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE a Comisiei din 3 aprilie 2007 privind un program de monitorizare
comunitar coordonat pentru 2007 pentru a asigura respectarea conţinuturilor maxime ale
reziduurilor de pesticide din şi de pe cereale şi alte produse de origine vegetală şi programe de
monitorizare națională pentru 2008
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008 al Comisiei din 5 decembrie 2008 privind programul
comunitar de control, multianual şi coordonat pentru 2009, 2010 şi 2011 de asigurare a
respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide din şi de pe alimentelele de origine
vegetală şi animală şi de evaluare a expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE.
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009 al Comisiei din 3 iulie 2009 de modificare a anexei I la
Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului de stabilire a unei proceduri comunitare pentru
stabilirea limitelor maxime de reziduuri de produse medicinale veterinare în alimentele de
origine animală, în ceea ce priveşte diclofenacul
Decizia 2005/34/CE
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva Consiliului 96/23/CE din 29 aprilie 1996 de stabilire a măsurilor de monitorizare a
unor substanţe şi reziduuri la animalele vii şi la produsele de origine animală şi de abrogare a
Directivelor 85/358/CEE şi 86/469/CEE şi Deciziilor 89/187/CEE şi 91/664/CEE
14. B3a Grăsime Abator Tineret bovin Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie
2005 privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse
alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a Directivei
91/414/CEE
Regulamentul (CE) nr. 178/2006 al Comisiei din 1 februarie 2006 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului prin întocmirea
anexei I în care sunt prevăzute produsele alimentare şi hrana pentru animale al căror conţinut
de reziduuri de pesticide face obiectul unor limite maxime
15. B3b Grăsime Abator Tineret bovin Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
16. B3c Muşchi Abator Viţei
Tineret bovin
Vaci
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor
maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare
Regulamentul (CE) nr. 629/2008 al Comisiei din 2 iulie 2008 de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 1881/2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din
produsele alimentare
Regulamentul (CEE) nr. 315/93 al Consiliului din 8 februarie 1993 de stabilire a procedurilor
comunitare privind contaminanţii din alimente
237

PORCINE
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
1. A1 Urină
Muşchi
2. A2 Tiroidă
Urină
3. A3 Urină
Muşchi
Ficat
4. A4 Urină
Ficat
5. A5 Urină
Ficat
6. A6 Urină
Muşchi
7. B1 Rinichi
Muşchi
Ficat
Locul de
prelevare
Exploataţii
Abator
Exploataţii
Abator
Exploataţii
Abator
Referenţial
interpretare rezultate
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Decizia 2005/34/CE
Exploataţii Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Abator Decizia 2005/34/CE
Exploataţii Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Abator Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Exploataţii Decizia 2003/181/CE
Abator
PIF
Constanţa
Sud
Abator Regulamentul (UE) nr. 37/2010
8. B2a Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
9. B2b Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
10. B2c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
11. B2d Rinichi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect
hormonal sau tireostatic şi a substanţelor β-agoniste în creşterea animalelor şi de abrogare a Directivelor
81/602/CEE, 88/146/CEE şi 88/299/CEE
12. B2e Ficat
Muşchi
Decizia 2005/34/CE
Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Decizia 2005/34/CE
13. B2f Urină Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Ficat
Directiva 96/23/CE
14. B3a Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
238

15. B3b Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Recomandarea 2007/225/CE
16. B3c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
17. B3d
OVINE/CAPRINE
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
Rinichi Abator Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Recomandarea 2006/576/CE a Comisiei din 17 august 2006 privind prezenţa deoxinivalenolului, a zearalenonei,
a ochratoxinei A, a T-2 şi HT-2 şi a fumonisinelor în produsele destinate hranei animalelor
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
Locul de
prelevare
Referenţial
interpretare rezultate
1. A1 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
PIF
Constanţa
Sud
Decizia 2005/34/CE;
Directiva 2008/97/CE.
2. A2 Tiroidă Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Urină
Decizia 2005/34/CE;
Directiva 2008/97/CE.
3. A3 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE.
4. A4 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Ficat
Decizia 2005/34/CE.
5. A5 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Ficat
Decizia 2005/34/CE;
Directiva 2008/97/CE.
6. A6 Muşchi Abator
PIF
Constanţa
Sud, PIF
Otopeni
Decizia 2003/181/CE
7. B1 Rinichi Abator Regulamentul (UE) nr. 37/2010
Muşchi PIF
Ficat Constanţa
Sud
8. B2a Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
9. B2b Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
239

10. B2c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
11. B2d Rinichi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva 96/22/CE
12. B2e Ficat
Muşchi
Decizia 2005/34/CE
Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Decizia 2005/34/CE
13. B2f Urină Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Ficat
Directiva 96/23/CE
14. B3a Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
15. B3b Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Recomandarea 2007/225/CE
16. B3c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
CABALINE
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
Locul de
prelevare
Referenţial
interpretare rezultate
1. A1
Muşchi Abator
Exploataţii
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE;
Directiva 2008/97/CE.
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
2. A2 Urină Exploataţii Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
3. A3
Urină
Abator
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
4. A4
Urină
Ficat
Abator
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia Comisiei 2005/34/ CE
5. A5
Urină
Ficat
Abator
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
6. A6 Muşchi
Rinichi
Abator Decizia 2003/181/CE
7. B1 Muşchi
Ficat
Abator Regulamentul (UE) nr. 37/2010
8. B2a Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
240

9. B2c
10. B2d
11. B2e
Muşchi Abator
Rinichi Abator
Ficat
Muşchi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva 96/22/CE
Decizia 2005/34/CE
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Decizia 2005/34/CE
12. B2f Urină Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
13. B3a
Grăsime Abator
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
14. B3b
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Recomandarea 2007/225/CE
15. B3c
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
PĂSĂRI
Nr. Grupa de
crt. substanţe
1. A1
2. A2
3. A3
4. A4
Matrice
Muşchi
Muşchi
Muşchi
Ficat
Ficat
Locul de
prelevare
Abator
PIF
Constanţa
Sud
Abator
PIF
Constanţa
Sud
Abator
PIF
Constanţa
Sud
Abator
PIF
Constanţa
Sud
241
Referenţial
interpretare rezultate
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE

5. A5 Ficat
6. A6
7. B1
Muşchi
Sânge
Muşchi
Ficat
8. B2b Ficat
Abator
PIF
Constanţa
Sud
Abator
PIF
Constanţa
Nord, PIF
Constanţa
Sud
Abator, PIF
Constanţa
Nord, PIF
Constanţa
Sud
Abator
PIF
Constanţa
Sud
9. B2c Muşchi Abator
10. B2e
Muşchi
Ficat
Abator
11. B2f Ficat Abator
12. B3a Grăsime Abator
13. B3b Grăsime Abator
14. B3c Muşchi
15. Dioxine,
furani şi PCB
asemănătoare
dioxionelor
Muşchi
Abator
PIF
Constanţa
Sud
PIF
Constanţa
Sud
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Decizia 2003/181/CE
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Decizia 2005/34/CE
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva 96/23/CE
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Observaţii:
Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la
animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei 96/23/CE.
242

ACVACULTURĂ
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
1. A1 Peşte de
crescătorie
2. A3 Peşte de
crescătorie
3. A4 Peşte de
crescătorie
4. A6 Peşte de
crescătorie
5. B1 Peşte de
crescătorie
6. B2a Peşte de
crescătorie
7. B3a Peşte de
crescătorie
8. B3c
Peşte de
crescătorie
Locul de
prelevare
Fermă
piscicolă
Fermă
piscicolă
Fermă
piscicolă
Fermă
piscicolă
PIF
Constanţa
Sud
Fermă
piscicolă
Fermă
piscicolă
Fermă
piscicolă
PIF
Constanţa
Nord, PIF
Otopeni
Fermă
piscicolă
PIF Albiţa,
PIF
Constanţa
Nord, PIF
Constanţa
Sud, PIF
Moraviţa,
PIF
Otopeni
Referenţial
interpretare rezultate
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Decizia 2003/181/CE
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
243

9. B3e Peşte de
crescătorie
Ferma
piscicola
PIF
Constanţa
Sud, PIF
Otopeni
LAPTE DE BOVINE/LAPTE DE OVINE/LAPTE DE CAPRINE
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
Locul de
prelevare
1. A6 Lapte Fermă
PIF
Moravita
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
2. B1 Lapte Fermă Regulamentul (UE) nr. 37/2010
3. B2a Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 470/2009
4. B2e Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
5. B2f Lapte Fermă Regulamentul (UE) nr. 37/2010
6. B3a Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
7. B3b Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
8. B3c Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
9. B3d Lapte Fermă, PIF
Albita, PIF
Moraviţa
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Decizia 2004/25/CE a Comisiei din 22 decembrie 2003 de modificare a Deciziei 2002/657/CE în ceea ce
priveşte stabilirea limitelor de performanţe minime cerute (LPMC) pentru anumite reziduuri din alimentele
de origine animală
244
Referenţial
interpretare rezultate

OUĂ DE GĂINĂ/OUĂ DE PREPELIŢĂ
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
Locul de
prelevare
1. A6 Ouă Fermă
Centru
colectare
2. B1 Ouă Fermă
Centru
colectare
3. B2b Ouă Fermă
Centru
colectare
4. B3a Ouă Fermă
Centru
colectare
LEPORIDE
Decizia 2003/181/CE
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Referenţial
interpretare rezultate
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
Locul de
prelevare
Referenţial
interpretare rezultate
1. A1 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
2. A2 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
3. A3 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
4. A4 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
5. A5 Ficat Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
6. A6 Muşchi Abator Decizia 2003/181/CE
7. B1 Rinichi
Muşchi
Abator Regulamentul (CE) nr. 37/2010
8. B2b Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 124/2009
9. B2c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea Comisiei 225/2007/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
245

10. B2e Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Decizia 2005/34/CE
11. B3a Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
VÂNAT DE CRESCĂTORIE
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
Locul de
prelevare
Referenţial
interpretare rezultate
1. A1 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
2. A2 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
3. A3 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
4. A4 Ficat Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Muşchi
Decizia 2005/34/CE
5. A5 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
6. A6 Muşchi Abator Decizia 2003/181/CE
7. B1 Rinichi
Muşchi
Ficat
Abator Regulamentul (UE) nr. 37/2010
8. B2b Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 124/2009
9. B2c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
10. B2e Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Decizia 2005/34/CE
11. B3a Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
12. B3c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
Observaţii:
Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la
animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/23CE.
246

VÂNAT SĂLBATIC
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
1. B3a Grăsime Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
2. B3c Ţesut muscular Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
MIERE
Nr. Grupa de
crt. substanţe
1. A6
2. B1
3. B2c
4. B2f
5. B3a
6. B3b
Matrice
Miere
Miere
Miere
Miere
Miere
Miere
Locul de
prelevare
Centru
colectare
PIF
Constanţa
Sud
PIF
Halmeu,
PIF
Otopeni,
PIF
Sculeni,
PIF Siret
Centru
colectare
Centru
colectare
Centru
colectare
Centru
colectare
Centru
colectare
Decizia 2003/181/CE
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva 96/23/CE
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
247
Referenţial
interpretare rezultate
Referenţial
interpretare rezultate

Observaţii generale:
Matricea sânge va fi prelucrată în vederea efectuării analizelor, în funcţie de indicaţiile transmise de laboratorul zonal, plasmă sau ser sanguin.
Menţiuni:
a) Până la finalizarea implementării metodelor de confirmare în cazul probelor pozitive recoltate în cadrul Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi
eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor,
ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, acestea se vor trimite la un LNR din statele membre ale Uniunii Europene, cheltuielile fiind suportate de DSVSA sau IISPV;
b) Probele pozitive rezultate în urma recoltării din activităţile de import, export şi autocontrol se vor trimite la un LNR, prin grija autorităţii sanitar - veterinare
competente, cheltuielile fiind suportate de către proprietarul produsului analizat;
c) Pe lângă metodele de analiză prevăzute în prezentele Norme metodologice se pot utiliza metode recomandate de către Comunitatea Europeană sau Laboratorul
Comunitar de Referinţă, alte metode alternative standardizate precum şi metode preluate din publicaţii ştiinţifice de specialitate dezvoltate şi implementate în cadrul
laboratorului care realizează aceste analize.
d) Pentru recoltarea şi transportului probelor se vor respecta cerinţele prevăzute în Ghidul privind prelevarea oficială de probe în vederea monitorizării anumitor
substanţe şi a reziduurilor acestora la animalele vii, produsele de origine animală, furaje şi apă, elaborat de IISPV, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 95/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al
reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele de origine animală.
CONTROLUL CONTAMINANŢILOR ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE REGULAMENTULUI (CE) NR. 1881/2006
Nr. Grupa de Substanţa Matricea Unitatea de prelevare
crt. substanţe
1. Micotoxine Aflatoxine lapte neprelucrat, lapte tratat termic, lapte Ferme de animale producatoare de lapte,
destinat fabricării produselor din lapte
unităţi de procesare lapte
2.
Metale grele Plumb lapte neprelucrat, lapte tratat termic, lapte
destinat fabricării produselor din lapte
248
Ferme de animale producatoare de lapte,
unităţi de procesare lapte
Metoda de analiza
Screening Confirmare
Regulamentul Regulamentul
(CE) nr. (CE) nr.
401/2006 al 401/2006
Comisiei din 23
februarie 2006
de stabilire a
modalităţilor de
prelevare de
probe şi a
metodelor de
analiză pentru
controlul oficial
al conţinutului de
micotoxine din
produsele
alimentare
Regulamentul Regulamentul
(CE) nr. (CE) nr.
333/2007 al 333/2007
Comisiei din 28
martie 2007 de

carne (fără organe) de bovină, cal, ovină, porc
şi pasăre
249
stabilire a
metodelor de
prelevare a
probelor şi de
analiză pentru
controlul oficial
al nivelurilor de
plumb, cadmiu,
mercur, staniu
anorganic, 3-
MCPD şi
benzo(a)piren
din produsele
alimentare
Unităţi de procesare carne Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
ficat de vită, oaie, porc, pasăre şi cal Abatoare, unităţi de procesare carne Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
rinichi de vită, oaie, porc, pasăre şi cal Abatoare, unităţi de procesare carne Regulamentul
(CE) nr.
muschi file de peşte cu excepţiile prevăzute
în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
muschi file de peşte,
muşchi file de peşte spadă,
crustacee cu exepţiile enumerate în Reg. CEE
nr. 1881/2006
moluşte bivalve,
cefalopode (fără măruntaie)
Mercur produse pescăreşti şi muşchi file de peşte cu
exepţiile enumerate în prevăzute în
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006,
muşchi file de peşte din speciile enumerate în
prevăzute
1881/2006
în Regulamentul (CE) nr.
Staniu alimente conservate (conserve din carne,
Unităţi produse proaspete din pescuit,
unităti procesare peşte, depozit frigorific,
pescării, magazine alimentare, unităţi de
comercializare
333/2007
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
Supermarcheturi, hipermarcheturi Regulamentul
(CE) nr.
Unităţi de procesare, puncte de debarcare,
depozit frigorific, magazine alimentare,
unităţi de comercializare
Depozite, fabrici de procesare, magazine
conserve din peşte)
alimentare, unităţi de comercializare
lapte pentru sugari şi lapte de continuare Depozite, magazine alimentare, unităţi de
comercializare
333/2007
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007

