Download FAZA 3-RST - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare ...

Download FAZA 3-RST - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare ... Download FAZA 3-RST - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare ...

18.05.2013 Views

Aprobat de: Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi Inovării Denumirea prescurtată: UEFISCDI Director Directie: Serban Panaitescu Semnătura:.............................. * Se va completa de catre Autoritatea Contractanta Avizat Sef Serviciu Nume si prenume:.................................. Semnătura:.............................................. RAPORT INTERMEDIAR DE ACTIVITATE (RIA) NR.** 3 (Cuprinde RST si REC) Contract nr. 72-151/2008 AAd. Nr. 3/2010 (se trece nr. ultimului Act Aditional, daca este cazul) Denumirea Proiectului NANOPARTICULE MAGNETICE FUNCTIONALIZATE PENTRU BIOSENSORI Perioada acoperită: 16.12.2009-15.12.2010 Etapa**(nr): 3 Data prezentării (conform contractului): 15.12.2010 Elaborat de: Contractor: Denumirea completă: Institutul National de cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor Reprezentant autorizat: Funcţia: Director General/Rector Nume şi prenume: Dr. Lucian PINTILIE Semnătura: .......................... Director economic Nume şi prenume: Ec. Adriana BRATU Semnătura: ............... Director de proiect : Nume şi prenume: Dr. Viorel SANDU Semnătura: Telefon, fax, email 0213690170, 0213600177, vsandu@infim.ro Declaram, pe proprie raspundere, ca datele furnizate prin prezentul Raport de activitate sunt reale si ca toate cheltuielile s-au efectuat, atit din resursele de la buget cit si din cofinantare, in mod exclusiv pentru realizarea si in conformitate cu prevederile contractului nr. ............................. finantat prin Programul 4 ”Parteneriate in domeniile prioritare”. Toate cheltuielile sunt inregistrate in contabilitate, iar contractorul va pune oricind la dispozitia autoritatii contractante documentele primare de inregistare. Raportul se prezintă la predare şi pe suport electronic **Numarul RIA si numarul etapei sunt identice Cod: PO-04-Ed3-R1-F5 1

Aprobat <strong>de</strong>:<br />

Unitatea Executivă pentru Finanţarea<br />

Învăţământului Superior, Cercetării, Dezvoltării<br />

şi Inovării<br />

Denumirea prescurtată: UEFISCDI<br />

Director Directie: Serban Panaitescu<br />

Semnătura:..............................<br />

* Se va completa <strong>de</strong> catre Autoritatea<br />

Contractanta<br />

Avizat<br />

Sef Serviciu<br />

Nume si prenume:..................................<br />

Semnătura:..............................................<br />

RAPORT INTERMEDIAR DE<br />

ACTIVITATE (RIA) NR.** 3<br />

(Cuprin<strong>de</strong> <strong>RST</strong> si REC)<br />

Contract nr. 72-151/2008 AAd. Nr. 3/2010 (se trece nr. ultimului Act Aditional, daca este cazul)<br />

Denumirea Proiectului NANOPARTICULE MAGNETICE FUNCTIONALIZATE PENTRU<br />

BIOSENSORI<br />

Perioada acoperită: 16.12.2009-15.12.2010<br />

Etapa**(nr): 3<br />

Data prezentării (conform contractului): 15.12.2010<br />

Elaborat <strong>de</strong>:<br />

Contractor: Denumirea completă: <strong>Institutul</strong> <strong>National</strong> <strong>de</strong> cercetare <strong>Dezvoltare</strong> pentru<br />

Fizica Materialelor<br />

Reprezentant autorizat: Funcţia: Director General/Rector<br />

Nume şi prenume: Dr. Lucian PINTILIE<br />

Semnătura: ..........................<br />

Director economic<br />

Nume şi prenume: Ec. Adriana BRATU<br />

Semnătura: ...............<br />

Director <strong>de</strong> proiect : Nume şi prenume: Dr. Viorel SANDU<br />

Semnătura:<br />

Telefon, fax, email 0213690170, 0213600177,<br />

vsandu@infim.ro<br />

Declaram, pe proprie raspun<strong>de</strong>re, ca datele furnizate prin prezentul Raport <strong>de</strong><br />

activitate sunt reale si ca toate cheltuielile s-au efectuat, atit din resursele <strong>de</strong> la<br />

buget cit si din cofinantare, in mod exclusiv pentru realizarea si in conformitate cu<br />

preve<strong>de</strong>rile contractului nr. ............................. finantat prin Programul 4<br />

”Parteneriate in domeniile prioritare”. Toate cheltuielile sunt inregistrate in<br />

contabilitate, iar contractorul va pune oricind la dispozitia autoritatii contractante<br />

documentele primare <strong>de</strong> inregistare.<br />

Raportul se prezintă la predare şi pe suport electronic<br />

**Numarul RIA si numarul etapei sunt i<strong>de</strong>ntice<br />

Cod: PO-04-Ed3-R1-F5<br />

1


ETAPA DE EXECUTIE NR. 3.<br />

SECTIUNEA 1<br />

RAPORTUL STIINTIFIC SI TEHNIC<br />

(<strong>RST</strong>)<br />

CU TITLUL Obtinerea <strong>de</strong> nanoparticule magnetice prin sinterocristalizare<br />

CUPRINS<br />

<strong>RST</strong> - Raport stiintific si tehnic in extenso*<br />

Proces verbal <strong>de</strong> avizare interna<br />

Procese verbale <strong>de</strong> receptie a lucrarilor <strong>de</strong> la parteneri<br />

Raport final <strong>de</strong> activitate (numai pentru etapa finala)<br />

I. Obiective generale 5<br />

II. Obiectivele etapei <strong>de</strong> executie 5<br />

III. Rezumatul etapei 6<br />

Descrierea stiintifica si tehnica<br />

IV. Obtinerea <strong>de</strong> nanoparticule magnetice prin sinterocristalizare 8<br />

IV.1. Introducere 8<br />

IV.2 Obtinerea <strong>de</strong> vitroceramici cu proprietati magnetice din precursori vitrosi <strong>de</strong> tip<br />

borosilicatic in ve<strong>de</strong>rea obtinerii <strong>de</strong> nanoparticule magnetice din Fe3O4, Fe2O3 9<br />

IV.3 Investigatii morfo-structurale asupra sticlelor cu proprietati magnetice 10<br />

IV.3.1. Dilatometrie 10<br />

IV.3.2. Difractie <strong>de</strong> raze X 11<br />

IV.3.3. Spectrometrie <strong>de</strong> absorbtie in infrarosu 13<br />

IV.3.4. Microscopia <strong>de</strong> forta atomica (AFM) 14<br />

IV.3.5. Spectroscopie Mössbauer 21<br />

IV.3.6. Magnetizare 22<br />

V. Sinterocristalizarea sticlelor precursoare prin tratamente termice 25<br />

VI. Cercetari preliminare privind testarea sticlelor nanoporoase ca suporturi<br />

pentru imobilizarea <strong>de</strong> substante biologic active (proteine, enzime) 32<br />

VII. Iradierea cu radiatie gama a sticlelor precursoare 35<br />

2


VIII. <strong>Dezvoltare</strong>a <strong>de</strong> oxizi magnetici nanodimensionali in MgB2 prin polimeri<br />

preceramici. 37<br />

IX. Concluzii 42<br />

Bibliografie 43<br />

Diseminare. Publicatii/Conferinte 44<br />

* pentru Programul 4 “Parteneriate in domeniile prioritare” se va utiliza mo<strong>de</strong>lul din Anexa 1<br />

Cod: PO-04-Ed3-R1-F5<br />

3


Anexa 1 - <strong>RST</strong><br />

RECIZARI PRIVIND STRUCTURA RAPORTULUI STIINTIFIC SI TEHNIC<br />

Cuprin<strong>de</strong>:<br />

1. Raportul Stiintific si Tehnic (<strong>RST</strong>) in extenso<br />

Se va prezenta conform urmatoarei structuri:<br />

o cuprins;<br />

o obiectivele generale;<br />

o obiectivele etapei <strong>de</strong> executie;<br />

o rezumatul etapei (maxim 2 pagini);<br />

o <strong>de</strong>scrierea stiintifica si tehnica, cu punerea in evi<strong>de</strong>nta a rezultatelor etapei si gradul<br />

<strong>de</strong> realizare a obiectivelor; (se vor indica rezultatele)<br />

o anexe (documentatie <strong>de</strong> executie, caiet <strong>de</strong> sarcini, teme <strong>de</strong> proiectare, buletine <strong>de</strong><br />

incercari, atestari, certificari, etc. – dupa caz);<br />

o concluzii(se prezinta punctual)<br />

o bibliografie;<br />

2. Indicatorii <strong>de</strong> rezultat generali si specifici pentru etapa raportata<br />

3. Procesele verbale <strong>de</strong> avizare si receptie a lucrarilor<br />

4. Scurt raport <strong>de</strong>spre <strong>de</strong>plasarea (<strong>de</strong>plasarile) in strainatate privind activitatea <strong>de</strong><br />

diseminare si/sau formare profesionala (se vor prezenta informatiireferitoare la<br />

simpozion/congres: <strong>de</strong>numire, perioada <strong>de</strong>sfasurare, locul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfasurare, programul<br />

evenimentului, titlul lucrarii care s-a prezentat, autorii, perspective <strong>de</strong> colaborare, noutati<br />

pentru proiect<br />

4


I. Obiective generale<br />

Obiectivul general al proiectului consta in valorificarea proprietatilor <strong>de</strong> exceptie<br />

care apar la interfetele in interactie dintre materialel magnetice nanostructurate si<br />

materia vie pentru fabricarea <strong>de</strong> mijloce in ve<strong>de</strong>rea bio<strong>de</strong>tectiei si biomanipularii.<br />

Proiectul are doua obiective specifice:<br />

I. Producerea <strong>de</strong> precursori vitrosi cu proprietati magnetice, stimularea proceselor<br />

<strong>de</strong> nucleatie si sinterocristalizarea acestora. Separarea nanoparticulelor magnetice<br />

monodomeniale, selectarea lor dimensionala si tratarea lor in ve<strong>de</strong>rea functionalizarii.<br />

Investigarea posibilitatii <strong>de</strong> realizare <strong>de</strong> sisteme cu arhitectura dubla<br />

miez(magnetic)/camasa (nemagnetica) in ve<strong>de</strong>rea abordarii schemelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectie duala<br />

optica si magnetica. Se are in ve<strong>de</strong>rea producerea <strong>de</strong> ferita, maghemita, ferite ale<br />

metalelor <strong>de</strong> tranzitie precum si hexaferite <strong>de</strong> Sr si Ba. Acest obiectiv presupune si<br />

efectuarea <strong>de</strong> investigatii asupra stimularii nucleatiei prin iradiere gama.<br />

II. Functionalizarea nanoparticulelor prin atasarea unui efector <strong>de</strong>stinat unor<br />

biomolecule tinta care sunt <strong>de</strong> interes in investigatii biomedicale. Avem in ve<strong>de</strong>re<br />

folosirea ca efector a annexinei V pentru fosfatidilserina ca receptor. Pe masura<br />

<strong>de</strong>zvoltarii obiectivului se vor incerca si alte functionalizari cu tinta specifica.<br />

II. Obiectivele etapei <strong>de</strong> executie<br />

Obiectivul etapei 3 <strong>de</strong> executie il constituie obtinerea <strong>de</strong> nanoparticule magnetice<br />

prin procese <strong>de</strong> sinterocristalizare.<br />

Pentru realizarea acestui obiectiv se va proceda la<br />

-1 Obtinerea <strong>de</strong> vitroceramici cu proprietati magnetice din precursori vitrosi <strong>de</strong> tip<br />

borosilicatic in ve<strong>de</strong>rea obtinerii <strong>de</strong> nanoparticule magnetice din Fe3O4, Fe2O3;<br />

-2 Sinterocristalizarea sticlelor precursoare prin tratamente termice pe pulberi / in<br />

masa <strong>de</strong> material<br />

Asociat acestui obiectiv si in conformitate cu obiectivele proiectului tot in aceasta<br />

etapa se vor face si primele teste privind sticlele nanoporoase ca suporturi pentru<br />

imobilizarea <strong>de</strong> substante biologic active (proteine, enzime). De asemenea se vor face<br />

studii <strong>de</strong> iradiere cu radiatie gama asupra sticleor precursoare in ve<strong>de</strong>rea studierii<br />

efectelor asupra procesului <strong>de</strong> cristalizare a sticlelor<br />

5


III. Rezumatul etapei<br />

In raportul etapei a III-a sau efectuat trei studii care impreuna converg spre<br />

atingerea scopului proiectului. Primul tip <strong>de</strong> investigatii a continuat caracterizarea in<br />

profunzime vitroceramicilor magnetice obtinute din cristalizarea sticlelor borosilicatice<br />

precum si un studiu experimental al tratamentelor cristalizare. Al doilea studiu efectuat<br />

<strong>de</strong> partenerul 2 a constat in experimentari <strong>de</strong> functionalizare a produsilor vitroceramici<br />

pentru bio<strong>de</strong>tectie. Al treilea studiu a fost efectuat <strong>de</strong> partenerul 3 si a constat in<br />

investigatii asupra sticlelor borosilicatice cu fier supuse la doze mari <strong>de</strong> radiatie gama.<br />

Suplimentar au mai fost efectuate cercetari <strong>de</strong> folosire a polimerilor preceramici pentru<br />

fabricarea si inclu<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> nanoparticule magnetice in matrice <strong>de</strong> MgB2 cu utilizare in<br />

transportul <strong>de</strong> energie electrica.<br />

In primul capitol sunt prezentate rezultatele <strong>de</strong> investigare <strong>de</strong>taliata a<br />

vitroceramicilor magnetitice; difractie <strong>de</strong> raze X, dilatometrie, spectroscopie <strong>de</strong> infrarosu<br />

cu transformata Fourier, spectroscopie Mössbauer, microscopie <strong>de</strong> forta atomica si<br />

magnetizare.<br />

Principalele rezultate arata ca toate sticlele folosite produc, prin cristalizare,<br />

vitroceramici cu continut ridicat <strong>de</strong> magnetita ca faza majora sau unica dar ca intre 10 si<br />

44 % din Fe ramane inca dispersat in matricea vitroasa.<br />

Cr2O3 conduce la cresterea <strong>de</strong> graunti mari dar cu ocupare neechilibrata a celor<br />

doua subretele, tetraedrica si octaedrica. Mai precis, la continut redus <strong>de</strong> Fe acest<br />

nucleator duce la subocuparea pozitiilor tetraedrice iar la continut ridicat <strong>de</strong> Fe conduce<br />

la subocuparea pozitiilor octaedrice.<br />

P2O5 promoveaza o granulatie fina, cu o tranzitie Verwey foarte bine <strong>de</strong>finita dar cu<br />

valori ale magnetizarii specifice mai mici datorita pon<strong>de</strong>rii mari a spinilor <strong>de</strong> suprfata care<br />

sunt <strong>de</strong>zordonati. Studiul nostru arata ca acest nucleator promoveaza subocuparea<br />

pozitiilo octaedrice la continut redus <strong>de</strong> Fe dar si formarea magnetitei perfecte atunci<br />

cand este suficient <strong>de</strong> mult Fe. Totusi utilizarea P2O5 are un randament mai scazut in<br />

cristalizarea magnetitei, o fractiune importanta <strong>de</strong> Fe, intre 25 si 41% ramanand<br />

dispersat sub forma <strong>de</strong> fier paramagnetic in reteaua vitroasa.<br />

Pe baza rezultatelor structurale am gasit o explicatie privind valoarea variatia<br />

magnetizarii specifice intre probe pe baza gradului <strong>de</strong> ocupare a celor doua subretele si<br />

modului in care ionii <strong>de</strong> Fe cuplati antiferomagnetic se compenseaza reciproc.<br />

In capitolul doi sunt prezentate datele <strong>de</strong> sinterocristalizare a sticlelor precursoare<br />

prin tratamente termice. Pe probele <strong>de</strong> sticla recoapta, BSF1 ÷BSF5 (probe <strong>de</strong> volum) sau<br />

aplicat tratamente termice <strong>de</strong> cristalizare controlata, la temperaturi peste TG, in<br />

domeniul <strong>de</strong> transformare, cu mentinere la diferite paliere <strong>de</strong> timp. Temperaturile <strong>de</strong><br />

tratament termic, respectiv 550 0 C, 575 0 C si 600 0 C au fost stabilite la o diferenta, ∆t,<br />

