Download FAZA 3-RST - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare ...

Curbele magnetizare-temperatura m(T) ale probelor BSF-1 si BSF 2 au o
dependenta similara. Tranzitia lor Verwey este aproape continua si se intinde pana
aproape de 50 K unde se manifesta o a doua tranzitie mult mai bine definita. De fapt,
pentru aceste probe am definit temperatura Verwey ca punctul in care curbele m(T) isi
schimba panta spre valoare apropiata de zero (Fig. 12 si Fig. 13).
Fig. 12 Curbele de magnetizare ZFC si FC
pentru proba BSF-1
Fig. 13 Curbele de magnetizare ZFC si FC
pentru proba BSF-2
Diferenta dintre cele doua probe consta in valoarea magnetizarii specifice imediat
deasupra TV. Mai precis, magnetizarea probei BSF-2 este cu 36 % mai mica decat a
probei BSF-1 in ciuda faptului ca au acelasi continut de Fe.
Proba BSF-4, Fig. 14, prezinta o tranzitie Verwey mult mai bine definita desi inca
extinsa si, in plus, are valoarea magnetizarii cu 44% mai mare decat in cazul BSF-1. De
notat ca cele trei probe au folosit ca nucleator Cr2O3. Din punctul de vedere al valorii
magnetizarii specifice insa, proba BSF-2 este mai degraba apropiata de probele obtinute
cu P2O5 ca nucleator. Totusi toate trei probele sunt caracterizate prin dimensiune de
cristalite mai mari decat limita la care acestea sunt monodomeniale
[16].
O a doua tranzitie este vizibila la temperaturi mai joase TL in toate probele. In
cazul probelor discutate mai sus aceasta temperatura este mai mare de 45 K. In general,
aceasta temperatura poate fi atribuita unei bariere Néel marite datorita interactiei
dipolare interparticula [17].
Probele BSF-3 (Fig. 15) si BSF-5 (Fig. 16), ambele caracterizate prin granulatie
fina, prezinta o tranzitie Verwey bine definita dar magnetizarea la TV este redusa in
comparatie cu BSF-1: -23% si -35% pentru BSF-3 si, respectiv, BSF-5. In ambele cazuri,
efectul dimensiunii reduse este determinant intrucat efectul spinilor de suprafata,
dezordonati, devine important prin comparatie spinii ordonati din volum. Din acest motiv,
interactia dipolara este mai slaba si poate face fata fluctuatiilor magnetice doar la
temperaturi mai joase, deci corespunzator unei temperaturi TL mai coborate, cca 30 K.
23