3. Dioxine, furani
şi PCB
asemănătoare
dioxionelor
4. Hidrocarburi
aromatice
Suma
dioxinelor şi
PCB de tipul
dioxinelor
Benzopiren
carne şi produse din carne (fără organe) de
la bovine, ovine, porcine şi păsări
ficat şi produse derivate provenind de la
bovine, ovine, porcine şi păsări
muşchi file de peşte şi produse pescăreşti şi
produse derivate, cu excepţia anghilei,
muşchi file de anghilă (Anguilla anguilla) şi
produse derivate
lapte neprelucrat şi produse lactate
ouă de găină şi produse din ouă
grăsime de la bovine, ovine, porcine şi
pasăre
grăsimi animale amestecate
ulei de peşte (ulei din carne de peşte, ulei din
ficat de peşte şi uleiuri din alte organisme
marine destinate consumului uman)
250
Abator, unităţi de tranşare, unităţi de
procesare
Abatoare, unităţi de procesare, unităţi de
comercializare
Unităti procesare peşte, depozit frigorific,
unităţi de comercializare
Unităţi de procesare
Centre de ambalare, unităţi de procesare
Abatoare, unităţi procesare grăsimi pentru
consum uman
Unităţi de procesare, depozit, unităţi de
comercializare
carne afumată şi produse din carne afumată Unităţi de procesare, unităţi de
comercializare
muşchi file de peşte afumat şi produse Unităţi de procesare, unităţi de
pescăreşti afumate
comercializare
crustacee, cefalopode, altele decât cele
afumate
moluşte bivalve
Unităţi de comercializare
lapte praf pentru sugari şi lapte praf de Unităţi de procesare, unităţi de
continuare
comercializare
Regulamentul
(CE) nr.
1883/2006 al
Comisiei din
19 decembrie
2006 de stabilire
a metodelor de
prelevare de
probe şi a
metodelor de
analiză pentru
controlul oficial
al nivelurilor de
dioxine şi de
PCB-uri
asemănători
dioxinelor din
anumite produse
alimentare
Bioteste si
metode CG/SC
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
Regulamentul
(CE) nr.
1883/2006
Gazcromatografie
de înaltă rezoluţie
(RSDR)
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007

Nr.
crt.
SECŢIUNEA 11 – DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A
FURAJELOR (RADIOACTIVITATE CUMULATĂ DE 137 Cs şi 134 Cs)
Produsele care se
controlează
1. Materii prime şi produse
de origine animală
Natura probei Metoda de
analiză
Ţesuturi comestibile,
inclusiv cele provenind de la
vânatul din fondul naţional,
lapte materie primă, miere,
produse finite de origine
animală, ingrediente
2. Furaje Nutreţuri fibroase, suculente,
grosiere, făinuri proteice,
premixuri, materii prime şi
nutreţuri combinate
Spectrometrie
gama de
înaltă rezoluţie cu
detector
de Ge hiperpur
(SR ISO
10703:2007);
Spectrometrie
gama de
joasă rezoluţie cu
detector de
NaI (STAS
12327/1985).
Spectrometrie
gama de
înaltă rezoluţie cu
detector
de Ge hiperpur
(SR ISO
10703:2007);
Spectrometrie
gama de
joasă rezoluţie cu
detector de
NaI (STAS
12327/1985).
251
Frecvenţa
recoltării
probelor şi
examinării
O dată pe
trimestru la
unităţile
producătoare
O dată pe
semestru în
ferme şi fabrici
de
nutreţuri
combinate
Referenţial
Interpretare rezultate *
Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui
ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru
Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006
privind aprobarea Instrucţiunilor referitoare la crearea
cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor
Consiliului şi Comisiei Europene referitoare la stabilirea
nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a
produselor alimentare şi furajere, după un accident
nuclear sau în caz de urgenţă radiologică, la condiţiile
speciale de export al produselor alimentare şi furajere, ca
urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altor
situaţii de urgenţă radiologică, precum şi la condiţiile
care guvernează importurile produselor agricole
originare din alte ţări, ca urmare a accidentului de la
centrala nuclearo-electrică de la Cernobîl.
Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui
ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru
Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006.

3. Apă utilizată ca materie
primă
Apa din unităţiile de industrie
alimentară
Apa utilizată în fermele de
creştere a animalelor
Spectrometrie
gama de
înaltă rezoluţie cu
detector
de Ge hiperpur
(SR ISO
10703:2007);
Spectrometrie
gama de
joasă rezoluţie cu
detector de
NaI (STAS
12327/1985).
252
O dată pe an din
unităţi de
industrie
alimentară.
O dată pe an din
fermele de
creştere.
Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui
ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru
Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006.
CAPITOLUL IV
SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A UNITĂŢILOR CARE PRODUC, DEPOZITEAZĂ ŞI COMERCIALIZEAZĂ
PRODUSE MEDICINALE VETERINARE
Tipul unităţii
1
Unitate pentru producerea,
ambalarea, divizarea şi
condiţionarea produselor
medicinale veterinare – produse
biologice de uz veterinar
Importatori produse biologice
de uz veterinar
Frecvenţă
2
Conform Programului anual de Evaluare
GMP (1) şi ori de câte ori este necesar (2)
Controlul calităţii produselor medicinale
veterinare – conform Planului anual de
prelevare şi testare a produselor
medicinale veterinare comercializate în
România (3)
Conform Programului anual de Evaluare
GMP (1) şi ori de cate ori este necesar (2)
Controlul calităţii produselor medicinale
veterinare – Conform Planului anual de
prelevare şi testare a produselor
medicinale veterinare comercializate în
România (3)
Precizări de execuţie
3
Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA, farmacovigilenţă şi
nutriţie animală din cadrul ANSVSA, ICPBMV.
1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii ICPBMV;
2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV;
3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.
Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA, farmacovigilenţă şi
nutriţie animală din cadrul ANSVSA, ICPBMV.
1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii DSVSA şi ICPBMV;
2. Testarea probelor se realizează în cadrul Laboratoarelor ICPBMV;
3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.

Unitate pentru producerea,
ambalarea, divizarea şi
condiţionarea produselor
medicinale veterinare
Depozite de produse medicinale
veterinare
Farmacii şi puncte farmaceutice
veterinare
Conform Programului anual de Evaluare
GMP (1) şi ori de cate ori este necesar (2)
La importatori şi distribuitori produse
medicinale veterinare imunologice -
Trimestrial şi ori de câte ori este necesar
(2).
La importatori şi distribuitori produse
medicinale veterinare, altele decât cele
imunologice – Semestrial şi ori de câte ori
este necesar (2)
Controlul calităţii produselor medicinale
veterinare – Conform Planului anual de
prelevare şi testare a produselor
medicinale veterinare comercializate în
România (3)
Trimestrial şi ori de câte ori este necesar
(2)
Controlul calităţii produselor medicinale
veterinare – Conform Planului anual de
prelevare şi testare a produselor
medicinale veterinare comercializate în
România (3)
Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA, farmacovigilenţă şi
nutriţie animală din cadrul ANSVSA, ICPBMV.
DSVSA
DSVSA
1.Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii DSVSA şi ICPBMV;
2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV;
3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.
DSVSA
1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii DSVSA şi ICPBMV;
2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV;
3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.
Note:
(1) Programul anual de Evaluare GMP (bune practici de fabricaţie - good manufacture practice) la fabricanţii/importatorii de produse medicinale veterinare din România se
întocmeşte de către Direcţia coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA, farmacovigilenţă şi nutriţie animală din cadrul ANSVSA la începutul lunii ianuarie a
anului pentru care este elaborat şi se aprobă de către preşedintele ANSVSA.
Programul anual de Evaluare GMP se elaborează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările şi completările ulterioare, urmărind cerinţele Ghidului Agenţiei Europene a Medicamentelor - EMA referitor
la elaborarea programului de control la fabricanţii de produse medicinale pe baza evaluării riscului.
(2) În toate cazurile în care:
a) se înregistrează reacţii adverse postvaccinale/postterapeutice ale produsului medicinal veterinar;
b) se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar;
c) se constată defecte de calitate a produsului medicinal veterinar;
d) se constată deficienţe privind condiţiile de depozitare a produsului medicinal veterinar,
se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective şi se trimit la ICPBMV pentru testare.
Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/ probă şi cantitatea de produse medicinale veterinare/ probă se stabilesc de către ICPBMV conform prevederilor
Farmacopeei Europene.
DSVSA transmit rezultatele controlului la Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA farmacovigilenţă şi nutriţie animală din cadrul ANSVSA.
253

(3) 1. Controlul calităţii produselor medicinale veterinare se realizează pe baza Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în
România, întocmit de către ICPBMV, care are ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate a animalelor, precum şi asigurarea faptului că produsele medicinale veterinare aflate
pe piaţă sunt produse de calitate.
2. Obiectivele controlului produselor medicinale veterinare derivă din cerinţele legale şi sunt următoarele:
a) supravegherea calităţii produselor medicinale veterinare plasate pe piaţă;
b) verificarea conformităţii produselor medicinale veterinare plasate pe piaţă cu specificaţiile autorizate;
c) verificarea calităţii produsului finit pe întreg lanţul de distribuţie (depozite, farmacii, puncte farmaceutice etc), pe întreaga perioadă de valabilitate autorizată;
d) asigurarea că metodele de control sunt corespunzătoare;
e) investigarea, când este cazul, a defectelor de calitate suspicionate.
3. Planul de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se desfăşoară în 4 etape:
a) Selectarea produselor medicinale şi întocmirea Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România;
b) Prelevarea de pe întreg lanţul de distribuţie a produselor medicinale veterinare selectate;
c) Testarea produselor medicinale veterinare;
d) Raportarea rezultatelor obţinute.
a) Selectarea produselor medicinale şi întocmirea Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România.
Selectarea iniţială a produselor medicinale autorizate şi includerea lor în Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România
se face, pentru toate produsele autorizate cu 3 ani în urmă (n = 3, unde n este anul în curs), cu excepţia produselor supuse eliberării oficiale a loturilor conform prevederilor
Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi a produselor imunologice destinate profilaxiei şi combaterii bolilor incluse în Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a
bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi
caprinelor pentru anul 2011, la care prelevarea de probe se va efectua de două ori pe an de la câte o serie din fiecare tip de produs în parte.
Selectarea ulterioară a produselor care au fost supuse selectării iniţiale şi includerea în Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare
comercializate în România se face pe baza analizei riscului, astfel încât toate produsele medicinale veterinare să fie testate de mai multe ori în timpul ciclului de viaţă al
produsului medicinal veterinar, la intervale de maximum 5 ani, în funcţie de punctajul obţinut la analiza riscului.
Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România va fi constituit din trei capitole, după cum urmează:
Capitolul I: produse autorizate prin procedura naţională – Producători interni;
Capitolul II: produse autorizate prin procedură naţională – Producători din ţări terţe;
Capitolul III: produse autorizate prin procedura naţională – Producători din Uniunea Europeană;
Clasificarea produselor medicinale şi evaluarea riscurilor asociate defectelor produsului se face pe baza factorilor asociaţi proprietăţilor farmaceutice, datelor legate de
producător şi de procesul de fabricare, utilizarea clinică a produsului şi distributia pe piaţă.
Factorii sunt împărţiţi în funcţie de influenţa lor asupra posibilităţii apariţiei unui defect de calitate, de efectele secundare adverse date de acest defect sau de gradul de
expunere la un eventual defect. Atribuirea unui risc pentru un produs medicinal se face printr-un sistem de notare care se aplică fiecărui indicator în parte, astfel cum este
prevăzut în tabelul de mai jos.
Punctajul total bazat pe combinarea punctajului fiecărui indicator individual pentru un produs va stabili dacă acel produs prezintă un risc înalt, mediu sau minim şi acest
lucru va sta la baza aprecierii gradului de prioritate în controalele de supraveghere a pieţei.
Determinarea riscului presupune în aceste condiţii însumarea scorului alocat pentru fiecare factor în parte, pentru toate elementele: incidenţa, expunere şi efecte nocive.
b) Prelevarea produselor medicinale veterinare
Specialiştii desemnaţi din cadrul ICPBMV şi/sau personalul de specialitate din cadrul DSVSA recoltează/prelevează probe de produse medicinale veterinare de pe întreg
lanţul de distribuţie a produselor medicinale veterinare conform Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România şi
iniţiază testarea de laborator numai dupa încheierea perioadei de recoltare stabilite în Planul respectiv.
Recoltarea probelor se desfăşoară conform Farmacopeei Europene şi specificaţiilor prospectelor produselor referitoare la condiţiile de transport şi conservare.
c) Testarea produselor prelevate
254