<strong>de</strong> 50 0 C ÷140 0 C fata <strong>de</strong> temperatura <strong>de</strong> tranzitie vitroasa. Analiza <strong>de</strong> difractie <strong>de</strong> raze X<br />

pe probele <strong>de</strong> sticla recoapte si cristalizate, BSF1 ÷BSF5, evi<strong>de</strong>ntiaza ca fazele cristaline<br />

sunt prezente si la celelalte temperaturi <strong>de</strong> tratament termic cu diferente sub aspect<br />

cantitativ (raportul intre fazele <strong>de</strong> magnetit si hematit, dimensiunea cristalitelor si gradul<br />

<strong>de</strong> cristalizare raportat la faza vitroasa reziduala). De evi<strong>de</strong>ntiat faptul ca aspectul<br />

probelor masive dupa tratament termic prezinta o suprafata rosiatica (apropiata <strong>de</strong><br />

aspectul hematitei in care exista doar Fe 3+ ) in timp ce interiorul apare <strong>de</strong> culoare neagra<br />

6


(culoarea magnetitei un<strong>de</strong> ionii <strong>de</strong> fier au ambele valente Fe 2+ si Fe 3+ ). La temperatura <strong>de</strong><br />

tratament termic <strong>de</strong> 600 0 C, a fost observata o usoara rotunjire a muchiilor pentru proba<br />

BSF4, ceea ce poate fi explicat prin aplicara unui tratament termic <strong>de</strong> cristalizare la o<br />

temperatura cu cca 90 0 C mai mare fata <strong>de</strong> temperatura <strong>de</strong> inmuiere dilatometrica.<br />

Capitolul trei prezinta rezultatelor primelor teste ale sticlelor ca suporturi pentru<br />

imobilizarea <strong>de</strong> substante biologic active. Metoda <strong>de</strong> imobilizare utilizata a fost cea a<br />

adsorbtiei fizice pe suporturile ca atare si tratate (activate) cu glutaral<strong>de</strong>hida (GA) solutie<br />

2,5% in tampon fosfat 0,01M, pH=7,0. S-a testat imobilizarea lipazei din pancreas<br />

(FLUKA) si lipaza din Aspergillus niger (FLUKA) precum si a unor aminoacizi (acid Laspartic<br />

si L-cisteina). Din datele experimentale a rezultat ca lipaza microbiana din<br />

Aspergillus niger se adsoarbe pe suporturile mentionate la nivele scazute 1,69-9,02<br />

indiferent daca acestea au fost activate prin tratament cu glutaral<strong>de</strong>hida. Lipaza<br />

pancreatica prezinta o afinitate crescuta pentru acest tip <strong>de</strong> suporturi obtinandu-se valori<br />

<strong>de</strong> pana la 63,34 % a randamentului <strong>de</strong> adsorbtie. Adsorbtia acidului L-aspartic verificata<br />

prin tehnica cromatografiei in strat subtire (TLC) indica faptul ca acestia sufera unele<br />

modificari sterice, intrucat apar spoturi intermediare, functie <strong>de</strong> timpul <strong>de</strong> adsorbtie.<br />

Capitolul patru prezinta datele <strong>de</strong> magnetizare obtinute pe sticle supuse iradierii<br />

gama la o doza Dtotal = (668±47) kGy corespunzator la 568 ore <strong>de</strong> iradiere la IRASM. S-a<br />

observat ca probele la care s-a folosit Cr2O3 in calitate <strong>de</strong> nucleator sufera unele<br />

modificari legate <strong>de</strong> valoarea magnetizarii specifica in limita a 15 % fara insa sa fie<br />

alterata forma generala a <strong>de</strong>pepn<strong>de</strong>ntei <strong>de</strong> temperatura (Figurile 22, 23 si 25). In<br />

schimb, probele la care nucleator a fost P2O5 au alterari serioase. Proba cu 17.5%,<br />

practic, nu mai prezinta transformarea Verwey in timp ce la proba Cu 24.5 % are loc o<br />

crestere cu cca 66% a magnetizarii la tranzitia Verwey.<br />

In sfarsit, in capitolul cinci se prezinta, suplimentar, rezultatele cercetarilor privind<br />

fabricarea <strong>de</strong> oxizi magnetici nanodimensionali in MgB2 prin polimeri preceramici.<br />

prepararea s-a facut prin metoda sinterizarii in plama <strong>de</strong> scanteie (spark plasma<br />

sintering-SPS) plecand <strong>de</strong> la un amestec <strong>de</strong> polisiloxani si MgB2. S-au folosit trei tipuri <strong>de</strong><br />

copolimeri pe baza <strong>de</strong> polisiloxani: doi dintre ei grefati cu stiren, mai precis unul liniar (lpolisiloxan-co-stiren)<br />

(L-PSS) si unul ciclic (c-polisiloxan-co-stire) (C-PSS), si un al treilea<br />

cu arhitectura liniara <strong>de</strong> polisiloxan-co-stiren pe care s-a grefat vinil-ferocen (PSVF).<br />

Microscopia <strong>de</strong> inalta rezolutie pune in evi<strong>de</strong>nta formarea <strong>de</strong> nanoincluziuni pe baza <strong>de</strong><br />

oxid <strong>de</strong> fier, <strong>de</strong> dimensiuni <strong>de</strong> ordinul 10 nm, (Fig 30-32) in matricea <strong>de</strong> MgB2 in cazul<br />

probelor cu ferocen (ca in fig. <strong>de</strong> mai jos).<br />

7


Descrierea stiintifica si tehnica<br />

IV. Obtinerea <strong>de</strong> nanoparticule magnetice prin sinterocristalizare<br />

IV. 1. Introducere<br />

In anumite sticle se pot <strong>de</strong>zvolta faze ordonate cristalin la racirea din topitura sau<br />

ca urmare a unor tratamente termice in faza solida. In urma unui astfel <strong>de</strong> proces <strong>de</strong><br />

formare <strong>de</strong> faze cristaline, rezulta o structura compozita constituita dintr-o matrice<br />

vitroasa in care sunt dispersate faze cristaline fine, <strong>de</strong> dimensiuni nanometrice,<br />

cunoscuta ca vitroceramica (glass-ceramic). In general, procesul <strong>de</strong> cristalizare este<br />

partial in sensul ca o parte din elementele chimice capabile sa constituie structura<br />

cristalina raman in continuare dispersate in matricea vitroasa fiind in fapt parte<br />

constitutiva a acesteia. Cantitatea <strong>de</strong> faza cristalina dispersata <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> natura<br />

procesului <strong>de</strong> cristalizare si poate ajunge pana la 90%. Din acest motiv, cristalizarea unei<br />

singure faze dintr-o sticla polinara constituie intoto<strong>de</strong>auna o provocare care presupune o<br />

alegere corecta a ingredientilor apti sa formeze sticla precum si a excursiilor termice,<br />

adica diagrama temperatura-durata, la care este supusa atat topitura in timpul racirii cat<br />

si sticla solida in timpul tratamentelor termice. Din fericire, domeniul mare al<br />

compozitiilor compatibile si flexibilitatea starii vitroase ofera cai atractive pentru controlul<br />

compozitiei fazelor cristaline care se formeaza si, in plus, permit influentarea<br />

microstructurii, incluzand si dimensiunea si forma grauntilor. Acestea constituie avantaje<br />

certe asupra meto<strong>de</strong>lor ceramice clasice.<br />

Intre sistemele cristaline <strong>de</strong> interes <strong>de</strong> o atentie <strong>de</strong>osebita pentru aplicatii se<br />

numara structurile nanocristaline magnetice care sunt atractive pentru o serie <strong>de</strong> aplicatii<br />

speciale. De exemplu, din vitroceramicile cu proprietati magnetice se pot extrage<br />

nanoparticule magnetice pentru diferite aplicatii [1-10]. Obtinerea lor presupune<br />

optimizarea alegerii compozitiei, <strong>de</strong> la formatorii <strong>de</strong> sticla la intermediatori si<br />

modificatori, si alegerea nucleatorilor. Selectarea compoziţiei sticlei este esenţială pentru<br />

a produce nucleaţia în masă cu o viteză ridicată iar creşterea cristalului să aibă loc cu o<br />

viteză suficientă pentru a evita <strong>de</strong>formarea produsului pe parcursul tratamentului termic.<br />

O viteză <strong>de</strong> nucleaţie corespunzătoare asigură o distribuţie <strong>de</strong>nsă <strong>de</strong> nuclee în volumul<br />

sticlei dar viteze excesiv <strong>de</strong> mari <strong>de</strong>termină a<strong>de</strong>sea o modificare a volumului şi dacă<br />

aceasta apare prea brusc, tensiunile <strong>de</strong>zvoltate în sticla necristalizată nu pot fi eliberate<br />

sufficient <strong>de</strong> rapid pentru a preveni fisurile în materialul vitroceramic. În plus, granulatia<br />

poate <strong>de</strong>pasi valorile propuse.<br />

Intre toate vitroceramicile cu proprietati magnetice, magnetita ferimagnetica,<br />

Fe3O4, este foarte apreciata pentru aplicatiile legate <strong>de</strong> materia vie datorita<br />

compatibilitatii ei cu celule vii. Trebuie insa sa mentionam ca in procesul <strong>de</strong> cristalizare,<br />

sticlele continand fier pot cristaliza si alti compusi oxidici precum hematita sau<br />

maghemita in functie <strong>de</strong> compozitia chimica, mediul <strong>de</strong> procesare si <strong>de</strong> parametrii <strong>de</strong><br />

proces. Mai mult, chiar in cazul in care magnetita cristalizeaza ca faza majoritara,<br />

structura ei intima este influentata in mod semnificativ <strong>de</strong> parametrii amintiti mai sus.<br />

Pentru o mai buna intelegere a problemelor legate <strong>de</strong> formarea magnetitei procedam in<br />

continuare la o scurta prezentare a acestui compus.<br />

8


Magnetita are o structura cubica <strong>de</strong> tip spinel invers formata din patru structuri in<br />

care fierul se afla in coordinatie teraedrica cu oxigenul (pozitiile A) si patru structuri in<br />

care fierul se afla in coordinatie octaedrica (pozitiile B). Pozitiile A sunt ocupate <strong>de</strong> fier<br />

trivalent iar pozitiile B sunt impartite in mod egal <strong>de</strong> fier trivalent si divalent<br />

. Dn acest motiv raportul R dintre pozitiile ocupate cu ioni <strong>de</strong> fier in pozitii octaedrice<br />

si pozitiile ocupate cu ioni <strong>de</strong> fier in pozitii octaedrice este R = 2 in magnetita i<strong>de</strong>ala.<br />

Orice alterare a acestei valoari indica subocuparea cu ioni <strong>de</strong> fier a uneia dintre cele doua<br />

subretele. In starea ordonata magnetic, care apare sub temperatura Curie Tc = 851 K,<br />

momentele magnetice in pozitii tetraedrice sunt orientate antiparalel cu momentele<br />

ionilor <strong>de</strong> Fe situat in pozitii octaedrice, rezultand o stare ferimagnetica.<br />

Prin urmare formarea magnetitei presupune un echilibru foarte <strong>de</strong>licat intre ionii<br />

Fe 2+ si Fe 3+ . In topitura <strong>de</strong> sticla ambii ioni exista si, in mediu oxidant, reactioneaza cu<br />

oxigenul dizolvat fizic in topitura urmand reactia redox:<br />

4Fe 3+ + 2O ⇆ 4Fe 2+ + O2.<br />

Ionul Fe 3+ in sticla prefera coordinatiile tetraedrice (FeO4) in timp ce ionul Fe 2+ intra in<br />

coordinatie octaedrica (FeO6). In consecinta raportul celor doi ioni <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> puternic <strong>de</strong><br />

compozitia topiturii intrucat pot intra in competitie pentru cele dou pozitii cu alti<br />

constituenti ai sticlei (<strong>de</strong> ex. cu Al pentru pozitiile tetraedrice si cu Mg pentru pozitiile<br />

octaedrice, pozitii in care se acomo<strong>de</strong>aza si cei doi ioni.<br />

In cercetarile noastre am utilizat sticle borosilicatice cu continut ridicat <strong>de</strong> Fe care<br />

au fost supuse cristalizarii prin utilizarea Cr2O3 si a P2O5 ca nucleatori impreuna cu Al2O3<br />

and MgO2 in calitate <strong>de</strong> intermediator si repectiv modificator pentru producerea <strong>de</strong><br />

vitroceramici pe baza <strong>de</strong> magnetita din care ulterior sa separam magnetita pentru<br />

aplicatii. Este vorba <strong>de</strong> o magnetita speciala care sa aiba comporte si o camasa silicatica.<br />

IV.2 Obtinerea <strong>de</strong> vitroceramici cu proprietati magnetice din precursori<br />

vitrosi <strong>de</strong> tip borosilicatic in ve<strong>de</strong>rea obtinerii <strong>de</strong> nanoparticule magnetice din<br />

Fe3O4, Fe2O3<br />

Sticlele borosilicatice au fost fabricate dupa retetele prezentate in raportarile<br />

anterioare (RIA faza 2/2009) din cantitati corespunzatoare <strong>de</strong> SiO2, H3BO3, Na2CO3 si<br />

Fe2O3 with nucleators (Cr2O3 sau P2O5) si mici cantitati <strong>de</strong> MgO or Al2O3. Nu insistam<br />

asupra tehnologiei, care a fost prezentata pe larg, dar pentru o buna intelegere redam<br />

tabelul cu datele compozitionale ale sticlelor utilizate la cristalizare si transformare in<br />

vitroceramici pe baza <strong>de</strong> magnetita, date care sunt prezentate in Tabelul 1.<br />

Diferenta dintre probe este in esenta data <strong>de</strong> nucleatori si <strong>de</strong> cantitatea <strong>de</strong> fier.<br />

Alegerea nucleatorilor nu a fost arbitrara. Cromul are o sulubilitate rezonabila in topitura<br />

<strong>de</strong> sticla iar prezenta sodiului stabilizeaza starea <strong>de</strong> oxidare inalta Cr<br />

9<br />

6+ . Pe masura ce<br />

temperatura <strong>de</strong>screste solubilitatea sca<strong>de</strong> in timp ce valoarea inalta a campului <strong>de</strong><br />

electric produce rearanjari locale ale structurii sticlei care conduce la formarea <strong>de</strong> spineli<br />

<strong>de</strong> Cr, adica a viitorilor centri <strong>de</strong> nucleatie [11,12]. Fosforul este un formator <strong>de</strong> sticla in<br />

care fiecare atom <strong>de</strong> fosfor este legat <strong>de</strong> un <strong>de</strong> un tetraedru <strong>de</strong> <strong>de</strong> atomi <strong>de</strong> oxigen din<br />

care unul formeaza o legatura terminala dubla P=O. Cand este bagat intr-o sticla<br />

borosilicatica, in coordinatie tetraedrica, diferenta <strong>de</strong> sarcina dintre Si 4+ si P 5+ conduce la<br />

separarea fosforului in combinatie cu metalul alkalin. Legatura dubla P=O favorizeaza


formarea fazei fosfatice in reteaua silicatica si creste tendinta <strong>de</strong> separare sub forma<br />

cristalina [13]. Pentru a evita problemele legate <strong>de</strong> o <strong>de</strong>vitrifieriere prematură se<br />

apeleaza, in general, la anumite modificări ale procesul <strong>de</strong> prelucrare. Mai precis, pentru<br />

anumite compoziţii este necesar să se lucreze la temperaturi mai ridicate<br />

(corespunzătoare unor viscozităţi mai mici) faţă <strong>de</strong> cele utilizate pentru majoritatea<br />

sticlelor convenţionale. Acesta este si motivul pentru care procesul <strong>de</strong> tratament termic<br />

se face în două etape, una <strong>de</strong> menţinerea a sticlei la temperatura <strong>de</strong> nucleaţie pentru o<br />

perioadă <strong>de</strong> timp, <strong>de</strong> obicei <strong>de</strong> 1-2 ore, urmată <strong>de</strong> creşterea treptată a temperaturii (în<br />

mod normal aprox 300°C/oră) până la temperatura <strong>de</strong> cristalizare la care formarea unei<br />

microstructuri policristaline este completă. Aceasta temperatura <strong>de</strong> nucleatie este cea la<br />

care vascozitatea sca<strong>de</strong> la valori intre 10 11 şi 10 12 Poise, adică este cu cca 50°C peste<br />

temperatura <strong>de</strong> inmuiere dilatometrica.<br />

Tabelul 1 Compozitia oxidica a amestecurilor utilizate la fabricarea sticlelor borosilicatice cu<br />

continut ridicat <strong>de</strong> Fe.<br />

Cod compozitie oxidica [wt%]<br />

SiO2 B2O3 Na2O Fe2O3 Cr2O3 Al2O3 MgO P2O5<br />

BSF1 47 28.6 6.4 17.5 0.5<br />

BSF2 45.6 28.6 6.4 17.5 0.5 1.1 0.3<br />

BSF3 46.5 28.6 6.4 17.5 1<br />

BSF4 36.5 28.6 6.4 24.5 0.5 3.5<br />

BSF5 39.5 28.6 6.4 24.5 1<br />

IV. 3. Investigatii morfo-structurale asupra sticlelor cu proprietati magnetice<br />

Fazele cristaline au fost i<strong>de</strong>ntificate prin difractie <strong>de</strong> raze X utilizand un<br />

difractometru Bruker-AXS-D8 Advance cu radiatie Cu Kα. Spectrele Mössbauer au fost<br />

obtinute in geometrie <strong>de</strong> transmisie la acceleratie constanta la temperatura camerei cu o<br />

sursa <strong>de</strong> 57 Co in matrice <strong>de</strong> rhodiu. Proprietatile magnetice au fost masurate cu un<br />

magnetometru vibrational (VSM, Cryogenic) in domeniul <strong>de</strong> temperaturi 2-300 K.<br />

