Download FAZA 3-RST - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare ...
Download FAZA 3-RST - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare ... Download FAZA 3-RST - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare ...
Descrierea stiintifica si tehnica IV. Obtinerea de nanoparticule magnetice prin sinterocristalizare IV. 1. Introducere In anumite sticle se pot dezvolta faze ordonate cristalin la racirea din topitura sau ca urmare a unor tratamente termice in faza solida. In urma unui astfel de proces de formare de faze cristaline, rezulta o structura compozita constituita dintr-o matrice vitroasa in care sunt dispersate faze cristaline fine, de dimensiuni nanometrice, cunoscuta ca vitroceramica (glass-ceramic). In general, procesul de cristalizare este partial in sensul ca o parte din elementele chimice capabile sa constituie structura cristalina raman in continuare dispersate in matricea vitroasa fiind in fapt parte constitutiva a acesteia. Cantitatea de faza cristalina dispersata depinde de natura procesului de cristalizare si poate ajunge pana la 90%. Din acest motiv, cristalizarea unei singure faze dintr-o sticla polinara constituie intotodeauna o provocare care presupune o alegere corecta a ingredientilor apti sa formeze sticla precum si a excursiilor termice, adica diagrama temperatura-durata, la care este supusa atat topitura in timpul racirii cat si sticla solida in timpul tratamentelor termice. Din fericire, domeniul mare al compozitiilor compatibile si flexibilitatea starii vitroase ofera cai atractive pentru controlul compozitiei fazelor cristaline care se formeaza si, in plus, permit influentarea microstructurii, incluzand si dimensiunea si forma grauntilor. Acestea constituie avantaje certe asupra metodelor ceramice clasice. Intre sistemele cristaline de interes de o atentie deosebita pentru aplicatii se numara structurile nanocristaline magnetice care sunt atractive pentru o serie de aplicatii speciale. De exemplu, din vitroceramicile cu proprietati magnetice se pot extrage nanoparticule magnetice pentru diferite aplicatii [1-10]. Obtinerea lor presupune optimizarea alegerii compozitiei, de la formatorii de sticla la intermediatori si modificatori, si alegerea nucleatorilor. Selectarea compoziţiei sticlei este esenţială pentru a produce nucleaţia în masă cu o viteză ridicată iar creşterea cristalului să aibă loc cu o viteză suficientă pentru a evita deformarea produsului pe parcursul tratamentului termic. O viteză de nucleaţie corespunzătoare asigură o distribuţie densă de nuclee în volumul sticlei dar viteze excesiv de mari determină adesea o modificare a volumului şi dacă aceasta apare prea brusc, tensiunile dezvoltate în sticla necristalizată nu pot fi eliberate sufficient de rapid pentru a preveni fisurile în materialul vitroceramic. În plus, granulatia poate depasi valorile propuse. Intre toate vitroceramicile cu proprietati magnetice, magnetita ferimagnetica, Fe3O4, este foarte apreciata pentru aplicatiile legate de materia vie datorita compatibilitatii ei cu celule vii. Trebuie insa sa mentionam ca in procesul de cristalizare, sticlele continand fier pot cristaliza si alti compusi oxidici precum hematita sau maghemita in functie de compozitia chimica, mediul de procesare si de parametrii de proces. Mai mult, chiar in cazul in care magnetita cristalizeaza ca faza majoritara, structura ei intima este influentata in mod semnificativ de parametrii amintiti mai sus. Pentru o mai buna intelegere a problemelor legate de formarea magnetitei procedam in continuare la o scurta prezentare a acestui compus. 8