Laboratoarele din cadrul ICPBMV testează produsul pe baza specificatiilor cuprinse în documentaţia tehnică de autorizare, respectiv în Farmacopeea Europeană sau pe
baza altor metode validate conform cerinţelor europene aplicabile Laboratoarelor oficiale de control pentru medicamente, elaborate de către Directoratul European pentru
Calitatea Medicamentelor (OMCL – EDQM).
d) Raportarea rezultatelor obţinute
La sfârşitul controlului de laborator se emite un Buletin de analiză în care sunt înscrise toate rezultatele obţinute la testare.
Buletinul de analiză se trimite la deţinatorul autorizaţiei de comercializare. În cazul în care rezultatele sunt necorespunzatoare, ICBMV informează ANSVSA în maximum
24 ore de la emiterea Buletinului de analiză.
Dupa finalizarea controlului de laborator, ICPBMV actualizează Baza de date a produselor medicinale testate sub aspectul calităţiii, autorizate prin procedura naţională
cu rezultatele testărilor pentru toate probele analizate.
5. Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se aprobă de către ANSVSA prin direcţia de specialitate şi se postează
pe site-ul ICPBMV la inceputul lunii ianuarie a anului pentru care este elaborat.
6. Deţinatorii autorizaţiei de comercializare, precum şi DSVSA sunt informaţi de către ICPBMVasupra modalităţii de derulare a Planului anual de prelevare şi testare a
produselor medicinale veterinare comercializate în România.
7. Toate modificările apărute ulterior aprobării Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România trebuie aprobate de către
ANSVSA. ICPBMV va comunica DSVSA şi deţinătorilor autorizaţiilor de comercializare toate modificările aprobate. Aceste modificări se vor regăsi ca Anexă la Planului
anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România aprobat iniţial.
Tabel
Lista extinsă a factorilor de risc pentru produsele medicinale incluse în Planul de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România. Pentru
atribuirea punctajului pentru factorii E – J şi R sunt necesare rapoartele controalelor şi dosarele de fabricaţie ale produsului.
Factor Factori asociaţi incidenţei Opţiuni de notare
A Produs medicinal generic sau original 0, 2
B Produse cu stabilitate sensibilă 0, 2
C Complexitatea calităţii unui produs 0, 1, 2
D Produs recent autorizat 0, 1
E Sursele materiei prime 0, 2
F Modificare recentă la specificaţii 0, 1
G Un loc nou de fabricare sau un nou producător 0, 1, 2
H Concluziile controalelor BPF 0, 1, 2
I Retrageri după piaţă a unui produs recent 0, 1, 2
J Nr. părţilor implicate în producţia MP şi PMV 0, 1
TOTAL INCIDENŢĂ 0 - 17
Factori asociaţi expunerii
K Gradul de distribuţie al produsului 0, 1, 2
L Circumstanţe economice speciale 0, 2
TOTAL EXPUNERE 0 - 4
M
Factori asociaţi efectelor secundare adverse
Cale de administrare 0, 1
N Indicaţii terapeutice limitate 0, 1, 2
O Pericol asupra vieţii în caz de deviere a dozei
255
0, 2

P Tratament de lungă durată 0, 1
Q Populaţie ţintă vulnerabilă 0, 1
R Impuritate toxică 0, 2
TOTAL EFECTE SECUNDARE 0 - 9
Notă:
BPF - bună practică de fabricaţie;
MP - materii prime;
PMV - produse medicinale veterinare.
Model 1 D = incidenţă + expunere + efecte secundare
Model 2 D = (incidenţă + expunere) x efecte secundare
Model 3 D = incidenţă x expunere x efecte secundare
A,B,C, D, K, L, M, N, O, P, Q : Factori de risc obligatorii in atribuirea riscului
E, F, G, H, I, J, R : Factori de risc suplimentari in atribuirea riscului
256

Nr.
crt.
1.
Normele metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2011
A. EXPERTIZA CONTAMINANŢILOR ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ
257
Anexa nr. 2
Denumirea Produsul Locul de prelevare Frecvenţa de recoltare a probelor
1. 2. 3. 4. 5.
Aflatoxină
(totală şi B1)
Alune de pământ (arahide) şi alte seminţe şi
fructe oleaginoase (6) , care urmează a fi
sortate sau supuse altui tratament fizic
înaintea consumului uman sau a utilizării ca
ingredient în produsele alimentare, cu
excepţia:
- alunelor de pământ (arahidelor) şi a
altor seminţe şi fructe oleaginoase
destinate măcinării în vederea
fabricării de ulei vegetal rafinat
Alune de pământ (arahide) şi alte seminţe şi
fructe oleaginoase (6) şi produse prelucrate
din acestea, destinate consumului uman
direct sau utilizării ca ingrediente în produse
alimentare, cu excepţia:
- uleiurilor vegetale brute destinate
rafinării
- uleiurilor vegetale rafinate
Migdale, fistic şi sâmburi de caise care
urmează a fi sortate sau supuse altui
tratament fizic înaintea consumului uman
sau a utilizării ca ingredient în produse
alimentare
Migdale, fistic şi sâmburi de caise destinate
consumului uman direct sau utilizării ca
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare depozit
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)

ingredient în produsele alimentare
Alune şi nuci braziliene care urmează a fi
sortate sau supuse altui tratament fizic
înaintea consumului uman sau a utilizării ca
ingredient în produsele alimentare
Alune şi nuci braziliene destinate
consumului uman direct sau utilizării ca
ingrediente în produsele alimentare
Alte fructe cu coajă tare decât
- migdalele, fisticul, sâmburii de
caise, alunele şi nucile braziliene
care urmează a fi sortate sau supuse
altui tratament fizic înaintea
consumului uman sau a utilizării ca
ingredient în produsele alimentare
care urmează a fi sortate sau supuse altui
tratement fizic înaintea consumului uman
sau a utilizării ca ingredient în produsele
alimentare
Alte fructe cu coajă tare decât
- migdalele, fisticul, sâmburii de
caise, alunele şi nucile braziliene
destinate consumului uman direct
sau utilizării ca ingrediente în
produsele alimentare
precum şi produsele prelucrate din acestea,
destinate consumului uman direct sau
utilizării ca ingredient în produsele
alimentare
Fructe uscate care urmează a fi sortate sau
supuse altui tratament fizic înaintea
consumului uman sau a utilizării ca
ingrediente în produse alimentare
Fructe uscate şi produse prelucrate din
258
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Supermarket/
hipermarket
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Semestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenind
din producţia autohtonă
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care

acestea, destinate consumului uman direct
sau utilizării ca ingrediente în produse
alimentare Supermarket/
hipermarket
Toate cerealele şi toate produsele derivate
din cereale, incluzând produsele din cereale
prelucrate, cu excepţia:
- porumb şi orez care urmează a fi
sortate sau supuse altui tratament
fizic înaintea consumului uman sau
a utilizării ca ingrediente în produse
alimentare;
- produse alimentare pe bază de
cereale prelucrate şi alimente pentru
sugari şi copii mici;
- produse alimentare dietetice cu
indicaţie medicală specială destinate
în mod specific sugarilor
Porumb şi orez care urmează a fi sortate sau
supuse altui tratament fizic înaintea
consumului uman sau a utilizării ca
ingrediente în produse alimentare
Specii de fructe destinate producerii de
condimente :
a) Capsicum spp. (fructe uscate derivate,
întregi sau măcinate, inclusiv ardei iute,
pudră de ardei iute, cayenne şi boia de
ardei;
b) Piper spp.(fructe derivate, inclusiv piper
alb sau negru);
c) Myristica fragrans (nucşoară);
d) Zingiber officinale (ghimbir);
259
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Semestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenind
din producţia internă
Unităţi de producţie/ O dată pe an pentru fiecare unitate pentru
Comercializare la locul produse provenind din producţia internă
de producţie
Depozit /siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Depozit /siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)

2.
Ochratoxină A
e) Curcumalonga (turmeric);
Amestecuri de mirodenii care conţin una
sau mai multe dintre mirodeniile menţionate
mai sus
Cereale neprelucrate Depozit /siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Toate produsele derivate din cereale
neprelucrate, inclusiv produsele alimentare
pe bază de cereale prelucrate şi cerealele
destinate consumului uman direct, cu
excepţia:
Depozit /siloz O dată pe an pentru fiecare depozit
- produse pe bază de cereale
prelucrate şi alimente pentru copii
destinate sugarilor şi copiilor de
vârstă mică;
- preparate dietetice pentru utilizări
medicale speciale, destinate în
special sugarilor.
(5)
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Cafea boabe prăjită şi cafea prăjită măcinată
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Cafea solubilă
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Stafide (currants şi sultanine)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
260

Vin, inclusiv vin spumant şi exclusiv vinul
licoros şi vinul cu o tărie alcoolică de cel
puţin 15% vol şi vinurile de fructe
Vin aromatizat, băuturi pe bază de vin
aromatizat şi cocktailuri din vinuri
aromatizate
Suc de struguri, suc de struguri concentrat
după reconstituire, nectar de struguri, must
de struguri şi must de struguri concentrat
după reconstituire destinate consumului
uman direct
Specii de fructe destinate producerii de
condimente :
a) Capsicum spp. (fructe uscate derivate,
întregi sau măcinate, inclusiv ardei iute,
pudră de ardei iute, cayenne şi boia de
ardei;
b) Piper spp.(fructe derivate, inclusiv piper
alb sau negru);
c) Myristica fragrans (nucşoară);
d) Zingiber officinale (ghimbir);
e) Curcumalonga (turmeric);
Amestecuri de mirodenii care conţin una
sau mai multe dintre mirodeniile menţionate
mai sus
Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra,
Glycyrrhiza inflate şi alte specii)
Lemn dulce, ingredient pentru infuzii de
261
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate
vinurilor
Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din comerţul intracomunitar
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din comerţul intracomunitar şi import
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
Semestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ

3.
4.
Patulina
Deoxinivalenol
plante
Extract de lemn dulce, pentru utilizarea în
alimente, în special în băuturi şi produse de
cofetărie
Sucuri de fructe, sucuri de fructe
concentrate după reconstituire şi nectar de
fructe
Băuturi spirtoase, cidru şi alte băuturi
fermentate derivate din mere sau care conţin
suc de mere
Produse solide din mere, inclusiv compot de
mere, piure de mere destinat consumului
uman direct, cu excepţia:
- sucul de mere şi produsele solide din
mere, inclusiv compotul de mere şi
piureul de mere destinate sugarilor şi
copiilor de vârstă mică, etichetate şi
vândute ca atare;
- preparate pentru copii, altele decât
cele pe bază de cereale prelucrate,
destinate sugarilor şi copiilor de
vârstă mică
Suc de mere şi produse solide din mere,
inclusiv compot de mere şi piure de mere
destinate sugarilor şi copiilor de vârstă
mică, etichetate şi vândute ca atare
262
specializate
Unităţi de fabricare a
sucurilor de fructe
O dată pe an pentru fiecare unitate
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, produsele provenite din
comerţul intracomunitar, import
Unităţi de producţie O dată pe an pentru fiecare unitate pentru
produse provenind din producţia internă
Supermarket/
hipermarket
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, produsele provenite din
comerţul intracomunitar, import
Unităţi de producţie O dată pe an pentru fiecare unitate pentru
produse provenind din producţia internă
Preparate pentru copii, altele decât cele pe Supermarket/
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
bază de cereale prelucrate, destinate hipermarket
fiecare judeţ, produsele provenite din
sugarilor şi copiilor de vârstă mică
comerţul intracomunitar, import
Unităţi de producţie O dată pe an pentru fiecare unitate pentru
produse provenind din producţia internă
Cereale neprocesate
Depozit O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Porumb neprelucrat, cu excepţia Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)

porumbului neprocesat destinat procesării
prin măcinare umedă
Cereale destinate consumului uman direct
Făină de cereale, tărâţe şi germeni
comercializate ca produse finale pentru
consumul uman direct cu excepţia
alimentelor menţionate la pct. 2.4.7, 2.4.8 şi
2.4.9 din Secţiunea 2 a Anexei la
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al
Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire
a nivelurilor maxime pentru anumiţi
contaminanţi din produsele alimentare, cu
amendamentele ulterioare
Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie),
produse de patiserie, biscuiţi, snacksuri din
cereale şi cereale pentru micul dejun
Fracţiuni rezultate din măcinarea
porumbului de dimensiunea particulelor >
500 microni, clasificate
la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte
produse rezultate din măcinarea porumbului
de dimensiunea particulelor > 500 microni
şi care nu se folosesc pentru consumul
uman direct, clasificate
la codul NC 1904 10 10
Fracţiuni rezultate din măcinarea
porumbului de dimensiunea particulelor ≤
500 microni, clasificate
la codul NC 1102 20, şi alte produse
263
Depozit alimentar Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, şi ori de câte ori situaţia o
Supermarket/
hipermarket
impune (4)
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, produsele provenite din
comerţul intracomunitar, import şi
producţia internă
Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Unităţi de panificaţie şi
patiserie
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)

5.
Zearalenonă
rezultate din măcinarea porumbului de
dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi
care nu se folosesc pentru consumul uman
direct, clasificate la codul NC 1904 10 10
Paste făinoase uscate
Cereale neprocesate, cu excepţia
porumbului neprocesat destinat prelucrării
prin măcinare umedă
Cereale destinate consumului uman direct
Făină de cereale, tărâţe şi germeni
comercializaţi ca produse finale
comercializate pentru consumul uman direct
cu excepţia alimentelor menţionate la pct.
2.5.6, 2.5.7, 2.5.8, 2.5.9 şi 2.5.10 din
Secţiunea 2 a Anexei la Regulamentul
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu
amendamentele ulterioare
Ulei de porumb rafinat
Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
impune (4)
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din import sau comerţul intracomunitar
Depozit O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Depozit alimentar/
supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Supermarket/
hipermarket
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, produsele provenite din
comerţul intracomunitar şi import
Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Depozite de destinaţie
264
(2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)

Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie),
produse de patiserie, biscuiţi, snacksuri din
cereale şi cereale pentru micul dejun
Porumb destinat consumului uman direct
Snackuri pe bază de porumb şi cereale
pentru micul dejun pe bază de porumb
Fracţiuni rezultate din măcinarea
porumbului de dimensiunea particulelor >
500 microni, clasificate la codul NC 1103
13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate
din măcinarea porumbului de dimensiunea
particulelor > 500 microni şi care nu se
folosesc pentru consumul uman direct,
clasificate
la codul NC 1904 10 10
265
Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate
uleiului
Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din comerţul intracomunitar
Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
Unităţi de comerţ cu
amănuntul - supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Depozit alimentar/
supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
impune (4)
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din producţia internă, import sau comerţul
intracomunitar
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din comerţul intracomunitar şi import
Unităţi de morărit
Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)

6.
Fumonisină
(sumă de B1 şi
B2)
Fracţiuni rezultate din măcinarea
porumbului de dimensiunea particulelor ≤
500 microni, clasificate
la codul NC 1102 20, şi alte produse
rezultate din măcinarea porumbului de
dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi
care nu se folosesc pentru consumul uman
direct, clasificate la codul NC 1904 10 10
Porumb neprocesat, cu excepţia porumbului
neprocesat destinat procesării prin măcinare
umedă
Porumb destinat consumului uman direct
Produse alimentare pe bază de porumb
destinate consumului uman direct, cu
excepţia:
a) cerealelor pentru micul dejun pe bază de
porumb şi snackuri pe bază de porumb;
b) produselor alimentare pe bază de porumb
procesat şi alimente pentru copii destinate
sugarilor şi copiilor de vârstă mică
Cereale pentru micul dejun pe bază de
266
Unităţi de morărit
Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Depozit alimentar/
supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
porumb şi snackuri pe bază de porumb Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din comerţul intracomunitar şi import
Fracţiuni rezultate din măcinarea
porumbului de dimensiunea particulelor >
500 microni, clasificate
la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte
produse rezultate din măcinarea porumbului
de dimensiunea particulelor > 500 microni şi
care nu se folosesc pentru consumul uman
direct, clasificate la codul NC 1904 10 10
Unităţi de morărit
Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)