Masuratorile <strong>de</strong> dilatare termica au fost <strong>de</strong>terminate cu un dilatometru Linseis-L75 in<br />

domeniul <strong>de</strong> temperaturi 25-575 0 C in aer.<br />

IV.3.1. Dilatometrie<br />

Datele dilatometrice arata pe <strong>de</strong> o parte o crestere a temperaturii <strong>de</strong> transformare<br />

vitroasa TG pe masura sca<strong>de</strong>rii continutului <strong>de</strong> Fe in cazul probelor care au folosit Cr2O3<br />

drept nucleator si practic insensibilitatea la continutul <strong>de</strong> Fe al probelor cu P2O5 utilizat ca<br />

nucleator. Pe <strong>de</strong> alta parte la continut mare <strong>de</strong> fier exista o diferenta <strong>de</strong> cca 60°C intre<br />

temperatura TG a probelor obtinute cu Cr2O3 si a celor obtinute cu P2O5 (Fig. 1).<br />

10


Fig. 1 Temperatura <strong>de</strong> tranzitie vitroasa TG si coeficentul <strong>de</strong> dilatare termica α la probele BSF1-<br />

BSF5<br />

Coeficientul <strong>de</strong> dilatare termica este insa <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt doar <strong>de</strong> continutul <strong>de</strong> fier si mai<br />

putin <strong>de</strong> nucleatori. Figura 1 arata o crestere a coeficientului <strong>de</strong> dilatare termica pe<br />

masura ce creste continutul <strong>de</strong> fier, datele experimentale aparand grupat atat pentru<br />

probele sarace ca si pentru cele bogate in fier.<br />

IV.3.2. Difractie <strong>de</strong> raze X<br />

Datele <strong>de</strong> difractie <strong>de</strong> raze X (Fig. 2) prezinta existenta unui intens proces <strong>de</strong><br />

cristalizare in toate probele atestand prin aceasta eficienta nucleatorilor si a<br />

tratamentului termic aplicat. In toate cazurile magnetita este fie faza dominanata fie<br />

singura faza cristalizata. Unele urme <strong>de</strong> hematita (α-Fe2O3) pot fi <strong>de</strong>celate doar in<br />

probele BSF-1 si BSF-2 in care SiO2 este dominant si s-a folosit in calitate <strong>de</strong> nucleator<br />

Cr2O3. In plus, MgO care s-a folosit in BSF-2 poate fi <strong>de</strong> asemenea un motiv pentru<br />

formarea hematitei intrucat Mg 2+ intra in competitie cu Fe 2+ .<br />

11


Fig. 2. Difractograma <strong>de</strong> raze X pe probele vitroceramice BSF1-BSF5.<br />

Din datele <strong>de</strong> difractie au fost extrase dimensiunea <strong>de</strong> graunti <strong>de</strong> faza cristalina<br />

utilizand semilargimea maximului <strong>de</strong> difractie [311] (Fig. 3) si gradul <strong>de</strong> cristalizare al<br />

probelor vitroceramice. Datele <strong>de</strong> obtinute sunt prezentate in Tabelul 2.<br />

Similar <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntei temperaturii <strong>de</strong> tranzitie vitroasa, dimensiunea <strong>de</strong> graunti a<br />

probelor obtinute cu P2O5 este <strong>de</strong> aproximativ doua ori mai mica <strong>de</strong>cat a cristalitelor<br />

obtinute cu Cr2O3, cel putin in gama <strong>de</strong> concentratii utilizata <strong>de</strong> noi.<br />

In ceea ce priveste gradul <strong>de</strong> cristalinitate corelatia cu nucleatorul este mai putin<br />

evi<strong>de</strong>nta. Totusi in toate cazurile in care sa folosit P2O5 gradul <strong>de</strong> cristalinitate este mai<br />

redus <strong>de</strong>cat la omologii cu Cr2O3 sugerand ca in primul caz cantitatea <strong>de</strong> Fe ramasa<br />

dispersata in matricea vitroasa este mai ridicata. Legatura cea mai evi<strong>de</strong>nta este cu<br />

continutul <strong>de</strong> fier, probele BSF4 si BSF5 avand cel mai ridicat grad <strong>de</strong> cristalinitate (cf.<br />

Tabel 2).<br />

12


Fig. 3 Dimensiunea cristalitelor <strong>de</strong> magnetitat di vitroceramicile magnetice BSF1-BSF5<br />

Tabelul 2. Caracteristici structurale extrase din datele <strong>de</strong> difractie <strong>de</strong> raze X ale probelor<br />

vitroceramice BSF1-BSF5<br />

Parametru BSF-1 BSF-2 BSF-3 BSF-4 BSF-5<br />

dimensiune<br />

cristalit (nm)<br />

grad <strong>de</strong><br />

cristalinitate<br />

(%)<br />

76 56 32 68 24<br />

61 47 51 69 65<br />

IV.3.3. Spectrometrie <strong>de</strong> absorbtie in infrarosu<br />

Datele <strong>de</strong> spectroscopie <strong>de</strong> infrarosu cu transformata Fourier (FT-IR) prezinta<br />

caracteristici similare pentru toate probele (Fig. 4). Benzile <strong>de</strong> absorbtie <strong>de</strong> la λ -1 ∼ 450<br />

cm -1 si 578 cm -1 au fost atribuite vibratiilor legaturii Fe-O bonds [14, 15]. Banda <strong>de</strong> la λ -1<br />

∼ 790 cm -1 a fost alocata vibratilor <strong>de</strong> flexiune ale legaturii B-O-B a puntilor care contin<br />

un ion <strong>de</strong> bor trigonal si unul tetraedric in timp ce benzile <strong>de</strong> la 921 cm -1 si 1026 cm -1<br />

sunt produse <strong>de</strong> vibratiile <strong>de</strong> alungire-compresie ale legaturii B-O si ale unitatilor BO4<br />

[16]. Restul benzilor <strong>de</strong> absorbtie au fost alocate grupurilor SiO4 formatoare <strong>de</strong> retea.<br />

Este evi<strong>de</strong>nt ca schimbarile <strong>de</strong> compozitie nu au efecte semnificative asupra benzilor <strong>de</strong><br />

13


absorbtie, <strong>de</strong>ci ale starilor vibrationale, ale matricii <strong>de</strong> sticla sau asupra legaturilor Fe-O<br />

in nici una din probe.<br />

Fig. 4. Spectrele <strong>de</strong> absorbtie FTIR pentru probe vitroceramice borosilicatice BSF1-BSF5<br />

IV.3.4. Microscopia <strong>de</strong> forta atomica (AFM)<br />

Investigatii <strong>de</strong> microscopie <strong>de</strong> forta atomica au fost efectuate pe proba BSF3 si pe<br />

o proba suplimentara BSF6 cu 17.5 wt% Fe2O3 and 0.3 wt.% Al2O3. In acest scop s-a<br />

folosit un microscop AFM <strong>de</strong> tip MultiMo<strong>de</strong> NanoScope IIID Controller (Digital<br />

Instruments Veeco Metrology Group, Santa Barbara, CA, USA). Probele au fost scanate<br />

folosind modul <strong>de</strong> lucru contact intermitent (Tapping Mo<strong>de</strong>). Varful (RTESP – Veeco<br />

Instruments GmbH) a fost folosit la o frecventa <strong>de</strong> aproximativ 300 kHz.<br />

Topografia si imaginea <strong>de</strong> faza a suprafetelor celor doua probe au fost obtinute la<br />

o rezolutie <strong>de</strong> 256x256 pixeli si o frecventa <strong>de</strong> 0.5 Hz. Masuratorile au fost facute la<br />

temperatura camerei. Imaginile au fost prelucrate folosind softul NanoScope versiunea<br />

531r1. Datele experimentale sunt prezentate mai jos:<br />

a) Proba BSF3. Figurile 5, 6, si 7 prezinta imagini tridimensionale ale suprafetei<br />

probei luate in doua moduri diferite: direct si unghiular.<br />

14


Fig.5 Imagine<br />

AFM asupra<br />

probei BSF3.<br />

Aspect<br />

general<br />

15


Fig.5 Imagine<br />

AFM asupra<br />

probei BSF3.<br />

Imagine<br />

unghiulara <strong>de</strong><br />

faza si <strong>de</strong><br />

inaltime<br />

16


Fig.7 Imagine AFM asupra probei<br />

BSF3. Imagine <strong>de</strong> faza si <strong>de</strong><br />

inaltime.<br />

17


a) Proba BSF6. Figurile 8, 9, si 10 prezinta imagini tridimensionale ale suprafetei<br />

probei luate in doua moduri diferite: direct si unghiular.<br />

Fig.8 Imagine<br />

AFM asupra<br />

probei BSF6.<br />

18


Fig.9 Imagine<br />

AFM asupra<br />

probei BSF6.<br />

imagine <strong>de</strong><br />

faza si <strong>de</strong><br />

inaltime<br />

19


Fig.10 Imagine AFM asupra probei<br />

BSF6. Imagine unghiulara si <strong>de</strong> faza<br />

20


IV.3.5. Spectroscopie Mössbauer<br />

Fig. 11. Spectre Mössbauer pentru<br />

vitroceramicile BSF1-BSF5<br />

Datele spectroscopice <strong>de</strong> transmisie<br />

Mössbauer sunt prezentate in Fig. 11.<br />

Deconvolutia spectrelor arata prezenta<br />

a doua componente magnetice (doua<br />

sextete) si a doua componente<br />

paramagnetice (doua dublete). Un<br />

parametru important in aprecierea<br />

coordinatiei ionilor <strong>de</strong> fier (adica coordinatie<br />

<strong>de</strong> ordin patru ca in cazul inconjurarii<br />

tetraedrice sau <strong>de</strong> ordin 8 ca in cazul<br />

coordinatiei octaedrice) il constituie campul<br />

magnetic hiperfin Hhf. Acest camp este pe <strong>de</strong><br />

alta parte proportional cu momentul m<br />

agnetic al ionului <strong>de</strong> Fe. Prin urmare ionul<br />

Fe<br />

21<br />

3+ ion are un moment mai mare <strong>de</strong>cat al<br />

ionului <strong>de</strong> Fe 2+ datorita starii <strong>de</strong> spin mai<br />

inalte (S = 5/2 fata <strong>de</strong> S = 2). Din acest<br />

motiv campul hiperfin in pozitiile tetraedrice<br />

este Hhf = 49 T, mai mare <strong>de</strong>cat in pozitiile<br />

octaedrice. In aceasta ultima pozitie situatia<br />

este ceva mai complexa, mai ales la<br />

temperatura camerei un<strong>de</strong> ionii Fe 2+ si Fe 3+<br />

schimba electroni intre ei si acest salt<br />

permanent <strong>de</strong> sarcina conduce la o valenta<br />

intermediara a ionilor in pozitia B care, in<br />

medie pot fi consi<strong>de</strong>rati ca avand o valenta<br />

intermediara Fe +2.5 . Acestei situatii ii<br />

corespun<strong>de</strong> un camp hiperfin corespunzator<br />

pozitiilor octaedrice egal cu Hhf = 46 T. Din<br />

comparatia intensitatii spectrelor celor doua<br />

tipuri <strong>de</strong> pozitii putem sa gasim valoarea<br />

ocuparii pozitiilor octaedrice in raport cu cele<br />

tetraedrice. Asa cum am aratat mai sus<br />

raportul <strong>de</strong> ocupare ar trebui sa fie R = 2 in<br />

magnetita i<strong>de</strong>ala. Orice abatere <strong>de</strong> la aceasta<br />

valoare indica tocmai o abatere <strong>de</strong> la<br />

raportul locurilor ocupate, mai precis gradul<br />

<strong>de</strong> subocupare cu ioni <strong>de</strong> Fe al uneia dintre<br />

pozitii. De asemenea, valoare campului<br />

hiperfin in poztiile octaedrice este o buna<br />

indicatie, asupra tipului <strong>de</strong> ioni care lipsesc<br />

din sistem (natura anomaliei <strong>de</strong> ocupare).<br />

Analiza datelor arata ca proba BSF-1<br />

este caracterizata prin valoarea R = 2.1 si


campul hiperfin octaedric and Hhf = 45.9 T. Aceste date arata ca stoichiometria probei<br />

este apropiata <strong>de</strong> cea a magnetitei i<strong>de</strong>ale cu o usoara subpopulare a pozitiilor tetraedrice<br />

(R > 1)with an almost i<strong>de</strong>al magnetite.<br />

Proba BSF-2 este caracterizata <strong>de</strong> raportul R = 3.3, care inseamna o subpopulare<br />

puternica a pozitiilor octaedrice in timp ce campul hiperfin, Hhf = 45.9 T, indica faptul ca<br />

pozitiile octaedrice sunt ocupate in mod egal <strong>de</strong> ionii di- si trivalenti.<br />

In cazul probei BSF-3, R = 1.7 si Hhf = 45.8 T sunt valori consistente cu o<br />

subpopulare a pozitiilor octaedrice dar in care ionii di- si trivalenti sunt distribuiti in mod<br />

egal in pozitiile subretelei octaedrice.<br />

La probele cu continut ridicat <strong>de</strong> Fe situatia este <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> nucleator. Astfel<br />

proba BSF-4 are raportul R = 1.7 si campul hiperfin apropiat <strong>de</strong> valoarea teoretica Hhf =<br />

46.1 T fapt care sugereaza un grad <strong>de</strong> ocupare a celor doua pozitii A si B similara cu cea<br />

din cazul prece<strong>de</strong>nt.<br />

Proba BSF-5 are o structura ocupationala a pozitiilor tetraedrice si octaedrice<br />

i<strong>de</strong>ala R = 2 corespunzand unei magnetite bine structurate din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re.<br />

Dubletii paramagnetici sunt legati <strong>de</strong> fierul neordonat magnetic adica <strong>de</strong> fierul<br />

ramas dispersat in matricea vitroasa dupa terminarea procesului <strong>de</strong> cristalizare.<br />

Intensitatea acestor linii este proportionala cu procentul <strong>de</strong> Fe ramas astfel dispersat, iar<br />

raportul <strong>de</strong> intensitati da indicatii asupra coordinatiei in care se afla ionul <strong>de</strong> Fe in<br />

matrice. Datele arata ca 16% din antitatea <strong>de</strong> ioni Fe ramane dispersat in cazul probei<br />