Magnetita are o structura cubica de tip spinel invers formata din patru structuri in care fierul se afla in coordinatie teraedrica cu oxigenul (pozitiile A) si patru structuri in care fierul se afla in coordinatie octaedrica (pozitiile B). Pozitiile A sunt ocupate de fier trivalent iar pozitiile B sunt impartite in mod egal de fier trivalent si divalent . Dn acest motiv raportul R dintre pozitiile ocupate cu ioni de fier in pozitii octaedrice si pozitiile ocupate cu ioni de fier in pozitii octaedrice este R = 2 in magnetita ideala. Orice alterare a acestei valoari indica subocuparea cu ioni de fier a uneia dintre cele doua subretele. In starea ordonata magnetic, care apare sub temperatura Curie Tc = 851 K, momentele magnetice in pozitii tetraedrice sunt orientate antiparalel cu momentele ionilor de Fe situat in pozitii octaedrice, rezultand o stare ferimagnetica. Prin urmare formarea magnetitei presupune un echilibru foarte delicat intre ionii Fe 2+ si Fe 3+ . In topitura de sticla ambii ioni exista si, in mediu oxidant, reactioneaza cu oxigenul dizolvat fizic in topitura urmand reactia redox: 4Fe 3+ + 2O ⇆ 4Fe 2+ + O2. Ionul Fe 3+ in sticla prefera coordinatiile tetraedrice (FeO4) in timp ce ionul Fe 2+ intra in coordinatie octaedrica (FeO6). In consecinta raportul celor doi ioni depinde puternic de compozitia topiturii intrucat pot intra in competitie pentru cele dou pozitii cu alti constituenti ai sticlei (de ex. cu Al pentru pozitiile tetraedrice si cu Mg pentru pozitiile octaedrice, pozitii in care se acomodeaza si cei doi ioni. In cercetarile noastre am utilizat sticle borosilicatice cu continut ridicat de Fe care au fost supuse cristalizarii prin utilizarea Cr2O3 si a P2O5 ca nucleatori impreuna cu Al2O3 and MgO2 in calitate de intermediator si repectiv modificator pentru producerea de vitroceramici pe baza de magnetita din care ulterior sa separam magnetita pentru aplicatii. Este vorba de o magnetita speciala care sa aiba comporte si o camasa silicatica. IV.2 Obtinerea de vitroceramici cu proprietati magnetice din precursori vitrosi de tip borosilicatic in vederea obtinerii de nanoparticule magnetice din Fe3O4, Fe2O3 Sticlele borosilicatice au fost fabricate dupa retetele prezentate in raportarile anterioare (RIA faza 2/2009) din cantitati corespunzatoare de SiO2, H3BO3, Na2CO3 si Fe2O3 with nucleators (Cr2O3 sau P2O5) si mici cantitati de MgO or Al2O3. Nu insistam asupra tehnologiei, care a fost prezentata pe larg, dar pentru o buna intelegere redam tabelul cu datele compozitionale ale sticlelor utilizate la cristalizare si transformare in vitroceramici pe baza de magnetita, date care sunt prezentate in Tabelul 1. Diferenta dintre probe este in esenta data de nucleatori si de cantitatea de fier. Alegerea nucleatorilor nu a fost arbitrara. Cromul are o sulubilitate rezonabila in topitura de sticla iar prezenta sodiului stabilizeaza starea de oxidare inalta Cr 9 6+ . Pe masura ce temperatura descreste solubilitatea scade in timp ce valoarea inalta a campului de electric produce rearanjari locale ale structurii sticlei care conduce la formarea de spineli de Cr, adica a viitorilor centri de nucleatie [11,12]. Fosforul este un formator de sticla in care fiecare atom de fosfor este legat de un de un tetraedru de de atomi de oxigen din care unul formeaza o legatura terminala dubla P=O. Cand este bagat intr-o sticla borosilicatica, in coordinatie tetraedrica, diferenta de sarcina dintre Si 4+ si P 5+ conduce la separarea fosforului in combinatie cu metalul alkalin. Legatura dubla P=O favorizeaza
- Page 1 and 2: Aprobat de: Unitatea Executivă pen
- Page 3 and 4: VIII. Dezvoltarea de oxizi magnetic
- Page 5 and 6: I. Obiective generale Obiectivul ge
- Page 7: (culoarea magnetitei unde ionii de
- Page 11 and 12: Fig. 1 Temperatura de tranzitie vit
- Page 13 and 14: Fig. 3 Dimensiunea cristalitelor de
- Page 15 and 16: Fig.5 Imagine AFM asupra probei BSF
- Page 17 and 18: Fig.7 Imagine AFM asupra probei BSF
- Page 19 and 20: Fig.9 Imagine AFM asupra probei BSF
- Page 21 and 22: IV.3.5. Spectroscopie Mössbauer Fi
- Page 23 and 24: Curbele magnetizare-temperatura m(T
- Page 25 and 26: deasupra temperaturii de tranzitie
- Page 27 and 28: tratament termic de cristalizare la
- Page 29 and 30: Intensity BSF3 -IV; 600 0 C, 2h BSF
- Page 31 and 32: Intensity BSF5-IV; 600 0 C, 2 h BSF
- Page 33 and 34: Nanoparticulele de magnetita au fos
- Page 35 and 36: Adsorbtia acidului L-aspartic verif
- Page 37 and 38: VIII. Dezvoltarea de oxizi magnetic
- Page 39 and 40: Datele de difractie de raze X (Fig.
- Page 41 and 42: tranzitie sunt aproape de valoarea
- Page 43 and 44: prin tehnica cromatografiei in stra
- Page 45 and 46: Indicatori generali: Indicatori de
- Page 47 and 48: DC 7: Materiale, procese şi produs
- Page 49 and 50: Nr. Inreg.: .......................