7.
8.
Cadmiu
Plumb
Fracţiuni rezultate din măcinarea
porumbului de dimensiunea particulelor ≤
500 microni, clasificate
la codul NC 1102 20, şi alte produse
rezultate din măcinarea porumbului de
dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi
care nu se folosesc pentru consumul uman
direct, clasificate la codul NC 1904 10 10
267
Unităţi de morărit
Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Cereale Depozit / siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Soia Depozit / siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Legume
Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din producţia internă, comerţul
specializate
Depozit de legume
intracomunitar şi import
Fructe Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din producţia internă, comerţul
specializate
Depozit de fructe
intracomunitar şi import
Ciuperci Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din producţia internă, comerţul
specializate
intracomunitar şi import
Cereale Depozit / siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Legume şi leguminoase
Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din producţia internă, comerţul
specializate
Depozit de legume si
leguminoase
intracomunitar şi import
Fructe Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din producţia internă, comerţul
specializate
Depozit de fructe
intracomunitar şi import

9. Nitraţi
Ciuperci Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
aromatizate
268
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din producţia internă, comerţul
intracomunitar şi import
Uleiuri şi grăsimi vegetale Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
Sucurile de fructe, sucurile de fructe Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate
concentrate după reconstituire şi nectar de sucurilor de fructe
fructe Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine
specializate
din comerţul intracomunitar şi import
Vinurile, inclusiv vinurile spumante şi Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate
exclusiv vinurile licoroase, cidru, cidru de vinurilor
pere şi vinuri de fructe
Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
Vinurile aromatizate, băuturile pe bază de hipermarket, magazine din import şi comerţul intracomunitar
vinuri aromatizate şi cocktailuri din vinuri specializate
Spanac proaspăt:
-recoltat 1 octombrie – 31 martie
-recoltat 1 aprilie – 30 septembrie
Spanac conservat, îngheţat sau congelat
Salată proaspătă
Recoltată 1 octombrie – 31 martie:
salată cultivată în seră
salată cultivată în aer liber
Recoltată 1 aprilie – 30 septembrie:
salată cultivată în seră
salată cultivată în aer liber
Salată de tip „Iceberg”
salată cultivată în seră
salată cultivată în aer liber
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Depozit alimentar
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Depozit alimentar
Semestrial, maximum 3 probe din fiecare
judeţ, produsele provenite din comerţul
intracomunitar, import şi producţia internă
Semestrial, maximum 3 probe din fiecare
judeţ, produsele provenite din comerţul
intracomunitar, import şi producţia internă

10.
3 MCPD
11. Precursori de
dioxină şi
PCB-uri similare
dioxineiconform
Secţiunii 5 din
Anexa la
Regulamentul
(CE) nr.
1881/2006,
cu
amendamentele
ulterioare
12. Staniu
13. Hidrocarburi
aromatice
policiclice
Proteine vegetale hidrolizate
Sos de soia
Uleiuri şi grăsimi vegetale
269
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Unităţi de procesare ulei
şi grăsimi vegetale
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Lunar maximum 2 probe pe ţară, conform
planului cifric judeţean aprobat, începând
cu trimestrul II
Lunar maximum 2 probe pe ţară, conform
planului cifric aprobat, pentru produsele
reprezentând primul import, începând cu
trimestrul II
Depozit de destinaţie (2) Lunar maximum 1 probă pe ţară, conform
planului cifric judeţean aprobat, pentru
produsele provenind din import, care nu
reprezintă primul import, începând cu
trimestrul II
Alimente conservate Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
Băuturile conservate, sucurile de fructe şi
sucurile vegetale
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
Alimente pentru copii conservate şi Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
alimente pe bază de cereale procesate pentru amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
sugari şi copii de vârstă mică, exclusiv hipermarket, magazine din producţia internă, comerţul
produse uscate şi sub formă de praf specializate
Depozit alimentar
intracomunitar şi import
Uleiuri Unităţi de fabricare a
uleiului
O dată pe an pentru fiecare unitate

MONITORIZARE
1. Furan
Cafea măcinată sau solubilă
Sucuri de fructe şi alte produse similare,
pasteurizate
Conserve de legume – fructe care necesită
tratament termic înainte de consum
Conserve mixte care necesită tratament
termic înainte de consum
Alimente pentru copii
Sosuri
2. Acrilamida Cartofi prăjiţi comercializaţi în vederea
consumului imediat
Chipsuri din cartofi
Produse semipreparate pe bază de cartofi/
Preparate din cartofi destinate preparării la
domiciliu
Pâine
Cereale pentru micul dejun
Biscuiţi, inclusiv biscuiţi pentru sugari
Cafea prăjită
Produse alimentare pentru copii conservate
în recipienţi de sticlă
Produse alimentare pentru copii pe bază de
cereale procesate
Alte produse pe bază de cacao, alte produse
pentru sugari nemenţionate mai sus
3. Etilcarbamat Pâine, iaurt, sos de soia, vin, bere şi, în
special, rachiul de fructe cu sâmburi şi
rachiul de marc de fructe cu sâmburi, mai
ales cele din cireşe, prune, corcoduşe şi
caise
270
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Câte o probă / produs / an, din fiecare
dintre judeţele: Prahova, Iaşi, Constanţa,
Cluj, Suceava, Timiş, Braşov şi
municipiul Bucureşti pentru produsele din
import, producţia internă şi comerţ
intracomunitar
Câte o probă / produs / an, din fiecare
dintre judeţele: Prahova, Iaşi, Constanţa,
Cluj, Suceava, Timiş, Braşov şi
municipiul Bucureşti pentru produsele din
import, producţia internă şi comerţ
intracomunitar
Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ
4. Toxina T-2 Cereale neprelucrate Depozit/Siloz O dată pe an pentru fiecare unitate (5)

5. Toxina HT-2
6. Substanţele
perfluoroalchilate
7. Alcaloizi ergot
- ergocristine
- ergotamine
- ergocryptine
- ergometrine
- ergosine
- ergocornine
Preparate pe bază de cereale
271
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Depozit alimentar
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele din import,
producţia internă şi comerţ intracomunitar
Cereale neprelucrate Depozit/Siloz O dată pe an pentru fiecare unitate (5)
Preparate pe bază de cereale
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Depozit alimentar
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele din import,
producţia internă şi comerţ intracomunitar
Alimente de origine vegetală Unităţi de fabricare Anual de la maximum 5 unităţi din fiecare judeţ
Cereale şi produse cerealiere destinate
consumului uman
Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare unitate (5)
Notă:
(1)
Punctul final de import este definit în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.
145/2007 privind aprobarea Normei pentru siguranta alimentelor care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import-export şi
comerţ intracomunitar de produse alimentare de origine nonanimală supuse supravegherii şi controlului pentru siguranţa alimentelor, cu
modificările şi completările ulterioare.
(2)
Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al
produselor de origine nonanimală.
(3)
Sunt exceptate produsele importate în condiţii speciale.
(4)
Există suspiciune de contaminare cu mucegaiuri.
(5)
Depozitele / silozurile de cereale de la care se prelevează probe sunt cele cu capacităţi egale sau mai mari de 1500 tone. Prelevarea se va
realiza astfel încât să fie incluse produse provenite din producţia internă / comerţ intracomunitar/ import şi pe baza datelor existente privind
riscul, cantitatea de produs, etc.

(6) Seminţele oleaginoase includ următoarele coduri CN 1201 (boabe de soia, chiar sfărâmate), 1202 (arahide, neprăjite şi nici altfel preparate
termic, chir decorticate sau sfărâmate), 1203 (copră), 1204 (seminţe de in, chiar sfărâmate), 1205 (seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică,
chir sfărâmate), 1206 (seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate), 1207 (alte seminţe şi fructe oleaginoase, chiar sfărâmate) şi produse
derivate înscrise la codul CN 1208 (făină de griş din fructe şi seminţe oleaginoase, altele decât cele de muştar); seminţe de pepene înscrise la
codul 1207 99.
Precizări tehnice:
a) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
b) Nivelurile maxime admise de contaminanţi pentru produsele din coloana 2 a tabelului de mai sus, precum şi metodele de prelevare a
probelor şi metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor nr. 121/530/EN7289/351/2007 privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală
şi ale Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare;
c) Prelevarea de probe precum şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de
specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de către
inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;
d) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004,
cu amendamentele ulterioare, şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare;
e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import, comerţ
intracomunitar sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în
limitele legale admise. În aceste situaţii, probele prelevate vor fi însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora
în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice;
f) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează
probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează
motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice;
g) La stabilirea Programului cifric sunt luate în considerare criterii cum ar fi: originea produsului, capacitatea depozitului
alimentar/silozului, numărul unităţilor de procesare şi altele;
h) Monitorizarea furanului, acrilamidei, toxinei T2 şi HT2, etilcarbamatului, substanţelor perfluoroalchilate şi a alcaloizilor ergot se realizează
în vederea stabilirii nivelurilor maxime care ulterior să fie introduse în legislaţia comunitară specifică, în conformitate cu legislaţia în vigoare,
respectiv Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare, Recomandarea 2007/196/CE a Comisiei nr. 196/2007 privind
monitorizarea prezentei furanului în alimente, Recomandarea 2010/133/UE a Comisiei din 2 martie 2010 privind prevenirea şi reducerea
contaminării cu carbamat de etil a rachiului de fructe cu sâmburi şi a rachiului de marc de fructe cu sâmburi şi privind monitorizarea
nivelurilor de carbamat de etil din băuturile menţionate, Recomandarea 2010/161/UE a Comisiei din 17 martie 2010 privind monitorizarea
substanţelor perfluoroalchilate în alimente şi Recomandarea nr. 2010/307/UE a Comisiei din 2 iunie 2010 privind monitorizarea nivelului de
acrilamidă din alimente;
i) Expertiza contaminanţilor în produse de origine nonanimală importate în condiţii speciale sau pe baza controalelor oficiale consolidate
se efectuează potrivit tabelului de mai jos:
272

Nr.
crt.
Denumirea Produsul Cod NC (1)
Ţara de
origine/provenienţă
Frecvenţa
controalelor fizice
şi ale identităţii
(%)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
PRODUSE IMPORTATE ÎN CONDIŢII SPECIALE
1. Aflatoxină
(totală şi B1)
Nuci braziliene în coajă
Amestecuri de fructe uscate sau de
0801 21 00
0813 50
Brazilia 100
2.
fructe cu coajă care conţin nuci de
Brazilia în coajă
Brazilia 100
3.
Arahide 1202 10 90;
1202 20 00
China 20
4.
Arahide în pachete directe cu un
conţinut net ce depăşeşte 1 kg
2008 11 94
China
20
5.
Arahide în pachete directe cu un
conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg
2008 11 98
China
20
6.
Arahide prăjite în pachete directe cu
un conţinut net ce depăşeşte 1 kg
2008 11 92
China
20
7.
Arahide prăjite în pachete directe cu
un conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg
2008 11 96
China
20
8.
Arahide 1202 10 90;
1202 20 00
Egipt 20
9.
Arahide prăjite în pachete directe cu
un conţinut net ce depăşeşte 1 kg
2008 11 92
Egipt 20
10.
Arahide prăjite în pachete directe cu
un conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg
2008 11 96
Egipt 20
11.
Arahide în pachete directe cu un
conţinut net ce depăşeşte 1 kg
2008 11 94
Egipt 20
12.
Arahide în pachete directe cu un
conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg
2008 11 98
Egipt 20
13. Fistic 0802 50 00 Iran 50
14.
Fistic prăjit în ambalaje directe cu
un conţinut net mai mare de 1kg
2008 19 13
Iran
50
15.
Fistic prăjit în ambalaje directe cu 2008 19 93
273
Iran
50
Locul de
prelevare
Puncte de
Intrare
Desemnate

un conţinut net de cel mult 1 kg
16. Smochine uscate 0804 20 90 Turcia 20
17.
Alune de pădure (Corylus sp.) în
coajă sau decojite
0802 21 00;
0802 22 00
274
Turcia 10
18. Fistic 0802 50 00 Turcia 50
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
Amestecuri de nuci sau fructe uscate
care conţine smochine, alune de
pădure saui fistic
Pastă de smochine şi pastă de alune
de pădure
Alune de pădure, smochine şi fistic,
preparate sau conservate, inclusiv
amestecul
Alune de pădure, smochine şi fistic
sub formă de făină, pudră şi
măcinătură
Alune taiate în bucăţi, taiate felii sau
sparte
Migdale în coaja sau decojite care
sunt reglementate de „Planul de
eşantionare voluntar pentru
determinarea conţinutului de
aflatoxine (VASP)” stabilit de
Consiliul pentru Migdale din
California 2006
Migdale prăjite în ambalaje directe
cu un conţinut net mai mare de 1 kg
care sunt reglementate de VASP
Migdale prăjite în ambalaje directe
cu un conţinut net de cel mult 1 kg
care sunt reglementate VASP
Amestecuri de nuci sau de fructe
uscate şi care conţin migdale care
sunt reglementate de VASP
0813 50
2007 99 98
2008 19
1106 30 90
080211;
080212
20081913
20081993
081350
Turcia 10, 20, 50
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia
10, 20, 50
10, 20, 50
10, 20, 50
10
SUA 10
SUA
SUA
SUA
10
10
10

28.
29.
30.
31.
PRODUSE DE RISC
1.
2.
3.
4.
Aflatoxină
(totală şi B1)
Migdale în coaja sau decojite care
nu sunt reglementate de VASP
Migdale prajite în ambalaje directe
cu un conţinut net mai mare de 1 kg
care nu sunt reglementate de VASP
Migdale prăjite în ambalaje directe
cu un conţinut net de cel mult 1 kg
care nu sunt reglementate de VASP
Amestecuri de nuci sau de fructe
uscate şi care conţin migdale care nu
sunt reglementate de VASP
Arahide în coajă
Arahide decojite
Unt de arahide
Arahide altfel conservate sau
preparate
(produse alimentare)
Arahide în coajă
Arahide decojite
Unt de arahide
Arahide altfel conservate sau
preparate
(produse alimentare)
Arahide în coajă
Arahide decojite
Unt de arahide
(produse alimentare)
Condimente uscate (produse
alimentare)
- Chilli (Capsicum annuum), întreg
- Chilli (Capsicum annuum),
mărunţit sau măcinat
- Produse pe bază de chilli
- Myristica fragrans (nucşoară)
- Myristica fragrans (macis)
080211;
080212
20081913
20081993
081350
1202 10 90;
1202 20 00;
2008 11 10;
2008 11 91;
2008 11 96;
2008 11 98;
1202 10 90;
1202 20 00;
2008 11 10;
2008 11 91;
2008 11 96;
2008 11 98;
1202 10 90;
1202 20 00;
2008 11 10;
ex 0904 20 10;
ex 0904 20 90
0910 91 05
0908 10 00;
0908 20 00;
275
SUA 100
SUA 100
SUA 100
SUA 100
Argentina 10
Brazilia 10
Ghana 50
India 50
Puncte de
Intrare
Desemnate