BSF-1, 30 % in cazul probei BSF-2. In cazul probei BSF-3, procentul <strong>de</strong> Fe dispersat in<br />

matrice este <strong>de</strong> 25 % din care, conform parametrilor hiperfini, 22% din ioni sunt in<br />

coordinatie tetraedrica ca Fe 3+ si doar 3% este in coordinatie octaedrica ca Fe 2+ . Din<br />

punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al recuperarii fierului, proba BSF-4 prezinta doar 10% din ionii <strong>de</strong> Fe<br />

ramasi dispersati in matricea vitroasa, majoritatea ca Fe 3+ . Un motiv pentru acest nivel<br />

coborat il prezinta prezenta intermediatorului (alumina) ai care ioni Al 3+ sunt in<br />

competitie cu fierul pentru pozitiile tetraedrice ale matricii vitroase. De altfel absenta<br />

ionilor <strong>de</strong> Al a condus si la formarea fazei cristaline <strong>de</strong> hematita in proba BSF-1. In<br />

sfarsit, notam ca proba cea mai buna din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re structural BSF-5 are si cea mai<br />

mare parte <strong>de</strong> fier ramsa dispersat in structura vitroasa adica cca 41 % din ionii <strong>de</strong> Fe<br />

sunt lasati in stare paramagnetica din care 32 % ca Fe 3+ si 9 % intr-o stare <strong>de</strong> valenta<br />

mixta ca Fe δ+ , in pozitii tetraedrice cu δ usor mai are <strong>de</strong>cat 2 datorita schimbului <strong>de</strong><br />

sarcina cu atomii <strong>de</strong> oxigen invecinati. O examinare generala a datelor sugereaza ca<br />

Cr2O3 este eficient in cristalizarea magnetitei la continut scazut <strong>de</strong> Fe in timp ce P2O5 este<br />

interesant la continut mare <strong>de</strong> Fe. Totusi, la utilizarea ultimului nucleator, un mare<br />

procent <strong>de</strong> Fe ramane dispersat in matricea vitroasa si are comportare paramagnetica.<br />

IV.3.6. Magnetizare<br />

Masuratorile <strong>de</strong> magnetizare furnizeaza date la fel <strong>de</strong> diverse care nu pot fi<br />

intelese <strong>de</strong>cat prin prisma datelor <strong>de</strong> spectroscopie Mössbauer. Diferentele sunt legate <strong>de</strong><br />

valoarea magnetizarii specifice <strong>de</strong>asupra temperaturii <strong>de</strong> tranzitie Verwey, <strong>de</strong> insasi<br />

forma tranzitiei (temperatura <strong>de</strong> tranzitie TV, tipul <strong>de</strong> tranzitie, etc) ca si <strong>de</strong> tranzitiile<br />

care apar la temperaturi mai mici <strong>de</strong>cat TV. Principala observatie este ca in absenta<br />

datelor <strong>de</strong> transmisie Mössbauer ar fi dificil sa se gaseasca o corelatie intre valoarea<br />

magnetizarii specifice, continutul <strong>de</strong> Fe sau dimensiunea <strong>de</strong> graunti cristalini.<br />

22


Curbele magnetizare-temperatura m(T) ale probelor BSF-1 si BSF 2 au o<br />

<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta similara. Tranzitia lor Verwey este aproape continua si se intin<strong>de</strong> pana<br />

aproape <strong>de</strong> 50 K un<strong>de</strong> se manifesta o a doua tranzitie mult mai bine <strong>de</strong>finita. De fapt,<br />

pentru aceste probe am <strong>de</strong>finit temperatura Verwey ca punctul in care curbele m(T) isi<br />

schimba panta spre valoare apropiata <strong>de</strong> zero (Fig. 12 si Fig. 13).<br />

Fig. 12 Curbele <strong>de</strong> magnetizare ZFC si FC<br />

pentru proba BSF-1<br />

Fig. 13 Curbele <strong>de</strong> magnetizare ZFC si FC<br />

pentru proba BSF-2<br />

Diferenta dintre cele doua probe consta in valoarea magnetizarii specifice imediat<br />

<strong>de</strong>asupra TV. Mai precis, magnetizarea probei BSF-2 este cu 36 % mai mica <strong>de</strong>cat a<br />

probei BSF-1 in ciuda faptului ca au acelasi continut <strong>de</strong> Fe.<br />

Proba BSF-4, Fig. 14, prezinta o tranzitie Verwey mult mai bine <strong>de</strong>finita <strong>de</strong>si inca<br />

extinsa si, in plus, are valoarea magnetizarii cu 44% mai mare <strong>de</strong>cat in cazul BSF-1. De<br />

notat ca cele trei probe au folosit ca nucleator Cr2O3. Din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al valorii<br />

magnetizarii specifice insa, proba BSF-2 este mai <strong>de</strong>graba apropiata <strong>de</strong> probele obtinute<br />

cu P2O5 ca nucleator. Totusi toate trei probele sunt caracterizate prin dimensiune <strong>de</strong><br />

cristalite mai mari <strong>de</strong>cat limita la care acestea sunt monodomeniale <br />

<br />

[16].<br />

O a doua tranzitie este vizibila la temperaturi mai joase TL in toate probele. In<br />

cazul probelor discutate mai sus aceasta temperatura este mai mare <strong>de</strong> 45 K. In general,<br />

aceasta temperatura poate fi atribuita unei bariere Néel marite datorita interactiei<br />

dipolare interparticula [17].<br />

Probele BSF-3 (Fig. 15) si BSF-5 (Fig. 16), ambele caracterizate prin granulatie<br />

fina, prezinta o tranzitie Verwey bine <strong>de</strong>finita dar magnetizarea la TV este redusa in<br />

comparatie cu BSF-1: -23% si -35% pentru BSF-3 si, respectiv, BSF-5. In ambele cazuri,<br />

efectul dimensiunii reduse este <strong>de</strong>terminant intrucat efectul spinilor <strong>de</strong> suprafata,<br />

<strong>de</strong>zordonati, <strong>de</strong>vine important prin comparatie spinii ordonati din volum. Din acest motiv,<br />

interactia dipolara este mai slaba si poate face fata fluctuatiilor magnetice doar la<br />

temperaturi mai joase, <strong>de</strong>ci corespunzator unei temperaturi TL mai coborate, cca 30 K.<br />

23


Fig. 13 Curbele <strong>de</strong> magnetizare ZFC si FC<br />

pentru proba BSF-4<br />

Fig. 143 Curbele <strong>de</strong> magnetizare ZFC si FC<br />

pentru proba BSF-3<br />

Fig. 15 Curbele <strong>de</strong> magnetizare ZFC si FC pentru proba BSF-5<br />

Variatia valorilor magnetizarii specifice intre probe poate fi explicata prin datele obtinute<br />

dinmasuratori <strong>de</strong> spectroscopie Mössbauer. Daca se consi<strong>de</strong>ra ca ca Fe 3+ si Fe 2+ sunt<br />

ordonati antiferomagnetic in pozitiile octaedrice B in timp ce Fe 3+ este ordonat<br />

feromagnetic in pozitiile tetraedrice [18]. Astfel, proba BSF-4 are cea mai mare<br />

magnetizare specifica pentru ca are o <strong>de</strong>ficienta <strong>de</strong> ocupare dominant octaedrica, adica<br />

este subpopulata pe pozitiile B (R = 1.7), prin urmarea compensarea spinilor din pozitiile<br />

A cu cele ale Fe 3+ din pozitiile B nu se mai realizeaza. In acelasi timp, proba BSF-2 este<br />

cu <strong>de</strong>ficienta dominant teraedrica, adica pozitiile in coordinare tetraedrica nu sunt<br />

ocupate si apare o <strong>de</strong>ficienta <strong>de</strong> spini care s-a compensat doar partial <strong>de</strong> fierul trivalent<br />

din pozitiile B care la randul sau este compensat <strong>de</strong> fierul divalent din B. Proba BSF-1<br />

pare sa fie apropiata <strong>de</strong> <strong>de</strong> valoarea normala intrucat <strong>de</strong>ficienta <strong>de</strong> ocupare tetraedrica<br />

este mica (R = 2.1).<br />

Probele preparate cu P2O5 ca nucleator au comportare similara cu valori mai mari<br />

ale magnetizarii in probele cu <strong>de</strong>ficienta <strong>de</strong> ocupare octaedrica (proba BSF-3 un<strong>de</strong> R =<br />

1.7). Totusi, ambele probe au valori mici pentru magnetizarea specifica in raport cu cele<br />

obtinute prin nucleatie cu Cr2O3 datorita pon<strong>de</strong>rii crescute a spinilor <strong>de</strong> suprafata care<br />

prezinta <strong>de</strong>zordine magnetica. Este <strong>de</strong> asemenea <strong>de</strong> notat ca aceste probe cu un raspuns<br />

magneti mic au si cel mai mare procent <strong>de</strong> Fe ramas dispersat in matricea vitroasa, <strong>de</strong>ci<br />

in stare paramagnetica. O <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta a magnetizarii specifice m, masurate imediat<br />

24


<strong>de</strong>asupra temperaturii <strong>de</strong> tranzitie Verwey ca functie <strong>de</strong> dimensiunea medie a cristalitelor<br />

arata ca proba BSF-2 prezinta valori mai <strong>de</strong>graba corespunzatoare probelor cu granulatie<br />

mica <strong>de</strong>si are granulatie compatibila cu probele multidomeniale ca BSF-1 si BSF-4 (Fig.<br />

16).<br />

Fig. 16. Depen<strong>de</strong>nta magnetizarii specifice m masurata la tranzitia Verwey <strong>de</strong> dimensiunea medie<br />

a cristalitelor <strong>de</strong> magnetita in vitroceramicile BSF1-BSF5<br />

V. Sinterocristalizarea sticlelor precursoare prin tratamente termice<br />

Dupa afinare si omogenizare, topitura <strong>de</strong> sticla borosilicatica corespunzatoare<br />

compozitiilor oxidice BSF1-BSF5, a fost turnata si racita pana la temperatura <strong>de</strong> 550 0 C<br />

cu mentinere in palier pentru recoacere, in ve<strong>de</strong>rea eliminarii tensiunilor interne. Pe<br />

probele <strong>de</strong> sticla recoapta, BSF1 ÷BSF5 (bulk) s-au aplicat tratamente termice <strong>de</strong><br />

cristalizare controlata, la temperaturi peste TG, in domeniul <strong>de</strong> transformare, cu<br />

mentinere diferite paliere <strong>de</strong> timp, pentru nucleatie si cresterea cristalelor. Pentru<br />

probele la care, in urma tratamentului termic <strong>de</strong> cristalizare s-au observat rezultate<br />

pozitive (geometrie nemodificata), parametrii procesului <strong>de</strong> tratament termic alaturi <strong>de</strong><br />

temperaturile <strong>de</strong> interes evi<strong>de</strong>ntiate pe curba <strong>de</strong> dilatare termica, sunt prezentate in<br />

Tabelul.3. Temperaturile <strong>de</strong> tratament termic, respectiv 550 0 C, 575 0 C si 600 0 C au fost<br />

stabilite la o diferenta, ∆t, <strong>de</strong> 50 0 C ÷140 0 C fata <strong>de</strong> temperatura <strong>de</strong> tranzitie vitroasa. La<br />

incalzirea probelor (bulk) <strong>de</strong> la temperatura ambianta pana la temperatura stabilita<br />

pentru tratamentul termic <strong>de</strong> cristalizare, viteza <strong>de</strong> crestere a temperaturii s-a stabilit<br />

25


diferentiat, pe intervale <strong>de</strong> temperatura pentru a evita spargerea sau <strong>de</strong>teriorarea<br />

probelor.<br />

Tabelul 3. Temperaturile <strong>de</strong> transformare (TG) si <strong>de</strong> inmuiere dilatometrica (TD) ale sticlelor<br />

precursoare <strong>de</strong> vitroceramici precum si parametrii tratamentului termic <strong>de</strong> recoacere / cristalizare<br />

Cod<br />

proba<br />

TG<br />

( 0 C)<br />

TD<br />

( 0 C)<br />

T1 recoacere /<br />

Durata<br />

( 0 C / h)<br />

T2 cristalizare /<br />

Durata<br />

( 0 C / h)<br />

T3 cristalizare<br />

/ Durata<br />

( 0 C / h)<br />

BSF1 495 555 550 / 2 575 / 2;8;32 600 / 2<br />

BSF2 520 580 550 / 9 575 / 2;8;32 600 / 2<br />

BSF3 460 670 550 / 2 575 / 2;8;32 600 / 2<br />

BSF4 465 515 550 /6 575 / 2;8;32 600 / 2<br />

BSF5 465 590 550. 2 575 / 2;8;32 600 / 2<br />

Rezultatele XRD pentru probele <strong>de</strong> sticla precursoare tratate termic sunt<br />

prezentate in difractogramele din Figurile 17-21.<br />

Analiza <strong>de</strong> difractie <strong>de</strong> raze X a fost efectuata pe probele <strong>de</strong> sticla recoapte si<br />

cristalizate, BSF1 ÷BSF5, preparate sub forma <strong>de</strong> pulbere cu granulometrie < 400µm.<br />

Din interpretarea difractogramelor XRD, se evi<strong>de</strong>ntiaza o structura cristalina <strong>de</strong>zvoltata in<br />

matricea vitroasa <strong>de</strong> tip borosilicatic, chiar dupa racirea topiturii si mentinerea in palier la<br />

temperatura <strong>de</strong> 550 0 C pentru recoacere (BSF1-0 ÷ BSF5-0). In cazul probelor BFS1-0 si<br />

BSF2-0 alaturi <strong>de</strong> cristale <strong>de</strong> magnetit, Fe3O4 care apar ca faza cristalina majoritara, s-a<br />

evi<strong>de</strong>ntiat si prezenta unei faze minoritare <strong>de</strong> hematit, Fe2O3. In aceste cazuri,<br />

temperatura <strong>de</strong> tratament termic a fost cu 30-50 0 C peste TG.Pentru celelalte compozitii sa<br />

constatat prezenta unei singure faze cristaline <strong>de</strong> magnetit, temperatura <strong>de</strong> tratament<br />

termic <strong>de</strong> recoacere fiind cu cca 80 0 C peste TG .<br />

Dupa cum rezulta din Figura 17 fazele cristaline i<strong>de</strong>ntificate sub aspect calitativ, in<br />

structura vitroceramicii pe baza <strong>de</strong> cristale <strong>de</strong> magnetit, BSF 1-0 sunt evi<strong>de</strong>ntiate si la<br />

celelalte temperaturi <strong>de</strong> tratament termic (BSF 1-I, BSF 1-II, BSF 1-III, BSF 1-IV);<br />

diferenta poate aparea sub aspect cantitativ (raportul intre fazele <strong>de</strong> magnetit si hematit,<br />

dimensiunea cristalitelor si gradul <strong>de</strong> cristalizare raportat la faza vitroasa reziduala)<br />

aspect care va fi tratat in etapa urmatoare <strong>de</strong> <strong>de</strong>rulare a contracutlui. Si in cazul<br />

vitroceramicii BSF2, pentru toate etapele <strong>de</strong> tratament termic se evi<strong>de</strong>ntiaza o structura<br />

pe baza <strong>de</strong> cristale majoritare <strong>de</strong> magnetit si secundar forma <strong>de</strong> α-Fe2O3 (Figura 18).<br />

In Figurile 19 si 21 pentru probele <strong>de</strong> vitroceramici BSF3 si BSF5, difractogramele<br />

indica prezenta α-Fe2O3 alaturi <strong>de</strong> faza cristalina majoritara magnetitica, incepand cu<br />

temperatura <strong>de</strong> 575 0 C.<br />

In cazul vitroceramicii BSF4, nanostructura pe baza <strong>de</strong> magnetit, ca singura faza<br />

cristalina <strong>de</strong>zvoltata in matricea vitroasa, este evi<strong>de</strong>ntiata in difractogramele din Figura<br />

20, la toate temperaturile stabilite pentru nucleatie si crestere a cristalelor.<br />

De evi<strong>de</strong>ntiat faptul ca aspectul probelor (bulk) dupa tratament termic prezinta o<br />

suprafata rosiatica (apropiata <strong>de</strong> aspectul hematitei in care exista doar Fe 3+ ) in timp ce<br />

interiorul apare <strong>de</strong> culoare neagra (culoarea magnetitei un<strong>de</strong> ionii <strong>de</strong> fier au ambele<br />

valente Fe 2+ si Fe 3+ ).La temperatura <strong>de</strong> tratament termic <strong>de</strong> 600 0 C, o usoara rotunjire a<br />

muchiilor a fost observata pentru proba BSF4, ceea ce poate fi explicat prin aplicara unui<br />