- Page 51 and 52: 4. Scurt raport despre deplasarea (
- Page 53: S. Advanced materials developing an
Magnetita are o structura cubica <strong>de</strong> tip spinel invers formata din patru structuri in<br />
care fierul se afla in coordinatie teraedrica cu oxigenul (pozitiile A) si patru structuri in<br />
care fierul se afla in coordinatie octaedrica (pozitiile B). Pozitiile A sunt ocupate <strong>de</strong> fier<br />
trivalent iar pozitiile B sunt impartite in mod egal <strong>de</strong> fier trivalent si divalent<br />
. Dn acest motiv raportul R dintre pozitiile ocupate cu ioni <strong>de</strong> fier in pozitii octaedrice<br />
si pozitiile ocupate cu ioni <strong>de</strong> fier in pozitii octaedrice este R = 2 in magnetita i<strong>de</strong>ala.<br />
Orice alterare a acestei valoari indica subocuparea cu ioni <strong>de</strong> fier a uneia dintre cele doua<br />
subretele. In starea ordonata magnetic, care apare sub temperatura Curie Tc = 851 K,<br />
momentele magnetice in pozitii tetraedrice sunt orientate antiparalel cu momentele<br />
ionilor <strong>de</strong> Fe situat in pozitii octaedrice, rezultand o stare ferimagnetica.<br />
Prin urmare formarea magnetitei presupune un echilibru foarte <strong>de</strong>licat intre ionii<br />
Fe 2+ si Fe 3+ . In topitura <strong>de</strong> sticla ambii ioni exista si, in mediu oxidant, reactioneaza cu<br />
oxigenul dizolvat fizic in topitura urmand reactia redox:<br />
4Fe 3+ + 2O ⇆ 4Fe 2+ + O2.<br />
Ionul Fe 3+ in sticla prefera coordinatiile tetraedrice (FeO4) in timp ce ionul Fe 2+ intra in<br />
coordinatie octaedrica (FeO6). In consecinta raportul celor doi ioni <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> puternic <strong>de</strong><br />
compozitia topiturii intrucat pot intra in competitie pentru cele dou pozitii cu alti<br />
constituenti ai sticlei (<strong>de</strong> ex. cu Al pentru pozitiile tetraedrice si cu Mg pentru pozitiile<br />
octaedrice, pozitii in care se acomo<strong>de</strong>aza si cei doi ioni.<br />
In cercetarile noastre am utilizat sticle borosilicatice cu continut ridicat <strong>de</strong> Fe care<br />
au fost supuse cristalizarii prin utilizarea Cr2O3 si a P2O5 ca nucleatori impreuna cu Al2O3<br />
and MgO2 in calitate <strong>de</strong> intermediator si repectiv modificator pentru producerea <strong>de</strong><br />
vitroceramici pe baza <strong>de</strong> magnetita din care ulterior sa separam magnetita pentru<br />
aplicatii. Este vorba <strong>de</strong> o magnetita speciala care sa aiba comporte si o camasa silicatica.<br />
IV.2 Obtinerea <strong>de</strong> vitroceramici cu proprietati magnetice din precursori<br />
vitrosi <strong>de</strong> tip borosilicatic in ve<strong>de</strong>rea obtinerii <strong>de</strong> nanoparticule magnetice din<br />
Fe3O4, Fe2O3<br />
Sticlele borosilicatice au fost fabricate dupa retetele prezentate in raportarile<br />
anterioare (RIA faza 2/2009) din cantitati corespunzatoare <strong>de</strong> SiO2, H3BO3, Na2CO3 si<br />
Fe2O3 with nucleators (Cr2O3 sau P2O5) si mici cantitati <strong>de</strong> MgO or Al2O3. Nu insistam<br />
asupra tehnologiei, care a fost prezentata pe larg, dar pentru o buna intelegere redam<br />
tabelul cu datele compozitionale ale sticlelor utilizate la cristalizare si transformare in<br />
vitroceramici pe baza <strong>de</strong> magnetita, date care sunt prezentate in Tabelul 1.<br />
Diferenta dintre probe este in esenta data <strong>de</strong> nucleatori si <strong>de</strong> cantitatea <strong>de</strong> fier.<br />
Alegerea nucleatorilor nu a fost arbitrara. Cromul are o sulubilitate rezonabila in topitura<br />
<strong>de</strong> sticla iar prezenta sodiului stabilizeaza starea <strong>de</strong> oxidare inalta Cr<br />
9<br />
6+ . Pe masura ce<br />
temperatura <strong>de</strong>screste solubilitatea sca<strong>de</strong> in timp ce valoarea inalta a campului <strong>de</strong><br />
electric produce rearanjari locale ale structurii sticlei care conduce la formarea <strong>de</strong> spineli<br />
<strong>de</strong> Cr, adica a viitorilor centri <strong>de</strong> nucleatie [11,12]. Fosforul este un formator <strong>de</strong> sticla in<br />
care fiecare atom <strong>de</strong> fosfor este legat <strong>de</strong> un <strong>de</strong> un tetraedru <strong>de</strong> <strong>de</strong> atomi <strong>de</strong> oxigen din<br />
care unul formeaza o legatura terminala dubla P=O. Cand este bagat intr-o sticla<br />
borosilicatica, in coordinatie tetraedrica, diferenta <strong>de</strong> sarcina dintre Si 4+ si P 5+ conduce la<br />
separarea fosforului in combinatie cu metalul alkalin. Legatura dubla P=O favorizeaza