5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Notă:
Aflatoxină
(totală şi B1)
Ochratoxină A
- Zingiber officinale (ghimbir)
- Curcuma longa (şofran de India)
Arahide în coajă
Arahide decojite
Unt de arahide
Arahide altfel conservate sau
preparate
(produse alimentare)
Seminţe de pepene verde (egusi,
Citrullus Lanatus) şi produse
derivate (3) (produse alimentare)
Arahide în coajă
Arahide decojite
Unt de arahide
Arahide altfel conservate sau
preparate
(produse alimentare)
Orez Basmati destinat consumului
uman direct (produse alimentare)
- Chilli (Capsicum annuum), întreg
- Chilli (Capsicum annuum),
mărunţit sau măcinat
Ochratoxină A Stafide (struguri de vin)
(produse alimentare)
Aluminiu Tăiţei uscaţi
(produse alimentare)
Coloranţi Sudan Chilli mărunţit sau măcinat
Produse pe bază de chilli (curry)
Curcuma longa (şofran de India)
Ulei roşu de palmier
0910 10 00;
0910 30 00;
1202 10 90;
1202 20 00;
2008 11 10;
2008 11 91;
2008 11 96;
2008 11 98;
ex 1207 99 97;
ex 1106 30 90;
ex 2008 99 99
1202 10 90;
1202 20 00;
2008 11 10;
2008 11 91;
2008 11 96;
2008 11 98;
ex 1006 30
ex 0904 20 10;
ex 0904 20 90
0806 20
ex 1902
ex 0904 20 90
0910 91 05
0910 30 00
ex 1511 10 90
276
India 20
Nigeria 50
Africa de Sud 10
Pakistan 20
Peru 10
Uzbekistan 50
China 10
Toate ţările terţe 10

(1) În cazul în care numai anumite produse de la orice cod trebuie să fie examinate şi nu există nicio subdiviziune specifică a acestui cod în
nomenclatura mărfurilor, codul este marcat prin „ex” (de exemplu, ex 1006 30: este inclus numai orezul Basmati destinat consumului uman
direct).
(3) Nivelurile maxime stabilite pentru aflatoxine în arahide şi în produsele derivate cuprinse în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu
amendamentele ulterioare, reprezintă valorile de referinţă.
Precizări tehnice:
a) analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
b) nivelurile maxime admise de contaminanţi pentru produsele din coloana 3 a tabelului de mai sus, precum şi metodele de prelevare a
probelor şi metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor nr. 121/530/EN7289/351/2007 şi ale Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare;
c) produsele din coloana 3 a tabelului precum şi frecvenţa de prelevare menţionată în coloana 6 sunt în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 1152/2009 al Comisiei din 27 noiembrie 2009 de impunere a unor condiţii speciale aplicabile anumitor produse
alimentare importate din anumite ţări terţe din cauza riscurilor de contaminare a produselor respective cu aflatoxine şi de abrogare a Deciziei
2006/504/CE şi cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare;
d) prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi/sau de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;
e) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004,
cu amendamentele ulterioare, şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare, cu amendamentele
ulterioare, şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare;
f) Costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor recoltate în vederea determinării contaminanţilor din produse de origine
nonanimală importate în condiţii speciale sau pe baza controalelor oficiale consolidate, sunt suportate de către operatorul economic în
conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare, şi cu prevederile Regulamentului (CE) nr.
1152/2009 al Comisiei din 27 noiembrie 2009 de impunere a unor condiţii speciale aplicabile anumitor produse alimentare importate din
anumite ţări terţe din cauza riscurilor de contaminare a produselor respective cu aflatoxine şi de abrogare a Deciziei 2006/504/CE.
277

Grupa şi
denumirea
B. EXPERTIZA REZIDUURILOR DE PESTICIDE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ
Denumire substanţă activă
278
Produse
de origine
nonanimală
Locul de
prelevare
1. 2. 3. 4. 5.
Pesticide
organofosforice,
pesticide
organoclorurate,
carbamaţi,
piretroizi de
sinteză şi alte
tipuri de
pesticide***
Aldrin si Dieldrin (aldrin si dieldrin combinati exprimati in
dieldrin)*, Azinfos – metil*, Azinfos-etil*, Acefat*,
Acetamiprid*, Aldicarb (sumă de Aldicarb, Aldicarb Sulfoxid
si Aldicarb Sulfone, exprimată în Aldicarb)*, Atrazin,
Azoxystrobin*, Bifentrin*, Bromofos metil*, Bromopropilat*,
Buprofezin*, Bupirimat*, Boscalid*, Captan*, Carbendazim
(sumă de Benomil si carbendazim exprimată în
Carbendazim)*, Clorfenapir*, Clotianidin*, Carbaril*,
Carbofuran*, Carbosulfan*, Ciproconazol*, Ciprodinil*,
Ciflutrin (sumă de 4 izomeri)*, Cipermetrin (sumă de 4
izomeri)*, Clorpirifos*, Clorpirifos – metil*, Clorotalonil*,
DDT (sumă de p,p’- DDT, o,p’-DDT, p,p’-DDE şi p,p’ DDD
exprimată in DDT)*, Deltametrin*, Diazinon*, Dicrotofos,
Diafentiuron, Diclorfluanid*, Diclorvos*, Dicofol*,
Difenilamină*, Dimetoat*, Disulfoton, Difenoconazol*,
Endosulfan (sumă de izomeri alfa endosulfan, beta endosulfan
şi endosulfan sulfat exprimată în Endosulfan)*, Endrin*,
Epoxiconazol*, Etion*, Fenclorfos, Fenarimol*, Fenitrotion*,
Fenvalerat /Esfenvalerat (sumă de RS/SR şi izomeri RR/SS)*,
Fenhexamid*, Fenpropatrin*, Fenamidon, Flucitrinat,
Fludioxonil*, Folpet*, Forat, Fosalon*, Heptaclor*,
Hexaclorbenzen*, Hexaclorciclohexan HCH - izomerul alfa*,
Hexaclorciclohexan - HCH, izomerul beta*, Hexaflumuron,
Hexitriazox*, Hexaconazol*, Imazalil*, Imidacloprid*,
Iprodion*, Kresoxim-methil*, Lambda – Cihalotrin*, Lindan
(izomerul gama al hexaclorciclohexanului HCH)*, Malation
(sumă de Malation şi Malaoxon exprimată în malation)*,
Metamidofos*, Metidation*, Metalaxil*, Metiocarb,
Metomil*, Metribuzin, Mevinfos, Monocrotofos*,
Miclobutanil*, Ometoat, Oxamyl*, Paration*, Paration-metil*,
Penconazole*, Fosmet*, Permetrin (sumă de cis- şi transpermetrin)*,
Pirimicarb, Pirimetanil*, Pirimifos – metil*,
Procimidon*, Procloraz*, Fentoat*, Propiconazol*,
Procloraz*, Profenofos*, Propargit*, Protiofos, Triadimefon şi
Triadimenol (sumă de triadimefon şi triadimenol)*,
Triazofos*, Tebuconazol*, Tiabendazol*, Tiametoxam (sumă
I FRUCTE:
1. Citrice: portocale,
mandarine, lămâi,
grapefruit,
2. Fructe seminţoase:
mere, pere, gutui
3. Fructe
sâmburoase: piersici,
caise, cireşe, prune
4. Bace şi fructe
mici: struguri,
căpşune
5. Fructe diverse:
banane, kiwi, ananas,
mango, rodii
II LEGUME:
1. Legume
rădăcinoase şi cu
tuberculi: morcovi,
ţelină rădăcină,
păstârnac rădăcină,
pătrunjel rădăcină,
cartofi,
2. Legume fructoase:
roşii, vinete,
castraveţi, pepene
verde, pepene
galben, ardei, pepene
amar (Momordica
charantia), dovleci
3. Brasicacee:
conopidă, varză,
gulii, brocoli, varză
creaţă
4. Legume cu frunze:
spanac (în stare
Puncte de
inspecţie la
frontieră;
Punct final de
import
Depozite de
destinaţie ale
produselor
provenite din
import **
Depozite ale
produselor
provenite din
import şi
comerţ
intracomunitar
Frecvenţa
probelor
recoltate
La primul
import al
fiecărui
furnizor, din
fiecare ţară de
origine
O dată pe an
de la fiecare
unitate, pentru
fiecare ţară de
origine, la
produsele care
nu reprezintă
primul
transport
Ori de câte ori
situaţia o
impune
Maximum o
probă pe an
pentru fiecare
matrice, pentru
produse
provenite din
import şi
comerţ
intracomunitar,
pentru fiecare
judeţ

de tiametoxam şi clotianidin, exprimată în tiametoxam)*,
Tolilfluanid*, Trifloxistrobin*, Tiacloprid*, Triforin,
Tiophanate- metil*, Vinclozolin, Quinalfos
Amitraz, Acefat, Aldicarb, Benomil, Carbendazim,
Clorfenapir, Dicofol Clorpirifos, Diafentiuron, Diazinon,
Diclorvos, Dimetoat, Oxamil, Endosulfan, Fenamidonă,
Imidacloprid, Malation, Metamidofos, Metiocarb, Metomil,
Monocrotofos, Ometoat, Profenofos, Propiconazol,
Tiabendazol, Tiacloprid.
279
proaspătă sau
congelată), salată
5. Legume păstăi:
fasole (proaspătă sau
congelată), mazăre,
6. Leguminoase:
fasole boabe, mazăre
boabe (proaspătă sau
congelată)
7. Legume cu
tulpină: praz,
8. Legume bulboase:
ceapă, usturoi
9. Ciuperci: ciuperci
de cultură
III CEREALE:
orez, grâu, secară sau
ovăz
IV PRODUSE
PROCESATE:
suc de portocale
Făină de grâu
tigvă (Lagenaria
siceraria),,
fasole verde lungă
(Vigna
sesquipedalis), 0708
20 00, 0710 22 00,
pepene amar
(Momordica
charantia), 0709 90
90, 0710 80 95,
tigvă (Lagenaria
siceraria), 0709 90
90, 0710 80 95,
ardei 0709 60 10,
0709 60 99, 0710 80
51, 0710 80 59,
vinete - proaspete,
refrigerate şi
congelate; 0709 30
00, 0710 80 95
Puncte de
Intrare
Desemnate;
50% din
numărul
transporturilor
de produse
originare din
Republica
Dominicană

Acefat, Carbaril, Carbendazim, Carbofuran, Clorpirifos, Etion,
Metomil Clorpirifos-etil, Dimetoat, Malation, Metalaxil,
Triforin, Ometoat, Metamidofos, Monocrotofos, Profenofos,
Protiofos, Quinalphos, Triadimefon, Triazofos, Dicrotofos,
EPN,.
Carbendazim, Ciflutrin Ciprodinil, Diazinon, Dimetoat, Etion,
Fenitrotion, Fenpropatrin, Fludioxonil, Hexaflumuron,
Lambda-Cihalotrin, Metiocarb, Metomil, Ometoat, Oxamil,
Fentoat, Tiofanat-Metil
280
Frunze de coriandru
0709 90 90;
busuioc (sfânt, dulce)
1211 90 85
plante aromatice
Portocale proapete
sau uscate 0805 10
20, 0805 10 80,
Piersici 0809 30 90,
rodii 0810 90 95
căpşuni 0810 10 00,
fasole verde 0708 20
Metomil şi Oxamil Legume proaspete,
refrigerate sau
congelate
ardei dulci
(Capsicum anuum)
0709 60 10, 0709 60
99,
0710 80 51, 0710
8059
dovlecei 0709 90 70,
0710 8095
Roşii 0702 00 00,
Acefat, Carbaril, Carbendazim, Carbofuran, Clorpirifos,
Clorpirifos-metil, Dimetoat, Etion, Malation, Metalaxil,
Metamidofos, Metomil, Monocrotofos, Ometoat, Profenofos,
Protiofos, Quinalfos, Triadimefon, Triazofos, Dicrotofos,
Triforin.
00
0710 80 70
Legume proaspete,
refrigerate sau
congelate (produse
alimentare)
—fasole verde lungă
(Vigna
sesquipedalis) 0708
20 00, 0710 22 00
—vinete 0709 30 00,
0710 80 95
— legume
Brasicacee
0704, (varză,
conopidă, varză
creaţă, gulii, brocolii,
etc)
Puncte de
Intrare
Desemnate;
Puncte de
Intrare
Desemnate;
Puncte de
Intrare
Desemnate;
Puncte de
Intrare
Desemnate;
20% din
numărul
transporturilor
de produse
originare din
Thailanda
10% din
numărul
transporturilor
de produse
originare din
Egipt
10% din
numărul
transporturilor
de produse
originare din
Turcia
50% din
numărul
transporturilor
de produse
originare din
Thailanda

Triazofos, Clorpirifos, Acetamprid, Tiametoxam, Clotianidin,
Metamidofos, Acefat, Propargit, Monocrotofos
281
0710 80 95;
(morcovi, lăstari de
bambus, usturoi,
altele,)
Frunze de curry
Bergera/ Murraya
koenigii – plante
aromatice 1211 90
85
Amitraz Pere 0808 20 10;
0808 20 50
Puncte de
Intrare
Desemnate;
Puncte de
Intrare
Desemnate;
Acefat, Metamidofos, Triazofos, Endosulfan, Monocrotofos Bame ex. 0709 90 90 Puncte de
Intrare
Desemnate;
10% din
numărul
transporturilor
de produse
originare din
India
10% din
numărul
transporturilor
de produse
originare din
Turcia
10% din
numărul
transporturilor
de produse
originare din
India
Notă:
* Substanţă activă inclusă în programul comunitar de control, multianual şi coordonat conform cu prevederile Regulamentul (UE) nr.
915/2010 al Comisiei din 12 octombrie 2010 privind un program de control multianual şi coordonat al Uniunii pentru 2011, 2012 şi 2013 de
asigurare a respectării limitelor maxime ale concentraţiilor de reziduuri de pesticide din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală şi de
evaluare a expunerii consumatorilor la aceste reziduuri.
**
Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din import, astfel cum este declarat în Documentul de intrare al
produselor de origine nonanimală.
*** Determinarea reziduurilor de pesticide se realizează prin metode multireziduale bazate pe GC-MS şi LC-MS.
Precizări tehnice:
a) analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
b) Nivelurile maxime admise de reziduuri de pesticide pentru compuşii din coloana 2 a tabelului de mai sus sunt în conformitate cu
prevederile Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conţinuturile maxime
aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a