26


tratament termic <strong>de</strong> cristalizare la o temperatura cu cca 90 0 C mai mare fata <strong>de</strong><br />

temperatura <strong>de</strong> inmuiere dilatometrica.<br />

Intensity<br />

BSF1-IV; 600 0 C, 2h<br />

BSF1-III; 575 0 C, 32h<br />

BSF1-II; 575 0 C, 8h<br />

BSF1-I; 575 0 C, 2h<br />

BSF1-0; 550 0 C, 2h<br />

10 20 30 40 50 60 70<br />

2θ (<strong>de</strong>gree)<br />

Fig. 17. Difractogramele corespunzatoare probei <strong>de</strong> sticla BSF1 pentru diferite conditii <strong>de</strong><br />

tratament termic - <strong>de</strong> recoacere (BSF1-0) respectiv <strong>de</strong> cristalizare (BSF1-I ÷ BSF1-IV)<br />

27


Intensity<br />

10 20 30 40 50 60 70<br />

2θ (<strong>de</strong>gree)<br />

BSF2-IV; 600 0 C/2h<br />

BSF2-III; 575 0 C/32h<br />

BSF2-II; 575 0 C/8h<br />

BSF2-I; 575 0 C/2h<br />

BSF2-0; 550 0 C/9h<br />

Fig. 18. Difractogramele corespunzatoare probei <strong>de</strong> sticla BSF2 pentru diferite conditii <strong>de</strong><br />

tratament termic - <strong>de</strong> recoacere (BSF2-0) respectiv <strong>de</strong> cristalizare (BSF2-I ÷ BSF2-IV)<br />

28


Intensity<br />

BSF3 -IV; 600 0 C, 2h<br />

BSF3 -III; 575 0 C, 32h<br />

BSF3 -II; 575 0 C, 8h<br />

BSF3 -I; 575 0 C, 2h<br />

BSF3 -0; 550 0 C, 2h<br />

10 20 30 40<br />

2θ (<strong>de</strong>gree)<br />

50 60 70<br />

Fig. 19. Difractogramele corespunzatoare probei <strong>de</strong> sticla BSF3 pentru diferite conditii <strong>de</strong><br />

tratament termic - <strong>de</strong> recoacere (BSF3-0) respectiv <strong>de</strong> cristalizare (BSF3-I ÷ BSF3-IV)<br />

29


Intensity<br />

BSF4-IV; 600 o C, 2h<br />

BSF4-III; 575 o C, 32h<br />

BSF4-II; 575 o C, 8h<br />

BSF4-I; 575 o C, 2h<br />

BSF4-0; 550 o C, 6h<br />

10 20 30 40 50 60 70<br />

2θ (<strong>de</strong>gree)<br />

Fig. 20. Difractogramele corespunzatoare probei <strong>de</strong> sticla BSF4 pentru diferite conditii <strong>de</strong><br />

tratament termic - <strong>de</strong> recoacere (BSF4-0) respectiv <strong>de</strong> cristalizare (BSF4-I ÷ BSF4-IV)<br />

30


Intensity<br />

BSF5-IV; 600 0 C, 2 h<br />

BSF5-III; 575 0 C, 32 h<br />

BSF5-II; 575 0 C, 8 h<br />

BSF5-I; 575 0 C, 2 h<br />

BSF5-0; 550 0 C, 2 h<br />

10 20 30 40 50 60 70<br />

2θ (<strong>de</strong>gree)<br />

Fig. 21. Difractogramele corespunzatoare probei <strong>de</strong> sticla BSF5 pentru diferite conditii <strong>de</strong><br />

tratament termic - <strong>de</strong> recoacere (BSF7-0) respectiv <strong>de</strong> cristalizare (BSF5-I ÷ BSF5-IV)<br />

Analiza cantitativa efectuata pentru probele vitroceramice BSF1 ÷BSF5, in conditii<br />

<strong>de</strong> tratament termic <strong>de</strong> recoacere la 550 0 C, palier 2-9 ore, a evi<strong>de</strong>ntiat o structura<br />

nanocristalina pe baza <strong>de</strong> cristale majoritare <strong>de</strong> magnetit cu dmensiuni cuprinse intre 25-<br />

76 nm si cu un grad <strong>de</strong> cristalinitate cuprins intre 51-69%, raportat la faza vitroasa<br />

reziduala.<br />

31


VI. Cercetari preliminare privind testarea sticlelor nanoporoase ca suporturi<br />

pentru imobilizarea <strong>de</strong> substante biologic active (proteine, enzime)<br />

Datele recente <strong>de</strong> literatura indica faptul ca in prezent se acorda o atentie<br />

<strong>de</strong>osebita biocatalizatorilor nanostructurati, adica imobilizarii enzimelor pe o varietate <strong>de</strong><br />

materiale nanostructurate: medii mesopori, nanoparticole, nanofibre si nanocompozite.<br />

Acest tip special <strong>de</strong> materiale prezinta un mare avantaj pentru legarea enzimelor<br />

datorita extin<strong>de</strong>rii suprafetei <strong>de</strong> contact si ca rezultat, o crestere a randamentului <strong>de</strong><br />

imobilizare a enzimei pe acest tip <strong>de</strong> suporturi si un timp <strong>de</strong> injumatatire superior al<br />

biocatalizatorului.<br />

Uneori activitatea enzimatica aparenta poate fi imbunatatita datorita eliberarii<br />

transferului <strong>de</strong> masa limitat al substratului in nanostructuri, comparativ cu matricea la<br />

scara macro in cazul imobilizarii enzimatice conventionale. Atat stabilitatea, cat si<br />

activitatea enzimatica, impreuna cu incarcarea enzimatica ridicata pe diferite<br />

nanostructuri, imbunatatesc semnificativ biocombustibilii bazati pe celule enzimatice.<br />

Materialele <strong>de</strong> dimensiuni micrometrice au fost analizate pe larg ca suporturi<br />

pentru imobilizarea enzimatica. Recent, a crescut interesul pentru utilizarea<br />

nanoparticolelor ca suporturi pentru enzime.<br />

Incarcarea enzimatica efectiva pe nanoparticole poate fi <strong>de</strong> mai mult <strong>de</strong> 6.4 sau 10<br />

g/v %, datorita ariei <strong>de</strong> suprafata mare per unitate <strong>de</strong> masa a nanoparticolelor. In plus,<br />

studiile teoretice si experimentale au <strong>de</strong>zvaluit ca aceasta mobilitate a particolelor, legata<br />

<strong>de</strong> dimensiunea particolelor si <strong>de</strong> vascozitatea solutiei, poate afecta activitatea intrinseca<br />

a enzimelor atasate <strong>de</strong> particole.<br />

Evolutiile recente ale nanobiocatalizatorilor nou aparuti par a fi promitatoare<br />

<strong>de</strong>oarece furnizeaza unele solutii pentru <strong>de</strong>pasirea problemelor actuale. Evolutiile<br />

nanobiocatalizatorilor vor accelera imbunatatirea celulelor biocombustibil, iar<br />

performanta crescuta a acestora va avea in curand un rol important pe piata <strong>de</strong> energie.<br />

Imobilizarea biomoleculelor pe suporturi insolubile reprezinta un instrument<br />

important pentru producerea unei game diverse <strong>de</strong> materiale functionale sau dispozitive<br />

De exemplu, imobilizarea enzimelor este un proce<strong>de</strong>u biologic preferat, datorita<br />

posibilitatii aplicarii enzimelor imobilizate in procese continue, purificare <strong>de</strong> produse si<br />

reciclare a catalizatorului. În plus, imobilizarea oferă multe avantaje, cum ar fi stabilitate<br />

sporită, separarea uşoara din amestecul <strong>de</strong> reacţie, modularea posibila a proprietăţilor<br />

catalitice si prevenirea mai uşoara a creşterii microbiene.<br />

În ultimul <strong>de</strong>ceniu, materiale <strong>de</strong> dimensiuni nano au fost utilizate pe scară largă ca<br />

suport pentru acest scop. Printre aceste materiale, nanoparticulele magnetice sunt foarte<br />

populare atunci când sunt utilizate în asociaţie cu materiale biologice, inclusiv proteine,<br />

pepti<strong>de</strong>, enzime, anticorpi şi acizi nucleici, datorita proprietăţilor lor unice. Capacitatea <strong>de</strong><br />

a tracta magnetic entităţi etichetate sau organite ţintă utilizând forţă magnetică, oferă<br />

posibilitatea <strong>de</strong> a efectua operaţiuni biologice cu specificitate crescută.<br />

Magnetitele (Fe3O4) sunt materiale superparamagnetice biocompatibile care au<br />

toxicitate redusă şi proprietati magnetice puternice. Acestea au fost utilizate pe scară<br />

largă pentru examinarea în vivo, inclusiv pentru imagistica prin rezonanţă magnetică,<br />

intensificarea contrastului, eliberarea specifica a ţesutului <strong>de</strong> agentii terapeutici,<br />

hipertermie, asistarea magnetica a terapiei radionucleice, precum şi în vitro, legarea <strong>de</strong><br />

proteine şi enzime.<br />

32


Nanoparticulele <strong>de</strong> magnetita au fost folosite ca material <strong>de</strong> suport pentru legarea<br />

enzimelor, inclusiv alcool <strong>de</strong>hidrogenaza din drojdie şi lipaza, direct prin activarea cu<br />

carbodiimida. Această metodă a adus o promisiune consi<strong>de</strong>rabila datorita simplităţii şi<br />

eficienţei sale. Recent, nanoparticulele magnetice γ-Fe2O3 au fost folosite pentru legarea<br />

lipazei Candida rugosa după acetilarea nanoparticulelor functionalizate tiofen, sau prin<br />

intermediul nitroso-<strong>de</strong>rivatului format pe suprafaţa particulelor prin reacţia nitroso<br />

tetrafluoroborate în clorură <strong>de</strong> metilen. Ambele meto<strong>de</strong>, si in mod special in cazul lipazei<br />

imobilizata pe nanoparticule acetilate, au aratat o stabilitate pe termen lung.<br />

Pe baza datelor din literatura <strong>de</strong> specialitate s-au efectuat mo<strong>de</strong>le experimentale<br />

pe 3 loturi <strong>de</strong> probe <strong>de</strong> sticle nanoporoase provenite <strong>de</strong> la partenerul 1 – <strong>Institutul</strong> <strong>de</strong><br />

sticla (vezi Tabelul 4).<br />

Lotul I - Sticla borosilicatica <strong>de</strong> baza.<br />

Lotul II – Sticla vitroceramica pe baza <strong>de</strong> cristale magnetice.<br />

Lotul III - Sticla vitroceramica pe baza <strong>de</strong> cristale magnetice tratata chimic.<br />

Metoda <strong>de</strong> imobilizare utilizata a fost cea a adsorbtiei fizice pe suporturile ca atare<br />

si tratate (activate) cu glutaral<strong>de</strong>hida (GA) solutie 2,5% in tampon fosfat 0,01M, pH=7,0.<br />

S-a testat imobilizarea lipazei din pancreas (FLUKA) si lipaza din Aspergillus niger<br />

(FLUKA) precum si a unor aminoacizi ( acid L-aspartic si L-cisteina).<br />

Tabelul 4. Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul urmator:<br />

Nr.<br />

Crt.<br />

Lot/<br />

proba<br />

1. Lotul I<br />

pr.1<br />

2. Lotul I<br />

pr.1<br />

3. Lotul I<br />

pr.1<br />

4. Lotul I<br />

pr.1<br />

5. Lotul I<br />

pr.1<br />

6. Lotul I<br />

pr.1<br />

7. Lotul II<br />

pr.6<br />

Cantitate<br />

suport<br />

(g)<br />

Cantitate<br />

lipazica<br />

initiala<br />

(U total)<br />

Timp<br />

<strong>de</strong><br />

adsorbtie<br />

ore<br />

Cantitate<br />

lipazica<br />

imobilizata<br />

(UT)<br />

Randament<br />

<strong>de</strong><br />

imobilizare<br />

(%)<br />

Observatii<br />

12 098 1 000 24 5 102,5 42,17 Lipaza<br />

pancreatica<br />

12 098,0 3 000 20 4 602,5 38,04 Lipaza<br />

pancreatica<br />

GA<br />

2 956,0 500 2,0 589,0 19,92 Lipaza<br />

pancreatica<br />

GA<br />

2 956,0 500 18,0 642,0 21,71 Lipaza<br />

pancreatica<br />

GA<br />

2 956,0 1 000 20,0 1 662,5 56,24 Lipaza<br />

pancreatica<br />

GA<br />

9 389,0 500 16,0 0 0 lipaza<br />

Aspergillus<br />

niger, GA<br />

7 758,5 500 20,0 131,5 1,69 lipaza<br />

Aspergillus<br />

niger, GA<br />

8. Lotul II 9 389,0 500 16,0 263,0 2,82 lipaza<br />

33


pr.6 Aspergillus<br />

niger,<br />

9. Lotul II<br />

pr.7<br />

10. Lotul II<br />

pr.7<br />

11. Lotul II<br />

pr.7<br />

12. Lotul II<br />

pr.7<br />

13. Lotul II<br />

pr.7<br />

14. Lotul<br />

III<br />

pr.1<br />

15. Lotul<br />

III<br />

pr.1<br />

16. Lotul<br />

III<br />

pr.1<br />

17. Lotul<br />

III<br />

pr.1<br />

18. Lotul<br />

III<br />

pr.1<br />

19. Lotul<br />

III<br />

pr.1<br />

20. Lotul<br />

III<br />

pr.1<br />

9 389,0 500 20,0 868,0 9,24 lipaza<br />

Aspergillus<br />

niger,<br />

12 098,0 500 20,0 723,0 5,97 Lipaza<br />

pancreatica<br />

9 815,0 500 20,0 1 394,0 14,05 lipaza<br />

Aspergillus<br />

niger,<br />

readsorbit<br />

12<br />

098,0<br />

500 20,0 3577,0 29,56 Lipaza<br />

pancreatica<br />

GA<br />

12 098,0 1 000 20,0 3 077,5 25,43 Lipaza<br />

pancreatica<br />

12 098,0 1 000 20,0 2 051,5 16,95 Lipaza<br />

pancreatica<br />

12 098,0 1 000 20,0 4 050,5 33,48 Lipaza<br />

pancreatica<br />

GA<br />

2 956,0 500 2,0 841,5 28,46 Lipaza<br />

pancreatica<br />

GA<br />

2 956,0 1000 18 1115,0 37,71 Lipaza<br />

pancreatica<br />

GA<br />

2 956,0 1 000 20,0 1 872,5 63,34 Lipaza<br />

pancreatica<br />

GA<br />

7 758,5 1 000 20,0 237,0 3,05 lipaza<br />

Aspergillus<br />

niger, GA<br />

9 915 1 000 20,0 894,5 9,02 lipaza<br />

Aspergillus<br />

niger<br />

Din datele prezentate in tabel se poate observa faptul ca lipaza microbiana din<br />

Aspergillus niger se adsoarbe pe suporturile mentionate la nivele scazute 1,69-9,02<br />

indiferent daca acestea au fost activate prin tratament cu glutaral<strong>de</strong>hida.<br />

Lipaza pancreatica insa prezinta afinitate crescuta pentru acest tip <strong>de</strong> suporturi<br />

obtinandu-se valori <strong>de</strong> pana la 63,34 % a randamentului <strong>de</strong> adsorbtie.<br />

34


Adsorbtia acidului L-aspartic verificata prin tehnica cromatografiei in strat subtire<br />

(TLC) indica faptul ca acestia sufera unele modificari sterice, intrucat apar spoturi<br />

intermediare, functie <strong>de</strong> timpul <strong>de</strong> adsorbtie.<br />

VII. Iradierea cu radiatie gama a sticlelor precursoare<br />

Probele vitroceramice au fost supuse iradierii gama la iradiatorul IRASM <strong>de</strong> la IFIN-<br />

HH. Durata tratamentului a fost <strong>de</strong> 568 <strong>de</strong> ore. Cutia <strong>de</strong> probe a fost plasata pe masa <strong>de</strong><br />

iradiere, langa conveior, intr-o geometrie stationara la distanta <strong>de</strong> cca 125 cm <strong>de</strong> sursa<br />

<strong>de</strong> 60 Co. Pentru masurarea dozei absorbite <strong>de</strong> probe a fost plasat un dozimetru ECB (B<br />

3016) in cutia <strong>de</strong> probe, intr-o pozitie <strong>de</strong> doza medie pentru geometria <strong>de</strong> iradiere<br />

utilizata. Dozimetrul a fost scos si masurat dupa 49h50 min <strong>de</strong> iradiere. Pentru estimarea<br />

dozei totale absorbite, s-au insumat timpii <strong>de</strong> iradiere corespunzatori fiecarei luni <strong>de</strong><br />

expunere, iar <strong>de</strong>bitul dozei absorbite calculat a fost corectat lunar scazandu-l cu 1,011%.<br />

Sistemul dozimetric <strong>de</strong> masura a fost <strong>de</strong> tip ECB (IRASM, lot B0 –cu trasabiitate la Risø-<br />

HDRL si NPL Anglia (cert. 06C-50)<br />

Doza absorbita: Conform masuratorilor dozimetrice efectuate (Buletin ECB<br />

22/09.02.2009) <strong>de</strong>bitul dozei absorbite in perioada 28.01.2009-08.02.2009, evaluata cu<br />

un nivel <strong>de</strong> incre<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 95% este D=(61.7±4.4) kGy la un <strong>de</strong>bit <strong>de</strong> Debit (1.312±0.094)<br />

kGy/h. Prin urmare in cazul probelor <strong>de</strong> vitroceramica magnetica doza totala absorbita,<br />

evaluata cu un nivel <strong>de</strong> incre<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 95 % este Dtotal = (668±47) kGy.<br />

Iradierea se realizeaza pe baza unor proceduri <strong>de</strong> lucru specifice tipului <strong>de</strong> iradiator,<br />

proceduri elaborate in cadrul sistemului <strong>de</strong> asigurare a calitatii <strong>de</strong> catre responsabilul cu<br />

managementul calitatii din compartimentul respectiv.<br />

Dupa iradiere probele au fost stocate cateva saptamani la temperatura camerei si apoi<br />

s-au prelevat esantioane pentru masuratori magnetice. Datele <strong>de</strong> masura sunt<br />

prezentate in Figurile 22-27 comparativ cu probele martor neiradiate.<br />

Fig. 22. Depen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> temperatura a<br />

magnetizarii probelor iradiate si neiradiate <strong>de</strong><br />

vitroceramica BSF-1<br />

Fig. 23. Depen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> temperatura a<br />

magnetizarii probelor iradiate si neiradiate <strong>de</strong><br />

vitroceramica BSF-2<br />

35


Fig. 24. Depen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> temperatura a<br />

magnetizarii probelor iradiate si neiradiate <strong>de</strong><br />

vitroceramica BSF-3<br />

Fig. 25. Depen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> temperatura a<br />

magnetizarii probelor iradiate si neiradiate <strong>de</strong><br />

vitroceramica BSF-4<br />

Fig. 26. Depen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> temperatura a magnetizarii probelor iradiate si neiradiate <strong>de</strong><br />

vitroceramica BSF-5<br />

Se observa ca probele la care s-a folosit Cr2O3 in calitate <strong>de</strong> nucleator sufera unele<br />

modificari legate <strong>de</strong> valoarea magnetizarii specifica in limita a 15 % fara insa sa fie<br />

alterata forma generala a <strong>de</strong>pepn<strong>de</strong>ntei <strong>de</strong> temperatura (Figurile 22, 23 si 25). In<br />

schimb, probele la care nucleator a fost P2O5 au alterari serioase . Proba cu 17.5%<br />

practica nu mai prezinta transformarea Verwey in timp ce la proba Cu 24.5 % are loc o<br />

crestere cu ucca 66% a magnetizarii la tranzitia Verwey.<br />

36


VIII. <strong>Dezvoltare</strong>a <strong>de</strong> oxizi magnetici in MgB2 prin polimeri preceramici.<br />

Suplimentar cercetarilor <strong>de</strong> obtinere a naoparticulelor magnetice pe baza <strong>de</strong> oxizi<br />

<strong>de</strong> fier prin cristalizarea sticlelor am abordat si utilizarea polimerilor preceramici pentru<br />

obtinerea <strong>de</strong> astfel <strong>de</strong> nanoparticule in alte sisteme cu aplicatii <strong>de</strong> interes. Polimerii<br />

preceramici sunt polimeri anorganici care pot fi convertiti in structuri ceramice prin<br />

termoliza. Unitatea lor repetitiva contine, din acest motiv, elementele chimice care<br />

constituie viitoarea ceramica. Cei mai utilizati polimeri preceramici sunt cei pe baza <strong>de</strong><br />

siliciu care ofera o buna procesabilitate si mare flexibilitate in controlul compozitional<br />

[19-22]. Intre acesti polimeri, polisiloxanii, adica structuri polimerice care contin ca<br />

unitati repetitive in lantul principal grupul –Si-O- precum si alte legaturi colaterale si<br />

cross-link-uri. Acestia au o mare versatilitate permitand schimbari ale lungimii lantului –<br />

Si-O- si a legaturilor colaterale. Incorporarea <strong>de</strong> metale <strong>de</strong> tranzitie in lantul principal al<br />

polimerului genereaza proprietati electrice, magnetice si optice cu proprietati interesante<br />

pentru aplicatii. Cel mai frecvent sunt folosite ferocenele ca unitati repetitive datorita<br />

nucleofilicitatii <strong>de</strong>osebite a inelelor ciclopentadienice.<br />

In esenta la temperaturi <strong>de</strong> ordinul 600-700 °C in polimerii preceramici au loc<br />

reactii <strong>de</strong> redistribuire a legaturilor Si-C si Si-O. La temperaturi mai mari are loc<br />

formarea <strong>de</strong> metan si hidrogen molecular prin clivajul homolitic al legaturilor Si-C si C-H,<br />

cu formarea radicalilor CH3 si H care apoi extrag hidrogenul din legatura C-H. In acest<br />

proces se elibereaza moleculele mici, volatile. Carbonul lasat in urma se poate lega <strong>de</strong><br />

siliciu sau poate ramane sub forma <strong>de</strong> carbon liber. Aceasta reactie este controlata <strong>de</strong><br />

configuratia moleculara a polimerului. Polimerii liniari elibereaza o cantitate mai mare <strong>de</strong><br />

fragmente moleculare in timp ce polimerii cu structuri continand inele, sau alte retele<br />

inchise incetinesc acest proces datorita impiedicarii sterice si a legaturilor multiple ce<br />

trebuiesc rupte. La temperaturi mai mari, reziduurile carbonice si cele anorganice se<br />

transforma intr-o retea <strong>de</strong> material amorf (preceramica) care cristalizeaza la temperaturi<br />

mai inalte. In acest peisaj polimetalocenele grefate pe polisiloxani pot elibera oxizi<br />

metalici sau compusi <strong>de</strong> tip Si-C-Me.<br />

Am propus si investigat acest proces pentru formarea <strong>de</strong> nanostructuri cu oxizi <strong>de</strong> fier<br />

in MgB2 In acest scop am folosit piroliza unor polisiloxani si a unor poli(siloxan-coferroceni),<br />

care sa fie si sursa <strong>de</strong> carbon pentru dopare si <strong>de</strong> nanocentri <strong>de</strong> pinning<br />

magnetic. Carbonul contribuie la marirea campului critic superior si prin urmare a<br />

<strong>de</strong>nsitatii critice <strong>de</strong> curent iar entrii <strong>de</strong> pinning aduc o energie <strong>de</strong> fixare si inghetare<br />

elementelor disipative: liniile <strong>de</strong> camp magnetic.<br />

Probele ceramice <strong>de</strong> MgB2 cu polimer preceramic au fost fabricate prin metoda<br />

sinterizarii in plama <strong>de</strong> scanteie (spark plasma sintering-SPS) plecand e<strong>de</strong> la un amestec<br />

<strong>de</strong> polisiloxani si MgB2. S-au folosit trei tipuri <strong>de</strong> copolimeri pe baza <strong>de</strong> polisiloxani: doi<br />

dintre ei grefati cu stiren, mai precis unul liniar (l-polisiloxan-co-stiren) (L-PSS) si unul<br />

ciclic (c-polisiloxan-co-stire) (C-PSS), si un al treilea cu arhitectura liniara <strong>de</strong> polisiloxanco-stiren<br />

pe care sa grefat vinil-ferocen (PSVF).<br />

Cei trei copolimeri au fost obtinuti prin ATRP folosind un polisiloxan care contine<br />

grupari <strong>de</strong> clorbenzil. Macroinitiatorii au fost fabricati in doua etape pornind <strong>de</strong> la<br />

dicloro(4-clorometilfeniletil)metilsilan care a fost stabilizat in prezenta acidului triflic cu<br />

divinil tetrametilsiloxan in canlitate <strong>de</strong> controlor al dimensiunii lantului. Amestecul <strong>de</strong><br />

37


macroinitiatori liniar si ciclic a fost separati prin precipitare cu metanol. Prepararea<br />

polistiren-vinil-ferocen–ului s-a facut la 110°C prin amestecul <strong>de</strong> monomeri, stiren si<br />

vinil-ferocen, a complexului catalitic (2,2’-bipiridil/CuCl) si a solventului (o-xilen). In<br />

final, atat monomerul, stirenul, cat si polistiren-vinil-ferocen-ul au fost grefati pe lantul<br />

siliconic folosind acelasi sistem catalitic: 2,2’-bipiridil si CuCl.<br />

Probele au fost preparate amestecand cantitati corespunzatoare <strong>de</strong> copolimer dizolvat<br />

in cloroform cu pulbere <strong>de</strong> MgB2 astfel incat compozitia nominala sa fie Mg(B0.95C0.05)2.<br />

Amestecul uscat a fost presat si supus unui proces <strong>de</strong> sinterizare rapida iprin SPS. In<br />

acest sistem, prin proba si matrita se trece un curent pulsant <strong>de</strong> 1,5 kA (valoare medie)<br />

pana se atinge temperatura <strong>de</strong> 1150°C. Simultan proba este supusa unei compresiuni <strong>de</strong><br />

20 MPa pana la 500°C si apoi <strong>de</strong> 30 MPa la temperaturi mai mari. Datele <strong>de</strong> procesare<br />

sunt prezentate in Fig. 27.<br />

Fig. 27. Datele procesului <strong>de</strong> sinterizare prin tehnica SPS process: evolutia temperaturii si a<br />

curentului.<br />

Probele obtinute prin aceasta metoda au o <strong>de</strong>nsitate mare: 2.57, 2.42, si 2.51, g/cm 3<br />

pentru, L-PSS, C-PSS, si, respectiv, PSVF. Cantitatea <strong>de</strong> carbon incorporat in acest<br />

proces in reteaua <strong>de</strong> MgB2 este mai mica <strong>de</strong>cat cea calculata din trei motive: i) o serie <strong>de</strong><br />

compusi <strong>de</strong> piroliza volatili parasesc proba in timpul sinterizarii; ii) o parte din carbon se<br />

leaga <strong>de</strong> Si sau ramane sub forma <strong>de</strong> carbon liber la frontiera <strong>de</strong> graunti; si iii) procesul<br />

<strong>de</strong> sinterizare este prea rapid pentru a permite difuzia intregii cantitati <strong>de</strong> carbon in<br />

reteaua cristalina.<br />

38


Datele <strong>de</strong> difractie <strong>de</strong> raze X (Fig. 28) prezinta, pe langa MgB2 dominant, doar urme <strong>de</strong><br />

MgO si MgB4. Analiza maximului <strong>de</strong> difractie (110) arata o <strong>de</strong>plasare a acestuia spre<br />

unghiuri mari (Fig. 29) care este consistenta cu o contractie a parametrului <strong>de</strong> retea a si<br />

care apare atunci cand borul este substituit partial <strong>de</strong> catre carbon.<br />

Fig. 28. Difractogramele <strong>de</strong> difractie cu raze X a compozitelor MgB2-polimeri preceramici.<br />

Fig. 29. Depen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> compozitie a maximului <strong>de</strong> difractie (110) pentru MgB2 si compozitele cu<br />

PSSL, PSSC si PSVF.<br />

39


Estimarea valorii x a carbonului in Mg(B1-xCx)2 s-a facut utilizand datele <strong>de</strong> difractie<br />

cu neutroni [23]. Din aceste date au rezultat urmatoarele valori ale lui x: 0.031 pentru<br />

proba L-PSS, 0.032 pentru proba C-PSS, si 0.037 pentru proba PSVF, care este mai mica<br />

<strong>de</strong>cat valoarea calculata x = 0.05. Microscopia <strong>de</strong> inalta rezolutie pune in evi<strong>de</strong>nta<br />

formarea <strong>de</strong> nanoincluziuni pe baza <strong>de</strong> oxid <strong>de</strong> fier, <strong>de</strong> dimensiuni <strong>de</strong> ordinul 10 nm, (Fig<br />

30-32) in matricea <strong>de</strong> MgB2 in cazul probelor cu ferocen.<br />

Fig. 30. Graunti <strong>de</strong> oxid <strong>de</strong> fier in matricea <strong>de</strong><br />

MgB2 (proba PSVF)<br />

Fig. 32. Nanosfere <strong>de</strong> oxid <strong>de</strong> fier in proba<br />

PSVF<br />

Fig. 31. Graunti <strong>de</strong> oxid <strong>de</strong> fier in matricea <strong>de</strong><br />

MgB2. Detaliu din Fig. 30<br />

Fig. 33. Difractograma <strong>de</strong> electroni pe grauntii<br />

<strong>de</strong> oxid <strong>de</strong> fier.<br />

Rezistenta electrica R(T) normalizata la rezistenta camerei R300 este prezentat in<br />

Fig. 34 pentru toate probele in camp magnetic nul. Temperaturile critice <strong>de</strong> la jumatatea<br />

40


tranzitie sunt aproape <strong>de</strong> valoarea pentru proba nedopata (martor) si anume 38.88 K.<br />

Astfel s-au obtinut pentru Tc 38.42 K, 38.74 si 38.72 K pentru r PSVF, C-PSS si,<br />

respectiv, L-PSS. Aceste date sunt in contradictie cu valoarea dopajului cu carbon cum a<br />

fost dat <strong>de</strong> difractia cu raze X. In plus, umarul <strong>de</strong> la temperaturi joase observat in<br />

curbele <strong>de</strong> rezistenta sugereaza prezenta unei a doua faza in probele la care s-au utilizat<br />

polimeri preceramici. Atribuim aceasta comportare difuziei incomplete a carbonului in<br />

cristalitele <strong>de</strong> MgB2 in timpul procesarii scurte prin metoda SPS. Intr-un mo<strong>de</strong>l simplu,<br />

difuzia are loc pe distante scurte lasand un miez nedopat, <strong>de</strong>ci <strong>de</strong> temperatura critica mai<br />

ridicata, altfel spus un mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> tip core-shell. Aceasta explica si rezistenta reziduala<br />

ridicata si sca<strong>de</strong>rea temperaturii <strong>de</strong> rezistenta zero cu cresterea continutului <strong>de</strong> carbon.<br />

Fig. 34. Depen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> temperatura a<br />

rezistentei electrice a MgB2-procesat cu polimeri<br />

preceramici<br />

Fig. 35. Dependneta <strong>de</strong> temperatura a<br />

campului critic superior Hc2 pentru probele <strong>de</strong><br />

MgB2-procesat cu polimeri preceramici. Liniile<br />

continui sunt fitari cu mo<strong>de</strong>lul Ginsburg-Landau<br />

Din datele <strong>de</strong> rezistenta masurata in camp magnetic pana la 9 T s-au extras<br />

valorile campului critic superior (Fig. 35) ca valoare a campului la care rezistenta se<br />

reduce cu 10% din valoarea rezistentei reziduale. Datele se supun mo<strong>de</strong>lului Ginsburg-<br />

Landau pentru supraconductori cu doua gapuri [24]. Fitarea cu acest mo<strong>de</strong>l da pentru<br />

campul critic superior la zero Kelvin urmatoarele valori: 19.4 T proba martor (pura) si<br />

29.6 in the casul probei PSVF sample. (Fig. 5).<br />

Din curbele <strong>de</strong> magnetizare s-au extras <strong>de</strong>nsitatile <strong>de</strong> curent critic Jc folosind mo<strong>de</strong>lul<br />