Directivei 91/414/CEE, cu amendamentele ulterioare, şi cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi
pentru Siguranţa Alimentelor, al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii nr 12/181/380/2009 privind
reziduurile de pesticide în şi pe alimente şi furaje de origine animală şi vegetală;
c) metodele de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobărea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind
reziduurile de pesticide din produsele de origine animală şi nonanimală şi reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine
animală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ghidului pentru prelevarea de probe din produse alimentare de origine nonanimală în
vederea determinării concentraţiei de reziduuri de pesticide elaborat de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa
Alimentelor;
d) prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi de către inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;
e) la stabilirea Planului cifric la nivel judeţean sunt luate în considerare criterii precum: numărul depozitelor de destinaţie a operatorilor
economici care realizează importul şi capacitatea acestora, numărul de consumatori, ponderea produselor în regimul alimentar, volumul
importurilor derulate prin posturile de inspecţie la frontieră şi rezultatele analizelor de laborator privind depăşirile limitelor maxime admise din
anii precedenţi, precum şi de prevederile Regulamentul (CE) nr. 901/2009 al Comisiei din 28 septembrie 2009 privind un program comunitar
de control, multianual şi coordonat, pentru 2010, 2011 şi 2012 de asigurare a respectării limitelor maxime ale concentraţiilor de reziduuri de
pesticide din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală şi de evaluare a expunerii consumatorilor la aceste reziduuri şi prevederile
Regulamentul (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare;
f) în cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se prelevează probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import sau
comerţ intracomunitar cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale
admise; în aceste situaţii, probele prelevate sunt însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora în afara
frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.
g) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică denumită „Procedură privind controlul oficial pentru loturile
neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
282

Nr.
crt.
C. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL
UNITĂŢILOR CARE PROCESEAZĂ, DEPOZITEAZĂ ŞI VALORIFICĂ PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ
Unitatea
Prin
verificare
Modalitate de control
Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator
Frecvenţa * Natura probei recoltate Frecvenţa recoltării probelor
1. 2. 3. 4. 5.
1. Fabricarea pâinii
2 Fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de
patiserie, (plăcinte, chec, tarte, specialităţi de
panificaţie, etc)
3. Fabricarea produselor de morărit
4. Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea
prăjiturilor şi a produselor conservate de
patiserie, produselor "uscate" de panificaţie;
produselor pentru gustări, dulci sau sărate.
5. Fabricarea amidonului şi a produselor din
amidon
6. Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor
7
Fabricarea sucurilor de fructe şi legume
8 Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale
9. Fabricarea margarinei şi a altor produse
comestibile similare
10. Prelucrarea şi conservarea cartofilor
11. Fabricarea zahărului
12. Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi
a produselor zaharoase
13. Fabricarea macaroanelor, pastelor făinoase,
tăiţeilor, cuş-cuş-ului şi a altor produse făinoase
Apă potabilă utilizată ca
ingredient
Apă potabilă utilizată ca
ingredient
Apă potabilă utilizată ca
ingredient
Apă potabilă utilizată ca
ingredient
Apă potabilă utilizată ca
ingredient
Apă potabilă utilizată ca
ingredient
Apă potabilă utilizată ca
ingredient
283
Lunar maximum 2 probe de apă potabilă
utilizată ca ingredient, din unităţi alese în
mod aleatoriu, din fiecare judeţ
Lunar maximum 2 probe de apă potabilă
utilizată ca ingredient, din unităţi alese în
mod aleatoriu, din fiecare judeţ

similare
14. Prelucrarea ceaiului şi a cafelei
15. Fabricarea condimentelor (maioneză, muştar,
oţet, ketchup, mirodenii, sosuri picante, etc)
16. Fabricarea altor produse alimentare
17. Fabricarea băuturilor alcoolice distilate şi a
alcoolului etilic de fermentaţie
18. Fabricarea vinurilor din struguri
19. Fabricarea cidrului şi a vinului din fructe
20. Fabricarea altor băuturi nedistilate, obţinute prin
fermentare
21. Fabricarea berii
Apă potabilă utilizată ca
ingredient
22. Fabricarea malţului
23. Fabricarea îngheţatei
24. Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice
(băuturi nealcoolice aromatizate şi/sau
îndulcite: limonadă, oranjadă, cola, băuturi
energizante, băuturi din fructe, ape tonice, etc)
25 Producţia de ape minerale Apă minerală naturală Semestrial/unitate
26 Productia de ape de izvor Apă de izvor Semestrial/unitate
27 Producţia de alte ape îmbuteliate
Apă imbuteliată în sticle sau
alte recipiente
Semestrial/unitate
28. Depozite de seminţe de consum
29 Depozite de legume şi fructe
30 Depozite de alte produse alimentare
31. Comerţ cu ridicata
32 Comerţ cu amănuntul exclusiv supermarketuri /
hipermarketuri
33. Supermarket / hipermarket
284
Legume şi fructe tăiate gata
pentru a fi consumate
Sucuri de legume şi fructe
nepasteurizate gata pentru a
fi consumate
Semestrial / unitate
(pentru fiecare categorie de produs din
coloana 4)

34. Restaurante inclusiv fast food
35. Baruri
36. Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei
(catering)
37. Unităţi de îmbuteliere, ambalare
38 Unităţi pentru fabricarea cerealelor pentru micul
dejun, tratarea termică a cerealelor prin
expandare
39 Unităţi de fabricare a produselor alimentare
congelate
40 Unităţi pentru producţia, procesarea şi
comercializarea ciupercilor
41 Unităţi de comercializare a produselor
alimentere de origine nonanimală congelate
285
Seminţe încolţite gata pentru
a fi consumate
Alimente gata de consum
(care conţin ingrediente de
origine nonanimală)
Legume şi fructe tăiate gata
pentru a fi consumate
Sucuri de legume şi fructe
nepasteurizate gata pentru a
fi consumate
Alimente gata de consum
(care conţin ingrediente de
origine nonanimală)
Sucuri de legume şi fructe
nepasteurizate gata pentru a
fi consumate
Legume şi fructe tăiate gata
pentru a fi consumate
Sucuri de legume şi fructe
nepasteurizate gata pentru a
fi consumate
Alimente gata de consum
(care conţin ingrediente de
origine nonanimală
Trimestrial maximum 2 probe din fiecare
judeţ (pentru fiecare categorie de produs
din coloana 4)
Trimestrial maximum 2 probe din fiecare
judeţ (pentru fiecare categorie de produs
din coloana 4)
Trimestrial maximum 2 probe din fiecare
judeţ (pentru fiecare categorie de produs
din coloana 4)

Notă:
* Frecvenţa supravegherii şi controlului unităţilor care procesează, depozitează şi valorifică produse de origine nonanimală prin contol,
menţionată în coloana 3 a tabelului de mai sus, se stabileşte şi se aplică în funcţie de clasificarea unităţilor în categorii de risc conform
Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare, cu
amendamentele ulterioare, şi art. 11 alin. (6) la Regulamentului (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, după cum urmează:
1. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc crescut, respectiv cele care au obţinut punctajul > 42 la evaluarea unităţii,
controlul se va realiza o dată pe lună;
2. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc mediu, respectiv cele care au obţinut punctajul între 30 şi 42 la evaluarea
unităţii, controlul se va realiza o dată la 2 luni;
3. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc scăzut, respectiv cele care au obţinut punctajul < 30 la evaluarea unităţii,
controlul se va realiza o dată la 4 luni;
Evaluarea unităţilor şi clasificarea acestora în categorii de risc se realizează anual în etapa preliminară planificării activităţii de control
conform frecvenţei stabilite în prezentele norme metodologice. Operatorul poate solicita reevaluarea pentru reîncadrarea în categorii de risc,
nu mai mult de o dată pe an.
Precizări tehnice:
a) Prelevarea probelor, acolo unde este cazul, se realizează din unităţile prevăzute în coloana 2 din tabelul de mai sus;
b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
c) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laboratorul desemnat se realizează de către personalul de specialitate
din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
d) În cazul în care în urma controlului se constată neconformitate în aplicarea prevederilor Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu
amendamentele ulterioare, procesul - verbal de constatare întocmit în urma controlului trebuie să specifice termenul de timp acordat pentru
eliminarea deficienţelor constatate şi data la care se va efectua recontrolul;
e) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează
probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează
motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.
286

Nr.
crt.
1.
2.
Produsul Examen de laborator
C1. Condiţii microbiologice
1. 2. 3. 4.
Legume şi fructe tăiate
(gata pentru a fi
consumate)
Sucuri de legume şi fructe
nepasteurizate (gata pentru
a fi consumate)
3. Seminţe încolţite (gata
pentru a fi consumate)
4. Apă potabilă utilizată ca
ingredient
Salmonella
287
Punctul de prelevare
Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de
valabilitate în:
Supermarket/ hipermarket
Restaurante
Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)
Escherichia coli Sfârşitul procesului de fabricaţie în:
Supermarket/ hipermarket
Restaurante
Salmonella
Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering
Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de
valabilitate în:
Supermarket/ hipermarket
Restaurante
Baruri
Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)
Escherichia coli Sfârşitul procesului de fabricaţie în:
Supermarket/ hipermarket
Restaurante
Baruri
Salmonella
Escherichia coli /100 ml
Enterococi (Streptococi fecali) /100 ml
Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)
Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de
valabilitate în:
Supermarket/ hipermarket
Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor a produselor
proaspete de patiserie
Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea prăjiturilor
şi a produselor conservate de patiserie
Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor
Fabricarea sucurilor de fructe şi legume
Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a
produselor zaharoase

5. Apa îmbuteliată în sticle
sau alte recipiente
Escherichia coli /250 ml
Enterococi (Streptococi fecali) /250 ml
Pseudomonas aeruginosa /250 ml
Număr total de germeni aerobi mezofili la
22 0 C/ml
Număr total de germeni aerobi mezofili la
37 0 C/ml
6. Apă minerală naturale Escherichia coli şi alţi coliformi la 37 0 C /
250 ml şi 44,5 0 C/ 250 ml
Enterococi (Streptococi fecali) / 250 ml
Pseudomonas aeruginosa / 250 ml
Număr total de germeni aerobi mezofili la
22 0 C/ml
Număr total de germeni aerobi mezofili la
37 0 C/ml
7 Apă de izvor Escherichia coli şi alţi coliformi la 37 0 C /
250 ml şi 44,5 0 C/ 250 ml
Enterococi (Streptococi fecali) / 250 ml
Pseudomonas aeruginosa / 250 ml
Număr total de germeni aerobi mezofili la
22 0 C/ml
Număr total de germeni aerobi mezofili la
8 Alimente gata pentru
consum (care conţin
ingrediente de origine
nonanimală)
37 0 C/ml
288
Fabricarea macaroanelor, tăiţeilor, cuş-cuş-ului şi a altor
produse făinoase similare
Fabricarea berii
Producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate
Producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate
Producţia de ape de izvor şi alte ape îmbuteliate
Listeria monocytogenes Restaurante,
Cantine, alte unităţi de preparare a hranei (catering)
Supermarket / hipermarket
Caracteristici de calitate ale produselor alimentare
1 Grâu 1 Conţinutul maxim de umiditate Depozit/siloz

2 Sucuri de legume 2 Substanţa uscată solubilă (exclusiv adaosul
de sare sau de zahăr), % grade
refractometrice, la 20°C,
Unităţi de fabricare
3 Maioneze şi sosuri de Aciditatea exprimată în acid acetic (%) Unităţi de fabricare
4 Vin 4
maioneze 3
5 Băuturi alcoolice distilate 5
6 Bulion şi pastă de tomate 7
Concentraţia alcoolică
Conţinut în zaharuri
Conţinutul de hidroximetilfurfural
Alcoolului metilic
Alcalinitatea cenuşii
Extract sec total
Acidul malic
Acidul tartric
Concentraţa alcoolică
Alcoolul metilic
Estetri
Extract sec total
289
Unităţi de fabricare
Unităţi de fabricare
Conţinut de substanţă uscată solubilă Unităţi de fabricare
Notă:
1. În cazul în care în urma controlului oficial se constată o neconformitate cu privire la calitatea produselor alimentare sau există o suspiciune
care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator, în scopul verificării criteriilor de calitate,
având în vedere următoarele:
1) pentru grâu criteriile de calitate minime sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1272/2009 al Comisiei din 11
decembrie 2009 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului cu privire la achiziţionarea şi
vânzarea produselor agricole în cadrul schemei de intervenţie publică;
2) pentru sucuri de legume criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor,
al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 359/671/137/2002 pentru
aprobărea normelor cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume;
3) pentru maioneze şi sosuri de maioneze criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei
şi pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 495/997/10/2002 privind
modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui

Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 454/917/2001-22/2002 pentru aprobărea normelor cu privire la natura, conţinutul,
originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea, păstrarea şi calitatea uleiurilor vegetale, grăsimilor tartinabile - margarine - şi a
maionezelor, destinate comercializării pentru consumul uman;
4) pentru vin, criteriile de calitate sunt stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15
ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a
Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului, cu amendamentele ulterioare, prin Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a
pieţei vitivinicole nr. 244/2002,republicată, cu modificările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 769/2010 pentru aprobărea normelor
metodologice de aplicare a legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, precum şi prin Ordinul
ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei nr. 541/1025/2002 privind notificarea metodelor
comunitare de analiză aplicabile în sectorul vinului;
5) pentru băuturi alcoolice distilate criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării
rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 368/1160/212/2008 pentru
aprobărea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti;
6) pentru bulion şi pastă de tomate criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei,
pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 362/670/107/2002 pentru
aprobărea normelor cu privire la conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea bulionului şi a pastei de tomate.
2. Costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor recoltate în vederea verificării criteriilor de calitate sunt suportate de către
operatorul economic.
Precizări tehnice:
a) Condiţiile microbiologice pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile cuprinse în
Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, cu
amendamentele ulterioare, în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Hotărârea
Guvernului nr. 1020/2005 pentru aprobărea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale;
b) Semestrial se vor preleva probe pentru determinarea alergenilor:
- alune de pădure (Corylus avellana) şi arahide şi produse derivate (Arachis hypogeae) din unităţile de producţie a cerealelor pentru micul
dejun, musli, produselor de patiserie, ciocolatei, biscuiţilor care nu conţin ciocolată, alune de pădure sau arahide şi produse derivate.
O dată de an se vor preleva probe pentru determinarea alergenilor:
- gluten - probele se prelevează din unităţi de producţie a produselor alimentare destinate persoanelor cu intoleranţă la gluten (pâine fără
gluten, biscuiţi fără gluten, paste fără gluten, etc);
- migdale – probele se prelevează din unităţi de producţie a produselor de patiserie şi din unităţile de producţie a cerealelor pentru micul dejun;
prelevarea se face pentru produsele care nu conţin migdale;
- seminţe de susan şi produse derivate – probele se prelevează din unităţile de producţie a produselor de panificaţie şi patiserie; prelevarea se
face pentru produsele care nu conţin seminţe de susan şi produse derivate;
Cerinţele privind etichetarea alergenilor sunt prevăzute în Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20
martie 2000 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la etichetarea şi prezentarea produselor alimentare, precum şi la
290

publicitatea acestora, cu amendamentele ulterioare, iar costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor sunt suportate de către
operatorul economic.
Produsele alimentare pentru persoane cu intoleranţă la gluten sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 41/2009 al Comisiei din 20
ianuarie 2009 privind compoziţia şi etichetarea produselor alimentare adecvate pentru persoanele cu intoleranţă la gluten.
c) în punctele de inspecţie la frontieră şi în punct final de import se vor preleva probe de: coriandru, busuioc şi mentă, plante proaspete,
provenite din Thailanda, pentru determinarea spp Salmonella, în punctele de intrare desemnate şi cu o frecvenţă stabilite în conformitate cu
prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare; costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor
recoltate sunt suportate de către operatorul economic;
d) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
e) Prelevarea se realizează prin metode diferite de prelevare în funcţie de produs, în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea
probelor de produse alimentare în vederea testării microbiologice” COD: PS-01-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară
si pentru Siguranţa Alimentelor. Pentru probele care nu sunt prelevate în ambalajul final se utilizează tehnici aseptice de prelevare. Pentru
fiecare probă prelevată se vor folosi instrumente sterile. Probă trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz
alimentar care să ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului.
Recipientul în care se pune probă recoltată trebuie să fie sigilat astfel încât deschiderile neautorizate să fie detectabile şi trimis la laborator în
cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării. Probă de laborator trebuie să fie
păstrată astfel incât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate;
f) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul
direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
g) Probă pentru opinie suplimentară etichetată şi ambalată corespunzator se va păstra de către operatorii din industria alimentară în
condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, şi se
consemnează în procesul-verbal de prelevare;
h) În cazul în care în urma controlului se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se
prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se
precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice;
i) Supravegherea unităţilor cu activitate în domeniul alimentar se face în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 882/2004,
cu amendamentele ulterioare, pentru verificarea respectării normelor şi a criteriilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu
amendamentele ulterioare, şi a prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu amendamentele ulterioare; aceasta se realizează prin
evaluarea schemelor de prelevare şi testare elaborate şi aplicate de operatori, analiza înregistrărilor obţinute (buletine de analiză obtinuţe în
urma testării) şi evaluarea acţiunilor corective şi preventive intreprinse, adecvanţa lor; în cazul în care în urma controlului se constată
nerespectarea cerinţelor legislative se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator în vederea verificarea conformitatii cu
legislaţia şi a aplicării măsurilor de control ce se impun; costurile aferente prelevării, transportului şi testării produselor alimentare sunt
suportate de operatori.
291

Teste de sanitaţie
- suprafeţe de lucru care
vin în contact cu produsul
alimentar
- ustensile, recipiente
- utilaje
- echipamente de protecţie
C2. Examene de laborator pentru stabilirea eficienţei operaţiunilor de igienizare
Frecvenţa controlului Locul de prelevare Examen microbiologic
1. 2. 3. 4.
Lunar de la maximum
2 unităţi din fiecare
judeţ, alese aleatoriu
- mâini Lunar de la maximum
2 unităţi din fiecare
judeţ, alese aleatoriu
Aeromicrofloră Lunar de la maximum
2 unităţi din fiecare
Recipienţi de sticlă, metal,
material plastic inclusiv
capace, capse
Ambalaje polietilenă,
polistiren
judeţ, alese aleatoriu
Lunar de la maximum
2 unităţi din fiecare
judeţ, alese aleatoriu
Lunar de la maximum
2 unităţi din fiecare
judeţ, alese aleatoriu
Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare
Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de
preparare a hranei (catering) –
Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare
Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de
preparare a hranei (catering)
Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare
Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de
preparare a hranei (catering)
Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare
Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de
preparare a hranei (catering)
Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare
Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de
preparare a hranei (catering)
292
Număr total de germeni (NTG)
Bacterii coliforme
Enterobacteriaceae
Stafilococ coagulazo-pozitiv
Număr total de germeni (NTG)
Numărul total de drojdii şi
mucegaiuri
Număr total de germeni (NTG)
Bacterii coliforme
Număr total de germeni (NTG)
Bacterii coliforme
Numărul total de drojdii şi
mucegaiuri
Precizări tehnice:
a) Condiţiile microbiologice pentru parametrii şi produsele din tabelul de mai sus, trebuie să fie în conformitate cu Ordinul ministrului
sănătăţii nr. 976/1998 privind aprobărea Normelor de igiena privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea
alimentelor, cu modificările ulterioare;
b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
c) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează
probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează
motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice;

d) Probă de laborator trebuie să fie păstrată astfel încât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate. Pentru fiecare probă
prelevată se vor folosi instrumente sterile. Probă trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care să
ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului. Recipientul care
conţine probă trebuie să fie sigilat astfel încât deschiderile neautorizate să fie detectabile şi trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil
luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării;
e) Prelevarea se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării
microbiologice” COD: PS-01-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor;
f) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul
direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Nr.
crt.
D. EXPERTIZA ADITIVILOR/SUBSTANŢELOR INTERZISE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ
Aditivi /Substanţe
interzise
Produsul
293
Locul de prelevare
Frecvenţa prelevării
de probe
1 2 3 4 5
1. Tartrazina (E102) Paste făinoase
Muştar
Băuturi răcoritoare
Paste de fructe
Produse zaharoase
2. Para Red Boia
Sosuri roşii
Pastă tomate, bulion,
Ketchup
3. Sunset Yellow Paste făinoase
Muştar
Băuturi răcoritoare
Paste de fructe
Produse zaharoase
4. Amarant Paste făinoase
Muştar
Băuturi răcoritoare
Paste de fructe
Unităţi de procesare Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o
impune,
Unităţi de procesare Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o
impune
Unităţi de procesare Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o
impune
Unităţi de procesare
Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o
impune

5.
6.
Eritrozina
Sulfiţi (E220, E221,
E222, E223, E224, E226,
E227, E228)
7. Benzoaţi (E210, E211,
E212, E213)
Paste făinoase
Muştar
Băuturi răcoritoare
Paste de fructe
Produse zaharoase
Fructe si legume deshidratate
Siropuri de fructe
Pasta de tomate, bulion
Legume si fructe conservate in
oţet, ulei sau saramura (exclusiv
măsline si ardei graşi în saramură)
Muştar (exclusiv muştar de dijon)
Conserve de fructe (paste de
fructe, marmelade, jeleuri, gemuri)
Vinuri
Băuturi răcoritoare, sucuri de
fructe
Siropuri de fructe
Pasta de tomate, bulion
Legume conservate in oţet
saramura sau ulei (exclusiv de
măsline)
Conserve fructe (gemuri, jeleuri,
paste de fructe, marmelade)
8 Aspartam (E951) Băuturi răcoritoare
Sosuri
Conserve de fructe (gemuri,
jeleuri, marmelade, paste de
fructe)
9. Zaharina (E954) şi
sărurile sale de Na, Ca, K
Mustar
Băuturi răcoritoare
Sosuri
Muştar
Conserve de fructe (gemuri,
jeleuri, paste de fructe,
marmelade)
294
Unităţi de procesare
Unităţi de procesare
Depozitul de
destinaţie (*)
Unităţi de procesare
Unităţi de procesare
Depozitul de
destinaţie (*)
Unităţi de procesare
Unităţi de procesare
Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o
impune
Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o
impune
O data pe an pentru fiecare unitate pentru
fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor
Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o
impune
Semestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o
impune
O data pe an pentru fiecare unitate pentru
fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor
Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o
impune
Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o
impune

10 Acesulfam Băuturi răcoritoare
Sosuri
Conserve de fructe (gemuri,
jeleuri, marmelade, paste de
fructe)
Muştar
295
Unităţi de procesare
Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o
impune
Precizări tehnice:
a) Nivelurile maxime de doză admisibilă pentru aditivii din tabel sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii
publice şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi
utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Analizele se efectuează la laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
c) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea
determinării conţinutului de aditivi si de substanţe interzise” COD: PS-07-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si
pentru Siguranţa Alimentelor. Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de
specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
d) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import sau
producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale
admise;
e) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează
probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează
motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.

Nr.
crt.
E. DETERMINAREA GRADULUI DE CONTAMINARE
RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ
Produsele controlate Locul de prelevare Frecvenţa recoltării probelor
1. 2. 3. 4.
1. Legume şi fructe
2
Legume, plante, rădăcini şi tuberculi alimentari
Fructe comestibile; coajă de agrume şi de pepene galben
Cafea, ceai şi condimente, cu excepţia maté-ului
Cereale
Produse de panificaţie; malţ; amidoane şi fecule; gluten;
inulină
Seminţe şi fructe oleaginoase; sâmburi, seminţe şi fructe
diverse; plante industriale şi medicinale; paie şi furaje
Uleiuri vegetale stabile, fluide sau solide, brute, epurate sau
rafinate
Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale hidrogenate, chiar şi
rafinate, dar nepreparate
Margarină, înlocuitor de osânză şi alte grăsimi alimentare
preparate
Zahăr din sfeclă şi din trestie, în stare solidă
Alte tipuri de zahăr; siropuri; înlocuitori de miere, chiar şi
amestecaţi cu miere naturală; zahăr şi melasă caramelizate
Boabe de cacao întregi şi zdrobite, brute sau măcinate
Preparate din legume, zarzavaturi, fructe şi alte plante sau
părţi din plante
Must de struguri parţial fermentaţi, chiar dacă fermentaţia
este oprită prin alt procedeu decât cu ajutorul alcoolului
Vin din struguri proaspeţi; must de struguri proaspeţi oprit
din fermentaţie (inclusiv mistelă
Bere
Glucoză şi siropul de glucoză
Depozite de legume şi fructe
/ supermarket/ hipermarket,
magazine specializate
Posturi de inspecţie la
frontieră, Punct final de
import şi Depozite de
destinaţie (*)
Unităţi de comerţ cu
amănuntul
- supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
296
Trimestrial, maximum 3 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din producţia internă (1)
La primul import al fiecărui furnizor,
din fiecare ţară de origine (1)
Trimestrial, maximum 3 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din comerţul intracomunitar
şi import

Lactoză şi siropul de lactoză
Albumine (inclusiv concentratele din două sau mai multe
proteine din zer, care conţin în greutate mai mult de 80 % de
proteine din zer, calculate pe materie uscată), albuminaţi şi
alţi derivaţi ai albuminei
Porumb zaharat, nefiert sau fiert în apă sau abur, congelat
Porumb zaharat, conservat provizoriu (de exemplu prin
gazare cu gaz bioxid de sulf, în saramură, în apă sulfurată sau
în alte soluţii care să asigure provizoriu conservarea sa), dar
impropriu consumului în această stare
Dulciuri fără cacao (inclusiv ciocolata albă), cu excepţia
extractelor de lemn dulce cu conţinut de zaharoză mai mare
de 10 %, fără adaos de alte materii
Ciocolată şi alte preparate alimentare cu conţinut de cacao
Paste alimentare, fie fierte sau umplute, spaghete,
macaroane, tăiţei, lasagna, gnochi, ravioli, cannelloni, cu
excepţia pastelor alimentare umplute
Produse pe bază de cereale obţinute prin suflare sau prăjire
(corn flakes, de exemplu); cereale (altele decât porumb)
boabe sau sub formă de fulgi sau de alte cereale prelucrate
(cu excepţia făinii şi grişului)
Produse de panificaţie, de patiserie sau de biscuiţi, cu sau
fără adaos de cacao; hostii, capsule goale de modele utilizate
pentru medicamente, pâini preambalate, foi de paste uscate
din făină, amidon sau feculă şi produse similare
Porumb zaharat (Zea mays var. saccharata) preparat sau
conservat în oţet sau acid acetic
Ape, inclusiv ape minerale şi ape gazoase, cu adaos de zahăr
sau alţi îndulcitori şi alte băuturi nealcoolice, cu excepţia
sucurilor de fructe sau de legume de la nr. 2009, care nu
conţin produsele de la nr. 0401 la 0404 sau grăsimi obţinute
din produsele de la nr. 0401 la 0404
Preparate pe bază de cafea
Preparate pe bază de ceai sau maté
Inlocuitori prăjiţi de cafea, cu excepţia cicorii prăjite
Drojdii de panificaţie, uscate sau nu
297

3.
4.
5
Ciuperci de cultură
Ciuperci proaspete sau refrigerate, altele decât ciupercile de
cultură ( (NC 0709 51, 0709 59)
Ciuperci congelate (nefierte sau fierte în apă sau aburi),
altele decât ciupercile de cultură (NC 0710 80 69)
6 Ciuperci conservate provizoriu (de exemplu cu ajutorul
gazului sulfuros sau în apă sărată, sulfurate sau cu adaos de
alte substanţe pentru conservare provizorie), dar improprii
consumului în această stare, altele decât ciupercile de cultură
Comercializare la locul de
producţie
Unităţi de prelucrare şi
procesare
Unităţi de comerţ cu
amănuntul (supermarket/
hipermarket,
magazine specializate)
Posturi de inspecţie la
frontieră,
Punct final de import
Depozite de destinaţie (*)
298
Semestrial pentru fiecare producător din
fiecare judeţ
Semestrial de la fiecare unitate pentru
produsele provenite din producţia
internă
Trimestrial maximum 3 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din producţia internă
La primul import al fiecărui furnizor,
din fiecare ţară de origine
Depozite de destinaţie Trimestrial de la maximum 3 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din comerţul intracomunitar
Unităţi de prelucrare şi
procesare
Posturi de inspecţie la
frontieră
Punct final de import
Depozite de destinaţie (*)
Semestrial de la fiecare unitate pentru
produsele provenite din producţia
internă
La primul import al fiecărui furnizor,
din fiecare ţară de origine
Depozite de destinaţie Trimestrial de la maximum 3 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
Unităţi de prelucrare şi
procesare
Posturi de inspecţie la
frontieră
Punct final de import
Depozite de destinaţie (*)
provenite din comerţul intracomunitar
Semestrial de la fiecare unitate pentru
produsele provenite din producţia
internă
La primul import al fiecărui furnizor,
din fiecare ţară de origine

7
(NC 0711 90 60, 0711 59 00)
Ciuperci uscate, fie tăiate în bucăţi sau felii fie mărunţite
zdrobite sau pulverizate, dar nepreparate în alt mod, altele
decât ciupercile de cultură (NC 0712 30 00)
8 Ciuperci, preparate sau conservate în oţet sau acid acetic,
altele decât ciupercile de cultură (NC 2001 90 50)
9 Ciuperci, preparate sau conservate altfel decât în oţet sau
acid acetic, altele decât ciupercile de cultură (NC 2003 10
80)
Depozite de destinaţie
Unităţi de prelucrare şi
procesare
Posturi de inspecţie la
frontieră
Punct final de import
Depozite de destinaţie (*)
Depozite de destinaţie
Unităţi de prelucrare şi
procesare
Posturi de inspecţie la
frontieră
Punct final de import
Depozite de destinaţie (*)
Depozite de destinaţie
Unităţi de prelucrare şi
procesare
Posturi de inspecţie la
frontieră
Punct final de import
Depozite de destinaţie (*)
Depozite de destinaţie
Unităţi de prelucrare şi
procesare
299
Trimestrial de la maximum 3 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din comerţul intracomunitar
Semestrial de la fiecare unitate pentru
produsele provenite din producţia
internă
La primul import al fiecărui furnizor,
din fiecare ţară de origine
Trimestrial de la maximum 3 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din comerţul intracomunitar
Semestrial de la fiecare unitate pentru
produsele provenite din producţia
internă
La primul import al fiecărui furnizor,
din fiecare ţară de origine
Trimestrial de la maximum 3 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din comerţul intracomunitar
Semestrial de la fiecare unitate pentru
produsele provenite din producţia
internă
La primul import al fiecărui furnizor,
din fiecare ţară de origine
Trimestrial de la maximum 3 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din comerţul intracomunitar
Semestrial de la fiecare unitate pentru
produsele provenite din producţia
internă

Notă:
(*) Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al
produselor de origine nonanimală.
Nivelurile maxime admise sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1609/2000 al Comisiei din 24 iulie 2000 de stabilire a unei liste de
produse excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului (CEE) nr. 737/90 al Consiliului privind condiţiile de import pentru produsele
agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, în Regulamentul (CE) nr. 1635/2006 al
Comisiei din 6 noiembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 737/90 al Consiliului privind condiţiile de
import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, în Regulamentul (CE)
nr. 733/2008 al Consiliului din 15 iulie 2008 privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului
produs la centrala nucleară de la Cernobâl, precum şi în Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr.
1805/286/314/2006 privind aprobărea Instrucţiunilor referitoare la crearea cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor Consiliului şi
Comisiei Europene referitoare la stabilirea nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare şi furajere, după un
accident nuclear sau în caz de urgenţă radiologică, la condiţiile speciale de export al produselor alimentare şi furajere, ca urmare a unui
accident nuclear sau ca urmare a altor situaţii de urgenţă radiologică, precum şi la condiţiile care guvernează importurile produselor agricole
originare din alte ţări, ca urmare a accidentului de la centrala nuclearo-electrică de la Cernobâl.
Precizări tehnice:
a) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
b) Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi de către inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;
c) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import comerţ
intracomunitar sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în
limitele legale admise;
d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme
la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;
e) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează
probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează
motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.
300

F. DETERMINAREA TRATĂRII CU RADIAŢII IONIZANTE
A PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI INGREDIENTELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ
Nr.
Crt.
Produs controlat Locul de prelevare Frecvenţa recoltării probelor
1 2 3 4
Posturi de inspecţie la frontieră
Punct final de import
Depozitele de destinaţie (*)
1.
La primul import /transport al fiecărui furnizor, din
Condimente
fiecare ţară de origine
Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de
origine, la produsele care nu reprezintă primul import
Posturi de inspecţie la frontieră
Punct final de import
Depozitele de destinaţie (*)
2. Plante aromatice
La primul import /transport al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine
Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de
origine, la produsele care nu reprezintă primul import
Posturi de inspecţie la frontieră
Punct final de import
Depozitele de destinaţie (*)
3. Ingrediente vegetale uscate
La primul import /transport al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine
Notă:
Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de
origine, la produsele care nu reprezintă primul import
(*)
Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor
de origine nonanimală.
Precizări tehnice:
a) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor în vederea testării tratării cu radiaţii
ionizante a produselor şi ingredientelor alimentare” COD: PS-09-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru
Siguranţa Alimentelor. Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;
b) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
c) Dozele maxime admise pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului
sănătăţii şi familiei, al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor
Nucleare nr. 855/2001/98/90/2002 pentru aprobărea Normelor privind alimentele şi ingredientele alimentare tratate cu radiaţii ionizante şi cu
301

prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 870/2006 privind aprobărea Listei cu alimentele şi ingredientele alimentare şi dozele
maxime la care acestea pot fi tratate cu radiaţii ionizante, în vederea autorizării introducerii lor pe piaţă;
e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import cu
origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;
f) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează
probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o notă justificativă în care se precizează
motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.
G. DETERMINAREA PREZENŢEI ULEIULUI MINERAL ÎN ULEIUL DE FLOAREA SOARELUI
Produs controlat Locul de prelevare Frecvenţa de prelevare
Ulei de floarea-soarelui, încadrat la
codurile NC 1512 11 91 sau 1512 19 90
10, originar sau expediat din Ucraina
Posturi de inspecţie la frontieră 50% din totalul transporturilor
Precizări tehnice:
a) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din
Posturile de Inspecţie la Frontieră;
b) Transporturile de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina care nu sunt în conformitate cu prevederile Deciziei
2008/433/CE a Comisiei din 10 iunie 2008 de impunere a unor condiţii speciale de reglementare a importurilor de ulei de floarea-soarelui
originar sau expediat din Ucraina, ca urmare a riscului de contaminare cu ulei mineral, nu sunt introduse pe piaţă în vederea folosirii acestuia
ca hrană pentru animale sau în alimente.
302

Nr.
crt.
Produs controlat
H. DETERMINAREA DE MELAMINĂ DIN
PRODUSE ORIGINARE SAU EXPEDIATE DIN CHINA
Locul de prelevare Frecvenţa de prelevare
1 2 3 4
1. Bicarbonat de amoniu destinat Puncte de inspecţie la Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau
produselor alimentare
frontieră
Punct final de import
expediate din China
Depozite alimentare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru
Supermarket/ hipermarket produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
din China
2. Produse alimentare care conţin Puncte de inspecţie la Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau
lapte, produse din lapte
frontieră
Punct final de import
expediate din China
Depozite alimentare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ pentru
Supermarket/ hipermarket produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
din China
3 Soia
Puncte de inspecţie la Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau
frontieră
Punct final de import
expediate din China
Depozite alimentare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru
Supermarket/ hipermarket produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
4 Produse pe bază de soia
Puncte de inspecţie la Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau
frontieră
Punct final de import
expediate din China
Depozite alimentare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ pentru
Supermarket/ hipermarket produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
din China
Precizări tehnice:
a) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea
testării conţinutului de melamină” COD: PS-10-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor. Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa
303

alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;
b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
c) Nivelurile maxime admise de melamină în produse alimentare trebuie să fie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1135/2009 al
Comisiei din 25 noiembrie 2009 de impunere a unor condiţii speciale de reglementare a importurilor de anumite produse originare sau
expediate din China şi de abrogare a Deciziei 2008/798/CE a Comisiei;
d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme
la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;
I. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL ALIMENTELOR ŞI FURAJELOR MODIFICATE GENETIC
1. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din soia
Nr.
Crt.
Unitatea
Prin verificare
Modalitate de supraveghere şi control
Prin recoltarea de probe pentru examene de
laborator
Frecvenţa Frecvenţa recoltării probelor
1. 2. 3. 4.
Depozite de soia
La produsele provenite din primul import La produsele provenite din primul import pentru
(intermediari)
pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe fiecare ţară de origine, declarat a fi liber de organisme
1.
trimestru pentru fiecare depozit
modificate genetic şi o dată pe trimestru pentru
depozitele declarate a fi libere de organisme modificate
genetic
Fabrici de nutreţuri combinate La produsele provenite din primul import O dată pe trimestru prin recoltare de probe din
2.
pentru fiecare ţară de origine şi o data pe
trimestru pentru fiecare fabrică *
depozitele de materii prime provenite din import pe
bază de soia, declarate a fi libere de organisme
modificate genetic
Unităţi de fabricare a uleiului din La produsele provenite din primul import O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin
3.
soia
pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe
trimestru pentru fiecare fabrică *
recoltare de probe (materii prime) provenite din import
din depozitele declarate a fi libere de organisme
modificate genetic
Unităţi de procesare soia, pentru La produsele provenite din primul import Se vor preleva probe, conform unui program
4. obţinerea de alimente, altele decât pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestrial, din depozitele de materii prime provenite
cele pentru producţia de ulei (fabrici trimestru pentru fiecare fabrică * din import declarate a fi libere de organisme modificate
304

5.
de procesare carne care utilizează
produse din soia, fabrici de produse
zaharoase, biscuiţi)
Unităţi de comercializare a
soiei/produselor care conţin, sunt
constituite sau sunt derivate din soia
305
genetic, de la maximum 5 unitaţi / trimestru din fiecare
judeţ
O dată pe an pentru fiecare unitate * Se vor preleva probe, conform unui program
trimestrial, din depozitele alimentare ale unităţilor de
comercializare, de la maximum 5 unităţi declarate a fi
libere de organisme modificate genetic /trimestru din
fiecare judeţ
2. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din porumb
Nr.
Crt.
Unitatea
Prin verificare
Modalitate control
Prin recoltarea de probe pentru examene de
laborator
Frecvenţa Frecvenţa recoltării probelor
1. 2. 3. 4.
1. Depozite de porumb
La produsele provenite din primul import O dată pe trimestru pentru depozitele declarate a
(intermediari)
pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe
trimestru pentru fiecare depozit*
fi libere de organisme modificate genetic
2. Unităţi de nutreţuri combinate La produsele provenite din primul import O dată pe trimestru prin recoltare de probe din
pentru fiecare ţară de origine şi o data pe depozitele de materii prime pe bază de porumb
trimestru pentru fiecare fabrică *
declarate a fi libere de organisme modificate
genetic
3. Unităţi de ulei din germeni de La produsele provenite din primul import O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin
porumb
pentru fiecare ţară de origine şi o data pe recoltare de probe (materii prime) din depozitele
trimestru pentru fiecare fabrică *
declarate a fi libere de organisme modificate
genetic
4. Unităţi de procesare porumb, pentru La produsele provenite din primul import Se vor preleva probe, conform unui program
obţinerea de alimente, altele decât pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestrial, din depozitele de materii prime
cele pentru producţia de ulei (mori, trimestru pentru fiecare fabrică *
declarate a fi libere de organisme modificate
fabrici de produse zaharoase,
genetic, de la maximumum 5 unităţi /trimestru din
biscuiţi, fulgi de porumb şi altele)
fiecare judeţ

5. Unităţi de ambalare/comercializare
a porumbului/produselor care
conţin, sunt constituite sau sunt
derivate din porumb
O dată pe an pentru fiecare unitate *
3. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din orez
306
Se vor preleva probe, conform unui program
trimestrial, din unităţile declarate a fi libere de
organisme modificate genetic, de la maximum 5
unităţi/trimestru din fiecare judeţ
Modalitate de supraveghere şi control - prin verificare
Unitatea
Frecvenţa
La toate importurile de produse originare din China, conform Deciziei 2008/289/CE a Comisiei din 3 aprilie
Puncte de inspecţie la frontieră 2008 privind măsurile de urgenţă referitoare la organismul modificat genetic neautorizat Bt 63 în produsele
din orez**.
Notă:
* Se referă la verificarea documentelor necesare asigurării trasabilităţii
** Controlul se efectuează conform procedurii transmise către toate posturile de inspecţie la frontieră.
Precizări tehnice:
a) Analizele pentru identificarea şi cuantificarea alimentelor şi furajelor care conţin soia modificată genetic şi porumb modificat
genetic se efectuează la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală – Unitatea de Biologie Moleculară şi Organisme Modificate Genetic, iar
Laboratoarele de Biologie Moleculară ale Direcţiilor Sanitar - Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Arad, Braşov, Brăila, Călăraşi,
Constanţa, Iaşi, Satu Mare, Sălaj, Suceava şi Tulcea vor efectua, alături de Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală, analizele probelor de
soia pentru identificarea organismelor modificate genetic;
b) Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru siguranţa Alimentelor pentru aprobărea Liniilor directoare privind prelevarea de probe şi analiza organismelor modificate
genetic, a organismelor modificate genetic ca produse precum şi a produselor care conţin sau pot conţine organisme modificate genetic şi ale
Ghidului privind verificarea şi prelevarea de probe pentru alimentele şi furajele care conţin sau pot conţine organisme modificate genetic;
c) Acţiunile de verificare şi prelevare de probe (dacă este cazul), la primul import de produse din fiecare ţară de origine se realizează
după primirea notificărilor din Punctele de Inspecţie la Frontieră, în conformitate cu procedurile stabilite de Ordinul preşedintelui Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 145/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în
conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind
produsele alimentare şi furajele modificate genetic şi ale Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22

septembrie 2003 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea produselor destinate alimentaţiei umane
sau animale, produse din organisme modificate genetic, şi de modificare a Directivei 2001/18/CE; în cazul în care se regăsesc şi alte produse
ce ar putea conţine organisme modificate genetic autorizate, respectiv rapiţă, bumbac, sfeclă de zahăr, etc., produse autorizate la nivel
european şi înscrise în Registrul Comunitar al Alimentelor şi Furajelor Modificate Genetic
(www.ec.europa.eu/food/dyna/gm_register/index_en.cfm.eu), se va realiza controlul de identitate şi documentar pentru verificarea
conformităţii cu legislaţia europeană în vigoare.
d) În cazul în care în urma verificare se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva
probe de soia şi porumb pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o notă justificativă cu
precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.
307