Bean. Depen<strong>de</strong>nta Jc <strong>de</strong> campul aplicat este prezentata in figurile 36 si 37 pentru toate<br />

probele la 20 K si respectiv 30 K.<br />

Densitatea <strong>de</strong> curent critic este mai mare pentru toate probele la care s-a folosit<br />

polimer preceramic fata <strong>de</strong> proba pura si diferenta creste cu cresterea campului magnetic<br />

aplicat. Totusi prezenta nanoparticulelor <strong>de</strong> oxid <strong>de</strong> fier nu pare sa aduca imbunatatiri la<br />

nivelul asteptat in ciuda faptului ca aceste probe au cel mai inalt camp critic superior Hc2.<br />

Este posibil ca efectul <strong>de</strong> rupere <strong>de</strong> perechi Cooper sa fie mai puternic si sa compenseze,<br />

41


prin sca<strong>de</strong>rea con<strong>de</strong>nsatului bosonic, efectul <strong>de</strong> pinning magnetic la care ne asteptam in<br />

probele PSVF.<br />

Fig. 36. Depen<strong>de</strong>nta curentului critic Jc <strong>de</strong><br />

campul aplicat H la 20 K pentru MgB2-procesat<br />

cu polimeri preceramici.<br />

VIII. Concluzii<br />

Fig. 37. Depen<strong>de</strong>nta curentului critic Jc <strong>de</strong><br />

campul aplicat H la 30 K pentru MgB2-procesat<br />

cu polimeri preceramici.<br />

1. S-au <strong>de</strong>terminat efectele fiecarui nucleator utilizat in cresterea si dimensiunea<br />

<strong>de</strong> nanocristale <strong>de</strong> magnetita in vitroceramicile obtinute prin cristalizarea sticlelor<br />

borosilicatice cu continut ridicat <strong>de</strong> fier. Probele cu P2O5 genereaza cristalite <strong>de</strong><br />

dimensiuni comparabile cu ale domeniilor magnetice in timp ce Cr2O5 promoveaza<br />

cristalite <strong>de</strong> cca doua ori mai mari.<br />

2. S-a stabilt rolul nucleatorilor, a intermediatorilor si a modificatorilor in<br />

structurarea magnetitei, mai precis in ocuparea <strong>de</strong> catre ionii <strong>de</strong> fier a pozitiilor cu<br />

coordinatie tetraedrica si octaedrica. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re structural, magnetitat produsa<br />

cu P2O5 are constitutie i<strong>de</strong>ala daca eista suficient fier in structura.<br />

3. S-a <strong>de</strong>terminat cantitatea <strong>de</strong> fier ramas dispersat inmatricea vitroasa si a<br />

coordinatiilor in care se afla.<br />

4. S-a gasit un mo<strong>de</strong>l pentru intelegerea valorilor magnetizarii specifice bazat pe<br />

mo<strong>de</strong>le structurale ale magnetitei.<br />

5. S-au efectuat tratamente termice si s-au stabilit conditiile <strong>de</strong> baza pentru<br />

imbunatatirea gradului <strong>de</strong> cristalizare.<br />

6. S-au efectuat teste <strong>de</strong> imobilizare a unor substante biologic active pe sticlele<br />

fabricate in cadrul proiectului. Din datele experimentale a rezultat ca lipaza microbiana<br />

din Aspergillus niger se adsoarbe pe suporturile mentionate la nivele scazute 1,69-9,02<br />

indiferent daca acestea au fost activate prin tratament cu glutaral<strong>de</strong>hida. Lipaza<br />

pancreatica prezinta o afinitate crescuta pentru acest tip <strong>de</strong> suporturi obtinandu-se valori<br />

<strong>de</strong> pana la 63,34 % a randamentului <strong>de</strong> adsorbtie. Adsorbtia acidului L-aspartic verificata<br />

42


prin tehnica cromatografiei in strat subtire (TLC) indica faptul ca acestia sufera unele<br />

modificari sterice, intrucat apar spoturi intermediare, functie <strong>de</strong> timpul <strong>de</strong> adsorbtie.<br />

7. S-au facut iradieri gama pe vitroceramicile magnetice la o doza <strong>de</strong> cca 668 kGy<br />

si s-a analizat <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta rezultatelor <strong>de</strong> nucleatorii utilizati. Concluzia este ca probele<br />

<strong>de</strong> granulatie fina (produse cu P2O5) sunt foarte sensibile la iradiere iar cele <strong>de</strong><br />

dimensiune mare au variatii ale magnetizarii specifice <strong>de</strong> cca 15%.<br />

8. S-au produs nanocentri <strong>de</strong> oxizi <strong>de</strong> fier <strong>de</strong> dimensiuni <strong>de</strong> ordinul 10 nm in<br />

matrice <strong>de</strong> MgB2 prin utilizarea <strong>de</strong> polimeri preceramici si s-a analizat posibilitatea<br />

utilizarilor si in cresterea <strong>de</strong>nsitatii critice <strong>de</strong> curent in transportul <strong>de</strong> sarcina electrica.<br />

Bibliografie<br />

1. M. Bosnes, A. Deggerdal, A. Rian, L. Korsnes, and F. Larsen, in Scientific and Clinical<br />

Applications of Magnetic Cariers edited by U.O.Häfeli, W. Schütt, J. Teller, and M.<br />

Zborowski, Chapter 19, New York (1997).<br />

2. Y.-K. Lee and S.–Y. Choi, J. Am. Ceram. 79, 992 (1996)<br />

3. R. Muxworthy and E. McClelland, Geophys. J. Int. 140, 101 (2000)<br />

4. Bretcanu, S. Spriano, E. Verne, M. Coisson, P Tiberto, P. Allia, Acta Biomaterialia, 1<br />

421 (2005).<br />

5. P. Pisciella and M Pelino, J. Eur. Ceram. Soc. 25 1855 (2005); J. Eur. Ceram. Soc., 28<br />

3021 (2008)<br />

6. Bretcanu, E. Verne, M. Coisson, P Tiberto, P. Allia; J. Magn. Magn. Mater. 300, 412<br />

(2006).<br />

7. R. K. Singh, G. P. Kothiyal and A. Srinivasan, J. Magn. Magn. Mater. 320, 1352<br />

(2008).<br />

8. M. Romero et al., J. Mater. Sci., 43 4135 (2008)<br />

9. K. Sharma et al., J. Magn. Magn. Mater. 321 3821 (2009)<br />

10.J. P. Shepherd et al., Phys. Rev. B 43, 8461 (1991).<br />

11.R. Muller: J.Eur. Ceram. Soc., 19, 1547, (1999).<br />

12.V. Wagner et al., Physica B Vol. 345, 169 (2004).<br />

13.R. D. Rawlings, Glass-Ceramic Materials-Fundamentals and Applications Series of<br />

Monographs on Material Science, Engineering and Technology, Mucchi Editore,<br />

Mo<strong>de</strong>na, 1997, pp. 115-133.<br />

14.F. F. Bentley, L. D. Smithson, and A. L. Rozek, Infrared Spectra and Characteristic<br />

Frequencies 700-300 cm -1 , Interscience, New York (1968)<br />

15. E. I. Kamitsos, M. A. Karakassi<strong>de</strong>s, and G. D. Cryssikos, J. Phys. Chem. 91, 1073<br />

(1987).<br />

16.W. F. Brown, Jr, J. Appl. Phys. 39, 993 (1968)<br />

17.A. R. Muxworthy and E. McClelland, Geophys. J. Int. 140, 101 (2000).<br />

18.J. Wang et al., Mat. Chem. Phys. 13, 6 (2009)<br />

19.K. J. Wynne and R. W. Rice, Ann. Rev. Mater. Sci. 14, 297 (1984).<br />

20.M. Peuckert, T. Vaahs, and M. Brück, Adv. Mater. 2, 398 (1990).<br />

21.P. Colombo and J.R. Hellmann, Mater. Res. Innovat. 6, 260 (2002).<br />

22.R. Melcher et al., J. Am. Ceram. Soc., 86, 1211 (2003).<br />

23.M. Av<strong>de</strong>ev et al., Physica C, 387 301 (2003).<br />

24.N. Askerza<strong>de</strong>, A. Gencer, and N. Güçlü, Supercond. Sci. Technol. 15, L13 (2002).<br />

43


Diseminare. Publicatii/Conferinte<br />

1. V. Sandu, M. S. Nicolescu, V. Kuncser, S. Popa, I. Pasuk, E. Sandu, Effect of<br />

Nucleators and Intermediates on the Magnetic Properties of Nanosized Magnetite<br />

Obtained by Glass Crystallization, acceptat la Materials Science Forum.<br />

2. V. Sandu, M. S. Nicolescu, V. Kuncser, S. Popa, I. Pasuk, E. Sandu, Structure and<br />

Magnetic Properties of Nanosized Magnetite Obtained by Glass Recrystallization, trimis la<br />

Journal Nanoscience and Nanotechnology<br />

3. V. Sandu, G. Aldica, S. Popa, E. Sandu, E. Cimpoiasu, N. Hurduc, I. Nor, Fabrication<br />

and Superconducting Properties of MgB2 Doped with Polysiloxane Based Copolymers,<br />

acceptat la IEEE Applied Superconductivity.<br />

4. V. Sandu, G. Aldica, S. Popa, P. Badica, E. Cimpoiasu, E. Sandu, S. B. Vasile, N.<br />

Hurduc, I. Nor, Use of Preceramic Polymers for Magnesium Dibori<strong>de</strong> Composites trimis la<br />

Functional Materials Letters<br />

5. V. Sandu, C. C. Almasan, On the scaling law of some characteristic fields in<br />

Y1−xPrxBa2Cu3O7−δ trimis la Physica C<br />

6. V. Mihalache, N. Stefan, and F. M. Miroiu, CeO2 Single Buffer Layer for YBCO Rabits<br />

Coated Condactors, acceptat la Moldavian Journal of Physical Sciences (prezentata la<br />

Conferinta <strong>de</strong> Stiinta Materialelor si Fizica Materiei Con<strong>de</strong>nsate - MSCMP2010)<br />

Cod: PO-04-Ed3-R1-F5<br />

44


Indicatori generali:<br />

Indicatori <strong>de</strong> rezultat generali si specifici<br />

________________________________________________________________________________<br />

| Indicatori <strong>de</strong> | Denumirea indicatorilor | UM | |<br />

| rezultat | | |Informatii|<br />

| <strong>de</strong>spre |<br />

| | indicator|<br />

| |_________________________________________________|_______| |<br />

| | 1. Număr <strong>de</strong> produse şi tehnologii rezultate din | Nr. |<br />

| | activitatea <strong>de</strong> cercetare, bazate pe brevete, | | |<br />

| | omologări sau inovaţii proprii. | | |<br />

| |_________________________________________________|_______| |<br />

| | 2. Număr <strong>de</strong> cereri <strong>de</strong> brevete <strong>de</strong>puse în urma | Nr. | |<br />

| | proiectelor | | |<br />

| | din care: | | |<br />

| | a) Naţionale | | |<br />

| | b) EPO (Europa) | | |<br />

| | c) USPTO (SUA) | | |<br />

| | d) Triadice (Europa, SUA, Japonia) | | |<br />

| |_________________________________________________|_______| |<br />

| | 3. Număr <strong>de</strong> cereri <strong>de</strong> brevete acordate (în urma | Nr. | |<br />

| | proiectelor) | | |<br />

| | din care: | | |<br />

| | a) Naţionale | | |<br />

| | b) EPO | | |<br />

| | c) USPTO | | |<br />

| | d) Triadice | | |<br />

| |_________________________________________________|_______| |<br />

| | 4. Număr <strong>de</strong> articole publicate în urma | Nr. | |<br />

| | proiectelor, | | |<br />

| | din care: | | |<br />

| | a) în reviste in<strong>de</strong>xate ISI | | |<br />

| | b) în reviste in<strong>de</strong>xate în alte baze <strong>de</strong> date | | |<br />

| | internaţionale recunoscute | | |<br />

| |_________________________________________________|_______| |<br />

| | 5. Număr <strong>de</strong> articole acceptate spre publicare în| Nr. |3 |<br />

| | urma proiectelor, | | |<br />

| | din care: | | |<br />

| | a) în reviste in<strong>de</strong>xate ISI | |2 |<br />

| | b) în reviste in<strong>de</strong>xate în alte baze <strong>de</strong> date | |1 |<br />

| | internaţionale recunoscute | | |<br />

| |_________________________________________________|_______| |<br />

| | 6. Număr <strong>de</strong> produse transferabile | | |<br />

| |_________________________________________________|_______| |<br />

| | 7. Număr <strong>de</strong> studii <strong>de</strong> necesitate publică | Nr. | |<br />

| | din care: | | |<br />

| | a) <strong>de</strong> interes naţional | | |<br />

| | b) <strong>de</strong> interes regional | | |<br />

| | c) <strong>de</strong> interes local | | |<br />

| |_________________________________________________|_______| |<br />

| | 8. Număr <strong>de</strong> IMM participante | % | |<br />

| |_________________________________________________|_______| |<br />

| | 9. Pon<strong>de</strong>rea contribuţiei financiare private pe | % | |<br />

| | proiecte din care contribuţie financiară directă| | |<br />

| |_________________________________________________|_______| |<br />

| | 10. Numărul mediu <strong>de</strong> poziţii echivalente cu | Nr. | 15 |<br />

| | normă întreagă pe proiect, din care: | | |<br />

45


| | a) doctoranzi | |2 |<br />

| | b) postdoctorat | | |<br />

| |_________________________________________________|_______| |<br />

| | 11. Mobilităţi | Lună |1.4 |<br />

| | din care internaţionale | x-om |1.3 |<br />

| |_________________________________________________|_______| |<br />

| | 12. Valoarea investiţiilor în echipamente |Mii RON| |<br />

| | pentru proiecte | | |<br />

| |_________________________________________________|_______| |<br />

| | 13. Rata <strong>de</strong> succes în <strong>de</strong>punerile <strong>de</strong> proiecte | % | |<br />

| |_________________________________________________|_______| |<br />

| | 14. Număr reţele <strong>de</strong> cercetare susţinute | Nr. | |<br />

|_______________|_________________________________________________|_______| |<br />

Indicatorii specifici fiecarei directii <strong>de</strong> cercetare:<br />

Domeniul <strong>de</strong><br />

cercetare<br />

DC 1<br />

Tehnologiile<br />

societăţii<br />

informaţionale<br />

DC 2: Energie<br />

DC 3: Mediu<br />

DC 4:Sănătate<br />

DC 5:<br />

Agricultura,<br />

securitatea şi<br />

siguranţa<br />

alimentară<br />

DC 6:<br />

Biotehnologii<br />

Denumirea indicatorului Numarul Informatii<br />

<strong>de</strong>spre<br />

indicator<br />

Nr. <strong>de</strong> tehnologii IT performante<br />

Nr. tehnologii suport pentru comunicatii;<br />

Nr. meto<strong>de</strong>/sisteme <strong>de</strong> inteligenta artificiala;<br />

Nr. produse nanoelectronice si fotonice;<br />

Nr.nano- si microsisteme<br />

Nr.concepte <strong>de</strong> utilizare <strong>de</strong> noi surse<br />

energetice<br />

Nr. <strong>de</strong> tehnologii <strong>de</strong> reducere a pretului in<br />

domeniul energetic<br />

Nr. <strong>de</strong> tehnologii/produse in domeniul<br />

securitatii energetice<br />

Nr. <strong>de</strong> sisteme şi tehnologii energetice<br />

durabile<br />

Nr. <strong>de</strong> tehnologii curate <strong>de</strong> produs si proces<br />

pentru reducerea poluării mediului (green<br />

chemistry)<br />

Din care: in transporturi<br />

Nr.<strong>de</strong> tehnologii eco-eficiente <strong>de</strong> valorificare<br />

a <strong>de</strong>seurilor;<br />

Nr.concepte si tehnologii <strong>de</strong> consolidare a<br />

diversitatii biologice si ecologice;<br />

Nr. <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> si solutii tehnice in domeniul<br />

amenajarii teritoriului<br />

Nr.concepte/studii ale mecanismelor <strong>de</strong><br />

adaptare ale organismului;<br />

Nr. meto<strong>de</strong> pe baze mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> investigatie<br />

in medicina;<br />

Nr. terapii mo<strong>de</strong>rne;<br />

Nr. <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> preventie si interventionale la<br />

nivel naţional, arondate la spaţiul european <strong>de</strong><br />

operare<br />

Nr. <strong>de</strong> produse corespunzătoare principiilor<br />

<strong>de</strong>zvoltării durabile şi securităţii alimentare, inclusiv<br />

alimente funcţionale;<br />

Nr. <strong>de</strong> metodologii <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare a reziduurilor<br />

şi contaminanţilor din întreg lanţul alimentar<br />

Nr.<strong>de</strong> medicamente noi;<br />

Nr.protocoale <strong>de</strong> diagnostic şi tratamente<br />

46


DC 7:<br />

Materiale,<br />

procese şi<br />

produse<br />

inovative<br />

DC 8:Spaţiu şi<br />

securitate<br />

DC 9:Cercetări<br />

socioeconomice<br />

şi<br />

umaniste<br />

medicale;<br />

Nr.<strong>de</strong> tehnologii pentru producţia <strong>de</strong> alimente<br />

cu siguranţă maximă asupra sănătăţii umane;<br />

Nr.<strong>de</strong> tehnologii avansate in domeniul<br />

• produselor farmaceutice;<br />

• grupurilor biocatalitice;<br />

• noi enzime şi microorganisme<br />

Nr. <strong>de</strong> sisteme bioinformatice<br />

Nr. <strong>de</strong> materiale avansate<br />

Nr.<strong>de</strong> tehnologii <strong>de</strong> reciclare a materialelor<br />

avansate<br />

Nr. <strong>de</strong> tehnologii avansate <strong>de</strong> conducere a<br />

proceselor industriale<br />

Nr. <strong>de</strong> tehnologii şi produse mecanice <strong>de</strong><br />

înaltă precizie şi sisteme mecatronice<br />

Nr. <strong>de</strong> tehnologii nucleare<br />

Nr. <strong>de</strong> produse şi tehnologii inovative<br />

<strong>de</strong>stinate transporturilor şi producţiei <strong>de</strong> automobile<br />

Nr. <strong>de</strong> aplicaţii spaţiale integrate<br />

Nr. <strong>de</strong> tehnici aeronautice<br />

Nr. <strong>de</strong> tehnologii aerospaţiale<br />

Nr. <strong>de</strong> tehnici pentru securitate<br />

Nr. <strong>de</strong> noi meto<strong>de</strong> manageriale, <strong>de</strong><br />

marketing şi <strong>de</strong>zvoltare antreprenorială;<br />

Nr. <strong>de</strong> studii referitoare la calitatea educatiei<br />

si a ocuparii;<br />

Nr. <strong>de</strong> studii referitoare la capitalul uman,<br />

cultural şi social;<br />

Nr.<strong>de</strong> tehnici <strong>de</strong> conservare a patrimoniului<br />

9 6 tipuri <strong>de</strong><br />

vitrocramici<br />

magnetice<br />

3 tipuri <strong>de</strong><br />

compozite pe<br />

baza <strong>de</strong> MgB2<br />

Nota:<br />

La completarea acestor indicatori se va tine seama <strong>de</strong> domeniul <strong>de</strong> cercetare si <strong>de</strong> obiectivele<br />

proiectului.<br />

Acesti indicatori se vor completa acolo un<strong>de</strong> este cazul.<br />

Cod: PO-04-Ed3-R1-F5<br />

47


Nr. Inreg.: ..........................<br />

SE APROBA, AVIZAT,<br />

REPREZENTANT AUTORIZAT, DIRECTOR ECONOMIC,<br />

Dr. LUCIAN PINTILIE<br />

Ec. ADRIANA BRATU<br />

Director General<br />

………………………………………………………..<br />

……………………………………………………………………………<br />

(nume, semnatura)<br />

( nume, functia, semnatura)<br />

Se va completa <strong>de</strong> catre Contractor<br />

PROCES VERBAL DE AVIZARE A LUCRARILOR<br />

DE CERCETARE-DEZVOLTARE<br />

Comisia <strong>de</strong> avizare constituita <strong>de</strong> Coordonatorul proiectului nr. 72-151/2008 prin <strong>de</strong>cizia nr 163./<br />

din 2001. in cadrul etapei nr. 3, care face obiectul contractului nr 72-151/2008 incheiat cu<br />

Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi Inovării -<br />

UEFISCDI, a constatat urmatoarele:<br />

a) Lucrarile executate corespund clauzelor contractuale;<br />

b) Toate documentele necesare efectuarii platii exista si sunt corect intocmite;<br />

c) Concluziile lucrarii, principalele rezultate obtinute si datele privind efectuarea cheltuielilor sunt<br />

prezentate in Raportul intermediar <strong>de</strong> activitate si in documentele sale insotitoare;<br />

d) Planificarea activitatilor si resurselor aferente realizarii etapei curente in <strong>de</strong>rulare a proiectului,<br />

prezentata in Raportul intermediar <strong>de</strong> activitate, este corespunzatoare realizarii obiectivului<br />

propus si in concordanta cu preve<strong>de</strong>rile contractului;<br />

Comisia avizeaza FAVORABIL lucrarile si documentele si consi<strong>de</strong>ra ca pot fi prezentate pentru<br />

evaluare la UEFISCDI – Programul 4 “Parteneriate in domeniile prioritare” – Domeniul 7:<br />

Materiale, procese şi produse inovative.<br />

FUNCTIA IN COMISIE<br />

COMISIA DE AVIZARE<br />

NUME SI PRENUME SEMNATURA<br />

PRESEDINTE Dr. Sorina LAZANU<br />

MEMBRI<br />

(cel putin trei specialisti)<br />

Dr. Ligia FRUNZA<br />

Dr. Marin CERNEA<br />

Dr. Gabriel Marian BANCIU<br />

SECRETAR Dr. Viorel SANDU<br />

Cod: PO-04-Ed3-R1-F5<br />

48


Nr. Inreg.: ..........................<br />

PROCES VERBAL DE RECEPTIE A LUCRARILOR DE CERCETARE-DEZVOLTARE<br />

Incheiat azi 26.10.2010 intre directorul proiectului 72-151/2008 Dr. Viorel Sandu si Responsabilul<br />

<strong>de</strong> proiect Dr. Elena Sandu din partea partenerului <strong>Institutul</strong> <strong>National</strong> <strong>de</strong> <strong>Cercetare</strong> <strong>Dezvoltare</strong><br />

Pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei” cu ocazia predarii lucrarilor efectuate <strong>de</strong><br />

partenerul nr. 3, in cadrul etapei nr. 3, care fac obiectul Acordului ferm <strong>de</strong> colaborare nr. 3,<br />

incheiat cu <strong>Institutul</strong> <strong>National</strong> <strong>de</strong> <strong>Cercetare</strong>-<strong>Dezvoltare</strong> pentru Fizica Materialelor, se constata<br />

urmatoarele:<br />

a) Lucrarile executate corespund clauzelor contractuale;<br />

b) Toate documentele necesare efectuarii platii exista si sunt corect intocmite;<br />

c) Concluziile lucrarii, principalele rezultate obtinute si datele privind efectuarea cheltuielilor se<br />

vor integra in Raportul intermediar <strong>de</strong> activitate si in documentele sale insotitoare <strong>de</strong> catre<br />

Conducatorul <strong>de</strong> proiect prin directorul <strong>de</strong> proiect.<br />

Se enumera urmatoarele neconformitati si modul lor <strong>de</strong> rezolvare (daca este cazul)<br />

Numele si prenumele, semnatura<br />

directorului <strong>de</strong> proiect<br />

Dr. Viorel Sandu<br />

Numele si prenumele, semnatura<br />

Responsabilului <strong>de</strong> proiect al<br />

Partenerului 3<br />

Dr. Elena Sandu<br />

49


Nr. Inreg.: ..........................<br />

PROCES VERBAL DE RECEPTIE A LUCRARILOR DE CERCETARE-DEZVOLTARE<br />

Incheiat azi 26.10.2010 intre directorul proiectului 72-151 / 2008, Dr. Viorel Sandu si<br />

Responsabilul <strong>de</strong> proiect Dr. Luminita Tcacenco din partea partenerului <strong>Institutul</strong> <strong>National</strong> <strong>de</strong><br />

<strong>Cercetare</strong> <strong>Dezvoltare</strong> pentru Stiinte Biologice, cu ocazia predarii lucrarilor efectuate <strong>de</strong> partenerul<br />

nr. 2, in cadrul etapei nr. 3, care fac obiectul Acordului ferm <strong>de</strong> colaborare nr. 3 / 2010, incheiat<br />

cu <strong>Institutul</strong> <strong>National</strong> <strong>de</strong> <strong>Cercetare</strong>-<strong>Dezvoltare</strong> pentru Fizica Materialelor, se constata urmatoarele:<br />

d) Lucrarile executate corespund clauzelor contractuale;<br />

e) Toate documentele necesare efectuarii platii exista si sunt corect intocmite;<br />

f) Concluziile lucrarii, principalele rezultate obtinute si datele privind efectuarea cheltuielilor se<br />

vor integra in Raportul intermediar <strong>de</strong> activitate si in documentele sale insotitoare <strong>de</strong> catre<br />

Conducatorul <strong>de</strong> proiect prin directorul <strong>de</strong> proiect.<br />

Se enumera urmatoarele neconformitati si modul lor <strong>de</strong> rezolvare (daca este cazul)<br />

Numele si prenumele, semnatura<br />

Directorului <strong>de</strong> proiect,<br />

Dr. Viorel Sandu<br />

Numele si prenumele, semnatura<br />

Responsabilului <strong>de</strong> proiect al<br />

Partenerului 2<br />

Dr. Luminita Tcacenco<br />

Cod: PO-04-Ed3-R1-F5<br />

50


4. Scurt raport <strong>de</strong>spre <strong>de</strong>plasarea (<strong>de</strong>plasarile) in strainatate privind<br />

activitatea <strong>de</strong> diseminare si/sau formare profesionala (se vor prezenta<br />

informatiireferitoare la simpozion/congres: <strong>de</strong>numire, perioada <strong>de</strong>sfasurare, locul<br />

<strong>de</strong> <strong>de</strong>sfasurare, programul evenimentului, titlul lucrarii care s-a prezentat,<br />

autorii, perspective <strong>de</strong> colaborare, noutati pentru proiect<br />

1. V. Sandu, G. Aldica, S. Popa, P. Badica, E. Cimpoiasu, E. Sandu, S. B.<br />

Vasile, N. Hurduc, I. Nor, Use of Preceramic Polymers for Magnesium<br />

Dibori<strong>de</strong> Composites<br />

lucrare invitata la:<br />

IUPAC 6 th International Symposium on Novel Materials and Synthesis (NMS-<br />

VI) & 20 th International Symposium on Fine Chemistry and Functional<br />

Polymers (FCFP-XX), October 10-15, 2010, Wuhan, China<br />

Conferinta a fost organizata pe urmatoarele tematici:<br />

A. Innovative catalytic and other synthetic methods including chiral and<br />

asymmetrical synthesis.<br />

B. Innovative polymer materials including supra- molecular, conducting,<br />

semiconducting and biobased polymers, their properties and characteristics.<br />

C. Innovative energy systems including fuel cells, solar cells, lithium<br />

batteries and supercapacitors, and their key materials.<br />

D. Innovative nanomaterials and their characterization and applications.<br />

E. New ceramic materials such as superconductors, electronic, dielectric,<br />

ferroelectric, piezoelectric, optoelectric and magnetic materials.<br />

F. Other novel materials including drugs, perfumes, agricultural chemicals,<br />

photosensitive materials and display materials and their preparation.<br />

Contacte realizate si inceput <strong>de</strong> colaborare cu Prof. Lijie Dong <strong>de</strong> la<br />

Universitatea Wuhan<br />

Contacte cu Dr. François Boué, Directeur <strong>de</strong> Recherche" 1 st Class, CNRS,<br />

Group Lea<strong>de</strong>r Small Angle Scattering -Soft Matter, pentru imprastiere <strong>de</strong><br />

neutroni la unghi mic<br />

2. V. Sandu, M. S. Nicolescu, V. Kuncser, S. Popa, I. Pasuk, E. Sandu,<br />

Structure and Magnetic Properties of Nanosized Magnetite Obtained by Glass<br />

Recrystallization, prezentata la:<br />

5 th International Conference on Surfaces, Coatings and Nanostructured<br />

Materials NANOSMAT-5- October 18-22, Reims, Franta,<br />

Conferinta a fost organizata pe urmatoarele tematici<br />

A.CARBON NANOSTRUCTUED MATERIALS: Ultrananocrystalline diamond;<br />

carbon nanocomposites; carbon nanotubes; novel carbon nanostructures.<br />

B. SURFACE SCIENCE & ENGINEERING: FROM BULK TO NANO-SCALE:<br />

Tribology and Lubrication Science, Thin films and coatings; Magnetic<br />

51


and electronic nanomaterials; Nanoporous semiconductor materials;<br />

Nanocatalysis; Nanofabrication and characterisation; Nanoparticles<br />

C. NANOTECHNOLOGY APPROACHES, NANOMATERIALS AND THIN FILMS<br />

FOR ENERGY TECHNOLOGIES: Fuel cells; Photovoltaic solar cells;<br />

Hydrogen energy/storage; Functional Surfaces and Nanostructured<br />

Coatings for Energy Systems<br />

D. NANOMEDICINE & NANOBIOTECHNOLOGY: Drug <strong>de</strong>livery;<br />

Biomaterials; Diagnostics; Imaging; Biosensors;Biomarkers<br />

3. V. Sandu, M. S. Nicolescu, V. Kuncser, S. Popa, I. Pasuk, E. Sandu, Effect<br />

of Nucleators and Intermediates on the Magnetic Properties of Nanosized<br />

Magnetite Obtained by Glass Crystallization, acceptat la Materials Science<br />

Forum.<br />

Prezentata la:<br />

ICPNS'2010, the 6 th International Conference on Physical & Numerical<br />

Simulation of Materials Processing, November 15-20, 2010, Guilin, China.<br />

Conferinta a fost organizata pe urmatoarele tematici<br />

A. Physical simulation and numerical mo<strong>de</strong>ling of materials and thermomechanical<br />

processing; Development and applications of numerical<br />

simulation software<br />

B. The industrial processes of welding, bonding, heat treatment, stamping,<br />

rolling, casting/continuous-casting, forging, extrusion, super plasticity ,selfpropagating,<br />

pow<strong>de</strong>r metallurgy, high energy beam processing and other<br />

advanced technologies<br />

C. The materials of subject including HSLA steels, TMCP steels, stainless<br />

steels, super alloy, aluminum alloys, titanium alloys, magnesium alloys,<br />

composites, intermetallics, ceramics, polymer, shape memory alloy, optoelectronic<br />

materials, gradient materials, semiconductor materials and other<br />

advanced materials, such as metallic glasses, sweating material, left-han<strong>de</strong>d<br />

materials and biomaterials, etc<br />

D. Surface engineering and coating<br />

E. The ultra-fine grain materials; Nanomaterials and technology<br />

F. Amorphous materials and alloy<br />

G. New-style energy materials and technology<br />

H. Green materials manufacture<br />

I. Materials recycling technology<br />

J. Materials behavior in extreme condition<br />

K. Conjugation between materials and environment<br />

L. Electronic encapsulating of advanced materials<br />

M. Non<strong>de</strong>structive examination of materials<br />

N. Computation materials science and molecular dynamics simulation<br />

O. Application of artificial neural network and expert system on material<br />

processing<br />

P. Prediction and evaluation on structure and performance of materials<br />

R. Prospects of physical simulation and numerical mo<strong>de</strong>ling on materials and<br />

thermo-mechanical processing in the 21st century<br />

52


S. Advanced materials <strong>de</strong>veloping and technolog<br />

Contacte si discutii:<br />

probleme <strong>de</strong> simulari :<br />

Prof. Serghei Aksenov, <strong>Institutul</strong> <strong>de</strong> Stat pentru electronica si<br />

matematica din Moscova<br />

Prof. Igor Mazur, Universitatea din Lipetsk, Rusia<br />

Probleme legate <strong>de</strong> proprietatile magnetice<br />

Prof. Xixiang Zhang, King Abdullah University of Science and<br />

Technology, Arabia Saudita<br />

4. V. Mihalache, N. Stefan, and F. M. Miroiu, CeO2 Single Buffer Layer for<br />

YBCO Rabits Coated Condactors<br />

prezentata la<br />

Conferinta <strong>de</strong> Stiinta Materialelor si Fizica Materiei Con<strong>de</strong>nsate - MSCMP2010,<br />

13-17 Septembrie, Chisinau, Republica Moldova<br />

53

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!